MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN ECONOMIE ŞI FINANŢE

CATEDRA FINANŢE

STUDIU INDIVIDUAL LA MACROECONOMIE

PARTICULARITĂȚILE PROBLEMELOR
MACROECONOMICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

A elaborat:

Eleva/ul grupei IPF2004 G,

Elena ALAS

A verificat:

Adelina MISTREANU

Chişinău – 2022
1
 Cuprins:

Introducere ……….…………………………………………………………………….….... 3
Capitolul I. ………………………………………………………………………………...... 4
1.1.Definițiile problemelor macroeconomice…………...………………………………..…....4
1.2. Analiza Șomajului …………………………………………………………….…………4
1.3. Inflația-problemă macroeconomică………………………………………………………6
Capitolul II…………………………………………………………………………………...9
2.1. Fluctuațiile activității economice și standartul de viață......................................................9
2.2. Deficitul bugetar și dezechilibrul balanței de plăți............................................................10
Concluzii ……………………………………………............................................................11
Bibliografie……………………………………………………………...................................12

2
 Introducere

Particularitățile problemelor macroeconomice în Republica Moldova influențează foarte mult

ceia ce ține de economia țării și este afectată în primul rând de consecințele acestor probleme.
Analiza macroeconomică se concentrează asupra economiei naţionale, a elementelor de structură
ale acesteia sau asupra economiei mondiale. Fenomenele şi procesele economice sunt rezultatul
interacţiunii dintre deciziile milioanelor de agenţi economici (întreprinderi, menaje,
administraţii, instituţii financiare etc.) care trebuie să ierarhizeze şi să aleagă din multitudinea de
variante pe care le au la dispoziţie pentru cheltuirea (utilizarea) resurselor lor. De asemenea,
deciziilor unor agenţi economici pot influenţa în mare măsură deciziile altor agenţi economici,
pot orienta activitatea economică dintr-o ţară sau regiune.Ca urmare statul are de suportat
pierderi enorme care sunt cauzate de

 șomaj
 de inflație
 de creșterile și scăderile consumului de producție
 standartul de viață
 deficitul bugetar
 și dezechilibrul balanței de plăți
acestea fiind problemele majore ale Republicii Moldova.
Impozite pe venituri pe care le-ar fi perceput de la salariați dacă aceștie  n-ar fi fost afectați
de somaj, trebuind să plătească în plus și servicii medicale, sociale pentru șomeri.
Operatorii economici pierd profiturile pe care le-ar fi putut obține dacă ar fi utilizat un
număr mai mare de personal. Întreaga populație a țării pierde veniturile suplimentare pe
care le-ar fi putut obține ca o consecință a unei producții naționale superioare.
Macroeconomia analizează esența diferitor politici macroeconomice (politica bugetar-
fiscală, monetar-creditară, economică externă, socială etc.) cu scopul de a stabiliza cu
ajutorul lor dezvoltarea economiei naționale într-o anumită perioadă a ciclului economic.
Problemele macroeconomice joacă un rol important în realizarea relațiilor economice
internaționale. Pentru a prognoza dezvoltarea economiei naționale pe o perioadă
îndelungată de timp e necesar de a analiza dinamica principalilor indicatori
macroeconomici în perioada precedentă.

3
 Capitolul I

1.1.Definițiile problemelor macroeconomice

Şomajul constă în slaba utilizare a forţei de muncă. Aceasta aduce pierderi atât la nivelul
producţiei, cât mai ales la nivel individual pentru că, dacă nu muncesc, oamenii nu pot obţine
venituri necesare susţinerii consumului de bunuri şi servicii.
Inflaţia  este un fenomen economic care, în ultimele decenii, a cunoscut o expansiune la nivel
mondial,este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere
generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.
Fluctuaţiile activităţii economice  reprezintă o cauză majoră a şomajului.Creşterea exagerată a
producţiei poate avea efecte negative pe termen mediu şi lung asupra economiei naţionale.
Standartul de viaţă reprezintă problema centrală a economiei normative actuale. În prezent,
creşterea nivelului de trai al consumatorilor reprezintă principala ţintă a politicilor economice
conjuncturale.
Deficitul bugetar reprezintă un dezechilibru între veniturile şi cheltuielile statului, în sensul că
veniturile sunt mai mici decât cheltuielile. Dezechilibrul constă în faptul că agenţii economici
care contribuie trebuie să plătească în viitor impozite şi taxe mai mari, dat fiind faptul ca
deficitul bugetar se acoperă cu credite interne sau externe.
Dezechilibrul balanţei de plăţi constituie o problemă macroeconomică de actualitate în
contextul regionalizării, globalizării şi integrării. Crearea şi deturnarea fluxurilor reale şi
monetare la nivel internaţional determină intrări şi ieşiri de monedă străină diferite în diversele
ţări. De asemenea, lipsa de competitivitate a unei ţări are ca efect o balanţă de plăţi deficitară,
întrucât exporturile sunt mult inferioare importurilor.

1.2 Analiza Șomajului.

Şomajul constă în slaba utilizare a forţei de muncă. Aceasta aduce pierderi atât la nivelul
producţiei, cât mai ales la nivel individual pentru că, dacă nu muncesc, oamenii nu pot obţine
venituri necesare susţinerii consumului de bunuri şi servicii. În continuare, diminuarea
consumului nu are alt efect decât reducerea în continuare a producţiei. Şomajul atrage după sine
o reducere a resurselor bugetare şi, diminuarea capacităţii statului de a interveni în activitatea
economică naţională. Fenomenul somajului afecteaza in special absolventi ai diverselor facultati
si tinerii de pina la 29 de ani. Decalajul dintre cerere si oferta ramine insa sa fie enorm. O cale de
4
diminuare a șomajului este creșterea economică careia trebuie sa i se acorde maxima importanta.
Dar nu o crestere economica artificiala, obtinuta prin umflarea cheltuielilor publice. Este
durabila numai cresterea spontana, care este rezultatul initiativei oamenilor. O economie de
înalta presiune care opereaza la capacitatea ei completa ar ajuta la marirea gradului de ocupare a
fortei de munca. În mod particular o astfel de economie este benefica pentru muncitorii femei si
pentru grupurile demografice minoritare care sunt, de regula, ultimii angajati si primii concediati.
Crearea de slujbe publice pentru muncitorii concediati  si-ar atinge telul daca aceste slujbe s-ar
adresa în mod special grupurilor demografice cu grad înalt de somaj: adolescenti, femei.

Rata șomajului = Numărul de șomeri / forța de muncă

Ocuparea forței de muncă este sursa de venit personal pentru mulți oameni din lume. Are
un impact asupra cheltuielilor consumatorilor, a nivelului de trai și a creșterii economice
generale. Astfel, rata șomajului este un indicator bun pentru a măsura starea economică a țării.
Creșterea stagnantă se produce atunci când oferta de produse nu crește sau scade sub valoarea de
referință. O creștere a producției totale de bunuri și servicii este, în general, necesară pentru
creșterea economiei. Acest lucru este necesar pentru a ține pasul cu o creștere a populației și
așteptărilor privind creșterea nivelului de trai. Creșterea stagnantă există dacă producția totală nu
ține pasul cu aceste așteptări. Prin urmare, obiectivul macroeconomic al creșterii economice nu
este atins. Motivele probabile ale creșterii stagnante pot fi asociate cu cantitatea și calitatea
resurselor utilizate pentru producție. Deci, să înțelegem motivele în detaliu. Cantitățile celor
patru factori de producție pot restricționa creșterea producției. Acești factori sunt forța de muncă,
capitalul, terenul și antreprenoriatul. Dacă un leneș decide să renunțe la locul de muncă și își
petrece timpul făcând altceva decât să doarmă pe canapeaua din sufrageria părinților săi, atunci
cantitatea totală de muncă scade. Astfel, cantitatea de muncă se bazează atât pe populația totală,
cât și pe porțiunea populației care este dispusă și capabilă să lucreze. Dacă, de exemplu,
reglementările guvernamentale și impozitele ridicate descurajează unele industrii să construiască
noi fabrici în sectorul de fabricație, acesta va scădea total cantitatea de capital. Deci este vorba
despre problemele de macroeconomie.

5
 Perioada anilor 2002-2008 au fost ani foarte buni pentru Moldova din punct de vedere
economic, rata medie a creşterii fiind de aproape 6.4% per. an ţara cunoscând o creştere colosală în
toate domeniile majore de activitate. Acest progres se datorează câtorva evenimente importante de
ordin social, dar şi unui şir de circumstanţe de ordin politic, dintre care merită de menţionat
următoarele:
 Reformele demarate pe parcursul anilor ’90 o dată cu obţinerea independenţei. Deşi implementarea
multora dintre ele a lăsat de dorit, prin intermediul lor s-a reuşit demararea mecanismelor unei
economii de piaţă. Cele mai notorii reforme au fost: procesul de privatizare a pământurilor şi a unui
număr considerabil de întreprinderi de stat, stabilizarea macroeconomică a ţării, instaurarea unui regim
de schimb valutar flotant etc.
 Migrarea masivă a cetăţenilor peste hotarele ţării ca rezultat al incapacităţii guvernului de a oferi un
nivel minim de securitate socială pentru mulţi cetăţeni. Migrarea lor peste hotare a rezultat în creşterea
volumului de remitenţe şi implicit a puterii de cumpărare a rudelor rămase în Moldova.

1.3. Inflația-problemă macroeconomică

Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele
prețuri cresc, altele scad. Inflația se manifestă în cazul în care se înregistrează o creștere
generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole înseamnă că astăzi poți
cumpăra cu un euro mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce

6
 valoarea monedei în timp. Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele dețin un
autoturism și consumă carne, utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentația .
Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populației, luate în ansamblu, determină
ponderea pe care diferite produse și servicii o au în măsurarea inflației. La calcularea inflației,
sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor
populației,

 articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele și benzina);

 bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile
de spălat);
 serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).
Toate bunurile și serviciile în gospodăriile populației pe parcursul anului sunt reprezentate de un
„coș” de produse. Fiecare produs din acest coș are
un preț care poate varia în timp. Rata anuală a
inflației este de prețul coșului integral într-o
anumită lună comparat cu prețul acestuia în aceeași
lună a anului precedent. Orice economie manifestă
pe termen lung o tendință de creştere şi de
ameliorare a condițiilor de viață ale oamenilor. Prin
creşterea economică înțelegem creşterea potențialului productiv al economiei naționale, ceea ce
echivalează cu creşterea PNB potențial, deci a ofertei agregate pe termen lung. Creşterea
economică se măsoară cu ajutorul a doi indicatori: creşterea reală a PNB şi creşterea reală a PNB
pe locuitor. Creşterea economică este pozitivă atunci când PNB pe locuitor creşte, negativă în
situație inversă şi zero când PNB/locuitor este constant. Alţi doi indicatori care relevă
informaţie importantă despre starea economică a ţării sunt indicele producţiei industriale şi
nivelul comerţului cu amănuntul. Indicele producţiei industriale măsoară evoluţia rezultatelor
activităţilor cu caracter industrial 5 pe întreg teritoriul ţării. Trendul descrescător al producţiei
industriale acesta având un caracter mai pronunţat în primul trimestru al anului curent. Indicele
producţiei industriale a scăzut cu 5,8% şi cu 3,3% în lunile august şi septembrie, respectiv
Aplicând o analiză tehnică, observăm că ultima dată când trendul a avut o evoluţie similară
Perioada similar a fost urmată de o contracţie economică conform datelor BNS, de aproape 1%.
Fenomenul denumit inflatie constituie o problema complexa de analiza macroeconomica si una
dintre cele mai importante forme ale dezechilibrului economico-social. Termenul de inflatie a
inceput sa fie frecvent utilizat in randul oamenilor de stiinta si al oamenilor de afaceri desi
fenomenul inflationist exista cu mult inainte de aceasta perioada. Acest fenomen a aparut cu mult

7
inainte ca stiinta economica sa se fi constituit, iar teoria inflatiei s-a conturat mult mai tarziu
decat stiinta economica, astfel ca inflatia ramane cea mai de temuta si controversata forma a
dezechilibrului macroeconomic, din punct de vedere al analizei naturii sale si a cauzelor si
mecanismelor declansatoare. Pornind de la premisa ca inflatia este in primul rand un fenomen
monetar (inflatia exista doar in prezenta banilor), explicarea genezei si naturii acesteia trebuie sa
inceapa de la formele istorice pe care le-au imbracat banii de-a lungul secolelor. In acest context,
se pot sintetiza trei forme istorice ale fenomenului inflationist.
Prima forma a inflatiei a fost cea monetaro-baneasca, care s-a manifestat sub forma devalorizarii
mascate a monedelor din metale pretioase, prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o
greutate mai m 757b18h ica sau un continut in aur mai redus decat cele oficiale. Elementele
definitorii ale acestei forme de inflatie au fost: continutul real in aur al monedelor metalice era
mai mic decat continutul nominal, deci s-a separat continutul nominal de cel real al monedelor;
transformarea existentei-aur in aparenta-aur a monedei; aglomerarea circulatiei cu monede
ieftine fara valoare deplina, toate acestea conducand la scaderea puterii de cumparare a acestora.
Cea de-a doua forma a inflatiei a fost inflatia banilor de hartie convertibili in aur, care s-a
manifestat in perioada trecerii de la feudalism la capitalism, cand statele europene au inceput sa
inlature haosul monetar medieval, creand sisteme nationale prin emiterea biletelor de banca cu
acoperire deplina in aur. S-a urmarit crearea unor sisteme banesti stabile, care sa asigure o
circulatie monetara normala Cantitatea banilor de hartie se limita la aurul pe care acesti bani il
reprezentau in circulatie. Aceasta corespondenta dintre cantitatea de aur existenta in depozitele
bancilor de emisiune si volumul bancnotelor din circulatie asigura optimizarea sau echilibrul
circulatiei banesti intr-o economie.
In aceasta situatie, cel putin temporar, inflatia nu putea sa apara, ea neavand baza de desfasurare.
Dupa o anumita perioada insa, s-a creat un dezechilibru intre marimea depozitelor de aur-
moneda, care era in functie de productia de metal pretios sau de posibilitatile fiecarei tari de a
procura aurul monetar, si cantitatea de semne monetare (bilete de banca) emise, care era
dependenta de volumul tranzactiilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de
hartie aflata in circulatie devenea excedentara fata de cea care rezulta din raportul dintre masa de
aur monetar si etalonul aur cantitatea de aur aferenta unei unitati monetare.

Capitolul II

8
 2.1 Fluctuațiile activității economice și standartul de viață

Evoluţia principalelor laturi ale activităţii economice dintr-o întreprindere, ramură şi economie

naţională (venitul naţional, producţia, desfacerile, investiţiile, consumul, ocuparea forţei de
muncă etc.) permite constatarea că în unele perioade
se înregistrează creşteri, în altele, stagnări sau chiar
reduceri; periodic, activitatea economică de
ansamblu sau de ramură poate cunoaşte chiar stări
de criză. Aceasta înseamnă că,în timp, activitatea
economică nu are o evoluţie uniformă, liniară, ci
este fluctuantă. Aceste fluctuații reprezinta o cauza
majora a somajului. Institutiile statului incearca sa reduca amplitudinea ciclurilor economice
astfel incat activitatea economica si dezechilibrele acesteia sa fie sub control. Cresterea exagerata
a productiei poate avea efecte negative pe termen mediu si lung asupra economiei nationale.
Standardul de viata reprezinta problema centrala a economiei normative actuale. In perioada
care a urmat celui de al doilea razboi mondial, veniturile reale si, deci, si standardul de viata au
crescut in majoritatea tarilor In prezent, cresterea nivelului de trai al consumatorilor reprezinta
principala tinta a politicilor economice conjuncturale. Cresterea nivelului de trai isi are izvorul in
cresterea productivitatii, in cresterea inzestrarii tehnice a muncii, in cresterea productiei deoarece
menajele pot consuma mai mult. Normal, ca acestea au nevoie de resurse banesti pentru a
achizitiona bunurile si serviciile necesare satisfacerii nevoilor. Acestea provin tot din procesul
productiv. Faptul ca membri menajelor participa la procesul productiv le da acestora dreptul de a
primi o parte din rezultatul productiei, sub forma baneasca, care, mai apoi, le permite sa-si ridice
standardul de viata consumand mai mult.

2.2.Deficitul bugetar și dezechilibrul balanței de plăți

Deficitul bugetar reprezinta un dezechilibru intre veniturile si cheltuielile statului, in sensul ca

veniturile sunt mai mici decat cheltuielile. Dezechilibrul consta in faptul ca agentii economici
care contribuie trebuie sa plateasca in viitor impozite si taxe mai mari, dat fiind faptul ca
deficitul bugetar se acopera cu credite interne sau externe. De asemenea, cheltuielile statului sunt
din ce in ce mai mari statul luand asupra sa sarcini tot mai multe ce revin pietei. Deficitul bugetar
s-a generalizat dupa ce de al doilea razboi mondial, unele state ajungand in imposibilitate de
plata a datoriilor externe. In aceasta situatie au fost nevoite sa reduca consumul intern (cum s-a
intamplat in Romania) sau sa faca presiuni pentru reesalonarea datoriei externe.
9
 Modele economice keynesiste si neoclasice arata ca deficitul bugetar are un efect multiplicator
si ca statul, efectuand cheltuieli in prezent, genereaza venituri in viitor.In sfarsit, deficitul bugetar
poate genera redistribuiri intre generatii, prin faptul ca suplimentul de cheltuiala se efectueaza in
prezent, iar credite necesare acestor cheltuieli sunt platite peste decenii, de catre copii actualilor
contribuabili. Asadar, din acest punct de vedere deficitul bugetar trebuie sa fie neutru.
Dezechilibrul balantei de plati constituie o problema macroeconomica de actualitate in contextul
regionalizarii, globalizarii si integrarii. Crearea si deturnarea fluxurilor reale si monetare la nivel
international determina intrari si iesiri de moneda straina diferite in diversele tari.
De asemenea, lipsa de competitivitate a unei tari are ca efect o balanta de plati deficitara,
intrucat exporturile sunt mult inferioare importurilor. Liberalizarea contului de capital poate
determina aparitia dezechilibrelor la nivelul balantei de plati. In general, sumele de valuta a caror
destinatie este investitia nu reprezinta un pericol major, pentru reprezinta un contraechivalent al
unor bunuri sau servicii si au drept scop principal generarea de venituri viitoare.
Capitalurile speculative in schimb, pot induce chiar crize financiare pe pietele pe care vin, dar
mai ales pe cele de pe care pleaca. In sfarsit, statul, agentul economic care trebuie sa rezolve
aceste probleme, sufera o criza profunda, punandu-se chiar problema functiei acestuia de
regulator al activitatii economice.
Dezechilibrul balanţei de plăţi constituie o problemă macroeconomică de actualitate
încontextul regionalizării, globalizării şi integrării. Crearea şi deturnarea fluxurilor reale şi
monetare la nivel internaţional determină intrări şi ieşiri de monedă străină diferite în
diverseleţări. De asemenea, lipsa de competitivitate a unei ţări are ca efect o balanţă de plăţi
deficitară, întrucât exporturile sunt mult inferioare importurilor. Politici de e chilibru ale balanței
de plăți . Introducerea taxelor de protecție pentru bunurile şi serviciile importate – aceasta va
duce la micşorarea importului şi echilibrul contului curent a BP. Dezavantajul constă în aceea că
țările față de care se introduc taxe de import pot utiliza aceeaşi tactică, ceea ce va duce la
micşorarea exportului de bunuri şi servicii a țării date. Creşterea calității şi competitivității
bunurilor. 3) Investițiile directe – atragerea de investiții străine sub forma de tehnologii, utilaje;
credite de scurtă şi lungă durată, împrumuturi pe termen lung şi scurt. Politica banilor ieftini –
micşorarea ratei dobânzii, micşorarea deficitului contului curent, a ratei de schimb duce la
creşterea exportului de produse şi servicii.

Concluzii
10
În concluzie pot menționa că particularitățile problemelor macroeconomice în Republica Moldova
influențează foarte situația economică dificilă din țară care este agravată și mai mult de
instabilitatea politică și criza regională provocată. Guvernul țării se confruntă cu costuri enorm
de mari pentru finanțarea deficitului, iar sectorul privat este afectat de ratele crescânde la
creditele bancare. Acest lucru se întâmplă și în contextul în care remitențele înregistrează
scăderi considerabile, diminuând puterea de cumpărare a consumatorului moldovean și punând
sub pericol dezvoltarea economică a țării, remitențele și consumul intern fiind principalele
motoare pentru creșterea înregistrată de economia Moldovei în ultimii 15 ani de zile. Astfel, se
impune necesitatea stringentă de a identifica un model alternativ de dezvoltare pentru țară, sau
cel puțin identificarea câtorva domenii cheie care ar trebui reformate în mod radical pentru a
asigura un ritm de creștere pe măsură. În urma acestui studiu, au fost identificate cel puțin patru
domenii sau acțiuni prioritare care pot fi parte componenta a planului alternativ de dezvoltare
economică a Moldovei. Impunerea unui grad înalt de transparență în activitatea întreprinderilor
de stat și a societăților comerciale în care statul este acționar. Ineficiența acestor întreprinderi
înregistrată în ultimii ani, dar și ponderea lor în economie denotă faptul că potențialul acestui
sector ar putea fi imens în cazul implementării unor principii de guvernare corporative similare
celor din occident, printre care eliminarea tuturor conflictelor de interese între consiliile de
administrare și instituțiile de reglementare a întreprinderilor respective, publicarea rapoartelor
anuale îndeosebi componenta financiară, instituirea mecanismelor de evaluare a managerilor etc.
Impulsionarea dezvoltării sectorului IMM prin stimularea startup-urilor și crearea cadrului
necesar pentru capitalul de risc. Ponderea mică a IMM în PIB, denotă faptul că acest sector este
încă subdezvoltat, iar inovația și antreprenoriatul nu sunt promovate prin politici sustenabile.
Prin urmare o atenție deosebită asupra favorizarea startup-urilor ar putea genera destulă activitate
economică, dar totodată ar putea contribui la crearea de noi locuri de muncă, și chiar readucerea
unei porțiuni de cetățeni înapoi acasă

Bibliografie

11
1.1 https://www.stiucum.com/economie/microeconomie-si-macroeconomie/
Inflatia85713.php
1.2 http://www.cisr-md.org/pdf/0111%20Sondaj%20sociologic%20-
20SomajuInModova.pdf
1.3 https://ro.scribd.com/doc/271821867/Probleme-macroeconomice-principale-ale-
Republicii-Moldova
2.1 https://www.dw.com/ro/cele-trei-mari-probleme-cu-care-se-va-confrunta-rom
%C3%A2nia-din-punct-de-vedere-economic-%C3%AEn-2022-pnrr-colacul-de-
salvare-spotmediaro/a-60280486
2.2 https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=364&#idc=558

12