Tranziția economică a României postcomuniste

Intrebare de cercetare: În ce măsură tranziția economică și politică a României post-

comuniste a influențat structura și condițiile forței de muncă, și care au fost principalele provocări
și realizări în acest proces.

1.Introducere

În perioada comunistă târzie a României, condusă de Nicolae Ceaușescu, au fost

implementate o serie de politici economice și sociale care au avut un impact semnificativ atât
asupra populației României, cât și a țării în ansamblu. În anii 1980, economia a suferit un declin
drastic, care a fost cauzat de politicile eratice ale lui Ceaușescu și a creat nemulțumire și disperare
în rândul oamenilor din România. Conform unui studiu realizat de Wilson Center, această
perioadă a fost caracterizată de o scădere masivă a economiei și de politicile ineficiente ale
guvernului, ceea ce a provocat o atmosferă agitată în țară și a pregătit terenul pentru revoluțiile
din 1989.1

În plus, guvernul Ceaușescu a luat măsuri drastice de austeritate, ceea ce a avut un impact
negativ asupra nivelului de trai și a accesului la servicii și bunuri de bază. Producția de bunuri de
consum și aprovizionarea cu alimente de bază au scăzut la jumătate între 1981 și 1989, iar o mare
parte din alimentele produse au fost exportate. Importurile de produse medicale esențiale, cum ar
fi insulina și seringile de unică folosință, au fost interzise, ceea ce a dus la o deteriorare a stării
sociale și sanitare a populației. Communistcrimes.org descrie în detaliu aceste măsuri de
austeritate, care au avut un efect devastator asupra societății românești.2

Situația în spațiul românesc prezintă o opoziție puternică în anul 1989, fapt unic în fostul
bloc est european. Spre deosebire de alte state ale regiunii, România surprinde o revoluție
violentă, fapt datorat nemulțumirii create de regimul comunist. Situația social-politică tensionată
a creat o revoluție sângeroasă care s-a soldat cu uciderea liderului comunist.

1
„225. Romania’s First Post-Communist Decade: From Iliescu to Iliescu | Wilson Center”, data accesării 14 ianuarie
2024, https://www.wilsoncenter.org/publication/225-romanias-first-post-communist-decade-iliescu-to-iliescu.
2
„The Fall of Romanian Communism. PART II: Austerity Measures, Protests, and Violent Regime Change”, The Fall
of Romanian Communism. PART II: Austerity Measures, Protests, and Violent Regime Change | Communist Crimes,
data accesării 14 ianuarie 2024, https://communistcrimes.org/en/fall-romanian-communism-part-ii-austerity-
measures-protests-and-violent-regime-change.
În contrast cu cele menționate ulterior, la alegerile din anul 1990, prin apel la simpatia publicului
și la evocarea similitudinii experiențelor redate de regim, partidul înființat de Ion Iliescu, Frontul
Salvării Naționale, a reușit să obțină majoritatea voturilor, formănd un guvern provizoriu. Fapt
care a dus la ingreunarea instaurarii unui regim democratic in Romania.3

O perioadă importantă în istoria recentă a României a fost tranziția de la sistemul

comunist la economia de piață, trecere care a început odată cu 1989, după căderea regimului
comunist. Transformarea a fost una dificilă cu diferite provocări, una dintre cele mai importante
fiind adaptarea la noul model economic. Economia în România a fost predominant compusă din
companii industriale de stat, ce asigurau locuri de muncă și produse necesare populației. Trecerea
la economia de piață a întâmpinat probleme precum: eficiența, modernizarea companiilor la noul
model economic, impact asupra forței de muncă, șomaj, migrație deficit bugetar, inflație.

În această lucrare voi vorbi despre dificultățile întâmpinate în realizarea tranziției

economice, analizând efectele asupra forței de muncă și ce politici au fost implementate.

2. Necesitatea Tranziției Economice în România

Startul tranziției a fost mult mai dificil pentru România decât în alte state socialiste din
Europa, deoarece doar 12,8% din PIB era din sectorul privat 4. Trecerea la economia de piață a
fost necesară din cauza superiorității acesteia, vorbinm despre: motivația de a vinde
(competitivitatea), adaptabilitate, flexibilitate, productivitate și eficiență. Toate aceste puncte
fiind confirmate de dinamica socială și istorică a sistemelor economice. Chiar și dacă am fi vorbit
doar din punct de vedere economic, noul model avea să fie mult mai eficient decât cel din
comunism, trecerea fiind nevoită. 5

Cele mai importante reforme care arătau nevoia schimbării regimului de dinainte de 1990
au fost liberalizarea completă a piețelor țărănești pentru a crește oferta de alimente, desființarea
Comitetului de Planificare al Statului și înlocuirea acestuia cu Ministerul Economiei Naționale,
desființarea anumitor prevederi ale impozitului pe cifra de afaceri care erau deosebit de mari
pentru corporații. A fost introdus Decretul-lege 42 care făcea posibilă cooperativa agricolă

3
„The Unique Experience of Romania | Making the History of 1989”, data accesării 14 ianuarie 2024,
https://chnm.gmu.edu/1989/exhibits/unique-experience-of-romania/introduction.html.
4
„strategie.pdf”, data accesării 13 ianuarie 2024, https://www.cdep.ro/pdfs/strategie.pdf.
5
Cezar Scarlat și Eugen I Scarlat, „Theoretical Aspects of the Economic Transition: The Case of Romania” 5, nr. 4
(2007).
distribuind pământ țăranimii pentru termen lung și Decretul-lege 54 care permitea întreprinderilor
private la scară mică să aibă până la douăzeci de angajați. Introducerea în martie a Decretului-
lege 96 care a liberalizat sistemul de investiții internaționale și desființarea monopolului de stat
asupra comerțului internațional și liberalizarea parțială a reglementărilor valutare. Autoritățile au
decis să devieze sursele de energie de la industrii către populație pentru a ridica nivelul de trai al
indivizilor și pentru a satisface nevoia de bunuri de bază, în special alimente și electricitate. La
nivel extern, pentru a mulțumi nevoia de energie și alimente pe care populația o resimțea,
Guvernul Provizoriu a ales să ridice interdicția privind exportul cu alte state alegând ca zonă
preferată Orientul Mijlociu. O altă cerere la nivelul populației a fost posibilitatea de privatizare a
bunurilor și a industriilor, astfel în August 1990 a fost aprobată Legea numărul 15, privind
restructurarea unităților economice ale statului, privind privatizarea, eliminarea monopolizării,
colectivizării pământurilor și posibilitatea investițiilor străine. 6

Vorbind despre eficiență, sistemul comunist implica planificare controlată și gestionarea

statală a resurselor, care s-a dovedit a fi ineficientă în termeni de utilizare optimă. Nu asigura
nevoia de siguranță a sănătății tuturor angajaților, deseori fiind un mediu insalubru. În deceniile
trecute, economia României s-a orientat către o dezvoltare durabilă în viitor, ce constă în
deschiderea sistemului socio-economic către restul lumii și conectarea țării la noile evoluții din
cadrul Europei. Relațiile comerciale ale României cu Uniunea Europeană au devenit
predominante, atât bunuri cât și servicii, dar și investiții străine. De exemplu, ponderea
exporturilor către statele membre ale UE a crescut semnificativ, de la 24,8% la 65,5% în decurs
de 10 ani (1989-1999). Componentele comerțului exterior au înregistrat schimbări semnificative,
produsul intern brut crescând de la 20,9% la 30,1% pentru exporturi și de la 18,2% până la 34,3%
pentru importuri. 7

3.Strategia de tranziție economică a României

6
Dimitri G. Demekas și Mohsin S. Khan, The Romanian Economic Reform Program, Occasional Paper / International
Monetary Fund 89 (Washington, D.C: International Monetary Fund, 1991).
7
„strategie.pdf”.
 Creată la începutul anilor '90, România a adoptat o abordare economică radicală de
tranziție de la comunism la o economie de piață liberă. Acest proces a trecut printr-o serie de
etape importante și a întâlnit o serie de obstacole și probleme semnificative.

În primul rând, reforma a fost planificată de un guvern provizoriu, care a stabilit scopurile
fundamentale ale procesului. Între acestea se numără liberalizarea comerțului, reforma sistemului
de schimb valutar, transferul proprietății către sectorul privat și reducerea influenței guvernului
asupra economiei. Guvernul a încercat, de asemenea, să reformeze sectorul financiar și fiscal.

Un aspect remarcabil al abordării românești a fost că programul a fost dezvoltat în principal de

reformatori români și a fost dezvoltat fără asistență semnificativă din partea țărilor străine la
început. Acesta a inclus o abordare cuprinzătoare care a abordat toate elementele esențiale ale
economiei, precum și provocările cauzate de o lipsă de strategie clară și de experiență în reforme.

În acest proces s-au întâmplat multe probleme, cum ar fi un sistem economic și instituțional
profund legat de sistemul comunist, nevoia de o schimbare rapidă a structurilor economice și
politice și gestionarea efectelor sociale ale tranziției, cum ar fi creșterea șomajului și a
inegalității.

În ciuda faptului că au existat o mulțime de progrese, tranziția a fost și un proces de învățare și

adaptare pentru România, care a necesitat eforturi constante pentru a atinge obiectivele
fundamentale ale reformei. Procesul de tranziție a fost dificil și a avut un impact semnificativ
asupra progresului economic și social al României.8

4. Dificultăți în realizarea tranziției.

a. Un prim obstacol în ceea ce privește tranziția statului român către o economie liberă a fost
reprezentat de o rată a inflației persistentă ce a dus la o scădere a ratei investiționale. Totodată, s-a
observat o minimizare a potențialului intern de economisire, fapt realizat de scăderea venitului
populației și de creșterea alarmantă a dobânzilor în rândul indivizilor. Se observă în perioada
aceasta o capacitate redusă a statului, redată de micșorarea ratei investiționale ce a menținut un
ritm lent al restructurării. Motivul este dat și de rata redusă de investițiilor străine directe,
România având în această perioadă cea mai slabă performanță în domeniu.

8
Demekas și Khan, The Romanian Economic Reform Program.
b. Problematica economică a statului român a mai fost generată și de apariția unui dublu deficit,
pe de o parte la nivel bugetar, iar pe de alta la nivel de cont curent cauzat de dorința de
liberalizare, bazat pe un sistem economic structurat eronat. Pentru a duce la destructurarea
problemei dublului deficit s-a apelat la creșteri și corecții ale nivelului de competitivitate pentru a
minimiza pe termen scurt deficitul balanței comerciale.

c. În perioada de tranziție s-a înregistrat un deficit bugetar care a avut drept cauze creșterea
nivelului cheltuielilor bugetare, dezistematizarea nivelului de colectare a veniturilor, precum și
lipsa de transparență a exercițiului bugetar, fapte care au dus la o împărțire ineficientă a resurselor
monetare. Având în vedere situația dată pentru a exercita un control al deficitului existent,
autoritățile au introdus politici fiscale severe.

d. Piața muncii a înregistrat neregularități în ceea ce privește procentul de populație activă și

inactivă, impactul cel mai mare s-a resimțit la nivelul domeniului industrial. Sectorul agricol nu a
resimțit aceleași alterări, continuând să reprezinte o bună parte în sectorul muncii. S-a înregistrat
un fenomen de sărăcie expansiv care a afectat în jur de 33% din populație, majoritar indivizi din
mediul rural. 9

e. Procesul de reindustrializare a suferit un fenomen de îngreunare, datorat în mare parte de

întreprinderile de stat ineficiente în perioada de tranziție, dar și de îndatorarea pe care o dețineau.
În adiție, procesul de privatizare a îngreunat și mai mult reindustrializarea, prin provocarea de a
evalua și vinde întreprinderile existente, la care se adaugă rezistențe din cadrul populației, privind
pierderea locurilor de muncă.

f. Schimbarea regimului politic de la unul de factură totalitaristă, la unul de manieră democratică

a implicat mai mult decât simple alterări legislative și instituționale, necesitând și o schimbare la
nivelul mentalității individului. Tensiunile populației și nesiguranța privind construirea unor
organe și instituții politice democratice au dus la îngreunarea procesului de schimbare. S-a creat o
luptă de putere între noile și vechile facțiuni, scâzând consensul și coeziunea populației. 10

5. Impactul asupra forței de muncă

9
„strategie.pdf”.
10
Demekas și Khan, The Romanian Economic Reform Program.
 Anul 1990 a surprins o creștere exponentială în sectorul agricol, numărul de angajați
ajungând la trei milioane de oameni. În spațiul rural, domeniul agricol a reprezentat sectorul
principal de muncă pentru majoritatea populației, fapt ce a reprezentat și unul dintre obstacolele
în calea dezvoltării statului. În anul 1990, un procent de 28,8% se regăsea lucrând în domeniul
agricol, acesta cunoscând o creștere în 200 de până la 35%, mai apoi să crească până în 2010 la
28,8%. Motivul creșterii nu l-a reprezentat nevoia unei forțe de muncă mai mari, ci lipsa joburilor
din alte sectoare ale economiei.11

În anii 1990, România a privatizat multe întreprinderi de stat, ceea ce a dus la

disponibilizarea unui număr mare de lucrători din sectorul public. Sectorul privat a crescut ca
urmare a tranziției economice de la un sistem socialist la unul de piață liberă. Astfel, au apărut noi
companii care ofereau locuri de muncă în diferite industrii si mai multe oportunități de angajare
scăzând aportul din cadrul sectorului agricultural. România a intrat pe piața comună a muncii
europene după ce a aderat la UE în 2007, acest lucru determinând un număr mare de lucrători
români să emigreze în vestul Europei în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de
muncă mai bune. În perioada de tranziție, șomajul a crescut semnificativ ca urmare a
disponibilizărilor și a reorganizării economice. Pe măsură ce economia a devenit mai stabilă și
sectorul privat a crescut, ratele șomajului au scăzut. De-a lungul timpului, s-au observat
disparități semnificative în ceea ce privește oportunitățile de angajare și salariile în diferite zone
ale țării, zonele urbane oferind șanse de angajare și salarii mai mari decât zonele rurale. Este
important de menționat că, pentru a reduce deficitul bugetar oficial, situația fiscală reală a fost în
mare măsură ascunsă, pentru a proteja întreprinderile nerentabile ale statului și chiar companiile
private și privilegiate. Au fost aplicate operațiuni quasi-fiscale specifice „economiei virtuale”,
cum ar fi creditele subvenționate, datoriile fiscale, datoriile între întreprinderi și trocul. Procesul
de privatizare masivă a fost întârziat, ceea ce a avut un impact negativ asupra altor părți ale
reformei. Schemele manager-employee buy-out, cunoscute și sub numele de MEBO, care
permiteau angajaților interni să privatizeze companiile au început lent, abia în octombrie 1995.
Acest lucru a dus la o reorganizare ineficientă și la transferul proprietății către foștii angajați, fără

11
Nicoleta Mateoc-Sîrb et al., „RESEARCH ON THE LABOUR FORCE FROM ROMANIAN AGRICULTURE” 14, nr. 1
(2014).
a face schimbări semnificative în stimulentele fiscale, practicile de management sau dependența
de finanțare bugetară.12

În România, schimbarea de la comunism la o economie de piață liberă a dus la o creștere

semnificativă a sărăciei și inegalității. În 2007, România a devenit una dintre țările cu cea mai
mare inegalitate, deși era una dintre cele mai mici în 1990. Această schimbare arată schimbările
profunde care au avut loc în structurile economice și sociale ale țării în timpul tranziției, precum
și dificultățile cu care s-a confruntat în implementarea reformelor de piață. 13

6. Concluzii

Procesul de tranziție a României de la comunism la piața liberă a fost o tranziție lungă și

complicată care a implicat schimbări semnificative atât în sfera economică, cât și în cea socială și
politică. Această perioadă de transformare a adus cu sine provocări semnificative, cum ar fi
inflația continuă, scăderea investițiilor și creșterea nivelurilor de sărăcie și inegalitate. Economia
și societatea au fost profund afectate de probleme structurale, cum ar fi privatizarea întârziată și
reorganizarea ineficientă a întreprinderilor de stat.

În plus, a fost necesară o schimbare semnificativă a mentalității sociale și a guvernării pentru a

trece la un sistem politic democratic. Acest proces a fost marcat de tensiuni și incertitudini,
reflectând provocările de a crea un sistem politic stabil și responsabil într-o țară cu o istorie
recentă de guvernare autoritară.

Impactul asupra forței de muncă a fost semnificativ, deoarece a existat o creștere a șomajului și o
schimbare a structurii ocupării forței de muncă, de la un sector dominant agricol la unul mai
divers. Nu numai că integrarea pieței muncii europene a sporit migrația forței de muncă, dar a
oferit și noi oportunități.

În ciuda acestor dificultăți, România a făcut progrese semnificative în direcția unei economii de
piață eficiente și a unei democrații solide. Creșterea economică și politică a României arată nu
numai complexitatea și provocările inerente transformărilor sistemice, ci și capacitatea de a se
adapta și de a progresa în fața acestor obstacole.
12
Daniela L Constantin, Zizi Goschin, și Aniela R Danciu, „THE ROMANIAN ECONOMY FROM TRANSITION TO CRISIS”,
f.a.
13
Iuliana Precupetu și Marius Precupetu, „Romania: High Rising Inequality Over Two Decades of Post-Communist
Transformation”, în Changing Inequalities and Societal Impacts in Rich Countries: Thirty Countries’ Experiences, ed.
Brian Nolan et al. (Oxford University Press, 2014), 0, https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199687428.003.0023.
Bibliografie
„225. Romania’s First Post-Communist Decade: From Iliescu to Iliescu | Wilson Center”. Data
accesării 14 ianuarie 2024. https://www.wilsoncenter.org/publication/225-romanias-first-
post-communist-decade-iliescu-to-iliescu.
Constantin, Daniela L, Zizi Goschin, și Aniela R Danciu. „THE ROMANIAN ECONOMY
FROM TRANSITION TO CRISIS”, f.a.
Demekas, Dimitri G., și Mohsin S. Khan. The Romanian Economic Reform Program. Occasional
Paper / International Monetary Fund 89. Washington, D.C: International Monetary Fund,
1991.
Mateoc-Sîrb, Nicoleta, Teodor Mateoc, Camelia Mănescu, și Ioan Grad. „RESEARCH ON THE
LABOUR FORCE FROM ROMANIAN AGRICULTURE” 14, nr. 1 (2014).
Precupetu, Iuliana, și Marius Precupetu. „Romania: High Rising Inequality Over Two Decades of
Post-Communist Transformation”. În Changing Inequalities and Societal Impacts in Rich
Countries: Thirty Countries’ Experiences, ediție de Brian Nolan, Wiemer Salverda,
Daniele Checchi, Ive Marx, Abigail McKnight, István György Tóth, și Herman G. van de
Werfhorst, 0. Oxford University Press, 2014.
https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199687428.003.0023.
Scarlat, Cezar, și Eugen I Scarlat. „Theoretical Aspects of the Economic Transition: The Case of
Romania” 5, nr. 4 (2007).
„strategie.pdf”. Data accesării 13 ianuarie 2024. https://www.cdep.ro/pdfs/strategie.pdf.
The Fall of Romanian Communism. PART II: Austerity Measures, Protests, and Violent Regime
Change | Communist Crimes. „The Fall of Romanian Communism. PART II: Austerity
Measures, Protests, and Violent Regime Change”. Data accesării 14 ianuarie 2024.
https://communistcrimes.org/en/fall-romanian-communism-part-ii-austerity-measures-
protests-and-violent-regime-change.
„The Unique Experience of Romania | Making the History of 1989”. Data accesării 14 ianuarie
2024.
https://chnm.gmu.edu/1989/exhibits/unique-experience-of-romania/introduction.html.