Ardelean Lorena-Maria

Administrație Publică
An III, Grupa I

Munca nedeclarată

Munca nedeclarată, așa numită și munca la negru, reprezintă acea activitate care este
prestată de un salariat pentru, și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică,
fără ca normele și prevederile legale în vigoare raportate la încheierea, executarea,
modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă să fie respectate. Este
regăsită și cunoscută în contexte precum: neîncheierea unui contract individual de muncă
pentru perioada de probă, înțelegerea dintre angajator și salariat în urma căreia salariatul
prestează munca fără a deține un contract de muncă și folosirea în mod ilegal a forței de
muncă zilieră sau sezonieră. Lipsa normelor legale, fac ca acest tip de muncă să implice un
loc nesigur pentru salariat, cu perspective pe termen scurt, fără progrese profesionale și
protecție socială, existând salarii mai mici decât cele de pe piața muncii. (inspectiamuncii.ro)

Acest fenomen este produs în urma nivelului ridicat al taxelor și impozitelor care sunt
foarte mari, de anumite formalități care ar trebui să fie îndeplinite din punct de vedere legal de
un angajator, în situația în care acesta decide să înceteze raporturile juridice de muncă. De
asemenea, din cauza numărului redus de angajatori ofertanți și a condițiilor nefavorabile de
muncă se poate ajunge în punctul acestor practici ilegale. Generarea sustragerii de la plată a
impozitelor și a contribuțiilor sociale prezintă un avantaj imediat, obținut atât de către salariat,
cât și de angajator, în dorința de a-și maximiza profitul prin aceste practici, totodată ilegale.
Luarea în considerare a limitării taxelor și impozitelor plătite de către angajator și salariat în
folosul statului, ar putea contribui benefic la diminuarea acestei probleme referitoare la munca
nedeclarată. (inspectiamuncii.ro)

Se pot remarca mai multe categorii de persoane care lucrează fără forme legale,
precum: cele cu un nivel scăzut de educație, cele fără calificare profesională sau care au o
calificare redusă, persoanele șomere care nu doresc să își piardă beneficiile sociale, tinerii
care nu dețin experiența necesară și nu conștientizează importanța contribuirii spre fondurile
de asigurări sociale. Mai sunt prezente cazuri în care persoanele care prestează acest tip de
muncă, sunt cele ca: cetățenii străini, pensionarii și copiii care pot fi afectați din punct de
vedere a dezvoltării fizice și psihice a acestora. Se remarcă munca ocazională nedeclarată,
cunoscută și ca munca structurată nedeclarată, care apare în contextul în care muncitorul
deține un contract de muncă cu normă întreagă, dar care este plătit prin mijloace ilegale prin
prestarea unor lucrări ilegale. Un alt tip de muncă nedeclarată este munca organizată
nedeclarată, în cadrul căreia un muncitor nu are contract de muncă cu normă întreagă, dar care
efectuează periodic lucrări suplimentare pentru care este remunerat ilegal prin diverse
mijloace. Se mai regăsește munca nedeclarată cu implicații penale, ce încalcă dreptul penal.
(store.ectap.ro)

Desigur, sunt prezente și dezavantaje în cadrul prestării muncii nedeclarate care duc
instant la existența unor consecințe negative, atât pentru salariat, cât și pentru angajator,
manifestându-se inclusiv în poziția economico-socială precară în comparație cu salariații
angajați cu forme legale. Putem aduce în discuție plata taxelor și a impozitelor referitoare la
apariția unor riscuri, în cazul salariaților nedeclarați care sunt salariile nedeclarate, din cauza
faptului că sunt primite în absența unui contract de muncă individual. Totodată, este afectat și
statul prin dezechilibrarea economiei interne, taxarea non-precisă în cazul asigurărilor și a
impozitelor, existând efecte negative pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru societate,
determinate de neglijența dintre plata contribuțiilor și impozitelor și accesul la drepturile de
asigurări sociale, alte măsuri de protecție socială și de bunăstare a economiei. Este afectată și
bunăstarea piaței, deoarece profitul nu va mai fi unul sigur și de durată din cauza angajaților
care acceptă muncitori nedeclarați. (store.ectap.ro)

Intrată în vigoare în data de 7 august 2017, Ordonanța de urgență pentru modificarea și

completarea Legii nr. 53/2003 din Codul Muncii a adus modificări majore privind
sancționarea muncii nedeclarate, ca cele precum: 

 Prestarea activităților de muncă fără încheierea cu acordul părților a unui contract

individual de muncă legal, semnat în ziua anterioară începerii activității;
 Prestarea activităților fără ca acestea să fie raportate cel târziu în ziua anterioară
începerii în registrul general de evidență a salariaților;
 Prestarea activităților de muncă în contextul suspendării contractului individual de
muncă;
 Prestarea activitatilor de muncă în afara programului stabilit prin contractele de muncă
cu normă parțială.
 (colorful.hr)
 Până la intrarea în vigoare a schimbărilor menționate anterior, legislația României era
mai permisivă pentru angajatorii care nu depășeau limita de 5 angajați la negru, această limită
pierzându-și valabilitatea și în prezent, deoarece munca nedeclarată este considerată
contravenție și se sancționează prin amenzi contravenționale. Pentru reluarea activității
angajatorului, este necesar ca amenda contravențională să fie achitată și după încheierea
obligatorie a unor contracte de muncă individuale pentru fiecare angajat al acestuia. Amenzile
decise pentru angajatorii care au salariați la negru sunt de 10.000, respectiv 20.000 lei pentru
fiecare salariat. Achitarea benevolă a acestora în termen de 48 de ore duce la reducerea sumei
de plată la jumătate. Angajatorii riscă închisoarea între 3 luni și 2 și luarea unor amenzi pentru
prestarea muncii de către persoane aflate în termene ilegale în România care sunt victime ale
traficului de persoane. De asemenea, pentru practicarea muncii nedeclarate, vor fi aplicate
sancțiuni atât pentru angajatori, cât și pentru angajații care prestează această muncă. În
prezent este considerată contravenție și se amendează cu sume cuprinse între 500 și 1.000 lei.
(colorful.hr)
De curând a fost publicată Ordonanța de Urgență 117/2021 unde sunt cuprinse 5
prevederi noi aduse asupra Codului Muncii, legate de sancțiunile prevăzute de amenzi în
valoare de până la 10.000 de lei pentru fiecare salariat aflat în situația de a presta munca
nedeclarată. Totodată, amenzile pentru angajatori pot ajunge până la 15.000 de lei. Ordonanța
de Urgență nr. 117 din 4 octombrie 2021 cuprinde normele legale în cadrul muncii
nedeclarate pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 din Codul muncii, publicată
în Monitorul Oficial nr. 951 din 5 octombrie 2021, prevăzând următoarele modificări:
1. Definirea și sancționarea mucii nedeclarate - se referă la oferirea unui salariu net mai
mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația
lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și
evidența nominală a persoanelor asigurate.
2. Acordarea unor drepturi salariale nete mai mari decât cele constituite și evidențiate in
statele de plată ale salariaților a fost reglementată drept contravenție. Fapta de a
acorda salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată a salariului și în
declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe
venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale va fi
sancționată cu amendă de la 8.000 la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în
această situație, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei.
3. Redefinirea și sancținarea muncii nedeclarate prin primirea la muncă a unui salariat
cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de
 muncă de tip parțial. Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați cu
depășirea duratei de timp prevăzute în contract duce la sancționarea angajatorului cu
amendă de la 10.000 lei la 15.000 de lei pentru fiecare persoană, putând să se ajungă
la suma de 20.000 de lei, dar nu poate fi depășită.
4. Depășirea cu mai mult de o lună a termenului stabilit în contract pentru plata
salariului va fi sancționată cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare
persoană căreia nu i s-a plătit salariul, făcând excepție situația în care angajatorul se
află sub incidența legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și
de insolvență.
5. Termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere plătite a fost extins de
la 6 de zile la 9 de zile, cu scopul de a evita blocarea desfășurării raporturilor de
muncă ale agenților economici și pentru a asigura desfășurarea activităților în condiții
bune.
(fiscalitatea.ro)
Platforma europeană de combatere a muncii nedeclarate a fost lansată în anul 2016
pentru a consolida cooperarea între statele membre în materie de combatere a muncii
nedeclarate, în conformitate cu Decizia (UE) 2016/3444, adoptând un raport legat de
activitățile prestate a autorităților și reprezentanților din statele membre. Platforma a acționat
ca un catalizator al schimbării în scopul de a forma o piață europeană a forței de muncă mai
echitabilă, de a informa companiile și lucrătorii pentru a acționa împreună în combaterea
muncii nedeclarate care privează lucrătorii de protecția socială, distorsionează concurența
între companii și creează breșe imense în finanțele publice. (eur-lex.europa.eu)
Munca nedeclarată nu este caracterizată mereu prin aceleași trăsături, ceea ce
semnifică faptul că măsurile de politică luate trebuie adaptate circumstanţelor prezente, pentru
a fi eficiente în cele din urmă. Comparativ cu pedepsirea ocupării informale, s-a remarcat o
creştere a utilizării unei abordări mai permisive, cu măsuri care să faciliteze formalizarea şi
conformitatea prin includerea unor stimulente care să încurajeze lucrătorii nedeclaraţi să-şi
reglementeze situaţia prin declararea activităţii, măsuri preventive pentru a opri nerespectarea
normelor.

Consider că, autorităţile trebuie să ia măsuri concrete pentru prevenirea şi sancţionarea

muncii nedeclarate, deoarece sunt cele mai potrivite persoane din domeniu care să oprească
acest fenomen care subminează modelul socio-economic al întregii societăţi.
Bibliografie:
1. Colorful.hr ,,Munca la negru cadru legislativ, dezavantaje pentru angajați și riscuri la
care se supun angajatorii’’, disponibil online la adresa
https://www.colorful.hr/munca-la-negru-in-romania-prevederi-legale-si-sanctiuni/,
accesat la data de 14.12.2021
2. Eurlex.europa.ro ,,Raport al comisiei către parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor’’, disponibil online la adresa
https://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=COM:2020:0129:FIN:RO:PDF, accesat la data de 14.12.2021
3. Fiscalitatea.ro ,,5 modificări aduse Codului Muncii de OUG 117/2021’’, disponibil
online la adresa https://www.fiscalitatea.ro/5-modificari-au-fost-aduse-codului-
muncii-de-oug-1172021-ce-sanctiuni-se-aplica-pentru-munca-la-gri-sau-cea-
nedeclarata-21436/, accesat la data de 14.12.2021
4. Inspectiamuncii.ro ,,Munca nedeclarată’’ disponibil online la adresa
https://www.inspectiamuncii.ro/web/itm-salaj/munca-la-negru , accesat la data de
14.12.2021
5. Store.ectap.ro ,,European perspectives of the labour market’’, disponibil online la
adresa
http://store.ectap.ro/suplimente/International_Conference_European_perspectives_on
_the_lobour_market.pdf, accesat la data de 14.12.2021