Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
a. Un element al conținutului raportului juridic;
b. O regulă de conduită instituită de autoritatea competentă, care poate fi impusă, în caz de
nevoie, prin forța de coerciție a statului;
c. O regulă de conduită instituită de autoritatea competentă și care, dacă nu este respectată
de bunăvoie, nu poate fi impusă prin forța de coerciție a statului.
10. Încălcarea unei norme juridice de ordine privată:
a. Poate fi invocată de orice persoană interesată;
b. Poate fi invocată doar de către persoana ale cărei interese au fost încălcate;
c. Poate fi invocată de orice persoană.
11. Încălcarea unei norme juridice de ordine publică:
a. Poate fi invocată de orice persoană interesată;
b. Poate fi invocată doar de către persoana ale cărei interese au fost încălcate;
c. Poate fi invocată de orice persoană.
12. Normele juridice imperative:
a. Se clasifică în norme prohibitive și onerative;
b. Se mai numesc și declarative;
c. Se clasifică în norme permisive și supletive.
13. Normele juridice onerative:
a. Sunt acele norme care obligă subiecții de drept la o anumită conduită;
b. Sunt acele norme care interzic în mod expres o conduită determinată;
c. Sunt acele norme care permit părților să-și aleagă conduita în cadrul raportului juridic civil.
14. Normele juridice imperative prohibitive:
a. Sunt acele norme care obligă subiecții de drept la o anumită conduită;
b. Sunt acele norme care interzic în mod expres o conduită determinată;
c. Sunt acele norme care permit părților să-și aleagă conduita în cadrul raportului juridic civil.
15. Ipoteza normei juridice:
a. Este elementul care identifică destinatarii normei, precum și condițiile în care aceasta se
aplică;
b. Conține acțiunile și inacțiunile la care destinatarii lor trebuie să se conformeze;
c. Indică urmările pe care le atrage nerespectarea dispoziției juridice.
16. Normele permisive:
a. Sunt cele care permit părților să-și aleagă conduita, indicându-le mai multe variante
posibile de urmat;
b. Sunt acele norme care oferă părților libertatea de a-și alege singure conduita, prevederile
sale urmând a se aplica doar în măsura în care acestea nu au făcut-o, respectiv nu și-au ales
o conduita;
c. Sunt norme dispositive.
17. Normele supletive:
a. Se clasifică în permisive și dispositive;
b. Se clasifică în onerative și prohibitive;
c. Se clasifică în imperative și onerative.
18. ,, Donația se încheie prin act autentic, sub sancțiunea nulității absolute” - art. 1011 alin. 1 Cod
civil, este o normă juridică:
a. Permisivă;
2
b. Prohibitivă;
c. Onerativă.
19. Norma juridică potrivit căreia ,, nu sepoate deroga prin convenții sau acte juridice unilaterale de
la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri” – art. 11 Cod civil, este:
a. Prohibitivă;
b. Onerativă;
c. Supletivă.
20. În structura normei juridice se identifică următoarele elemente:
a. Ipoteză, dispoziție, sancțiune;
b. Ipoteză, obiect, cauză;
c. Ipoteză, obiect, sancțiune.
21. Distincția între normele generale și normele speciale:
a. Se face în funcție de obiectul de reglementare;
b. Se poate face exclusiv între normele aparținând aceluiași domeniu;
c. Se poate face și între normele ce aparțin unor domenii diferite.
22. Normele speciale:
a. Se aplică cu prioritate în raport cu normele generale;
b. Sunt abrogate tot prin norme speciale;
c. Sunt abrogate prin norme generale.
1. Arătați principalele deosebiri între dreptul civil, ca ramură de drept și dreptul administrativ.
- Dreptul civil ( drept privat) reglementează relațiile sociale și personale nepatrimoniale la
care participă subiecții de drept, iar dreptul administrativ (drept public) reglementează
organizarea puterii executive la nivel central și local.
- În cazul dreptului civil, obiectul de reglementare se referă la raportul persoanelor fizice și
al celor juridice, iar cel administrativ se referă la raportul dintre guvernanți și persoane
fizice.
- Calitatea părților dreptului civil: statul, persoanele fizice și persoanele juridice sunt priviți
ca și particulari; dreptului administrativ: persoanele fizice și persoanele juridice au nevoie de
o calitate de organ al adminstrației publice.
- Referitor la dreptul civil, în poziția părților în raportul juridic de drept există o egalitate, iar
în cazul dreptulului administrativ există o inegalitate.
- Aria de aplicabilitate a normelor în cazul dreptului civil este în mod restrâns, iar în cea a
dreptului administrativ în mod general.
2. Arătați principalele deosebiri între dreptul civil, ca ramură de drept și dreptul constituțional.
- Dreptul civil (drept privat) reglementează relațiile sociale și personale nepatrimoniale la
care participă subiecții de drept ,iar dreptul constituțional reglementează relațiile
publice din domeniul organizării puterilor publice, distribuirea competențelor în stat.
- În cazul dreptului civil, obiectul de reglementare se referă la raportul dintre persoanele
fizice și persoanele juridice, iar dreptul constituțional la raportul dintre guvernanți și
persoanele fizice.
3
- Calitatea părților dreptului civil: statul, persoanele fizice și persoanele juridice sunt
priviți ca și particulari, dreptului constituțional: persoanele fizice și persoanele juridice
au nevoie de o calitate de organ de stat sau de cetățean român.
- Referitor la dreptul civil, în poziția părților în raportul juridic de drept există o egalitate,
iar în cazul dreptului constituțional o inegalitate/subordonare.
- În cazul dreptului civil, normele sunt de tip dispozitive, iar în cazul dreptului
constituțional normele sunt de tip imperative, obligatorii.
- Aria de aplicabilitate a normelor în cazul dreptului civil este în mod restrâns, iar în cea a
dreptului constituțional este în mod general.
III. Identificați elementele care alcătuiesc structura internă a normei juridice din textele
normative de mai jos!
Colorați în roșu textul care reprezintă ipoteza normei juridice, cu albastru textul dispoziției normei
juridice, iar cu verde textul care reprezintă sancțiunea normei juridice.
În spațiul pus la dispoziție sub fiecare text, precizați tipul ipotezei, tipul dispoziției si tipul sancțiunii,
utilizând cunoștințele teoretice dobândite cu privire la clasificarea elementelor care alcătuiesc structura
internă a normei juridice.
În prealabil, luați în considerare un criteriu de clasificare pentru fiecare element al structurii interne a
normei juridice. Este indicat să precizați criteriul de clasificare folosit dintre cele prezentate în suportul
de seminar.
1) Funcționarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în
legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a
organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Ipoteza – după criteriul preciziei cu care este formulată - ipoteză strict determinată (făptuitorul este
determinat, împrejurările săvârșirii faptei sunt indicate).
Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată
Sancțiunea – după gradul de determinare – sancțiune alternativă
2) Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei civile.
3) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.
Ipoteza: complexă
Dispoziția:absolut determinată
4
4) Copilul care nu locuieşte la părinţii săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea
legături personale cu aceştia.
5) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit
vârsta de 10 ani este obligatorie.
6) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul
unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea
instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.
8) Căsătoria nu se încheie dacă viitorii soţi nu declară că şi-au comunicat reciproc starea sănătăţii
lor.
Ipoteza: simplă
Dispoziția: absolut determinată
9) Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale.
5
10) Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în
scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.
Ipoteza: complexă
Dispoziția: relativ determinată
Sancțiunea: alternativă