Sunteți pe pagina 1din 3

Somajul in Republica Moldova

In Republica Moldova criza economica acuta, tradusa si prin masuri bugetare de austeritate, a
impins somajul la cote alarmante. Chiar daca somerii inregistrati oficial sint putini, cei care nu
figureaza in evidente ajung tot mai des sa aleaga calea strainatatii in speranta ca vor gasi acolo
cu ce sa-si castige traiul.
Numarul somerilor inregistrati oficiali in Republica Moldova a crescut de la 46,3 mii in anul 1996,
la 49,5 mii in 1998. Fenomenul somajului afecteaza in special absolventi ai diverselor facultati si
tinerii de pina la 29 de ani. Somerii din Republica Moldova nu au primit anul acesta nici un leu din
indemnizatiile de care trebuie sa beneficieze. Restantele de achitare ale acestor indemnizatii la
inceputul lunii mai constituiau 3,330 milioane de lei. Serviciul de stat pentru autorizarea fortei de
munca incearca sa ofere diverse slujbe instruind persoanele profesional si recalificindu-le de cele mai
dese ori dupa profesiile cerute de piata. Decalajul dintre cerere si oferta ramine insa sa fie enorm.
Numarul locurilor vacante pentru luna iunie a fost de 2.950, pe cind cererea era cam de zece ori
mai mare. Munca este prost platita si asigura, de cele mai multe ori, doar subzistenta. Iata de ce
angajarea peste hotare pare a fi, pentru o parte considerabila a moldovenilor, o ultima si disperata
solutie. Astazi, circa 20% din populatia tarii incearca sa se angajeze la lucru in strainatete, Grecia,
Israelul sau Germania fiind tarile cele mai solicitate. Modalitatea angajarii peste hotare este simpla:
prin intermediul agentilor economici care dispun de autorizatii pentru organizarea angajarii provizorii
a cetatenilor in strainatete sau in mod individual. In ambele cazuri, insa, activitatea cetatenilor trebuie
sa fie legalizata printr-un contract individual de munca.
Iata ce crede directorul Departamentului migratii, Arcadie Josan, despre angajarea in strainatate:
"Persoanele care sint angajate in alte state, in primul rind, studieaza tehnologii noi si totodata, aduc
experienta noua si surse de existenta, se aduce valuta in tara".
Cazul incearca sa solutioneze cumva problema somajului. Anul acesta agentii economici din
Republica Moldova conlucreaza cu patroni din Israel.
Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si al Familiei a elaborat proiecte de acorduri
interguvernamentele cu privire la protectia sociala si activitatea de munca a cetatenilor, iar in scopul
perfectionarii sistemului de protectie sociala a somerilor numarul categoriilor de beneficiari ai
ajutorului de somaj a fost extins la inceputul primaverii cu doua categorii. Astfel, femeile care si-au
intrerupt activitatea pentru ca doresc sa-si creasca copilul pina la 14 ani si invalizii de gradul trei, care
anterior au fost de gradul doi, se pot bucura si ei de un sprijin financiardin partea statului. Parerea
generala este ca o munca peste hotare unde poti spera la un ban bun constituie un fel de loterie. Multi
nu sint norocosi. Se intorc umiliti si plini de datorii, pe de alta parte, nici acasa se pare ca nimeni nu-i
asteapta cu bretele deschise si cu oferta unui trai decent.

CAILE DE REDUCERE A SOMAJULUI


1.
Practicile restrictive presupun ndepartarea de pe piata muncii a anumitor solicitanti pe urmatoarele cai:
prelungirea scolaritatii, reducerea vrstei de pensionare, ncurajarea parasirii anticipate a slujbei prin acordarea de plati
compensatorii, penalizarea muncii pensionarilor. Neajunsurile acestui tip de practici sunt pe de o parte, faptul ca sunt
costisitoare (vezi reducerea vrstei de pensionare) iar pe de alta parte, faptul ca face sa creasca numarul celor inactivi.
Acestia nu pot fi ntretinuti dect pe seama persoanelor active pentru care sarcinile fiscale devin greu de suportat.
2.
O alta repartitie a timpului de lucru ar putea diminua somajul. Daca, de exemplu, un numar de angajati care
lucreaza 40 de ore pe saptamna renunta la o ora de lucru rezulta un numar de locuri de munca ce se pot oferi somerilor,
deci scade somajul. Riscurile care pot aparea sunt neplacerile angajatilor care trebuie sa renunte la o particica din
retributia lor si dezorganizarea productiei. Un adevarat paradox a nregistrat celebra firma de microprocesoare INTEL
care a crescut numarul de ore de munca pe saptamna (fara a mari salariile!) de la 40 ore la 50 ore pentru sase luni n
vederea urgentarii obtinerii de produse noi. n acest fel au crescut locurile de munca de la 17.000 la 20.000 n timp ce alte
firme de acelasi profil concediau!!
3.
Tratamentul social al somajului presupune antrenarea n special a tinerilor n anumite ocupatii pe timp limitat
(munci de utilitate colectiva, stagii de formare n ntreprinderi sau n diverse organisme), cai extrem de costisitoare.
4.
Gasirea de noi flexibilitati ale pietei muncii va conduce la reducerea somajului. Masurile de flexibilizare a
salariului precum si cele de crestere a mobilitatii lucratorului se numara printre acestea. Iata cteva din fiecare grup.
Printre masurile de flexibilizare a salariului se numara: stimularea performantelor individului pentru cresterea motivatiei
n munca astfel ca ecartul ntre salarii sa reliefeze diferenta ntre performantele lor si nu ntre vechimile lor n munca;
reducerea puterii sindicatelor n ntreprindere; masuri de ncurajare pentru angajarea somerilor si tinerilor (reducerea
contributiei firmelor pentru salariile mici si mijlocii, micsorarea impozitelor firmelor care angajeaza someri); scaderea
costului relativ al muncii n raport cu valoarea capitalului. Printre masurile de crestere a mobilitatii pe piata fortei de
munca amintim: reducerea ponderii vechimii n cadrul salariului; reducerea decalajului ntre pensiile celor cu vechime
nentrerupta si ale celor ce si-au schimbat locul de munca; facilitati acordate celor ce-si schimba locul de munca (ajutor la
cumpararea de locuinte, noi tipuri de nchiriere de locuinte, reducerea taxelor de timbru n domeniul imobiliar pentru cei
ce se muta); cresterea indemnizatiei de somaj pentru cei care urmeaza cursuri de recalificare; nfiintarea unor servicii de
informatii privind locurile de munca din toata tara; programe nationale, comunitare pentru reconversia fortei de munca. O
anumita parte a somajului apare din cauza faptului ca ofertele de slujbe, slujbele vacante nu se potrivesc cu calificarea
somerilor. De aceea o evidenta computerizata ar reduce cantitatea de somaj frictional si structural.
Deoarece multe din slujbele vacante cer deprinderi posedate de putini someri (de cele mai multe ori acestia fiind
muncitori necalificati), se considera foarte important ajutorul guvernamental care subventioneaza reinstruirea
muncitorilor someri pentru sectoare n crestere.
Unele masuri guvernamentale sunt considerate de economisti o cauza a cresterii ratei somajului. De aceea unii
propun reforma sistemului asigurarilor de somaj. Acordul ntre patroni si angajati se dovedeste tot mai dificil daca ne
gndim ca codul muncii, pe baza caruia se ncheie negocierea, este alcatuit din sute de legi si decrete care trebuie
respectate de catre angajati si angajatori. Mai mult chiar, situatia de ntreprinzator, sunt de parere multi economisti, a
devenit fara ndoiala mult prea defavorabila n raport cu statutul de salariat. Va trebui gasit un echilibru mai bun ntre
riscul creator si garantia protectoare, sunt de parere acestia !
5.
Cresterea economica continua si sustinuta este principala cale de reducere a somajului careia trebuie sa i se acorde
maxima importanta. Dar nu o crestere economica artificiala, obtinuta prin umflarea cheltuielilor publice. Este durabila
numai cresterea spontana, care este rezultatul initiativei oamenilor. Deoarece recesiunile europene prelungite au crescut
rata naturala europeana a somajului, n SUA se considera ca ar trebui sa se pastreze un nalt nivel al PNB, numai n acest
caz rata naturala corespunzatoare fiind aproape de cea optimala. O economie de nalta presiune care opereaza la
capacitatea ei completa ar ajuta la marirea gradului de ocupare a fortei de munca. n mod particular o astfel de economie
este benefica pentru muncitorii femei si pentru grupurile demografice minoritare care sunt, de regula, ultimii angajati si
primii concediati. Crearea de slujbe publice pentru muncitorii concediati si-ar atinge telul daca aceste slujbe s-ar adresa
n mod special grupurilor demografice cu grad nalt de somaj: adolescenti, femei.

Situatii de declararea a anulitatii casatoriei


Orice casatorie incheiata cu observarea tuturor conditiilor care-i dau fiinta legala, fie in viata civila sau de stat, fie in cea
bisericeasca, este destinata sa dureze intreaga viata a celor care o incheie. Legatura ce se stabileste prin casatorie nu
poate sa inceteze in mod normal decat prin decesul unuia dintre soti sau prin decesul amandorura. In cazul acesta,
casatoria inceteaza sa mai existe, sau isi pierde fiinta legala.In cazul insa cand intervin alte cauze care fac imposibila
pastrarea si continuarea legaturii matrimoniale intre soti, atunci aceasta legatura nu inceteaza totusi de la sine, ci poate fi
desfacuta dupa anumite randuieli, printr-un act legal, care se numeste despartire sau divort. Pentru lamurire, se impun
unele precizari in legatura cu diferitele aspecte ale incetarii casatoriei si ale desfacerii casatoriei.
Astfel, in cazul cand o casatorie s-a incheiat existand anumite impedimente de la care nu se poate obtine dispensa,
casatoria respectiva este declarata nula, adica inexistenta sau neincheiata, chiar daca s-au facut formele de incheiere,
caci formele respective sunt socotite ca fiind fara de obiect. In acest caz, nu avem de-a face propriu-zis cu incetarea
casatoriei, ci cu nulitatea casatoriei, care se declara pentru motive determinate, dupa o procedura anumita (nulitate
absoluta).
In cazul in care se constata insa ca o casatorie a fost legal incheiata si totusi datorita lipsurilor unor conditii care au viciat
consensul sau al unor conditii de alta natura, se procedeaza la anularea acestei casatorii. In acest caz, insa ea este
socotita ca a avut fiinta legala de la data incheierii pana la data anularii. Si in cazul anularii unei casatorii se urmeaza
anumite reguli si o anumita procedura, numita procedura de anulare (nulitate relativa).
In legatura cu incetarea casatoriei prin moarte fireasca, mai amintim ca legile prevad din timpuri foarte vechi, adica tocmai
din epoca romana, posibilitatea ca o casatorie sa inceteze si printr-o altfel de moarte decat prin cea fireasca si anume prin
asa-zisa moarte civila sau moarte legala. Aceasta se produce ca efect al declararii cuiva ca mort printr-o hotarare
judecatoreasca, cu ocazia careia se urmeaza iarasi o procedura speciala, numita procedura pentru declararea mortii civile.

CONDIIILE I MODALITATEA DE NCHEIERE A CSTORIEI


Articolul 9. ncheierea cstoriei
(1) ncheierea cstoriei are loc la organele de stare civil.
(2) Drepturile i obligaiile juridice ale soilor iau natere din ziua nregistrrii cstoriei la organele de
stare civil.
Articolul 10. Declaraia de cstorie
(1) Declaraia de cstorie se depune personal de cetenii care doresc s se cstoreasc la organul de
stare civil n a crui raz teritorial se afl domiciliul unuia dintre ei sau al prinilor unuia dintre ei.
(2) n declaraia de cstorie, viitorii soi trebuie s indice c nu exist nici un impediment legal la
cstorie.
(3) Depunerea declaraiei de cstorie i nregistrarea cstoriei au loc n modul stabilit pentru
nregistrarea de stat a actelor de stare civil.
Articolul 11. Condiiile de ncheiere a cstoriei
(1) Pentru ncheierea cstoriei este necesar consimmntul reciproc, neviciat, exprimat personal i
necondiionat, al brbatului i femeii care se cstoresc, precum i atingerea de ctre ei a vrstei matrimoniale.
(2) Persoanele care doresc s se cstoreasc snt obligate s se informeze reciproc despre starea sntii
lor.
Articolul 12. Modalitatea de ncheiere a cstoriei
(1) ncheierea cstoriei se face n prezena persoanelor care se cstoresc, dup expirarea unui termen de
cel puin o lun din momentul depunerii de ctre ele a declaraiei de cstorie.
(2) Dac exist motive temeinice, la cererea persoanelor care doresc s se cstoreasc, eful oficiului de
stare civil poate reduce termenul indicat la alin.(1), iar n cazuri excepionale (pericol pentru via,
graviditate, naterea copilului etc.), cstoria poate fi ncheiat chiar n ziua depunerii declaraiei.
(3) Termenul maximal ce se stabilete pentru ncheierea cstoriei nu va depi dou luni de la data
depunerii declaraiei de cstorie.