Curs 1

Notiunea de Drept Civil

Dreptul Civil este o ramur de drept ce cuprinde normele juridice care reglementeaza raporturi
patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoanele fizice si juridice aflate pe picior de egalitate juridica.

Norma juridica este o norma de conduita avand caracter general si abstract instituita de stat.

o Orice norma juridica impune un comportament pe care subiectele de drept trebuie sa il aiba;
o Statul=legiuitorul;
Obiectul de reglementare a unei norme juridice il reprezinta relatiile sociale reglementate de norma
juridica respectiva.

Institutia juridica/de drept cuprinde un ansamblu de norme juridice cu obiecte elementare asemanatoare.

Ramura de drept cuprinde un ansamblu de institutii juridice cu obiect de reglementare asemanator.

o Totalitatea ramurilor de drept alcatuiesc sistemul de drept al unui stat;

Raporturile patrimoniale sunt raporturile juridice care pot fi evaluate pecuniar ( banesc).

Ex: raport juridic stabilit intre propietarul unui apartament si celelalte subiecte de drept;

Raport juridic este un raport social reglementat de o norma juridica.

o Intr-un raport juridic unele subiecte au drepturi si celelalte obligatii.

Ex: contract de imprumut;

o Toate subiectele raportului juridic au atat drepturi, cat ai obligatiil.

Ex: contract de vanzare-cumparare; obligatie corelativa unui drept.
In orice raport juridic fiecarui drept ce intra in raportul juridic ii corespunde o obligatie a celuilalt subiect
de drept.

Raporturile patrimoniale se impart in :- raporturi reale;

-raporturi obligationale;

Raporturile reale sunt cele care au in continutul lor un drept real.

Raporturile obligationale sunt cele care au in continutul lor un drept de creanta.

Drept real-drept subiectiv civil ce permite titularului sau sa exercite prerogativele prevazute de lege
asupra unui bun in mod direct,nemijlocit,fara ajutorul altei persoane.

-titularul lui are posibiltatea de a avea o anumita conduita care se raporteza la un anumit bun;

Ex: dreptul de propietate are posibilatea de a exercita anumite prerogative:sa posede,sa foloseasca.
Drept de creanta-drept subiectiv civil in virtutea caruia titularul sau numit creditor poate pretinde
subiectului pasiv,debitor, sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva.

-poate fi exercitat doar cu ajutorul debitorului;

Ex: contractul de imprumut

Raporturile nepatrimoniale sunt cele care nu pot fi evaluate in bani.

Ex : rap juridic ce are in continutul lui dreptul la viata

Rap nepatrimoniale se impart in : 1. Rap referitoare la existenta si integritatea rap de drept civil : dr la

integritate.

2. Rap referitoare la identificarea subiectelor de drept civil.

( EX : dr la nume ; dr la domiciliu; dr la pseudonim. )

3. Rap juridice de creatie intelectuala= propietate industriala (bun

incorporat)

( EX: - Dr de autor ;

- Dr de inventator;
Dr asupra indicatorilor de provenienta; )

Pers fizica este omul privit in mod individual.

Pers juridica este un subiect colectiv de drept civil formata de regula prin asocierea mai multor pers fizice
avand 3 elemente esentiale :

- Patrimoniu propriu;
- Scop propriu;
- Organizare de sine statatoare;
Egalitatea juridica consta in faptul ca subiectele unui raport juridic civil de comun acord stabilesc drepturi
si obligatii civile in continutul acelui raport juridic.

Statul stabileste ce drepturi si obilgatii au cetatenii romani. (constitutional )

In civil pot fi si cetateni straini.

Egalitatea juridica nu se confunda cu egalitatea in fata legii civile, aceasta din urma consta ca pers
fizica/juridica sunt egale in privinta capacitatii de a dobani drepturi/obligatii civile.

( Art 2,3 ) ; Normele de dr civil se aplica si rap dintre pofesionisti precum si rap dintre profesionisti si alte
subiecte de drept civil. ( clienti)
Profesionistii sunt pers care exploateaza o intreprindere.Acesta consta in exercitarea sistematica a unei
activit organizate constand in productie,administratie,prestarea de servicii, instrainarea de bunuri.

Rolul Dreptului Civil

Dat fiind faptul ca pozitia de egalitate juridica e caracteristica tuturor ramurilor de drept privat, dr civil e
comun fata de celelalte ramuri.

Normele de drept civil se aplica in domeniile in care celelalte ramuri de drept privat nu contin norme
proprii.

Criteriile de delimitare a DR CIVIL de alte ramuri de drept :

1. Metoda de reglementare
2. Obiectul de reglementare
3. Calitatea subiectelor
4. Caracterul normelor
5. Sanctiuni
6. Principiile de drept

1. Metoda de reglementare: metoda prin care legiuitorul influenteaza pozitia subiectelor unui raport
juridic.
2. Obiectul de reglementare: il constituie relatiile sociale reglementate de normele apartinand unei
ramuri de drept.
3. Calitatea subiectelor : sa fii om.
4. Caracterul normelor: in dr civil in fct de obligativitatea lor normele se impart in :
- Imperative ( oblig de la care partiile nu pot droga
prin actele incheiate intre ele );
- Dispozitive ( nu au caracter obligatoriu,partile se pot
abate ) ;

Imperative : - norme onerative ( impun o anumite conduita)

Ex: forma autentica pt contractele de donare (e intocmit de un

functionar ce respecta formalit impune de lege; sanctiune : nulitatea contractului) ;

- norme prohibitive ( interzic o anumita conduita)

Ex: norma juridica ce interzice instrainarea bunurilor propiet publica;

Dispozitive : - norme permisive

- norme supletive ( cele de la care partiile pot deroga dar devin obligatorii daca partiile nu
au dorit sa deroge de la ele )

Ex : oblig vanzatorului de a raspunde fata de cumparator de viciile ascunse;

In dreptul civil normele dispozitive sunt mai multe decat cele imperative.

5. Sanctiuni : sanctiunea juridica este urmarea negativa pe care o va suporta cel care incalca o norma
juridica;

Sanctiuni : -comune;
-specifice;
Cele comune se intalnesc in mai multe ramuri de drept.

Ex: nulitatea, plata de despagubiri;

Cele specifice se intalnesc doar in dreptul civil.

Ex: nedeminitatii succesorale -> inlaturarea de la mostenire a mosteitoriilor care savarsesc faptele
prevazute de lege;

6. Principiile de drept

-reguli de drept aplicabile : a) principii fundamentale ale dreptului roman;

b) principii generale ale dreptului civil roman;

c) principii aplicabile unor institutii de drept civil roman;

a) principii fundamentale : reguli de drept aplicabile in intreg sist de drept roman;

b) principii generale:reguli de drept aplicabile tuturor insitit de drept civil roman;

c)principii aplicabile :reguli de drept aplicabile unor insitit de drept civil roman;

Principii generale: 1. Principiul propietatii

2. Principiul egalitatii in fata legii

3. Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale

 4. Principiul ocrotirii si garantarii dreptului subictelor civile bunei-credinte.

Principiul propietatii : regula de drept potrivit careia legea garanteaza exercitarea dr de propietate;

Dreptul de propietate este posibilitatea propietarului de a poseda,a folosi si a dispune de bunul sau in
mod exclusiv, absolut si perpetu in limitele determinate de lege.

Atributele dreptului de propietate: - posesiunea : consta in stapanirea materiala a bunului de catre

propietar;

- dispozitia :

- folosinta : posibilit propiet de a culege fructele produse de fructul

sau; [ fructele sunt : bunuri produse de un alt bun in mod periodic

Si fara consumarea subst acelui bun ; ]

Fructele se impart in : -naturale ( produse fara interventia omului);

-industriale/artificiale ( cu interv omului);

-civile ( veniturile produse de un bun);

Bunul e un lucru succebtibil de apropiere ( care poate forma obiectul unui drept real) .

Dispozitia : -materiala (posibilit propietarului de a aduce modificari materiale bunului sau).

-juridica (posibilit de a instraina bunul sau de al greva/ipoteca cu o sarcina).

Caracteristicile juridice al dreptului de propietate:

1. Exclusiv
2. Absolut
3. Perpetu

1.Exclusiv:de regula doar propietarul exercita toate atributiile dreptului de propietate;

2.Absolut:propietarul poate face in principiu tot ce isi doreste cu bunul sau;

3.Perpetu:dreptul de propietate nu se stinge prin nefolosirea bunului;

- prin exceptie e posibil ca in situatia in care propietarul nu foloseste bunul , acesta sa fie dobandit de
alta persoana prin uzucapiune( neglijenta);

Dupa titularul lui propietate poate fi : -publica;

 -privata;

Propiet publica=cea care apartine statului si unitatiilor administrative teritoriale asupra term de interes sau
uz public.

Regimul juridic al propiet e diferit dupa cum propietatea e publica sau privata.

Bunurile propietate publica sunt : -inalienabile;

-insesizabile ( nu pot fi urmarite civil de catre creditor);

-imprescriptibile

Imprescriptibilitatea : -extinctiva ( bunul poate fi revendicat);

-achizitiva (bunul nu poate fi dobandit de alt prin

uzucapiune);

Bunurile propietate privata sunt : -alienabile;

-sesizabile in principiu;

-imprescriptibile extinctive;

-prescriptibile achizitiva=uzucapiune ( posibilit unei pers

fizice/juridice de a dobani drept real asupra unui bun corporal ca urmare a posesiei lui in conditiile
prevazute de lege) ;

Uzucapiunea tubulara=poate fi invocata de o persoana care a figurat inscrisa in Cartea Funciara cu buna
credinta ca titular a unui bun real daca a posedat bunul imobil respectiv cel putin 5 ani;posesia sa fie utila;

Deosebiri drept real – drept creanta :

1. Drepturile reale pot fi exercitate fara ajutorul altei pers spre deosebire de dreptul de creanta;
2. Subiectul pasiv al dreptului real e nedeterminat fiind format din toate celelalte subiecte de drept
decat titularul;
-in cadrul raportului juridic obiectiv subiectul pasiv este determinat;
-obligatia corelativa unui drept real e intotdeauna o obligatie de a nu face;
-unui drept de creanta poate fi obligatia de a da,a face sau a nu face ceva;
 Obligatia de a da=oblig de a constitui,transmite un drept real;
Obligatia de a face=oblig de a executa o anumita prestatie;
Obligatia de a nu face=oblig subiectului pasiv (debitor) de a se abtine de la savarsirea unei
anumite conduite;

Daca obligatia de a nu face e corelativa unui drept real are o sfera mai larga in obtinerea subiectului pasiv
de la savarsirea oricarui fapt de natura a incalca dreptul real corelativ.

Daca obligatia de a nu face e corelativ dreptului de creanta are un continut restrans constand in abtinerea
savarsirii unei fapte.

Titularul unui drept real are prerogativele urmaririi si preferintei.

- Prerogativa urmaririi:posibilitatea
titularului dreptului real de a solicita
restituirea bunului de la orice pers;
- Prerogativa preferintei:posibilit titularului
dreptului real de a fi despagubit din valoarea acelui
bun ; ex:titularul dreptului de ipoteca=posibilit
creditorului de a iesi la licitatie publica;

Drepturile reale sunt limitate ca nr fiind expres prevazut de lege pe cand drepturile de creanta sunt
nelimitate pt ca pers pot da nastere la noi.

Curs 2
Principiul egalitatii in fata legii civile

Este regula de drept potrivit careia pers fizice de aceeasi varsta si pers juridice din aceeasi categorie au o
aceeasi capacitate civila. Capacitatea civila are doua componente: capacitate civila de folosinta si
capacitate civila de exercitiu.

Capacit civila de folosinta consta in posibilitatea unei pers de a dobandi drepturi si obligatii civile.

Capacit civila de exercitiu consta in posibilitatea unei pers de a exercita drepturile civile si de a executa
obligatiile civile.

Acest principiu este consacrat de art 30 din Codul Civil.

Dpdv al capacitatii de exercitiu pers fizice se impart in 3 categorii: pers fizice lipsite de capacitat de
exercitiu(minorii pana la 14 ani si pers puse sub interdictie), pers fizice cu capacit de exercitiu restransa
(minorii 14-18 ani), pers cu capacit de exercitiu deplina(pers majore).

Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale

Este regula de drept potrivit careia interesele private,individuale sunt ocrotite numai in masura in care nu
incalca un inters public. Se urmareste prin acest principiu realiz unei armonii in scocietate.

Art 14 –pers fizice drepturi,obligatii;

Art 187-pers juridice scop de activit in acord cu ordinea publica;

Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile

Regula dre drept potrivit careia din momentul recunoasterii prin lege a unui drept subiectiv civil titularul
acestuia se bucura de dreptul de protectie juridica daca exercita dreptul in limitele det de lege.

Principiul bunei-credinti/ocrotirii bunei credinte

Art 14 : regula de drept potrivit careia exercitarea drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor
civile trebuie facuta fara intenita de a prejudicia alta persoana.
NORMELE DE DREPT CIVIL

-izvoarele dreptului civil

Notiunea de izvor de drept civil are doua sensuri:un sens material si un sens formal.

Sens material:prin izvor de drept civil intelegem condit materiale de existenta din momentul aparitiei unei
norme de drept civil (condit eco,istorice);

Sens formal:prin izvor de drept civil intelgem formele de exprimare a normelor de drept civil(normele
care instituie un comportament);

Al doilea sens ne intereseaza.

Potrivit Art 1 Alin 1 izvoarele Dr Civil sunt:legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.

Ordinea pe care am mentionat-o nu e intamplatoare.

Art 1 stabileste o ordine a acestor izvoare in sensul ca : alin 2 : daca nu exista o dispozitie legala
aplicabila intr-un domeniu se vor aplica uzantele … daca nu exista o uzanta aplicabila se vor aplica
dispozitiile legale din domeniile asemanatoare … daca nu exista asemnea dispozitii se vor aplica
principiile generale ale dreptului.

Notiunea de lege are doua sensuri: unul restrans in care “legea” e actul Parlamentului si un sens larg in
care “legea” e sinonim cu actul normativ (act emis de o autoritate publica ce contine o reglementare
generala si abstracta intr-un anumit domeniu) .

Acte normative care constituie izvoare de drept civil sunt: legile constitutionale, legile organice,legile
ordinare,ordonantele de Guvern,actele normative emise in aplicare dispozitiilor din legi sau ordonante de
Guvern( hotarari de Guvern,ordine ale ministrilor,regulamente adoptate de autoritari publice centrale si
hotarari ale unor organe adminstrative locale : Consiliul Local, Consiliul General).in acesta categ a actelor
normative intra Tratatele si Conventiile Internationale ratificate de Romania care din momentul ratificarii
fac parte din Dr Intern.

Ex: Conventia europeana a dr omului;

Pactul international cu privire la dr civile si politice;

Daca exista neconcordante intre un tratat international si o lege interna vor avea prioritate dispoztiile
tratatului cu exceptia cazului in care legea interna contine dispozitii mai favorabile.( judecatorul va
compara)

Art 5 din Codul Civil (exceptie) : dc exista neconordante intre dr comunitar si o lege interna se vor aplica
cu prioritate dispozitiile dr comunitar ( ansamblul comunicariilor date de UE).
Uzantele

Art 1 : se impart in obiceiuri si uzuri profesionale

Obiceiul reprez o regula de conduita aplicata intre persoane si considerata obligatorie.

Uzurile profesionale sunt regurile de conduita aplicabile intre membrii unei profesii precum si intre
membrii unei profesii si clientii lor.

Uzantele sunt izvoare de drept civil numai in doua cazuri :- daca legea nu contine reglementari in acel
domeniu ;

-daca legea contine relgemntari ce trimit la

uzantele existente.
Numai Uzantele conforme cu ordinea publica si bunele moravuri sunt izvoare de drept civil.

Principiile generale ale dreptului

Sarcina probei unei uzante revine celui care afirma existenta uzantei cu exceptia cazului in care uzantele
sunt publicate in culegeri editate de organisme specializate in domeniul respectiv.

Principiile generale ale dreptului

Aceste principii sunt reguli de drept aplicabile in toate ramurile de drept.

Problema altor izvoare de drept civil

Art 1 din Codul Civil : legea uzantele si principiile generale ale dreptului.

Sunt posibile izvoare ale dreptului civil doctrina sau stiinta dreptului,morala si jurisprudenta.

Doctrina-ansamblulul teoriilor,conceptiilor; nu e izvor de drept civil in sensul ca o conceptie sau teorie

despre interpretarea unei norme juridice nu e oblogatorie pt ceilalti .

Morala – norme de conduita cu caracter general si abstract considerate obligatorii de majortatea

membriilor unei societati.

Prin exceptie morala este izvor indirect de drept civil atunci cand o norma juridica face trimitere la bunele
moravuri= morala.

Jurisprudenta-totalitatea hotararilor judecatoresti;in principiu , nu este izovr de drept civil nefiind

mentionata in Art 1 din Codul Civil printre izvoarele de drept civil.

Prin exceptie, este izvor de drept civil in urmat cazuri :

 1. Decizile Curtii Constutionale prin care e declarata neconstitutionalitatea unei dispoztii dintr-o lege sau
ordonanta de guvern sunt obligatorii din momentul publicarii lor in Monitorul Oficial.

- deciziile Curtii Constitutionale prin care dispozitiile dintr-o lege sau ordonanta de guvern sunt declarate
constitutionale nu sunt izvoare de drept civil nefiind obligatorii;

- Curtea Constit este invesitita de o Instanta de Judecata cu solutionarea unei exceptii de

neconstitutionalitate invocata de o parte sau din oficiu de instanta exceptie de care depinde solutionarea
unui proces civil.

2. hotarariile judecatoresti prin care se anuleaza un act administrativ cu caracter normativ sunt obligatorii
din momentul publicarii lor in Montiorul Oficial.

Actul administrativ este un act admis de o adm publica in vederea executarii legii sau ordonantelor de
guvern,act ce da nastere,modica sau stinge rap juridic.

……… Ordonantele de guvern sunt acte normative sunt acte emise de guvern care curpind o
reglemenatare primara ale rap juridice fiind date in baza unei legi de abilitare a guvernului de catre
Parlament de a emite ordonate in anumite domenii pe o perioada de timp.

Hotararea de guvern este un act administrativ emis de gurvern in aplicarea dispozitilor dintr-o lege sau
ordonanta de guvern, contine o reglementare secundara………

3. hotarariile pronuntate de ICCJ in recursurile in interesul legii. Obs : nu toate sunt izvoare de
drept.Recursul iin interesul legii poate fi promovat de : procurorul general al Rom, colegiul de conducere
al Inaltei Curti,al unei curti de apel sau avocatul poporului atunci cand exista hot judecatoresti care au
solutionat diferit aceeasi pb de drept.aceste hot devin oblig din momentul publicari lor din Montorul
Oficial al Romaniei.(cale de atac: revizuire)

Curs 3

Hotararile prealabile pronuntate de ICCJ in Chestiunile de drept noi Potrivit Noului Cod de Procedura
Civila un complet de judecata al Tribunalului sau ICCJ pot solicita sa se pronunte printr-o hotarare
prealabila asupra unei chestiuni de drept noi cu privire la care ICCJ nu s-a mai pronuntat si care nu
formeaza …. In interesul legii numai daca in solutionarea acestei chestiuni de drept depinde solutia ce se
va da fondului cauzei.

Conditiile care trebuie indeplinite cumulativ pt pronuntarea unei hotarari prealabile de ICCJ sunt :

-investirea ICCJ sa se faca de un complet de judecata al Tribunalului Curtii de Apel sau ICCJ;

-completul de judecata este organul colegial care solutioneaza cererile formulate pe parcusul unui proces
civil;
-completul de judecata sa judece o cauza in ultima instanta ( in apel sau in recurs);

-sa existe o chestiune de drept noua asupra careia ICCJ nu s-a pronuntat( o pb legata de interpretarea unei
norme juridice civile);

-acea chestiune de drept sa nu formeze obiectul unui recurs in interesul legii;

-de solutinarea de chestiuni noi sa depinda solutia ce va fi data fondului cauzei;

-hotararea prealabila devine obligatorie din momentul publicarii ei in M. Of. al Romaniei;

-jursiprudenta Curtii Europene a Drepturile Omului ;( aceste hot sunt obligatorii pt statele semnalare ale
statelor Conventiilor Omului);

-jurisprudenta Curtii de Justitie a UE; (la Luxemburg); ( statele semnalare trebuie sa respecte );

Norma de Drept Civil

Clasificarea normelor de Drept Civil:

-3 criterii de clasificare;

1.Dupa criteriul caracterului normei de drept civil (criteriul obligativitatii normei) normele de drept civil
se impart in : norme dispozitive(partile pot deroga,nu au caracter obligatoriu de la inceput) si norme
imperative (partiile nu pot deroga).

N dispozitive: -permisive (permit o anumita conduita, ar putea sa lipseasca) ex:

contractul de inchiriere

-supletive ( n care devin obligatorii numai daca partiile nu au

dorit sa deroge de la ele);

N imperative:-onerative; ( ex: contractul de donatie)

-prohibitive-interzic o anumita conduita (ex : transmiterea

dreptului de intretinere)

2.Dupa criteriul interesului ocrotit : -normele de ordine publica; (cele care ocrotesc un interes
public/general)

-normele de ordine privata;(ocrotesc un interes privat/individual)

Normele de ordine publica sunt intotdeauna norme imperative pt ca legea nu admite niciodata partiilor sa
deroge de la ele, in schimb nu toate normele imperative sunt norme de ordine publica pt ca este posibil ca
printr-o norma imperativa legea sa ocroteasca un interes privat.
 Ex: nomra juridica potrivit caruia un act juridic nu este valabil, este anulabil daca o parte a fost
constransa prin violenta sa il inchieie este o norma imperativa dar nu este o norma de ordine publica;art
1216 din Codul Civil;

Aceasta norma este imperativa pt ca in momentul derogarii actului partiile nu pot deroga si nici ulterior
cand violenta nu a incetat;

De ordine privata pt ca ocroteste un ordin de tip individual a.i. dupa incetarea violentei victima violentei
poate confirma actului inlatrand nulitatea relativa acestuia;

Nulitatea relativa consta in inlaturarea efectelor unui act juridic civil daca in momentul incheierii lui
partile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes privat.

Nulitatea absoluta consta in inlaturarea efectelor unui act juridic civil daca in momentul incheierii lui
partile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes public.

Dupa sfera de aplicare normele de drept civil se impart in:

-generale (sunt cele care se aplica in toate situatiile)

-speciale (sunt normele care se aplica in cazurile expres prevazute in continutul sau)

Se considera ca norma speciala deroga de la cea generala deoarce:

-scoate anumite cazuri de sub relgmenetarea normei generale;

-impune o alta conduita decat cea prevazuta de n generala;

-n generala nu deroga de la cea speciala, nu pt ca nu ar stabili o alta conduita, ci pt ca n generala are in

vedere toate celelalte cazuri decat cele prevazute de norma speciala, cazuri pe care nu le-a scos de sub
reglementarea normei speciale;

Consecinta este ca o norma generala ulterioara nu poate abroga implicit o norma speciala anterioara, ci
doar in mod expres.

Abrogarea consta in iesirea din vigoarea a unui act normativ ca urmare a aparitiei unui act normativ
ulterior care impune o alta conduita in acelasi domneniu.

Abrogarea poate fi :expresa(in actul normativ nou exista o dispozitie prin care se abroga actul
normativ anterior) ;

implicita( cand nu exista o asemenea dispozitie, in lipsa ei);

Norma speciala se aplica cu prioritate fata de norma generala in cazurile expres reglementate de ea.

Norma generala completeaza norma speciala In privina aspectelor nereglementate de norma speciala
 Ex: contractul de donatie (incheiat in forma autentica);

Aplicarea normelor de drept civil

3 aspecte :

-se poate face :

1. Asupra persoanelor

2. In spatiu

3. In timp

1. Asupra persoanelor
Normele de drept civil se impart in : 1. Norme de drept civil aplicabile tuturor pers (fizice/juridice)

2. Norme juridice aplicabile pers fizice

3. Norme juridice aplicabile pers juridice

2. Aplicarea in spatiu ( teritorialitatea legii civile)

In principiu actele normative emise de autoritati centrale se aplica pe intreg teritoriul tarii.

Prin exceptie exista acte normative aplicabile pe o anumita regiune din tara.

Pot exista acte normative emise de autoritatiile publice locale se aplica doar in raza teritoriala a autoritatii
publice emitente.

Aspectul international al aplicarii legii civile are in vedere cazurile in care exista raporturi juridice civile
cu element de extraneitate(international).

Aspectul international al aplicarii legii civile romane formeaza raportul unei alte ramuri de drept numita
ramura de drept international privat.

Cu alte cuvinte este posibil prin aplicarea normelor conflictuale din dreptul international privat ca :

-o norma de drept civil roman sa se aplice pe teritoriul altui stat;

-o norma de drept civil strain sa se aplice pe teritoriul Romaniei;

Norma conflictuala este norma juridica ce stabileste care dintre sistemele de drept care au legatura cu un
anumit raport juridic se va aplica in privinta unui aspect legat de executarea obligatiilor civile ce intra in
continutul rap juridic.
3. In timp

E relgmenetata de art 6 din NCC potrivit alin. 1 legea civila se aplica cat timp este in vigoare.potrivit
Constitutiei Romaniei un act normativ intra in vigoare de la data prevazuta in continutul sau, dar exista
date normative care nu o are in continutul sau.Actul normativ va intra in vigoare in termen de 3 zile de la
data publicarii lui in M. Of. al Romaniei.

Aplicarea legii civile in timp este guveranta de doua principii: principiul neretroactivitatii legii civile noi
si principiul aplicarii imediate a legii civile noi (examinand art 6 din NCC alin 1 ).

Conflictul de legi civile in timp are in vedere situatiile in care un rap juridic are legatura cu cel putin doua
legi civile care s-au succedat in timp.

Obs : cele doua legi civile sunt legi civile romane ;

cele doua sau mai multe legi civile aflate in conflict nu se aplica concomitent ci succesiv;

Principiul neretroactivitatii legii civile noi

-regula de drept potrivit careia legea civila nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii ei in
vigoare.Acest principiu este consacrat in Constitutia Rom in Art.15 si in NCC in Art. 6 Alin. 1,2,3.

Ca urmare a consacrarii principiului neretroactivitatii legii civile noi in Constitutia Rom rezulta ca orice
dispozitie dintr-o lege civila noua care ar stabili ca acea lege civila se aplica si situatiilor juridice nascute
inainte de intrarea ei in vigoare este neconstitutionala, insa potrivit prezumtiei de neconsitutionalitate o
asemenea dispozitie va produce efecte juridice pana in momentul publicarii in M. Of. a unei decizii a
Curtii Constitutionale prin care acea dispozitie a fost declarata neconstitutionala.

Exceptia Retroactivitatii legii civile noi are in vedere situatiile in care o lege civila noua se aplica
situatiilor juridice anterioare.

Principiul aplicarii imediate a legii civile noi

-este prevazut in Art. 6 Alin. 5,6 din NCC ;

-este regula de drept potrivit careia legea civila se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea ei in
vigoare precum si efectelor viitoare ale sit juridice anterioare.

De la acest principiu exista exceptia ultraactivitatii legii civile vechi potrivit careia legea civila veche se
aplica :

-efectelor viitoare produse de situatiile juridice anterioare;

-situatiilor juridice ulterioare;

Legea civila veche ultraactiveaza in doua cazuri: a) cazul in care legea civila noua contine o dispozitie
expresa care stipuleaza ultraactivitatea legii civile vechi;
 b) supravietuirea legii civile vechi:normelor civile
supletive cuprinse in legea civila veche ;

Pt ca aceste norme supletive sunt incorporate prin vointa partiilor in continutul unui act juridic civil ele
vor produce efecte nu numai cat timp este in vigoare legea civila veche, ci si dupa intrarea in vigoare a
legii civile noi, de vreme ce Art. 6 Alin. 2 din NCC prevede ca actele juridice civile vor produce efectele
juridice prevazute de legea in vigoare la data incheierii lor.

Situatii juridice in curs de desfasurare

-criteriul in functie de care o anumita sit juridica este reglementat de legea civila veche sau noua este
criteriul efectelor juridice produse de situatia juridica respectiva in rap cu momentul intrarii in vigoare a
legii civile noi. Dupa acest criteriu distingem intre situatiile juridice sau faptele trecute/anterioare/fapta
praeterita.

-situatii juridice in curs de desfasurare:facta paendentia;

-fapte viitoare/ulterioare:facta futura;

Situatiile juridice trecute sunt cele care s-au nascut si si-au produs toate efectele juridice inainte de
intrarea in vigoare a legii civile noi.

Situatiile nascute sub Imperiul legii civile vechi care nu si-au epuizat toate efectele legii civile.

Codul Civil face deosebire intre efectele juridice anterioare si cele ulterioare produse de situatiile juridice
in curs de desfasuare astfel efectele ant sunt guvernate de legea civila veche, iar efectele ulterioare de
legea civila noua.

Situatiile viitoare sunt cele care se nasc si isi produce efectele juridice dupa intrarea in vigoare a legii
civile noi sunt guvernate de legea civila noua.

In legatura cu ultraactivitatea: potrivit Art. 6 Alin.4 din Codul Civil prescriptiile,decaderiile, si

uzucapiuniile sunt reglementate de legea in vigoare la data inceperii lor.

Prescriptia extinctiva este o sanctiune de drept civil ce consta in stingerea dreptului material la actiune
neexercitat in termenul prevazut de lege.

Dreptul material la actiune ( 2500 alin 2) consta in posibilitatea unei persoane de a constrange o alta
persoana sa execute o prestatie , sa recunoasca o anumita situatie juridica, sa suporte o anumita sanctiune
civila.

Ex: dreptul de propietate are in continutul lui un drept mat la actiune;posbilit propiet de a actiona cand
dreptul lui e contestat sau incalcat;a fost incalacat un drept subiectiv civil;
Decaderea (2545 ) consta in stingerea unui drept subiectiv civil sau in impiedicarea incheierii/interzicerea
unui act daca dreptul subiectiv nu a fost exercitat sau actul nu a fost incheiat in termenul prevazut de lege.

Spre deosebire de prescriptia extinctiva decaderea duce la stingerea integului drept subiectiv civil, nu
numai a dreptului material la actiune.

Termenul de 3 ani in care propietarul unui bun mobil furat sau pierdut il poate revendica de la cel care l-a
dobandit cu titlu oneros de la hot sau gasitor cu buna credinta.

Titlu oneros=actele cu titlu oneros sunt cele in care o parte se obliga sa excute o prestatie in schimbul
unui perstatii promise de cealalta parte;

Termenul de 3 ani curge din momentul pierderii sau furtului bunului.

Uzucapiunea consta in dobandirea unui drept real ca urmare a posesiei exercitate in conditiile legii
asupra acelui bun.

Actul juridic civil este reglementat de legea in vigoare la data incheierii lui.Din acest motiv se produc
umatoarele consecinte:

-efectele juridice ale unui act juridic civil sunt doar cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii
lui;

-daca potrivit legii vechi actul juridic este lovit de nulitate sau de alta cauza de ineficacitate el va ramane
nul sau ineficace si dupa intrarea in vigoarea a legii civile noi.

-situatia inscrieriilor in care funciara : inscirerea in Cartea Funciara e relegemenata de legea in vigoare la
data incherieii actlui inscris ;

Fata de Codul Civil , Cartea Funciara este un registru in care sunt inscrise imobilele si sunt trecute
drepturile reale asupra acestuia in principal.

Curs 4

Interpretarea normelor de drept civil

Interpretarea normelor de dr civil=operatiunea de lamurire a continutului si sensului normelor de dr

civil;
De regula interpretarea unor norme de dr civil se face cu scopul aplicarii ei la o anumita sit, la un anumit
caz.

Prin exceptie interpretarea se face cu scopul exclusiv al cunoasterii acesteia.

Necesitatea interpretarii : interpretarea normelor de drept civil e impusa de :

1.aparitia unor cazuri noi in raport cu momentul intrarii in vigoare a unei norme de drept civil, cazuri in
care treb verificata aplicabilitatea normelor existente;

2.folosirea unor termeni generali in continutul normei de dr civil;

3.folosirea unor termeni juridici cu sens diferit de cel din limbajul obisnuit;

4.folosirea unor termeni neclari,imprecisi in continutul unor norme de dr civil;

5.necorelarea dintre diferite norme de dr civil;

Clasificarea intrerpretarii normelor de dr civil :

-3 criterii;

* criteriul pers care face interpretarea : -interpretarea oficiala,jurisdicitonala si in doctrina;

1. Interpretarea oficiala:

art 9 alin 1 din NCC ; oficiala=cea realiz de auotritatea de stat care a emis norma de drept civil
interpretata;

Autorit de stat care a emis norma de dr civil o poate interpreta in continutul aceluiasi act normativ sau in
continutul unui act normativ ulterior;

Conform art 9 alin 2 norma interperetativa produce efecte doar pt viitor ( nu produce efecte pana la
intrarea in vigoarea a normei interpretate).

2.Interpretarea jurisdicitionala;

=realiz de un organ jurisdictional; organ jurisidictional=solutioneaza o cererea a pers interesate cu

respectarea unei proceduri prevazuta de lege ; se intemeiaza pe principiul respectarii dr de aparare a pers
interesate si pe obligativitatea solutiei pronuntate in rap cu pers interesate;

- Interpretarea judiciara e principala forma de interpretare jurisidictionala reprez interpredarea data

de instantele de judecata. Este obligatorie doar pt partiile acelui proces.
Prin exceptie interpretarea judiciara devine obligatorie pt toate instantele de judecata in cazurile
in care jurisprudenta este izvor de dr civil.

Interpretarea jurisdictionala data de alt ogan de jurisdictie nu este obligatorie decat pt partiile
participante la procedura desfasurata.
3. Interpretarea in doctrina

- realizata de specialisti,avocati;

-nu are putere obilgatorie;

- Interpertarea gramaticala,sistematica,istorica,teleologica,logica,prin analogie.

: gramaticala=realiz cu aplicarea regulilor gramaticale;

:sistematica=realiz prin corelarea unei norme de dr civil cu alte norme de dr civil;

-in realiz acestei interpretari va conta : a) forta juridica a actului normativ in care este cuprinsa norma
de dr civil interpretata ;

b) felul actului normativ respectiv, in sensul de act normativ cu

caracter general sau special;

c) felul normei de dr civil interp in sensul de a stabili dc e o

norma generala sau speciala;

d) pozitia normei de dr civil interp in cadrul actului normativ

(titlu,capitol,sectiune);

:istorica=tine seama de imprejurarile istorice existente in momentul intrarii in vigoare a normei

interpretate;

:teleologica=tine seama de scopul urmarit de legiuitor in momentul adoptarii normei interpretate;

-pt idenficarea acestui scop vor avea importanta motivele prezentate in preambulul actului respectiv,
precum si discutiile purtate in momentul adoptarii acelui act normativ;

:logica=realiz cu aplicarea regulilor logicii; aceste reguli se impart in doua categ: regului de interp logica
si argumente de interpret logica;

-regulile sunt:

1. Exceptia e de stricta interpret; Normele de dr civil care instituie exceptii de la o

regula nu pot fi interpret si aplicate decat in cazurile expres prevazute in continutul lor.

2. Unde legea nu distinge nici cel care o interpret nu treb sa distinga;-in cuprinsul
normei de dr civil interpret nu se face nicio distinctie nici cel care interpret norma respectiva nu va treb sa
o faca ; regula va inceta sa se aplice atunci cand inceteaza scopul sau ratiunea avuta in vedere de catre
legiuitor la mom adoptarii ei;

3. Normele de dr civil treb interpret in sensul aplicarii lor;-regula ce poate fi aplicata

doar cand interpret unei norme de dr civil poate fi facuta in cel putin doua sensuri :un sens in care se
aplica acea norma la un caz concret si un sens in care acea norma nu se aplica acelui caz.
 -argumentele sunt:

a) per a contrario: daca se afirma ceva se neaga contrariul; se mai num argum tertului exclus;

b) a fortiori ( cu atat mai mult) : o norma de dr civil se va aplica intr-un caz nereglementat expres daca
ratiunea urmarita de legiuitor in acel caz se regaseste mai mult decat in cazurile expres reglementate;

c) reductio ad absurdum (reducere la absurd) : singura concluzie corecta este cea care trebuie
demonstrata fiindca in caz contrar s-ar ajunge la negarea premizelor/ipotezelor;

Metoda analogiei : aplicarea unei norme de dr civil la alte cazuri decat cele expres reglementate datorita
asemanarii acestor cazuri cu cele expres reglementate;

-analogia legii:aplicarea unor norme juridice la alte cazuri;

-analogia dreptului:aplicarea unor principii de dr la alte cazuri decat cele avute in vedere;

Analogia nu e permisa in urmat situatii:

1. In cazul normelor care instituie o exceptie (art 10 )

2. In cazul normelor care limiteaza excercitiul unor drepturi
3. In cazul normelor care instituie o sanctiune civila;

CURS 5

5/Nov/2014

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

Raportul juridic civil este o relatie sociala reglementata de o norma de drept civil.

Trasaturile raportului juridic civil:

1. Are caracter social-datorita caracterului social al relatiilor reglementate de normele de drept civil

2. Are caracter volitional-exprima vointa legiuitorului

Atunci cand raportul juridic civil se naste dintr-un act juridic civil va avea un caracter dublu
volitional,exprimand atat vointa legiuitorulu cat si vointa partilor actului juridic civil.
 3. Pozitia de egalitate juridica a subiectelor unui raport juridic civil.

Izvoarele raportului juridic civil concret:

Prin izvoarele raportului juridic civil concret se inteleg imprejurarile care dau nastere la drepturi si obligatii
civile in temeul legii.

Aceste izvoare se impart in evenimente naturale si fapte omenesti,dupa cum imprejurarile au legatura cu vointa
oamenilor.

Evenimentele naturale=imprejurarile independente de vointa oamenilor de care legea civila leaga producerea unor
efecte juridice.

Faptele omenesti=acele imprejurari a caror producere depinde de vointa oamenilor. La randul lor acestea se impart
in:

a) Acte juridice cvile(=reprezinta o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice)

b) Fapte juridice civile(=sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice

Structura raportului juridic civil:

Raportul juridic civil este compus din:

1. Continut

2. Obiect

3. Subiecte

1.CONTINUT

Raportul juridic civil are o latra activa reprezentata de drepturile subiectve civile ce intra in continutul sau si o
latura pasiva,reprezentata de obligatiile cvile ce intra in continutul sau.

Dupa complexitatea lor,distingem intre raporturi juridice civile simple si complexe.

Cele simple se caracterizeaza prin faptul ca un subiect al raportului are drepturi subiective civile,iar celalat
obligatii civilie.

In cadrul raporturilor juridice complexe fiecare subiect are atat drepturi,cat si obligatii civile.

 Dreptul subiectiv civil

Dreptul subiectiv civil consta in posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ de a avea o anumita
conduita,de a pretinde subiectului pasiv sa aiba o anumita conduita si de a recurge,la nevoie,la forta coercitiva a
statului.

Clasificare drepturilor subiective civile:

I. Dupa natura lor,drepturile subiective civile se impart in:

 1. Drepturi patrimoniale

2. Drepturi nepatrimoniale

II. Dupa criteriul opozabilitatilor,distingem drepturi subiective civile:

1. Absolute

2. Relative

La aceleasi categorii se ajunge dupa aplicare crietriului exercitarii drepturilor fara / cu ajutoru altei
persoane. Alti autori considera ca la cele doua categorii de drepturi se ajunge prin aplicarea criteriului determinarii
subiectului pasiv.

Drepturile civile absolute sunt drepturile opozabile tuturor(drepturi in care obligatia corelativa revine tuturor
celorlalte subiecte de drept,decat subiectul activ). Alti autori definesc drepturile civile abosolute prin exercitarea
lor fara concursul altei persoane.

Drepturile civile absolute au urmatoarele caracteristici:

a) Subiectul pasiv este nedeterminat

b) Oblgatia subiectului pasiv este intotdeauna o obligatie de a nu face

c) Drepturile absolute sunt opozabile era omnes(tuturor,mai putiin subiectului activ)

Drepturile civille relative sunt drepturile opozablie doar unui subiect pasiv,determinat(drepturie care pot fi
exercitate doar cu ajutorul altei persoane).

Drepturie subiective civile realative:

a) au subiectul pasiv determinat

b) obligatia subiectului pasiv poate fi obligatie de a da,a face sau a nu face

c) dreptul relativ este opozabil doar subiectului pasiv

Sunt drepturi absolute drepturile reale si drepturile nepatrimoniale.

Sunt dreptur relative drepturile de creanta.

III. Dupa corelatia(legatura dintre ele):

1. Drepturi principale

2. Drepturi accesorii

Drepturile principale sunt cele care au o existenta de sine statatoare(independenta),spre deosebire de drepturile
accesorii care depind de alte drepturi(in sensul ca regimul lor juridic este dependent de regimul juridic al dreptului
principal).
Aceasta clasificare este apicabila drepturilor reale si drepturilor de creanta.

!Toate drepturile nepatrimoniale sunt drepturi principale.

Dreptrile reale principale(art.551,C.Civ) sunt :

1. Dreptul de proprietate(publica/privata)

2. Dezmembramintele dreptului de proprietate privata(dreptul de uzufruct,dreptul de uz,dreptul de

abitatie,dreptul de superficie,dreptul de servitute)

Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt drepturi reale create prin desprinderea unor atribute din
continutul dreptului de proprietate.

-Dreptul de uzufruct=posibilitata uzufructarului de a folosi bunul altuia si de a-i culege toate

fructele,pastrandu-i nealterata substanta.

In principiu dreptul de uzufruct are ca obiect drepturi neconsumptibile(bunuri care nu se consuma dupa
prima folosire). Exceptie:cea a cvasiuzufructului(poate avea ca obiect bunuri consumptibie=>nu mai pot fi
folosite a 2 a oara=> il consumi,il utilizezi=>uzufructarul obtine proprietatea

-Dreptul de uz=proprietatea uzuarului de a folosi bunul altuia si de a culege fructele naturale si industriale
necesare lui si familiei lui.

Fructele naturale sunt bunurile produse in mod periodic si fara consumarea substantei de un alt bun,fara
interventia omului.

Fructele industriale sunt cele produse cu interventia omului,iar fructele civile sunt veniturile produse de
un bun(arenzi,chirii,dobanzi,redevente).

-Dreptul de abitatie=dreptul de a locui in casa altuia

-Dreptul de superficie= posibilitatea superficiarului de a avea sau de a construi o casa (sau o alta
constructie) pe terenul altuia; in continutul dreptului de superficie intra dreptul de proprietate asupra
constructie si dreptul de folosinta asupra terenului aferent.

-Dreptul de servitute= este posibilitatea de a exercita anumite prerogative asupra bunului altuia. NCC
prevede ca servitutea este o sarcina ce apasa asupra unui bun imobil in favoarea proprietarului unui imobil
invecinat. Ex:seritutea de trecere?

3.Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publica

Este conferit unei regii autonome,unui organ al administratiei centrale sau locale sau unei institutii de
interes public,national,judetean sau local. Exista doar asupra bunurilor proprietate publica. Este conferita
doar subiectelor de drept prevazute de lege(mai sus).

Dreptul de administrare este posibilitatea titularului de a folosi un bun proprietate publica,de a-i culege
fructele si de a dispune d.p.d.v. material de bun in limitele stabilite cu proprietarul.
 4.Dreptul de concesiune

Este posibilitatea concesionarului de a exploata un bun sau un serviciu public in schimbul unei sume de
bani numita redeventa. Obiectul dreptului de concesiune este un bun proprietate publica sau un serviciu
public.

5.Dreptul de folosinta asupra bunurilor proprietate pubica sau privata ale statului sau unitatilor administrativ-
teritoriale,drept constituit de regula cu titlu gratuit.ex: legea privind proprietatea publica 213/?

- e un drept real,nu de creanta;a nu se confunda cu dreptul de folosinta al chiriasului care e un drept de creanta

Drepul de folosinta poate fi atribuit si catre persoanele juridice anexa,adica persoanele juridce care isi
desfasoara activitatea in subordinea altei persoane juridice.

Drepturile reale accesorii sunt:

1. Dreptul de ipoteca

2. Dreptul de gaj

3. Privilegiile

4. Dreptul de retentie

1.Dreptul de ipoteca-este posibilitatea titularului dreptului de a obtine vanzarea prin licitatie publica a bunului
ipotecat daca proprietarul nu-si executa de buna voie obligatia asumata.

2.Dreptul de gaj este:

a)Posibilitatea titularului dreptului de a retine un bun mobil corporal predat,de regula,de proprietarul acestuia.

b)Posibilitatea de a devenii proprietarul bunului in contul creantei in urma unei expertize a bunului facuta de
instanta

c)Posibilitatea de a obtine vanzarea prin licitatie publica a bunului si recuperarii creantei din pret,cu preferinta fata
de alti creditori.

*gajul poate avea ca obiect numai bunuri mobile

3. Privilegiile

Privilegiul consta in preferinta acordata de lege unor creditori in considerarea creantelor lor.

Privilegiul este un drept real ce consta in posibilitatea titularului sau de a obtine cu preferinta exercitarea dreptului
sau,posibilitate conferita de lege. Ex: privilegiul vanzatorului avand ca obiect bunul mobil vandut pana la plata
intregului pret.

4.Dreptul de retentie
Este posibilitatea retentorului de a refuza restituirea unui bun pana cand creditorul obligatiei de restituire isi va
executa :

a) Obligatia sa nascuta in cadrul aceluiasi raport juridic(raportul juridic in continutul caruia intra obligatia de
restituire bunului)

b) Creditorul isi va executa obligatia de a restitui retentorului cheltuielile necesare si utile fatcute cu bunul in
cauza.

Cheltuielile necesare sunt cele care impiedica fie stingerea unui drept,fie distrugerea unui bun.Aceste
cheltuieli sunt necesare pentru a impiedica producerea unui prejudiciu.

Cheltuielile utile sunt cheltuielile care duc la cresterea valorii unui bun.

Ex: s-a incheiat un contract de inchiriere,iar chiriasul a adus pe parcurs imbunatatiri care au condus la
cresterea valorii apartamentului,imbunatatiri facute cu acordul proprietarului,cheltuieli pe care le poate
recupera dupa inchirierea contractului;el poate retine locuinta pana la recuperarea cheltuielilor.

IV.Dupa gradul de certitudine conferit de titularul dreptului,drepturie subiectiv

civile si impart in:

1. Drepturi pure si simple

-Sunt drepturile care pot fi exercitate din momentul nasterii lor(drepturile care confera maxima
certitudine titularului).Majoritatea drepturilor subiective civile fac parte din aceasta categorie.

2. Drepturi afectate de modalitati

-Sunt drepturile a caror existenta sau exercitare depinde de o imprejurare viitoare.

Modalitatile care pot afecta un drept subiectiv civil sunt:

 Termenul

 Conditia

 Sarcina

Termenul = o imprejurare viitoare si sigura ca realizare de care depinde execitarea drepturilor

subiective respective sau stingerea lor.

Dupa efectele lor,termenul poate fi:

 Suspensiv-atunci cand amana exercitarea unui drept

 Extinctiv-cand amana stingerea unui drept

 Conditia = o imprejurare viitoare si nesigura ca realizare de care depinde fie nasterea,fie stingerea
unui drept subiectiv civil.

Dupa efectele sale,conditia poate fi:

 Suspensiva-are ca efect nasterea unui drept subiectiv civil.

 Rezolutorie –are ca efect stingerea unui drept subiectiv civil

Sarcina= o obligatie ce revine gratificatului stabilita intr-un act cu titlu gratuit.

Actele cu titlu gratuit sunt cele prin care o persoana se obliga se execute o prestatie fara sa
urmareasca executarea altei prestatii in schimb. Ex: contractul de donatii

Drepturile afectate de o sarcina nu confera certitudine maxma titularului lor fiindca in cazul
neexecutarii sarcinii titularul va pierde dreptul respectiv ca urmare a revocarii actului cu titlu gratuit.

 Exercitarea drepturilor subiective civile

Principiile exercitarii unui drept subiectiv civil sunt:

1. Exercitarea dreptului cu respectarea legii si bunelor moravuri/moralei?

2. Exercitarea dreptului cu respectarea limitelor externe ale dreptului

3. Exercitarea dreptului cu respectarea limitelor interne ale dreptului

4. Exercitarea dreptului cu buna credinta

2.Limitele externe se impart in:

 Limite materiale

-sunt date de forma fizica a bunului;ex: limitele laterale ale unui teren,granitele

 Limite juridice

-sunt date de intinderea prerogativelor acelui drept

3.Limitele interne sunt date de scopul economic si social pentru care legea recunoaste existenta unui drept.

Daca titularul(art.14 C.Civ) exercita un drept fie cu ntentia de a vatama alta persoana ,fie in mod excesivsi
nerezonabil,atunci este incalcat scopul economic si social avut in vedere de legiuitor in momentul recunoasterii
acelui drept.

4.Incalcarea oricarui principiu mentionat atrage raspunderea titularului dreptului

Daca sunt respectate toate cele 4 principii,titularul dreptului nu va raspunde pentru niciun prejudiciu eventual
cauzat altei persoane fiindca va fi aplicabila regula: cine isi exercita un drept(in limitele prevazute de lege),nu
vatama pe altul.(latina)
Abuzul de drept presupune exercitarea unui drept subiectiv civil cu inacalcarea uuia din ultimele 2 principii
enuntate.

Elementele abuzului de drept sunt:

 Elementul subectiv-constand in exercitarea dreptului cu rea credinta.

 Elementul obiectiv-constand in exercitarea dreptului cu incalcarea scopului economic si social avut in

vedere in momentul recunoasterii dreptului.

Abuzul de drept este sanctionat cu obligarea titularului dreptului la plata de despagubiricatre persoana vatamata. O
alta sanctiune contestata de unii autori,dar recunoscta de Instana Suprema,este lipsa ocrotirii juridice de catre stat a
dreptului exercitat abuziv.Aceasta sanctiune este impusa de aplicarea principiului potrivit caruia “nimeni nu poate
invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept”(latina).

 Obligatia civila= este legatura de drept in virtutea careia subiectul pasiv trebuie sa execute o prestatie.

!Obligatia civila este indatorirea pe care subectul pasiv o are constand in a da,a face sau a nu face ceva,indatorire
care poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului.

Clasificare obligatiilor civile:

I.Dupa obiect,obligatiile civile se impart in:

1. Obligatii de a da,de a face si de a nu face.

a) obligatia de a da= obligatia de a constitui sau transmite un drept real;ex:obligatia vanzatorului de a transmite
cumparatorului dreptul de proprietate;

b) obligatia de a face= obligatia de a executa o anumita prestatie(mai putin o prestatie contand in transmiterea
sau constituirea unui drept real);ex:obligatia vanzatorului de a preda bunul vandut

c) obligatia de a nu face= consta in abtinerea de la savarsirea unei anumite conduite;daca obligatia de a nu face
este corelativa unui drept absolut,atunci are un continut mai extins,constand in abtinerea de la savarsirea oricarei
fapte de natura a incalca acel drept;daca obligatia de a nu face este corelativa unu drept dde creanta ,are un continut
resstrans constand in interdictia de a savarsi o anumita fapta(*cea pe care s-a obligat sa nu o savarseasca).

2. Obligatii pozitive si negative

a)obligatiile pozitive sunt cele care constau intr-o actiune,obligatii care presupun o fapta comisive(ex:obligatia
predarii bunului)

b)obligatiile negative sunt cele care constau intr-o inactiune(ex:obligatia de a nu face)

Importanta acestor prime 2 subclasificari constau in executarea slita a obligatiilor care va fi diferita in functie de
obiectul obligatiei.

3. Obligatii de rezultat si de mijloace

 a)obligatiile de rezultat(obligatii determinate) sunt obligatiile in care subiectul pasiv isi asuma realizarea unui
anumit rezultat.

b)obligatiile de mijloace(obligatie de diligenta/de prudenta si diligenta-in doctrina) este obligatia pe care subiectul
pasiv si-o asuma de a depunde staruintele proprii in vederea realizarii unui anumit rezultat.

Aceasta clasificare este importanta pt ca in cazul nerealizarii rezultatului,culpa subiectului pasiv se prezuma daca
obligatia sa este de rezultat.

II.Dupa sanctiunea lor

 Obligatiile perfecte-sunt cele care pot fi executate silit in urma intentarii unei actiuni in justitie;sunt cele
sanctionate prin actiuni civile

 Obigatii imperfecte –sunt cele sanctionate juridic,prin intermediul exceptiei

Daca o obligatie e imperfecta ea nu poate sa fie executata silit,dar,daca debitorul o executa de buna voie,nu
va mai putea cere restituirea prestatiei pe motiv ca obligatia era imperfecta .

Obligatia prescrisa este obligatie imperfecta(pt ca debitorul nu mai poate fi constrans sa-si execute
obliigatia,rmane la latitudinea lui daca o executa sau nu).
 Raportul juridic civil

Def: Raportul juridic civil este o relatie sociala reglementata de o norma de drept civil.

TRASATURI
- are caracter social (datorita caracterului social al relatiilor reglementate de normele de drept civil)
- are caracter volitionar (exprima vointa legiuitorului)
- are caracter dublu volitionar - atunci cand raportul juridic civil se naste dintr-un act juridic civil,
exprimand atat vointa legiuitorului, cat si vointa partilor actului juridic civil
- pozitia de egalitate juridica a subiectelor unui raport juridic civil

Izvoarele raportului juridic civil concret

Prin izvoarele raportului juridic civil concret se inteleg imprejurarile care dau nastere la drepturi
si obligatii civile in temeiul legii. Aceste izvoare se impart, dupa cum imprejurarile au legatura cu vointa
oamenilor, in:
a) evenimente naturale (acele imprejurari care nu presupun vointa oamenilor, de care legea civila
leaga producerea unor efecte juridice)
b) fapte omenesti (acele imprejurari a caror producere depinde de vointa oamenilor; la randul lor,
acestea se impart in: acte juridice civile = o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce
efecte juridice si fapte juridice civile = actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte
juridice)

STRUCTURA

Raportul juridic civil este compus din continut, obiect si subiecte.

1. Continutul

Raportul juridic civil are o latura activa, reprezentata de drepturile subiective civile ce intra in
continutul sau si o latura pasiva, reprezentata de obligatiile civile ce intra in continutul sau
Dupa complexitatea lor distingem intre: raporturi juridice civile simple si raporturi juridice
complexe. Raporturile juridice civile simple se caracterizeaza prin faptul ca un subiect al deptului are
drepturi subiective civile, iar celalalt obligatii civile. In cazul raporturilior juridice civile complexe fiecare
subiect are atat drepturi, cat si obligatii civile.
 DREPTUL SUBIECTIV CIVIL = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ de
a avea o anumita conduita, de a pretinde subiectului pasiv sa aiba o anumita conduita si de a recurge, la
nevoie, la forta coercitiva a statului

Clasificare drepturilor subiective civile:

A. Dupa natura lor, drepturile subiective civile se impart in

a) drepturi patrimoniale
b) drepturi nepatrimoniale

B. Dupa criteriul opozabilitatilor distingem:

a) drepturi subiective civile absolute = drepturile opozabile tuturor (=> drepturi in care obligatia
corelativa revine tuturor celorlalte subiecte de drept, decat subiectul activ. Alti autori definesc
drepturile civile absolute prin exercitarea lor fara concursul altei persoane.
b) drepturi subiective civile relative = drepturile opozabile doar unui subiect pasiv, determinat (=>
drepturi care pot fi exercitate cu ajutorul altei persoane)
La aceleasi categorii se ajunge dupa aplicare criteriului exercitarii drepurilor fara sau cu, dupa
caz, altei persoane. Alti autori considera ca la cele doua categorii de drepturi se ajunge prin aplicarea
criteiului determinarii subiectului dreptului pasiv.
Drepturile civile absolute au urmatoarele caracteristici:
• subiectul pasiv este nedeterminat, fiind repr de toate celelelate subiecte de drept
• obligatia subiectului pasiv este intotdeauna o obligatie de a nu face
• drepturile absolte sunt opozabile era omnes (=tuturor, mai putin subiectului activ)
Drepturile subiective civile relative:
• au subiectul pasiv determinat
• obligatia subiectului pasiv poate fi o obligatie de a da, a face sau a nu face
• dreptul relativ este opzabil doar subiectului pasiv
Sunt drepturi absolute: drepturile reale si drepturile nepatrimoniale. Sunt drepturi relative:
drepturile de creanta.

C. Dupa corelatia dintre ele distingem:

a) drepturi principale = drepturi care au o existenta de sine statatoare (independenta)
b) drepturi accesorii = drepturi care depind de alte drepturi (regimul lor juridic este dependent de
regimul dreptului principal)
Aceasta clasificare este aplicabila drepturilor reale si drepturilor de creanta. Toate drepturile
nepatrimoniale sunt drepturi principale.

Drepturile reale principale sunt:

- dreptul de proprietate publica sau privata
- dezmembramintele dreptului de proprietate privata = drepturi reale create prin desprinderea unor
atribute din continutul dreptului de proprietate (dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie,
dreptul de superficie si dreptul de servitute).
- drepturi de administrare asupra bunurilor proprietate publica = este conferit unei regii autonome,
unui organ al adminitratiei centrale sau locale sau unei institutii de interes public national, judetean sau
local. Dreptul de adiministare este posibilitatea titularului de a folosi un bun proprietate publica, de a-i
culege fructele si de a dispune, din punct de vedere material, de bun, in limitele sabilite cu proprietarul.
- dreptul de concesiune = posibilitatea concesionarului de a exploata un bun sau un serviciu public in
schimbul unei sume de bani, numita redeventa. Obiectul dreptului de concesiune este un bun
proprietate publica sau un serviciu public.
- dreptul de folosinta aupra bunurilor proprietate publica sau privata ale statului sau unitatilor
administrativ teritoriale, drept constituit, de regula, cu titlu gratuit. De ex: Legea 213/98. El poate fi
atribuit si catre persoanele juridice anexa, adica persoanele juridice care isi desfasoare activitatea in
subordinea alei persoane juridice. De ex: un minister este o persoana juridic.

Dreptul de uzufruct = posibilitatea uzufructuarului de a folosi bunul altuia si de a-i culege toate
fructele, pastrandu-i nealterata substanta. In principiu, dreptul de uzufruct are ca obiect bunuri
neconsumptibile (bunuri care nu se consuma dupa prima folosire), de aceea uzufructuarul trebuie sa
pastreze substanta bunului. Exceptie: cvasiuzufructul.
Dreptul de uz = posibiliattea uzuarului de a folosi bunul altuia si de a culege fructele naturale si
industriale necesare lui si familiei lui.
Comparand dreptul de uzufruct cu dreptul de uz vom observa o diferenta cantitativa, data de
intinderea fructelor, nu una calitativa.
Fructele naturale = bunurile produse in mod periodic si fara consumarea substantei de un alt
bun, fara interventia omului.
Fructele industriale = cele produse cu interventia omului
Fructele civile = veniturile produse de un bun (arenzi, chirii, dobanzi, redevente)
Dreptul de abitatie = dreptul de alocui in casa altuia. El se naste in temeiul legii sau prin
conventia inchieata de proprietar cu o alt pers.
Dreptul de superficie = posibilitatea superficiarului de a avea sau de a construi o casa sau alta
constructie pe terenul altuia. In continutul dr de superficie intra dreptul de proprietate asupra constructiei
si dreptul de folosinta asupra terenului aferent.
Dreptul de servitute = posibilitatea de a exercita anumite prerogative asupra bunului altuia.
NCC prevede ca servitutea este o sarcina ce apasa asupra unui bun imobil in favoarea proprietarului unui
imobil invecinat.

Drepturile reale accesorii sunt:

- dreptul de ipoteca = posibilitatea titularului dreptului de a obtine vanzarea prin licitatie publica a
bunului ipotecat daca proprietarul nu-si executa de buna voie obligatia asumata (are ca obiect bunuri
mobile si imobile)
- dreptul de gaj (amanetul) => este compus din: posibilitatea titularului dreptului de a retine un bun
mobil corporal predat, de regula, de proprietarul acestuia, posibilitatea de a deveni proprietarul bunului
in contul creantei, in urma unei expertize a bunului, facuta de instanta si posibilitatea de a obtine
vanzarea prin licitatie publica a bunului si recuperarii creantei din pret cu preferinta fata de alti
creditori (are ca obiect numai bunuri mobile)
- privilegiile = constau in preferinta acordata de lege unor creditori in considerarea creantelor lor.
Privilegiul este un drept real ce consta in posibilitatea titularului sau de a obtine cu preferinta
exercitarea dreptului sau, posibilitate conferita de lege. Ex: privilegiul vanzatorului, avand ca obiect
bunul mobil vandut pana la plata intregului pret.
- dreptul de retentie = posibilitatea retentorului de a refuza restituirea unui bun pana cand creditorul
obligatiei de restituire isi va executa: obligatia sa nascuta in cadrul aceluiasi raport juridic (raportul
juridic in continutul caruia intra obligatia de restituire a bunului), creditorul isi executa obligatia de a
restituie retentorului cheltuielelile necesare si utile, facute cu bunul in cauza (cheltuielile necesare sunt
cele care impiedica fie stingerea unui drept, fie distrugerea unui bun, ele impidica producerea unui
prejudiciu, iar cheltuielile utile sunt cheltuielile care duc la cresterea valorii unui bun; doar aceste doua
categorii de cheltuieli pot fi recuperate), de ex: s-a incheiat un contract de inchiriere, iar chiriasul pe
parcurs a adus imbunatatiri care au dus la cresterea valorii apartamentului, cu acordul proprietarului,
pe care acesta le poate recupera, dupa incheierea contractului

D. Dupa gradul de certitudine conferit titularului dreptului, drepturile subiective civile se

impart in:
a) drepturi pure si simple = drepturile care pot fi exercitate din momentul nasterii lor, drepturile care
confera maxima certitudine titularului
b) drepturi afectate de modalitati = drepturile a caror existenta sau exercitare depinde de o imprejurare
viitoare
Modalitatile care pot afecta un drept subiectiv civil sunt:
- termenul = o imprejurare viitoare si sigura ca realizare, de care depinde exercitarea drepturilor
subiective respective sau stingerea lor. Dupa efectele lor, termenul poate fi; suspensiv (atunci cand
amana exercitarea unui drept) sau extinctiv (atunci cand amana stingerea unui drept).
- conditia = o imprejurare viitoare si nesigura ca realizare, de care depinde fie nasterea, fie stingerea
unui drept subiectiv civil. Dupa efectele sale, conditia poate fi: suspensiva (are ca efect nasterea unui
drept subiectiv civil) sau rezolutorie (are ca efect stingerea unui drept subiectiv civil)
- sarcina = o obligatie ce revine gratificatului , stabilita intr-un act cu titlul gratuit (=actul prin care o
persoana se obliga sa execute o prestatie fara sa urmareasca executarea altei prestatii in schimb).
Drepturile afectate de o sarcina nu confera certitudine maxima titularului lor fiindca, in cazul
neexecutarii sarcinii, titularul va pierde dreptul respectiv ca urmare a revocarii actului cu titlu gratuit.

EXERCITAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE

Principiile exercitarii unui drept subiectiv civil:
1. Exercitarea dreptului cu respectarea legii si moralei (bunelor moravuri)
2. Exercitarea dreptului cu respectarea limitelor externe ale dreptului
3. Exercitarea dreptului cu respectarea limitelor interne ale dreptului
4. Exercitarea dreptului cu buna credinta
Exercitarea dreptului cu respectarea limitelor externe ale dreptului => limitele externe se
impart in limite materiale si limite juridice. Limitele materiale sunt date de forma fizica a bunului, de ex:
pentru un teren limitele sunt granitele sale. Limitele juridice sunt date de intinderea prerogativelor acelui
drept.
Exercitarea dreptului cu respectarea limitelor interne ale dreptului => limitele interne sunt
date de scopul economic si social pentru care legea recunoaste existenta unui drept. Daca titularul (art. 14
dinCC) exercita un drept fie cu intentia de a vatama alta persoana, fie in mod excesiv si nerezonabil,
atunci este incalcat scopul economic si social avut in vedere de legiuitor in momentul recunoasterii acelui
drept.
Incalcarea oricarui principiu mentionat atrage raspunderea titularului dreptului.
Daca sunt respectate toate cele patru principii, titularul dreptului nu va raspunde pentru niciun
prejudiciu eventual, cauzat altei persoane, fiindca va fi aplicabila regula: cine isi exercita un drept (in
limitele prevazute de lege), nu vatama pe altul.
Daca nu se respecta => abuzul de drept
Abuzul de drept = exercitarea unui drept subiectiv civil cu incalcarea unuia din ultimele doua
principii enunate. Elementele abuzului de drept sunt: elementul subiectiv, constand in exercitarea
dreptului cu rea credinta si elementul obiectiv, constand in exercitarea dreptului cu incalcarea scopului
economic si social, avuta in vedere in momentul recunoasterii dreptului.
Abuzul de drept este sanctionat cu oligarea titularului dreptului la plata de despagubiri catre
persoana vatamata. O alata sanctiune este lipsa ocrotirii juridice de catre stat a dreptului exercitat abuziv.
Aceasta sanctiune este impusa de aplicarea principiului potrivit caruia nimeni nu poate invoca propria
culpa pentru a obtine protectia unui drept.

OBLIGATIA CIVILA = legatura de drept in virtutea careia subiectul pasiv trebuie sa execute o
prestatie. Obligatia civila este indatorirea pe care subiectul pasiv o are, constand in a da, a face sau a nu
face ceva, indatorire care poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului.

Clasificarea obligatiilor civile:

A. Dupa obiect, obligatiile civile se impart in:

a) obligatii de a da, de a face si de a nu face
Obligatia de a da = obligatia de a constitui sau transmite un dreot real (de ex: obligatia
vanzatorului de a transmite cumparaorului dreptul de proprietate)
Obligatia de a face = obligate de a executa o anumita prestanta, mai putin o prestatie constand in
constituirea sau trasmiterea unui drept real (de ex: obligatia vanzatorului de a preda bunul vandut)
Obligatia de a nu face = obligatia ce consta in antinerea de la savarsirea unei anumite conduite.
Daca obligatia de a nu face este corelativa unui drept absolut, atunci are un continut mai extins, constand
in abtinerea de la savarsirea oricarei fapte de natura a incalca acel drept. In schimb, daca olbigatia de a nu
face este corelativa unui drept de creanta, are un continut restrans, constand in interdictia de a savarsi o
anumita fapta.

b) obligatii pozitive si negative

Obligatiile pozitive = obligatiile ce constau intr-o actiune, obligatii care presupun o fapta
comisiva (de ex: obligatia predarii bunului)
Obligatiile negative = obligatiile care constau itr-o inactiune (de ex: obligatia de anu face).
Importanta acestor prime doua subclasificari (a),b) )consta in executarea silita a obligatiilor, care
va fi diferita in functie de obiectul oligatiei.

c) obligatii de rezultat si de mijloace

Obligatiile de rezultat (determinate) = obligatiile in care subiectul pasiv isi asuma realizarea
unui anumit rezultat .
Obligatia de mijloace (de diligenta, de prudenta si diligenta-in doctrina) = obligatia pe care
subiectul pasiv si-o asuma de a depune staruintele proprii in vederea realizarii unui aumit rezultat.

Aceasta clasificare este importanta pentru ca, in cazul nerealizarii rezultatului, culpa subiectului
pasiv se prezuma daca obligatia sa este de rezultat. De ex: obligatia de plata a unei sume de bani.

B. Dupa sanctiunea lor, obligatiile se impart in:

a) obligatii perfecte = cele care pot fi executate silit in urma intentarii unei actiuni in justitie. Obligatiile
perfecte sunt cele sanctionate prin actiuni civile.

b) obligatii imperfecte = cele sanctionate juridic prin intermediul exceptiei. Daca o obligatie este
imperfecta, ea nu poate fi executata silit, dar daca debitorul o executa de buna voie nu va mai putea
cere restituirea prestatiei pe motiv ca obligatia era imperfecta. De ex: obligatia prescrisa este obligatie
imperfecta pt ca debitorul nu mai poate fi constrans sa-si execute obligatiile, ramanad la latitudinea
lui daca o executa .

2. Obiect
3. Subiecte

Curs 6

Dupa opozabilitatea lor :

1. Obligatiile obisnuite –cele care revin doar subiectului pasiv;

 2. Obligatiile opozabile si tertilor-propter scriptae rem-care se transmit tertiilor care dobandesc un
drept real asupra unui bun obligatii strans legate de posesia exercitata asupra bunului (art 1811)-
un bun care formeaza ob unui contract de locatiune e instrainat pana la indeplinirea termenului
locatiunii;
Contractual de locatiune-contractul prin care locatorul se oblige fata de locatar sa ii asigure
folosinta unui bun individual determinat in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii numita
chirie;(dr de creanta) daca bunul dat in locatiune e instrainat inainte de implinirea termenului
locatiunii, obligatia locatorului de a asig locatarului folosinta bunului pana la implinirea
termenului se transmite noului propietar numai daca :
-incetarea contractului de locatiune a fost prevazuta in cuprinsul contractului in cazul instrainarii
bunului;
-daca inscrisul care constata contractual de locatiune e incheiat fie in forma autentica= inscrisul
intocmit de un functionar public competent sa-l intocmeasca, fie sub forma unui inscris sub
semnatura private cu data certa=data certa este ceruta pt opozabilitatea fata de tert nu intre parti ;
in momentul inscrisului la o autoritate publica; in momentul in care inscrisul mentionat intr-un act
intocmit de un functionar public; din mom in care o pers care l-a scris/semnat a murit;in orice alte
imprejurari care asig certitudinea datei inscrisului.
In cazul bunurilor mobile care formeaza obiectul locatiunii supuse unor formalitati de publicitate,
dr de folosinta a propietarului e opozabil noului prop numai daca s-au respectat formalitiile de
publicitate pt acel contract. ( ex: navele ) .
Daca obiectul locatiuni il formeaza un bun imobil care care are deschisa o carte funciara,
contractual de locatiune va fi opozabil noului propietar numai daca a fost notat in cartea funciara.
Formalitatea datei certe a inscrisului cu semnatura private e ceruta in cazul contractelor de
locatiune care au ca obiect bunuri mobile prin natura lor nesupuse unor formalit de publicitate
(cand va conta si daca locatarul se afla in posesia bunului la momentul instrainarii lui) si in cazul
bunurilor imoblie care nu au deschisa o Carte funciara .

3. Obligatiile reale-obligatiile propter rem ;- oblig care revin detinatorlui anumitor bunuri in
considerarea importantei bunurilor in principal.

OBIECTUL RAPORTLUI JURIDIC CIVIL

Acesta este conduit partiilor rap juridic civil constand in actiuniile la care sunt indreptatite partiile sau
inactiuniile la care sunt tinute.

Se foloseste notiunea de obiect derviat al rap juridic civil reprezentata de bunurile la care se refera conduit
partiilor.

Bunurile sunt lucrurile (art 535 )corporale sau incorporale care pot forma obiectul unui drept patrimonial.

Patrimonial constituie ansamblul/totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimonale apartinand unei

persoane.

Clasificarea bunurilor:

1. Dupa natura lor ( art 536) :

 Bunuri imobile=prin natur lor sunt bunurile care nu se pot deplasa sub actiunea unei forte exterioare
decat pierzandu-si identitatea;

Se subimpart in :

- bunuri imoblie prin natura lor = sunt terenurile,izvoarele si cursurile de apa,plantatiile prinse de
radacini, constructiile si alte lucrari fixate de sol cu character permanent,platofrme si alte insalatiile de
exploatare a rezervelor submarine, alte bunuri care in mod natural sau artificial sunt incorportate cu
caracter permanent in acestea .

- bunuri imobile prin destinatie=bunuri mobile prin natura lor,dar care potrivit vointei propiet unui bun
mobil sunt folosite in mod stabilit si exclusiv devine bunului imobil.

- bunuri imobile prin determinarea legii=drepturile reale imobiliare.

Bunuri mobile :

- prin natura lor;=toate celelalte bunuri cu exceptia celor declarate imobile, inclusiv undele
electromagnetice sau altele asimilate acestora,energia de orice fel, indiferent de sursa producerii ei.

In temeiul vointei partiilor unui act juridic civil sunt considerate bunuri mobile avand in vedere ceea ce
ele vor deveni.

-prin anticipatie;=bogatiile solului si subsolului,plantatiile prinse de radacini , fructele neculese

inca,constructiile daca formeaza obiectul unui act,iar partiile le considera bunuri mobile.

-prin determin legii;=drepturile de creanta indiferent daca au ca obiect un bun mobil sau imobil prin
natura lui, drepturile reale imobiliare,drepturile de creatie intelectuala care sunt considerate patrimoniale.

Sunt imp pt ca :

1.Posesia exercitata asupra bunurilor imobile prin natura lor da nastere unei prezumtii relative de
propietate. Posesia excercitata asupra bunurilor mobile prin natura lor dau nastere prezumtiei absolute de
propietate daca posesorul a dobandit cu bunacredinta posesia asupra acelui bun in urma incheierii unui act
translativ de propietate cu titlu oneros in care instrainator este un nepropietar.

2.Opozabilitatea fata de tert a actelor de instrainare –drepturile reale imobiliare trebuie inscris in Carte
Funciara pt a fi opozabile tertilor.

3.Forma actelor constitutive sau translative de dr reale imobiliare care este forma autentica,forma ceruta
ad validitate .

2. Dupa posibilitatea de a fi inlocuite unele cu altele in excecutarea unor obligatii;

Poti fi :
-fungibile=cele determinabile dupa nr,greutate sau masura care pot fi inlocuite unele cu altele in
executare unei oblig.

-nefungibile;

Imp clasificarii consta in valabilitatea platii . daca bunul e nefungibil prin natura lui sau vointa partiilor,
plata nu poate avea ca obiect un alt bun

3. Dupa criteriul determinarii lor /individualizarii lor:

-bunuri individual determinate/ bunuri de specie;=cele care se individualizeaza prin trasaturi proprii;

-bunuri de gen;=cele care prezinta trasaturiile categoriei din care fac parte;

Prin exceptie, prin vointa partiilor un bun de gen poate fi considerat bun indvidual determinat.

Bunurile de gen sunt bunurile care se determina dupa nr, greutate sau masura.

Aceast clasificare e importanta pt :

1.Momentul transiterii sau constituirii unui dr dreal.Daca bunul e determ indiv, dr real se
transmite,constituie in mom incheierii actului juridic civil . In cazul bunurilor de gen, dr real se transmite
in mom individualizarii bunului.(se realiz de regula prin predare).

2.In ceea ce priveste locul platii

Daca bunul e determ indiv,plata treb facuta la locul situarii bunului in mom incherii actlui in lipsa unei
stipulatii contrare.Daca bunul e de gen, plata treb facuta la domiciliu sau sediul debitorlui in lipsa unei
stipulatii contrare(plata e cherabila).

Daca obiectul platii e o suma de bani, plata treb facuta la domiciliu sau sediul debit in lipsa unei stipulatii
contrare.

4. Dupa cum duce la consumarea subst lui sau instrainarea lui :

Bunuri consumptibile=cele a caror folosire duce fie la consumarea subst fie la instrainarea lor .

Bunuri neconsumptibile;

Imp:

Contractul de imprumut : -daca e un bun consumptibil e contract de conum

-daca e neconsumptibil e contract de comodat/folosinta.

Dr de uzufruct. –in principu in constiutie bunurile necon numai prin exceptie uzufrcutul poate avea ca
obiect bunul ce devine cvasiuzufruct.

Curs 7
Dupa criteriul existentei lor materiale:

Bunuri corporale-exista dpdv material;

Bunuri incorporale-nu exista dpdv material;

Ex:drepturile reale sau de creanta a unui bun;

Imp: -prezumitia absoluta de prop =bunuri mobile corporale;

Dupa criteriul corelatiei dintre ele:

Bunuri principale-existenta de sine statatoare,independenta;

Bunuri accesorii –folosite in mod stabil si exclusiv intrebuintarii economice a altui bun;

In virtutatea legaturii de accesorietate in virtutea stabilita de catre prop a celor doua bunuri principal se va
transmite bunului accesoriu;

Intreuperea leg de accesorietate se poate face prin vointa propietarului fara a prejudicial drepturile
dobandite de o terta persoana asupra bunului accesoriu.

3. SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Determinarea subiectelor rap juridice civile

In cazul rap juridice nepatrimoniale doar subiectul activ este determinat.

Subiectul pasiv este nedeterminat fiind format din toate celelalte subiecte de drept decat subiectul active.

In rap juridice obligationale sunt determinate ambele subiecte:debitor,creditor.

In rap juridice reale in cazul rap jur neopatrim doar sub active e determ sic el pasiv nedetrm.

Pluraritatea sub rap juridice civile

-complexe:

-pluraritatea active: cel putin doua pasive

-pl pasiva cel putin doua sub passive

-pl mixta:cel putin doua sub active si sub passive

In cazul rap nepatrimoniale exista o pluraritate de sub passive

Plurarit activa poate exista in cazul cuaurtuactului.?

Rap juridice reale : intotdeauna avem o pluarit pasiva

Plurarit active imbraca forma cotitularilor ai unui drept real .

In cazul dr de propietate plurarit activa imbraca forma prop comune fiind de doua feluri :

-prop comuna pe cote parti;

Se caracteriz ca fiecare copropietar are o cota din dr de prop asupra unui bun,unor bunuri sau unei
universalitati de bunuri. Bunul care formeaza obiectul prop comune pe cote parti nu este impartit dpdv
material intre copropietari.

-prop comuna in devalmasie;

Se caracteriz prin faptul ca nici macar cota fiecarui propietar din dr de prop nu este determinata cu
atat mai mult bunurile care formeaz prop comuna nu sunt impartite material intre copropiet.

ex: cazul sotiilor cu priv la bunurile dobandite in timpul casatoriei in regimul prop com de bunuri ;

Pluraritatea subiectelor in rap juridice obligationale

Dupa legatura dintre debitori distingem: obligatii

Divizibile-sunt cele in care fiecare debitor poate fi constrans sa plateasca doar partea lui din datoria totala
;

solidare –cand oricare dintre de debitori poate fi urmarit pt intreaga datorie;dupa plata intregii datorii
debitorul in cauza se va regresa impotriva celoralti debitori pt plata acestora fara insa a beneficia de
solidariatea lor

indivizibile –oricare din debitori poate fi urmarit pt plata intregii datorii ;

dupa leg dintre creditori distingem: creante

divizibile-fiecare creditor nu poate pretinde decat partea lui din creanta totala;

solidare-cand oricare dintre creditori poate obtine plata intregii creante,poate exercita intregul dr de
creanta

indivizibile-oricare dintre creditori poate obtine plata intregii creante

oblig div si creantele diviz constituie regula. Daca prin lege sau prin actul juridic din care se naste
oblig/creanta divizibila nu se prevede altfel, se prezuma egalitatea intre debitori si creditori.

Solidaritatea pasiva poate izbori din lege sau din conventia partiilor.Asadar, pt ca o olbig sa fie solid treb
sa avem o norma speciala sau partiile sa fi prevazut expres.
Solidaritatea active izboraste din conventia partiilor, nu si dintr-o dispozitie legala.

Deosebirile inte oblig solidare si cele indivizibile sunt :

-oblig solidare pot izvori dintr-o dispoz legala,in schimb cele indivizibile pot izbori din natura obictului
obligatiei;

-ele au un izvor comun si anume conventia partiilor;

-solidarit nu se transmite mostenitorilor spre deosebire de indivizibilitate;in mom mortii unui debitor pers
fizica, oblig sa solidara se divide de drept intre mostenitorii sai . In schimb, in cazul morti debitorului pers
fizica oblig ramane indivizibila intre mostenitorii si codebitori in viata sau codebitori existenti (pers
juridice);

-in cazul oblig solidare debitorul chemat in judecata sa execute intrega obligatie poate solicita
introducerea in proces a celoralti codebitori pt ca prin aceeasi hotarare ceilalti codebitori sa fie constransi
sa-I plateasca partea lor din datorie. Aceasta posibilit exista si in cazul oblig indivizibile dar introducerea
celoralti codebitori in process se face pt a asigura executarea efectiva a intregii obligatii fata de
reclamant;

Schimbarea subiectelor rap juridice civile

In cazul rap juridice nepatrimoniale schimbarea subiectului active nu este posibila pt ca dreptul
nepatrimonial este strans legat de pers titularului.

Nici schimbarea sub pasiv nu e posibil din mom ce sub pasiv e format din toate celelalte sub de drept.

In cazul rap juridice reale schimbarea sub active se face prin transmiterea acelui dr real de regula prin
incheierea unui act juridic civil.

Schimbarea sub pasiv nu e posibila pt ca sub pasiv este format din toate celelalte sub de drept civil.

In cazul rap juridice obligationale este posbila atat schimbarea sub active creditor cat si cel pasiv debitor.

Schimb sub active al credit se poate realiz prin :

Cesiunea de creanta-conventia prin care cedentul transmite cesionarului dr de creanta pe care il are
impotriva debitorului cedat. Nu este necesar acordul debitorului cedat pt validitatea cesiunii de
creanta.Insa pt opozabilitatea acesteia fata de debitorul cedat se cere fie notificarea acestuia (comunicarea
catre acesta a unei copii a inscrisului care constata acea cesiune de creanta), fie acceptarea cesiunii de
catre debitor.

Cesiunea contractului-conventia prin care o parte contractanta transmite drepturile si obligatiile sale
contractuale unei altei persoane. Se poate realiz doar cu acordul celorlalte parti contractane, accord ce
poate fi exprimat anterior cesiunii, concomitant sau ulterior acesteia.
Novatia prin schimbare de creditor-consta in stingerea unei creanta vechi si nasterea unei creanta noi cu
un creditor diferit;

Subrogatia personala –modalit de transmitere legala sau conventionala a unei creante ca urmare a platii
facuta de un tert creditorului initial; se poate realiz printr-un contract incheiat intre creditor si tertul care
plateste sau debitor si tertul care plateste dar si cu acordul creditorului.

Propria-forma de executarea silita, creditrul numit propitor obtine executarea obligatiei debitorului sau
numit debitor propit de la debitorul acestuia din urma numit tert proprit. Ex: A datoreaza lui B 1 000 lei ,
la randul lui B datoreaza lui C 3 000 lei. Prin intermediul propirii C va obtine plata de la A cu privire la
suma de 1 000 lei. In acest exemplu C este creditrul propitor B debitrul proprit A tertul proprit.

moartea creditorului -

incetarea existentei creditorului pers juridica –

publicitatea drepturilor faptelor si rap juridice

este realizata in principal prin intermediul Cartii Funciare.

Cartea funciara este un registru special in care sunt descries imobilele prin natural or si sunt trecute dr
reale imobiliare.

Art 886 : in cazurile prevazute de lege in Cartea Funciara vor fi notate dr,faptele sau rap juridice care au
legatura cu imobilele inscrise in Cartea Funciara.Mentiuniile din Cartea Funciara pot fi facute sub forma:

1. Inscrierii definitive in principal in cazul dr reale imobiliare

2. Inscrieriile provizorii ce vizeaza mentionarea unor dr reale imobiliare afectate de un termen sau
de o conditie
3. Notarea/notariile ce vizeaza dr faptele si rap juridice mentionate expres in art 902,903 NCC.
In (3) : in temeiul art 902 din NCC sunt supuse notarii in carte funciara:

- Punerea sub interdictie sau ridicarea punerii sub interdictie a titularului unui dr real imobiliar pers
fizica ; punerea sub interdictie se face printr-o hot judecatoreasca atunci cand o pers fizica nu are
discernamant datorita alienatiei sau debilitatii sale mintale.
- Cererea de declarere juecatoreasca a mortii, hot judecatoreasca de declarare a mortii,anularerea hot
de declarare a mortii si rectificarea datei mortii trecuta in cuprinsul hot judecatoresti de declarare a
mortii.
- Calitatea de bun comun a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Conventia matrimoniala, modificarea acesteia, incetarea acesteia
- Calitatea de locuinta de familie a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Intentia de instrainare sau de grevare a unui bun imobil inscris in Cartea Funciara-propietarul unui
bun imobil treb sa noteze in Cartea Funciara intentia sa de instrainare sau ipotecare a unui bun
imobil inscris in Cartea Funciara sis a mentioneze cuantumul datoriei pe care doreste sa o garanteze
 cu dr de ipoteca.Aceasta notare isi inceteaza efectele dupa implinirea unui termen de 3 luni de la
data inregistrarii cererii de notare a intentiei numai daca actul de instrainare sau ipotecare nu s-a
incheiat in acel interval de timp.Rangul unei inscrieri in Cartea Funciara este dat de mometul
inregistrarii cererii de inscriere sau de notare.
- Antecontractul avand ca obiect un bun imobil inscris in Cartea Funciara;=conventia prin care prtiile
se olbiga sa incheie un contract de vanzare cu privire la acel bun imobil.treb sa se indentifice bunul
ce se va vinde si pretul=>elementele esentiale contractului de vanzare;numai antecontractul prin care
partiile stabilesc un termen in care se va incheia contractual de vanzare poate fi notat in Cartea
Funciara. (promitent cumparator sau vanzatorul) . Cererea de notare a antecontractuli se poate face
in maximum 6 luni de la implinirea termenului stabilit de parti pt incheierea contractului de
vanzare.
- Notarea pactului de optiune privitor la un imobil inscris In Cartea Funiciara. Potrivit art 1278 pactul
de optiunea este conventia prin care o parte sa oblige sa incheie un anumit contract iar cealalta parte
isi rezerva dreptul de a opta in sensul incheierii sau neincheirii acelui contract.Este valabil daca va
contine elementele esentiale ale acelui contract. Contractul se va considera incheiat din mom in care
o parte contractanta primeste declaratia de acceptare a beneficiarului pactului de optiune.
- Locatiunea si cesiunea de venituri inscris in Cartea Funciara.cesiunea de venituri=Transmiterea unui
bun de creanta aflat in leg cu un bun imobil;
- Aportul folosintei unui bun imobil inscris in Cartea Funciara la consituirea unei societati comerciale.
- Interdictia conventinala de instrainare sau de grevare a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Vanzarea unui bun imobil inscris in Cartea Funciara cu rezerva dr de propietate
- Sechestrul=masaura provizorie care consta in indisponibilitatea instrainarii unui bun ,urmarirea silita
a unui bun imobil inscris in cartea funciara sau a fructelor si productelor sale
- Dr unei parti de a revoca sau denunta unilateral un contract avand ca obiect un bun imobil inscris in
cartea funciara
- Actiunea de partaj referitoare la un bun imobil inscris in cartea funciara
- Actiunea prin care se urmareste fie desfiintarea, fie declararea inopozabilitatii unui act referitor la un
bun imobil inscris in cartea funciara
- Pactul comisoriu si declaratia de revolutiune sau … referitoare la un bun imobil inscris in cartea
funciara ; pactul comisoriu=clauza contractuala prin care partiile convin asupra rezolutiunii sau
rezilerii unui contract sinalarmatic? In cazul neexecutarii culpabile a unei obligatii contractuale;
contractual sinalarmatic=contractual care sa nastere la oblig civile pt toate partiile reciproce si
interdependente
Notariile enumerate au ca effect opozabilitatea fata de terti a notarilor facute cu exceptia cazului in care
tertii cunosc faptele notate pe alta cale.

Totusi cunoastere de catre tert a faptului ce urmeaza a fi notat nu va produce niciun effect daca legea
prevede expres ca opozabilitatea este asig numai prin notare.

Este posibila notarea in cartea funciara a altor fapte insa notarea nu va produce efectul opozabilitatii fata
de tert.Aceste fapte sunt:

-notarea incapacitatii titularului de dr real imobiliar,incapacitate de folosinta sau de exercitiu;

-restrangerile aduse prin lege capacitatii de folosinta sau de exercitiu a titularului unui dr real imobiliar;

-declaratia de utilitate publica facuta in vederea unui expropierii unui bun imobil public;
-art 903 : orice alte fapte prevazute expres de lege .

Actul juridic civil

-notiunea de act juridic civil are 2 sensuri:

-operatiune juridica=negotium iuris; actul juridic civil este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a
da nastere, de a modifica sau de a stinge dr sau obligatii civile;

-instrument de proba=instrumentum probationis;inscrisul care constata operatiunea juridica;

Clasificarea actelor juridice civile:

1. Dupa criteriul nr partiilor actului distingem :

-unilaterale;vointa unei sg parti;

-bilaterale;a doua parti;
-plurilaterale;cel putin trei parti;

Notiunea de parte a actului nu se confunda cu cea de pers , fiind o parte toate pers care au partcipat la
incheierea actului si care au aceeasi pozitie in cadrul actului respectiv.

Aceasta impartirea a actelor juridice nu se confunda cu impartirea contractelor in contracte unilaterale si

bilaterale,impartire facuta dupa continutul lor.Astfel, contractile sunt unilaterale atunci cand dau nastere
la obligatii doar pt o parte contractanta. Cele bilaterale sinalarmatice? Cele care dau nastere la obligatii
reciproce si interdependente pt toat partiile contractante.

2. Dupa criteriul efectelor actele juridice pot fi :

-constitutive de dr=cele care dau nastere la dr noi;ex:dr de uzufrcut recunoastere;

-translative de dr=transmiterea unui dr subiectiv civil;

-declarative de dr=consolideaza un dr preexistent actului; ex:conventie de partaj incheiata in coprop unui

bun;

-modificative = modifica acte preexistente

-extinctive= pun capat unor actepreexistente

Clasificarea e imp pt ca actele …. Produc efecte doar pt viitor in timp ce actele declarative produc efecte
si ptr trecut,effect retroactive.
Doar in cazul actelor constitutive si translative pers in fav careia s-a constituit sau transmis un drept va
avea calitatea de successor a celelalte parti in priv acelui dr.

Schimbarea subiectului pasiv in raporturile juridice obligationale

-se poate face in mod direct prin preluarea datoriei novatia prin schimbare de debitor si cesiunea
contractului, proprire, mostenire si reorganizarea debitorului pers juridice.

In mod direct schimbare debitorului se poate face prin stipulatia pentru altul.

1.Preluarea datoriei: mijloc de schimbare a debitorului cu acordul creditorului .Se poate realiza in doua
forme:

-Fie printr-o conventie incheiata intre debitorul initial si noul debitor,conventie care va produce efecte din
momentul obtinerii acordului creditorului.
-Fie printr-o conventie incheiata intre creditor si noul debitor( nu se cere acordul debitorului intial).

2.Novatia prin schimbare de debitor:operatia juridical prin care partiile raportului juridic initial convin ca
sa se stinga o obligatie, iar in locul ei sa se nasca alta obligatie cu un nou debitor.

3.Cesiunea contractului:curs 7

4.Proprire: se schimba creditorul,dar si debitorul fiindca tertul proprit va treb sa plateasca unui alt creditor
decat cel initial, respective creditorului propritor.

Stipulatia pt altul este conventia prin care o parte numita promitent promite celeilalte parti numita
stipulant sa execute o prestatie in favoarea unei terte pers numita tert beneficiar.

Ex:A transmite lui B dr de prop in priv unui apartament, B promite sa il intretina pe C pana la moartea sa.

Curs 8

3. Dupa criteriul scopului urmarit de parti la incheierea actului distingem:

-acte cu titlu oneros=fiecare parte urmareste in mom incheierii actului ca in schimbul prestatiei sale sa
dobandeasca o alta prestatie (urmareste o contraprestatie);

Se impart in :
 a)acte comutative=sunt cele in care intinderea dr si obligatiilor partiilor este determinata sau
determinabila in momentul incheierii actului.

[Ex: contract de imprumut;contract de vanzare-cumparare]

Intinderea unui dr sau obligatie este determinabila atunci cand in continutul actului este indicat criteriul
de determiner ulterioara a intinderii.

b)acte aleatorii=sunt actele in care cel putin pt o parte exista in momentul incheierii actului sansa unui
castig sau riscul unei pierderi.

[ ex: contractul de intretinere]

-acte cu titlu gratuit=actele in care partea care executa o prestatie nu urmareste o contraprestatie;

Se impart in :

a)acte dezinteresate=actele cu titlu gratuit care nu duc la micsoararea patrimoniului unei parti;

[ex: contractul de mandat;

Mandatul este contractul prin care mandatarul se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice fie in
numele celeilalte parti numite mandant, e o regula, fie in nume propriu.]

b)liberalitati=actele cu titlu gratuit prin care patrimoniul unei parti se micsoareaza.

[ ex: cazul donatiei]

4.Dupa criteriul formei lor distingem:

a)acte consensuale=actele pt care legea nu impune o anumita forma pt valabilitatea lor=actele care pot fi
incheiate in orice forma, inclusiv verbal; (potrivit principiul consensualismului [libertatii formei actelor],
partiile pot incheia acte juridice valabile indiferent de forma acestora.

b)acte solemne=cele pt care legea impune o anumita forma pt valabilitatea lor

ex:contractul de donatie;

c)acte reale=cele pt a caror valabilitate legea impune conditia predarii bunului care constituie obiectul
material al actului;

ex:contractul de imprumut;

Imp: este o clasificare imp in ceea ce priveste valabilitatea actului dc legea impune o anumita conditie pt
valab actului.Daca nu se respecta=> nulitatea absoluta a actului.

5.Dupa criteriul importantei lor:

a)acte de conservare=actele prin care este impiedicata stingerea unui drept sau distrugerea unui bun;

ex: actul prin care partiile convin sa se repare o casa care ameninta cu demolarea;
b)acte de administrare=cele prin care se asigura o folosire normala (exploatare) a unui bun sau
patrimoniu;

-acte de adm rap la un bun-se asig fol normala a acelui bun;

-acte de adm rap la un patrimoniu-asig o fol normala a patrimoniului, dar in raport cu unul sau mai
multe bunuri din acel parimoniu pot fi acte de dispozitie ;

ex:se vinde un autotorism pt a plati datorii ;

in cazul gestiunii de afaceri, gerantul trebuie sa incheie un act de adm util pt patrimoniul geratului.

c)acte de dispozitie=actele prin care :

-se instraineaza un bun

-se greveaza cu o sarcina un bun

Conditiile actului juridic civil

-sunt elementele componente ale unui act juridic civil;

Clasificare:

1.Dupa criteriul aspectului la care se refera:

-fond-continutul actului,intriseci;

-forma-exteriorizarea vointei partiilor,modalitatea de extriorizare:verbala sau scrisa;

2.Dupa sanctiunea lor:

-conditii de validitate=lipsa lor atrage nulitatea actului;

-conditii de eficacitate=lipsa lor atrage ineficacitatea actului;=nu mai produce efecte juridice,din alte
motive decat nulitiatea; >doar fata de terti;>intre parti;

Ex: inscrierea in cartea funciara e o cond de ineficacitate;

3.Dupa obligativitatea acestora:

-cond esentiale=sunt obligatorii,actul nu poate exista fara ele;

-cond neesentiale=pot lipsi, caracter facultativ;

4.Dupa sfera lor de aplicare:

-cond generale=tuturor actelor juridice civile;

-cond speciale=aplicabile anumitor acte j c;

Conditiile de fond ale AJC

-capacitatea de a incheia acte juridice civile

-consimtamantul

-obiectul

-cauza

Capacitatea de a incheia acte j c

=este posibilitatea unei pers fizice/juridice de a dobandi drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte
juridice civile;

Capacitatea de folosinta este o parte a capacitatii civile constand in posibilitatea de a dobani dr si

obligatii civile.

Capacitatea de exercitiu consta in posibilitatea unei pers de a incheia singura acte juridice civile.

Capacitatea de a incheia acte j c cuprinde o parte a capacitatii de folosinta si capcitatea de exercitiu.

Regula o reprez posibilitatea oricarei pers de a incheia orice acte j c.

Exceptiile sunt situatiile in care fie o pers nu poate incheia singura sau nici macar personal acte juridice
civile,fie sit in care o pers nu poate incheia anumite acte j c.Aceste exceptii se numesc incapacitati.

Consimtamantul

=este o manifestare de vointa exteriorizata cu intentia de a produce efecte juridice;

Prin exceptie, in cazul actelor bilaterale si plurilaterale pt existenta consimatamntului se mai cere conditia
concordantei dintre manifestariile de vointa ale partiilor.

Poate fi:

-expres=rezulta nemijlocit,direct,neindoielnic;

-tacit=din faptele savarsite de o pers rezulta neinoielnic ca isi exprima vointa de a dobandi dr sau obligatii
civile;

Cazurile in care tacerea produce efectele consimtam sunt:

1.cand legea prevede astfel;

 Ex:contractul de inchiriere dc dupa indeplin contractului chirasul continua locuiasca si locatorul primeste
chirie; tacita relocatiune

2.cand partiile stabilesc astfel;

3.cand uzantele sau practicile statornicite intre parti stabilesc astfel;

Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica

Vointa juridica (cea exeriorizata) are doua componente:

-consimtamantul

-scopul

Vointa juridica este guvernata de doua principii:

-principiul libertatii de vointa=regula de drept potrivit careia pers pot incheia orice acte juridice civile
doresc

In temeiul acestui principiu:

1.o pers poate incheia sau nu acte j c.

2.daca se hotaraste sa incheie un anumit act pers in cauza poate stabili singura sau prin acordul cu
celelalte parti continutul actului.

3.pers in cauza singura sau cu acordul celeilalte parti poate modifica sau pune capat actului incheiat.

Limitele liberatii de vointa sunt stabilite de normele de ordine publica si bunele moravuri

-principiul vointei reale/interne=regula de dr potrvit careia daca exista neconcordanta intre vointa reala a
partiilor actului si vointa exprimata in continutul actului are priopritate vointa reala.

Exceptii:

Cazul simulatiei in care fata de terti va produce efecte actul public desi acesta nu exprima vointa reala a
partiilor.

Cazul in care un act juridic civil cu o valoare mai mare de 250 lei nu poate fi probat cu martori.

Curs 9

Conditiile valabilitatii consimtamantului:

Trebuie intrunite cumulativ->

1.manifestarea de vointa sa fie exteriorizata;

-in cazul actelor bilaterale si plurilaterale este necesar ca manifestarea de vointa a unei parti sa fie
concordanta cu manifestariile de vointa ale celorlalte parti.

2.consimt sa provina de la o persoana cu discernamant;

-Discernamantul este posiblitatea unei persoane fizice de a-si da seama de consecintele faptelor sale.

Exista : discernamant permanent sau temporar.

Legea prezuma: a)existenta discernamantului in cazul pers majore;

b)lipsa discernamantului in cazul minorilor < 14 ani;

c)existenta unui discernamant in curs de formare (minorii > 14 ani);

*Prezumtii relative –rasturnate prin proba contrara;

Discernamantul nu se confunda cu cealalalta conditie de fond (capacitatea).

Discernamantul=o stare de fapt;

Capacitatea=stare de drept (se stabileste in baza normelor juridice);

**O persoana fizica cu capacitate deplina sa nu aiba discernamant;

Lipsa discernamantului atrage nulitatea relativa (anularea actului juridic civil);

Art 1205 alin 2 „Daca ulterior incheierii unui act juridic civil, o parte (pers fizica) a fost pusa sub
interdictie, actul va fi anulat daca in momentul incheierii lui existau cauzele punerii sub interdictie si erau
indeobste cunoscute”.

3.consimt sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice;

-sa aiba intentia sa se oblige;

Exista imprejurari in care o persoana fizica isi manifesta vointa, dar nu are intentia de a dobandi drepturi
sau obligatii civile.

a)simpla omisiune- ex:cumpararea unui autotorisim de la un prieten;

b)manifestarea de vointa data de debitor depinde de o imprejurare viitoare si nesigura ca realizare,

imprejuarare a carei producere este influentata exclusiv de vointa debitorului; ex: imprumutatul va restitui
suma de doreste (exista o clauza) ; (numai daca va dori sa restituie-viitor-imprej viitoare);
4.consimt sa nu fie viciat;

Viciile de consimtamant sunt:

-eroarea

-dolul

-violenta

-leziunea

Eroarea

A.

Def: Eroarea consta in reprezentarea gresita de catre o parte in momentul incheirii unui act a unei
imprejurari.

B.

Clasificarea:

1.Dupa consecintele erorii:

-esentiala-poate imbraca urmatoarele forme (art 1207) :

*asupra naturii sau obiectului actului incheiat (error in negotium)

*asupra obiectului prestatiei (error in corpore)

Atunci cand o parte crede ca obiectul unei prestatii esentiale este un anumit bun.

*error in substantiam:asupra calitatiilor esentiale ale obiectului prestatiei (sau asupra unor alte
imprejurari referitoare la obiectul prestatiei);

*asupra identitatii unei parti a actului sau asupra unor calitati ale acestuia(error in personam);

-neesentiala-priveste imprejurariile mai putin importante pt parti la momentul incheierii actului;

Importanta:

Eroarea esentiala-sanctiunea=nulitatea relativa;

Neesentiala-actul ramane valabil;

2.Dupa natura imprejurarii gresit reprezentate:

-eroare de fapt-admisa de legiuitor in orice conditii;

 =imprejurarea gresit reprezentata –de fapt;

-eroare de drept=reprez gresit existenta sau continutul unei norme juridice;

Norma juridica gresit reprezentata trebuie sa fie determinanta pt incheierea actului ( in lipsa acesteia nu s-
ar fi incheiat actul).

Norma sa nu fie accesibila sau previzibila.

Accesibila=sa nu poata fi cunoscuta de parti;

(ex:sa nu fie o asig mijloace de publicitate)

Previzibila=ds nu fie clara;

(pers fizice sa nu poata intelege consecintele nerespctarii conduitei prescrise prin norma
respectiva);

C.

Structura erorii:

Un singur element (subiectiv) constand in reprezentarea gresita a unei imprejurari.

Nu presupune un element obiectiv ( actiune sau inactiune).

1.sa fie determinanta

-in lipsa erorii nu s-ar fi incheiat acel act;

2.sa fie scuzabila -partea aflata in eroare nu poate sa cunoasca realitatea in ciuda diligentelor rezonabile
pe care le-ar fi facut;

-pot fi 2 situatii: a facut aceste diligente=>eroare scuzabila;

nu a facut, dar eroarea este scuzabila;

imputabila: putea sa depusa diligentele si sa afle;

3.sa nu fie asumata de partea aflata in eroare –daca partea aflata in eroare si-a asumat riscul sau,dupa
imprejurari, trebuia sa-l asume, nu mai poate invoca nulitatea relativa;

Asumare: in mod expres;

tacit;
4.in cazul actelor bilaterale sau plurilaterale – cealalta parte sau celelalte parti sa cunoasca faptul
ca imprej gresit reprezentata era considerata esentiala de partea aflata in eroare –nu se cere ca
cealalta parte sa cunoasca existenta erorii, ci doar faptul ca o anumita imprejurare este esentiala pt partea
care a reprezentat-o gresit.

Ex: cumparatorul invoca eroarea-autotrismul-calitatea esentiala consumul sub 5 L

Daca nu exista calitate, dar vanzatorul a cunoscut ca acel cumparator urmareste calitatea=>eroare;

D.

Sanctiunea

Exista urmatoarele sanctiuni:

-nulitatea relativa a actului;

-plata unor daune interes (daunele interese vor fi egale cu intinderea prejudiciului dovedit de partea aflata
in eroare).Pot fi obtinute atat in cazul in care se cere anularea actului, si in cazul in care partea aflata in
eroare opteaza pt mentinerea actului –(daunele interese se vor scadea din prestatia datorata de partea
aflata in erorare);

-adaptarea actului;

Art 1213 : daca o parte poate cere anularea actului, cealalta parte poate executa actul sau poate declara ca
este de acord sa execute actul asa cum a fost inteles de partea aflata in eroare, in termen de 3 luni de la
data notificarii sau de la data primirii cererii de chemare in judecata.

Daca cealalta parte opteaza sa execute actul asa cum a fost inteles de partea aflata in eroare, atunci dreptul
de a cere anularea actului se stinge.

Dolul

=consta in inducerea in eroare a unei parti prin folosirea de mijloace viclene (frauduloase), de natura sa o
determine sa incheie acel act;

!!-eroare provocata de cealalta parte;

A. Structura dolului
Doua elemente :

-subiectiv:reprezentarea gresita a unei imprejurari in momentul incheierii actului;

-obiectiv:mijloacele frauduloase folosite de o parte;

Aceste mijloace pot consta intr-o actiune (vanz sa minta) fie intr-o inactiune,caz in care se omite
comunicarea unor informatii ce trebuiau furnizate in mod normal (dol prin reticenta);
!! Nu exista dol daca eroarea in care s-a aflat o parte a fost determinanta de neglijenta savarsita de
cealtalta parte.

B. Conditiile dolului
O singura conditie: se cere ca dolul sa provina de la cealalta parte.

Art 1214 asimileaza dolul savarsit de o parte situatiilor in care dolul este savarsit:

a)de reprezentantul unei parti=persoana care a primit imputernicirea sa incheie unul sau mai multe acte
juridice civile in numele altei persoane;

b)de gerantul unei parti=gerantul celeilalte parti (gestiunea de afaceri-administrarea bunurilor altei
persoane);

-daca incheie acte+dol=> anulate;

c)de prepusul unei parti= prepusul unei persoane-persoana care a primit inscarcinare din partea altei
persoane (concomitent), aceasta din urma avand posibilitatea de a supraveghea si controla executarea
insarcinarii date;

Raportul de prepusenie rezulta dintr-un contract de munca ( regula).

Incheierea actului de catre prepus cu urmare a insarcinarii.

Prin exceptie, dolul poate fi savarsit de o terta persoana, situatie in care va atrage anularea actului numai
daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta dolului(complicitatea la dol).

NCC nu mai impune conditia caracterului determinant al dolului a.i. orice dol atrage sanctiuni prevazute
de lege.

C. Sanctiuni
1-anularea actului=nulitatea relativa;

2-plata de daune-interese : de autorul dolului (chiar daca e savarsit de un tert);

3-marirea sau micsoarea prestatiei unei parti :

se va mari valoarea prestatiei unei parti in cazul

prestatiei datorata de partea care a savarsit dolul;

se va micsora prestatia victimei dolului(de regula);

marirea/micsoarea prestatiei este posibila numai daca

victima dolului nu a cerut anularea actului;
doctrina : o sanctiune in plus: adaptarea contractului (Boroi)

- Nu exista nicio forma care sa prevada aceasta posibilitate;

- Normele care reglementeaza dolul sunt norme speciale;
- Normele care reglmenteaza sanctiunile aplicabile dolului-caracter special- nu pot fi interpretate
extensiv (Nu analogia);

Violenta

def: consta in amentintarea savarsita impotriva unei persoane cu un rau de natura sa ii provoace o temere
fara drept ce o determina sa incheie actul juridic civil;

A. Clasificare
1.Dupa natura valorii ocrotite:

-fizica=valoarea amenintata este viata, integritatea corporala sau bunurile unei persoane;

-psihica(morala)= valoarea amenintata: onoarea unei persoane;

2.Dupa criteriul sanctiunii:

-legitima(permisa de lege)=nu atrage sanctiune;

-nelegitima: interzisa de lege;

poate duce la anularea actului sau plata unor daune-interese;

violenta savarsita prin exercitarea unui drept nu atrage anularea actului decat daca se urmeaza dobandirea
unui avantajexagerat si injust.

 So scopul permis de legiuitor;

Temerea reverentiala=temerea izvorata din respectul de care se bucura o persoana;

-nu duce la anularea actului (pt ca nu exista nicio amenintare savarsita de acea
persoana );

B. Structura violentei
Exista 2 elemente:

-subiectiv :temerea provocata unei parti ca urmare a amenintarii;

-obiecitv:faptele de amenintare

Victima violentei poate fi in mod direct, nu numai o parte a actului, ci si o persoana apropiata, precum
sotul,sotia, ascendentii sau descendentii.

C. Conditiile violentei :

-violenta sa fie determinanta=conditia este indeplinita numai daca in absenta violentei actul nu s-ar fi
incheiat;

Aprecierea caracterului determinant se va face de instanta de judecata in functie de:starea victimei,

varsta, caracterul, sanatate, alte imprejurari de fapt.

-violenta sa fie nelegitima=sa fie interzisa de lege;

Legiuitorul asimileaza violentei situatia incheierii unui act ca urmare a starii de necesitate in care s-a aflat
o parte in momentul incheierii actului, stare de necesitate de care a profitat cealalta parte.

Stare de necesitate= reprez o imprejurare care produce un pericol grav actual sau iminenet cu privire la
viata , integritatea corporala sau bunurile unei persoane.[Incheierea contractului este situatia in care ar
preveni violenta.]

Unii autori considera ca mai exista o conditie ceruta pt violenta, aceea ca violenta sa provina de la o parte
a actului.Din examinarea gramaticala a art 1216 din NCC reiese ca violenta poate fi exercitata de o parte
sau de un tert a.i. conditia mentionata nu este ceruta.[in schimb la dol se mentioneaza in art 1216 si prin
exceptie poate fi savarsit de un tert.]

In cazul in care violenta este savarsita de un tert poate duce la anularea actului numai daca cealalta parte a
cunoscut sau trebuia sa cunoasca existena violentei.Daca aceasta conditie nu e dovedita, nu va duce la
anularea actului, ci doar va obtine despagubiri.

Sanctiuni:

1. Nulitatea relativa a actului

2. Plata unor daune interese
3. Micsorarea prestatiei partii lezate cu valoarea daunelor interese sau marirea prestatiei autorului
violentei cu valoarea daunelor interese
Leziunea = prejudiciul unei parti prin incheierea unui act juridic civil;

Structa leziunii

In cazul majorilor, leziunea contine doua elemente : un elemenet obiectiv si altul subiectiv .Elementul
obiectiv consta in disproportia mare/vadita dintre valorile prestatiilor partiilor.Daca leziunea depaseste
jumatate din valoarea prestatiei partii lezate atunci exista elementul obiectiv.Elementul subiectiv consta in
intentia unei parti de a profita de starea de nevoie, lipsa de cunostinte sau de pregatire a celeilalte parti.
Obs : starea de nevoie nu se confunda cu starea de necesitate, fiindca starea de necesitate prevede un
pericol pt persoana sau bunuri, in schimb ce stare de nevoie nu prez un pericol grav.

In cazul minorilor, leziunea are doar un element obiectiv : elementul obiectiv exista atunci cand obligatia
minorului e excesiva in raport cu :

a)starea materiala a minorului;

b)avantajul pe care minorul le obtine prin incheierea actului;

c) ansamblul circumstantelor;

Domeniul de aplicare

In cazul minorilor, leziunea este aplicabila :

1.in cazul actelor de administare incheieate de minorul care a implinit varsta de 14 ani fara incuvintarea
prealabila a ocrotitorului sau legal

2.actul sa fie sinalagmatic cu titlu oneros si comutativ

In cazul minorilor leziunea poate fi aplicata cand actul este sinalagmatic cu titlu oneros si comutativ, nu
conteaza dc actele au fost executate in intregime sau daca nu.

Leziunea nu este aplicabila actelor aleatorii si tranzatiei( este conventia prin care partiile unui proces pun
capat acelui proces prin concesii reciproce).

Actiunea in anularea a actului pt leziune se prescrie in termen de un an, iar exceptia prin care este
invocata leziunea este prescriptibila in acelasi termen .

Sanctiuni:

1. Nulitatea relativa a actului

2. Plata unor daune interese
3. Marirea prestatiei unei parti care a profitat de leziune sau micsoararea prestatiei partii lezate cu
valoarea daunelor interese
4. Adaptarea actului in aceleasi conditii ca in cazul erorii –art 1213

3.OBIECTUL ACTLUI JURIDIC CIVIL

=operatiunea juridica rezulata din drepturiile si obligatatiile conttractuale stabilite de parti;

Este diferit obiectul actului juridic civil de obiectul obligatiei fiindca potrivit art 1226 din NCC, obiectul
obligatiei este prestatia la care s-a obligat debitorul.

Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat si licit.

Obiectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege, de ordinea publica sau bunele moravuri.

Conditiile cerute de lege obiectului prestatiei se impart in :

-conditii generale= sunt :

a)obiectul sa fie determinat sau determinabil =daca obiectul prestatiei este un bun individual determinat
conditia este indeplinita ; in schimb, daca obiectul prestatiei este un bun de gen trebuie mentionat in
cuprinsul actului cel putin un criteriu de determinare ( cantitate,calitate,stabilirea unui element al actului
de un tert).Criteriul de determinare poate fi ales de parti nefiind limitat prin lege ;

b)obiectul sa fie licit=atunci cand nu este interzis de lege si nici nu incalca ordinea publica sau bunele
moravuri;

c) obiectul sa fie posibil=ob prestatiei este valabil chiar daca este imposibil pt debitor in momentul
incheierii actului, dar devine posibil in momentul executarii prestatiei; imposibilitatea poate fi relativa
(atunci cand doar pt debitor prestatia este imposibila) sau absoluta ( cand pt orice persoana prestatia este
imposibila );imposibilitatea poate fi materiala ( din motive fizice prest e imposibila ) sau juridica ( cand
intinderea dr debitorului asupra unui bun il pune in imposibilitate sa execute prestatii);

d)obiectul sa existe=daca bunul corporal care constiutie obiectul prestatiei debitorului nu mai exista in
momentul incheierii actului, actul e lovit de nulitate absoluta; daca bunul corporal nu exista in momentul
incheierii actului dar urmeaza sa apara este un bun viitor- actul va fi valabil;nu se cere pt validitatea unui
act, translativ de drepturi ca instrainatorul sa fie titularul dreptului transmis in momentul incheierii actului
fiindca actul va fi valabil instrainatorul obligandu-se ( expres sau implicit) sa dobandeasca acel drept si
sa-l transmita dobanditorului sau sa obtina acordul tertului titular al acelui drept; [ ( art 1683)- un
asemenea contract e valabil chiar daca nu e propietar pt ca el se obliga la acordul propietarului ]

e)obiectul sa fie in circuitul civil=ob prestatiei e in circuitul civil atunci cand bunul poate fi instrainat (
daca e alienabil). Prin exceptie, exista bunuri care sunt inalienabile si care pot forma obiectul unor
prestatii rezultate din anumite acte juridice civile;

-conditii speciale=sunt cele cerute pt obiectul prestatiei in cazul anumitor acte juridice civile;sunt:

a)prestatia sa constea intr-o fapta persoanala a celui care se obliga=aceasta conditie speciala este ceruta in
cazul obligatiilor strict persoanale sau „ ...persone” adica acele obligatii nascute in considerarea
calitatiilor esentiale ale debitorului;

b)sa se obtina inaintea incheierii actului autorizatia sau acordul prevazut de lege = aceasta conditie este
impusa de lege in anumite cazuri; de exemplu: cazul desfasurarii unei activitatii autorizate in care
persoana care doreste sa incheie acte in cadrul acelei activitati trebuie sa obtina in prealabil autorizatia
administrativa ceruta de lege in lipsa careia actul e lovit de nulitate absoluta;

nerespectarea oricarei conditii referitoare la obiectul actului juridic civil sau prestatiei principale a actului
atrage nulitatea absoluta a actului.
CAUZA/ SCOPUL ACTULUI JURIDIC CIVIL

=scopul urmarit de fiecare parte in momentul incheierii actului;

-scop mediat,scop imediat – nu se mai face diferente, ci stabileste importanta scopului urmarit de fiecare
parte;

Conditiile valabilitatii cauzei sunt:

-cauza sa existe=cond e indeplinita atunci cand fiecare parte a urmarit un scop prin incheierea acelui act;
nu va exista cauza daca partea nu a avut discernamant, dar in doctrina se considera ca lipseste cauza si
atunci cand este falsa ( cand exista o neconcordanta intre scopul urmarit de o parte prin incheierea actului
si rezultatul obtinut prin incheierea actului; este falsa atunci cand exista o eroare asupra scopului
determinat urmarit de o parte) sau nereala ;

-sa fie licita= sa fie permisa de lege ; cauza e ilicita si atunci cand incheierea unui act e un mijloc pt a
eldua aplicarea unei norme imperative;

-sa fie morala=sa nu incalce bunele moravuri;

Caracterul ilicit sau imoral al scopului urmarit de o parte in momentul incheierii actului nu atrage
nulitatea actului decat daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca acest caracter.

Daca nu exista cauza , atunci actul e lovit de nulitatea relativa, in schimba atunci cand scopul e ilicit sau
imoral actul va fi lovit de nulitate absoluta.

Conditiile de forma ale actului juridic civil

-sunt acele formalitati cerute de lege pt valabilitatea unui act juridic civil sau pt eficacitatea actului juridic
civil referitoare la modalitatea de exeriorizarea a consimatamantului partiilor;

Se impart in :

1.forma ceruta pt valabilitatea actului juridic civil/ ad validitatem

2.forma ceruta pt proba actului juridic civil/ad probationem

3.forma ceruta pt opozabilitatea actului fata de tert

Conditiile valabilitatii consimtamantului

Trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

1. Manifestarea de vointa sa fie exteriorizata; in cazul actelor bilaterale si plurilaterale este necesar ca
manifestarea de vointa a unei parti sa fie concordanta cu manifestarile de vointa ale celorlalte parti.

2. Consimtamantul sa provina de la o persoana cu discernamant.

3. Consimtamantul sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice.

4. Consimtamantul sa nu fie viciat.

Discernamantul este posibilitatea unei persoane fizice de a-si da seama de consecintele faptelor
sale. O persoana poate avea discernamant permanent sau temporar.

Legea prezuma:

a) existenta discernamantului in cazul persoanelor majore;

b) lipsa discernamantului in cazul minorilor sub 14 ani;

c) existenta unui discernamant in curs de formare in cazul minorilor peste 14 ani;

Discernamantul nu se confunda cu cealalta conditie, capacitatea.

Discernamantul este o stare de fapt in timp ce capacitatea este o stare de drept.

Lipsa discernamantului atrage nulitatea relativa a actului juridic civil!

Daca ulterior incheierii unui act juridic civil o parte persoana fizica a fost pusa sub interdictie
actul va fi anulat daca in momentul incheierii lui existau cauzele punerii sub interdictie si erau indeobste
cunoscute.
 Exista imprejurari in care o persoana fizica isi manifesta vointa dar nu are intentia de a dobandi
drepturi sau obligatii civile. (ex: daca este data din prietenie; cand manifestarea de vointa data de debitor
depinde de o imprejurare viitoare si nesigura ca realizare, imprejurare a carei prouceri este influentata
exclusiv de vointa debitorului)

Viicile de consimtamant sunt: eroarea, dolul, violenta si leziunea.

1) Eroarea: consta in reprezentarea gresita de catre o parte, in momentul incheierii unui act, a unei
imprejurari.

Clasificarea erorii:

I. Dupa consecintele erorii:

- esentiala, poate imbraca urmatoarele forme:

Eroarea asupra naturii sau obiectului actului incheiat (error in negotium),

Eroarea asupa obiectului prestatiei (error in corpore) atunci cand o parte crede ca obiectul unei prestatii
esentiale este un anumit bun.

Eroarea asupra calitatilor esentiale ale obiectului pestatiei (error in substantiam)

Eroarea asupra altor imprejurari (esentiale) referitoare la obiectul prestatiei.

Eroarea asupra identitatii unei parti a actului sau asupra unor calitati ale acesteia.

- neesetiala este eroarea care priveste imprejurari mai putin importante pentru parti la momentul incheierii
actului

Daca eroarea este esentiala actul este de nulitate relativa.

II. Dupa natura imprejurarii gresit reprezentate:

- de fapt: imprejurarea gresit reprezentata este o imprejurare de fapt

- de drept: este gresit reprezentata existenta sau continutul unei norme juridice. Norma juridica gresit
reprezentata trebuie sa fie determinanta pentru incheierea actului potrivit vointei partilor (in lipsa acesteia
nu s-ar fi incheiat actul). De asemenea, norma sa nu fie accesibila (sa nu poata fi cunoscuta de parti) sau
previzibila (persoanele fizice sa nu poata intelege consecintele nerespectarii conduitei prescrise)
Structura: eroarea contine doar un element subiectiv, constand in reprezentarea gresita a unei
imprejurari.

Cerintele erorii: (conditiile cerute pentru ca eroarea sa determine anularea actului)

1) Eroarea sa fie determinanta. In lipsa erorii, nu s-ar fi incheiat acel act.

2) Eroarea sa fie scuzabila. Partea aflata in eroare nu putea sa cunoasca realitatea in ciuda diligentelor
rezonabile pe care le-ar fi facut.

3) Eroarea sa nu fie asumata de partea aflata in eroare. Daca partea aflata in eroare si-a asumat riscul
erorii sau, dupa imprejurari, trebuia sa o asume, nu mai poate invoca nulitatea relativa a actului.

4) (In cazul actelor bilaterale sau plurilaterale) celelalte parti sa cunoasca faptul ca imprejurarea gresit
reprezentata era considerata esentiala de partea aflata in eroare. Nu se cere ca cealalta parte sa cunoasca
existenta erorii ci doar faptul ca o anumita imprejurare este esentiala pentru partea care a reprezentat-o
gresit.

Sanctiune: exista urmatoarele sanctiuni

1) Nulitatea relativa a actului.

2) Plata unor daune interese: aceste vor fi egale cu intinderea prejudiciului dovedit de partea aflata in
eroare. Ele pot fi obtinute atat in cazul in care se cere anularea actului cat si in cazul in care partea aflata
in eroare opteaza pentru mentinerea actului, caz in care daunele interese se vor scadea din prestatia
datorata de partea in eroare.

3) Adaptarea actului: (Art 1213 NCC) daca o parte poate cere anulare actului, cealalta parte poate executa
actul sau poate declara ca este de acord sa execute actul asa cum a fost inteles de partea aflata in eroare in
termen de 3 luni de la data notificarii sau de la data primirii cererii de chemare in judecata. Daca cealalta
parte opteaza sa execute actul asa cum a fost inteles de partea aflata in eroare atunci dreptul de a cere
anularea actului se stinge.

2) Dolul: inducerea in eroare a unei parti prin folosirea de mijloace viclene, de natura sa il determine sa
incheie acel act.

Structura: are un element subiectiv, constand in reprezentarea gresita a unei imprejurari in momentul
incheierii actului si un element obiectiv, constand in mijloacele frauduloase folosite de o parte. Aceste
mijloace pot consta intr-o actiune sau inactiune (caz in care se omite comunicarea unor informatii ce
trebuiau furnizate in mod normal). Dolul prin inactiune sau omisiune se mai numeste dol prin reticenta.

Nu este dol daca eroarea in care s-a aflat o parte a fost determinata de neglijenta savarsita de cealalta
parte.
Conditiile dolului: se cere ca dolul sa provina de la cealalta parte. Art 1214 NCC asimileaza dolului
savarsit de o parte situatiile in care dolul este savarsit:

a) de reprezentantul unei parti; Reprezentantul unei parti este persoana care a primit imputernicirea sa
incheie unul sau mai multe acte juridice civile in numele altei persoane.

b) de gerantul unei parti;

c) de prepusul unei parti. Prepusul este persoana care a primit din partea unei persoane (numita comitent)
o insarcinare, aceasta din urma avand posibilitatea de a supraveghea si controla executarea insarcinarii
date.

Prin exceptie dolul poate fi savarsit de o terta persoana, situatie in care va atrage anularea actului numai
daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta dolului.

NCC nu mai impune conditia caracterului determinant al dolului astfel incat orice dol atrage sanctiunile
prevazute de lege.

Sanctiuni:

1) Anularea actului.

2) Plata de daune interese.

3) Marirea sau micsiorarea prestatiei unei parti.

Daunele interese vor fi platite de autorul dolului. Se va mari valoarea prestatiei unei parti in cazul
prestatiei datoata de partea care a savarsit dolul sau micsorarea prestatiei victimei dolului.

Marirea/micsoraea prestatiei unei parti numai daca victima dolului nu a cerut anularea actului.

Unii autori (G. Boroi) considera ca adaptarea contractului este posibila si in cazul dolului. Normele care
reglementeaza dolul sunt norme speciale si, mai ales, normele care reglementeaza sanctiunile aplicabile in
cazul dolului au caracter special astfel incat nu pot fi interpretate extensiv. Nu poate fi folosita metoda
analogiei (art 10 NCC).

3) Violenta: consta in amenintarea savarsita impotriva unei persoane cu un rau de natura sa ii provoace o
temere, fara drept, ce o determina sa incheie actul juridic civil.

Clasificarea:

I. Dupa natura valorii ocrotite:

- fizica: atunci cand sunt amenintate viata, integritatea corporala sau bunurile unei persoane.
- psihica: atunci cand valoarea amenintata este onoarea unei persoane.

II. Dupa criteriul sanctiunii:

- legitima: nu atrage nicio sanctiune.

- nelegitima: este interzisa de lege si poate duce la anularea actului sau la plata unor daune interes.

Violenta savarsita prin exercitarea unui drept nu atrage anularea actului decat daca se urmareste
dobandirea unui avantaj exagerat si injust.

Temerea reverentiara este temerea izvorata din respectul de care se bucura o persoana. Aceasta nu duce
la anularea actului pentru ca nu este savarsita nicio amenintare.

Structura violentei: un element subiectiv constand in temerea provocata unei parti ca urmare a
amenintarii si un element obiectiv constand in faptele de amenintare. Victima violentei poate fi, in mod
direct, nu numai o parte a actului ci si o persoana apropiata, precum sotul, sotia, ascendentii sau
descendentii.

Conditiile violentei: Aprecierea caract determinant se va face de instanta de judecata in functie de starea
victimei, varsta, sanatate sau alte imprejurari de fapt.

Legea asimileaza violentei situatia incheierii unui act ca urmare a starii de necesitate in care s-a aflat o
parte la mom incheierii actului, stare de care a profitat cealalta parte.

Starea de necesitate este o imprejurare care produce un pericol grav actual sau iminent cu privire
la viata, integritatea corporala sau bunurile unei persoane.

Unii autori considera ca mai exista o conditie ceruta pentru violenta, aceea ca violenta sa provina
de la o parte a actului. Din examinarea graaticala a art 1216 NCC reiese ca violenta poate fi exercitata de
o parte sau de un tert astfel incat conditia mentionata nu este ceruta.

In cazul in care violenta este savarsita de un tert poate duce la anularea contractului doar daca cealalta
parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta violentei. Daca aceasta conditie nu este dovedita, actul
se va mentine.

Sanctiuni:

1) Nulitatea relativa a actului

2) Plata unor daune interese.

3) Micsorarea prestatiei partii lezate cu valoarea daunelor interese sau marirea prestatiei autorului
violentei cu valoarea daunelor interese.
4) Leziunea este prejudiciul suferit de o parte prin incheierea actului juridic civil.

Structura leziunii:

In cazul majorilor leziunea contine doua elemente: unu obiectiv si unul subiectiv. Elementul
obiectiv consta in disproportia mare (vadita) dintre valorile prestatiilor partilor. Daca leziunea depaseste
jumatate din valoarea prestatiei partii lezate atunci exista elementul obiectiv. Elementul subiectiv consta
in intentia unei parti de a profita (art 1221) de starea de nevoie, lipsa de cunostiinte sau de pregatire a
celeilalte parti.

Starea de nevoie nu se cofunda cu starea de necesitate. (pericol grav actual sau iminent pentru persoana)

In cazul minorilor leziunea are doar un element obiectiv. Acesta exista atunci cand obligatia
minorului este excesiva in raport cu:

a) starea materiala a minorului;

b) avantajele pe care minorul le obtine prin incheierea actului;

c) ansamblul circumstantelor;

Domeniul de aplicare: in cazul minorilor leziunea este aplicabila:

1) in cazul actelor de administrare incheiate de minorul care a implinit 14 ani fara incuviintarea prealabila
a ocrotitorului legal.

2) actul sa fie sinalagmatic cu titlu oneros si comutativ

In cazul majorilor leziunea poate fi invocata pentru: actele sinalagmatice cu titlu oneros si
comutativ. Nu conteaza daca actele sunt de administrare sau dispozitie, daca au fost executate sau nu.
Leziunea nu este aplicabila actelor aleatorii si tranzactiei.

Tranzactia este conventia prin care partile unui proces pun capat acelui proces prin concesii
reciproce.

Actiunea in anulare a actului pentru leziune se prescrie in termen de un an iar exceptia prin care este
invocata leziunea este prescriptibila in acelasi termen.

Sanctiuni:
1) Nulitatea relativa a actului.

2) Plata unor daune interese.

3) Marirea prestatiei unei parti care a profitat de leziune sau micsorarea prestatiei partii lezate cu valoarea
daunelor interese.

4) Adaptarea actului in aceleasi conditii ca in cazul erorii.

Obiectul actului juridic civil

Obiectul este operatiunea juridica rezultata din drepturile si obligatiile contractuale stabilite de
parti.

Este diferit ob actului juridic civil de obiectul obligatiei fiindca, potrivit art 1226 NCC, obiectul obligatiei
este prestatia la care s-a obligat debitorul.

Obiectul trebuie sa fie determinat si licit. Obiectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege, de
ordinea publica sau bunele moravuri.

Conditiile cerute de lege:

- generale:

1) Obiectul sa fie determinat sau determinabil. Daca obiectul prestatiei este un bun individual determinat
individual conditia este indeplinita. Daca obiectul prestatiei este un bun de gen trebuie mentionat in
cuprinsul actului cel putin un criteriu de determinare (cantitatea, calitatea, un anumit factor de referinta
etc.) Criteriu de determinare poate fi ales de parti nefiind limitat prin lege.

2) Obiectul sa fie licit. Obiectul este licit atunci cand nu este interzis de lege si nici nu incalca ordinea
publica sau bunele moravuri.

3) Obiectul sa fie posibil. Obiectul prestatiei este valabil chiar daca este imposibil pt debitor in mom
incheierii actului dar devine posibil in momentul prestatiei. Posibilitatea poate fi relativa (atunci cand
pentru debitor prestatia este imposibila) sau absoluta. (cand pt orice persoana prestatia este imposibila).
Poate fi, de asemenea, materiala (cand din motive fizice prestatia este imposibila) si juridica (atunci cand
intinderea dr debitorului asupra unui bun il pune in imposibilitate sa execute prestatia.

4) Obiectul sa existe. Daca bunul corporal care constituie obiectul prestatiei debitorului nu mai exista in
mom incheierii actului, actul este lovit de nulitate absoluta. Daca bunul corporal nu exista in mom
incheierii actului dar urmeaza sa apara (este un bun viitor) actul va fi valabil. Nu se cere pt validitatea
unui act translativ de drepturi ca instrainatorul sa fie tituarul deptului transmis in momentul incheierii
actului fiindca actul va fi valabil instrainatorul obligandu-se (expres sau implicit) sa dobandeasca acel
drept si sa il transmita dobanditorului sau sa obtina acordul tertului titular.

5) Obiectul sa fie in circuitul civil. Este doar atunci cand bunul poate fi instrainat. Prin exceptie, sunt
bunuri inalienabile care pot forma obiectul unei prestatii rezultate din aumite acte juridice civile.

- speciale: sunt cele cerute pentru obiectul prestatiei in cazul anumitor acte juridice civile.

1) Prestatia sa constea intr-o fapta personala a celui care se obliga. Aceasta conditie este ceruta in cazul
obligatiilor strict personale (intuitu personem) adica acele obligatii nascute in considerarea calitatilor
esentiale ale debitorului.

2) Sa se obtina autorizatia sau acordul prevazut/a de lege. Aceasta conditie este impusa de lege in
anumite cazuri. (ex: cazul desfasurarii unei activitati autorizate in care persoana care doreste sa incheie
acte in cadrul acelei activitati trebuie sa obina in prealabil autorizatia administrativa ceruta de lege in lipsa
careia actul este lovit de nulitate asoluta.) Nerespectarea oricarie conditii referitoare la obiectul actului
juridic civil sau prestatiei principale a actului atrage nulitatea absoluta a actului.

Cauza/scopul actului juridic civil:

este scopul urmarit de fiecare parte in momentul incheierii actului.

Cauza trebuie sa fie licita, morala si sa existe.

Pentru a exista, fiecare parte a urmarit un scop prin incheierea acelui act. In doctrina se considera
ca lipseste cauza si atunci cand ea este falsa, sau nereala. Este falsa atunci cand exista o necordanta intre
scopul urmarit de o parte prin incheierea actului si rezultatul obtinut prin incheierea actului. Cauza este
falsa si atunci cand exista o eroare asupra scopului determinant umarit de o parte.

Sa fie licita: sa fie permisa de lege. Cauza este ilicita atunci cand incheierea unui act este doar un
mijoc pt a eluda aplicarea unor norme imperative.

Sa fie morala: sa nu incalce bunele moravuri. Caracterul ilicit sau imoral al scopului urmarit de o
parte in momentul incheierii actului nu atrage nulitatea actului decat daca cealalta parte a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca acest caracter ilicit sau imoral.

Daca nu exista cauza atunci obiectul este lovit de nulitate relativa.

Atunci cand scopul este ilicit sau imoral obiectu va fi lovit de nulitate absoluta.
Curs 10

Analiza conditiilor de forma :

-forma ceruta pentru validitatea unui act juridic civil=consta in formalitatiile cerute de lege pt ca actul
juridic civil sa fie valabil.Prin exceptie, aceste formalitati pot fi impuse prin vointa partiilor printr-un
antecontract incheiat de acestea.De regula, forma impusa de lege este forma autentica.Prin exceptie,
legiuitorul poate impune o alta forma decat cea autentica ceruta pentru valabilitatea acelui act (ex: forma
scrisa).

Caractere:

a)este incompatibila cu exprimarea tacita a consimtamantului;

b)nerespectarea acestei forme atrage nulitatea absoluta a actului;

c)este exclusiva pt ca legea sau partiile prin exceptie, impune sau impun o singura formalitatea pt acel act
juridic civil;

Conditii/cerinte:

1.Intreg actul sa imbrace forma ceruta de lege sau impusa de parti, prin exceptie;

2.Actele care modifica sau pun capat unor acte pt care legea sau partiile impun o anumita forma trebuie
incheiate in aceeasi forma.

3.Actele aflate in interdependenta cu un act pt care legea sau partiile impune,impun dupa caz o anumita
forma pt validitatea trebuie sa imbrace aceeasi forma.

Aplicatii:

Ex: actele translative sau constitutive de drepturi reale imobile ce urmeaza a fi inscrise in cartea funciara
trebuie incheiate in forma autentica; sau contractul de donatie, promisiunea de donatie, sau contractul de
intretinere treb incheiate in forma autentica pt a fi valabile;
-forma ceruta pt proba actului juridic civil=reprez o formalitatea impusa de lege fara exceptii pt
dovedirea actului juridic civil in cazul unui litigiu;Aceasta formalitatea este obligatorie fiind impusa
printr-o norma imperativa.

Aplicatii :

-actele juridice cu o valoare mai mare de 250 lei trebuie incheiate in forma scrisa. (art 309 din NC de
Procedura Civila);

-legea impune pt anumite acte juridice civile o forma ceruta ad probationes (forma scrisa); ex: contractul
de asigurare, contractul de depozit, contractul de tranzatie- contracte in care in mod expres, prin conditii
speciale legiuitorul impune forma scrisa pt proba lor indiferent de valoarea obiectului acestora;

Sanctiunea nerespectarii unei asemenea forma este imposibilitatea probarii unui asemenea act in cazul
unui litigiu;

-forma ceruta pt opozabilitate fata de terti=formalitatea impusa de lege pt ca tertii sa respecte

drepturile partiilor nascute dintr-un act juridic civil;

Aceasta forma este impusa numai pt anumite acte juridice civile care produce consecinte importante fata
de terti si fata de parti.

Sanctiunea nerespectarii acestei forme este inopozabilitatea actului fata de terti.( actul nu exista pt terti)

Aplicatii :

-inscrierea in cartea funciara a actelor translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare.

-notarea in cartea funciara a unor drepturi, situatii juridice sau acte prevazute de art 902 din NCC;

-inscrierea in arhiva electoronica de garantii reale mobilare a garantiilor reale mobiliare, a dr reale
acesorii;

-notificarea cesiunii de creanta debitorului cedat sau acceptarea cesiunii de acesta;

Modalitatiile actului juridic civil

-sunt elemente facultative intr-un act juridic civil, de regula; ele pot lipsi dintr-un ajc;

-modalitatii ajc:termenul, conditia si sarcina.

Termenul

-este un eveniment viitor si sigur ca realizare care amana exercitarea unui drept si executarea unei
obligatii corelative sau stingerea unui dr sau a unei obligatii corelative.
Dupa criteriul efectelor, termenele sunt:

-suspensive-amana exercitarea unui dr si executarea unei obligatii corelative ( se suspenda);

-extinctive-are ca efect stingerea unui drept sau a unei obligatii corelative;

Dupa izvorul lor, termenele sunt :

-conventionale(constiuie regula)-sunt stabilite prin conventia partiilor;

-legale-sunt stabilite prin lege;

-jurisdictionale-sunt stabilite printr-un organ jurisdictional, de regula o instanta de judecata;

Dupa criteriul partii in favoarea careia e stabilit termenul, termen stabilit in fav:

-crediotrului;

-debitorului;

-atat a creditorului, cat si a debitorului;

Dupa criteriul cunoasterii de catre partii a intinderii termeului in momentul incheierii actlui:

-termene certe:intinderea e cunoscuta de parti in momentul incheierii actului;

-termene incerte:intinderea nu e cunoscuta de parti in mom incheirii actului;

Efectele termenului :

-efectele termenului suspensiv

–inainte/pendente termeni suspensiv :

1.creditorul nu poate executa silit obligatia debitorului;

2.plata facuta de debitor de buna voie este valabila fiindca atat obligatia debitorului, cat si dreptul de
creanta s-au nascut din momentul incheirii actului;

3.creditorul poate incheia acte de conservare cu privire la dreptul sau;

4.niciunea dintre parti nu poate opune compensatia(este o modalitate de stingere a unei obligatii atunci
cand exista obligatii reciproce intre doua persoane fizice sau juridice avand ca obiect bunuri de acelasi
gen);

5.in actele translative de propietate inainte de implinirea termenului suspensiv, propietatea s-a transmis,
termenul suspensiv nu amana transmiterea propietatii;
6.in cazul actelor translative de propietate care au ca obiect derivat un bun individual determinat si aceste
peiere foruit inainte de implnirea termenului suspensiv stabilit de parti pt predarea bunului, riscul
contractului va fi suportat de debitorul obligatiei de predare;

7.termenul de prescriptie extinctiva nu incepe sa curga inaintea de implinirea termenului suspensiv;

8.intentarea actiunii revocatorii este posibila inaintea implinirii temrenului suspensiv fiindca lega nu
impune condita caracterului exigibil al creantei creditorului reclamant;

Actiunea revocatorie = actiunea prin care un creditor chirografar urmareste declarea inopozabilitatii unui
ajc incheiat de debitorul lui cu fraudarea interesului creditorului( act prin care debitorul a devenit
insolvabil sau si-a marit starea de insolvabilitate);

9.actiunea oblica intentata de creditorul chirografar inaintea implinirii termenului suspensiv va fi respinsa
fiindca legea impune conditia caracterului exgibil al creantei creditorului reclamant.

Actiunea oblica=actiunea intentata de creditorul chirografar in numele debitorului sau, actiune prin care
acesta urmareste exercitarea unui drept al debitorului fata de o terta persoana atunci cand debitorul refuza
sau negilizeaza sa-l exercite prejudiciindu-l pe creditorul sau;

Dupa implinirea termenului suspensiv plata efectuata poate fi pastrata,dar daca debitorul nu a platit de
buna voie poate fi executa silit obligatia acestuia.

-Poate fi opusa compensatia si se poate admite actiunea oblica.

-Termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga din momentul implinirii termenului suspensiv.

Efectele termenului extinctiv:

Pana la implinirea termenului extinctiv drepturile nascute pot fi exercitate iar obligatii pot fi executate
silit.

Termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga din mom incheierii actului.

Poate fi admisa actiunea revocatorie sau cea oblica

Dupa impinirea termenului extinctiv dr si obligatia corelativa a acestuia se sting a.i. :

a)orice plata efectuata ulterior implinirii termenului este nedatorata fiind supusa restituirii.

b)nu se poate cere executarea silita.

c)nu este admisibila actiunea revocatorie .

d)nu e admisibila actiunea oblica.

e)nu poate fi opusa compensatiei.

Conditia

-este o imprejuarea viitoare si nesigura ca realizare care determina nasterea sau stingerea unui drept si a
obligatiei corelative a acestuia .

Dupa efecte distingem:

-conditia suspensiva=cea a carei realizare duce la nasterea unui drept si a obligatiei corelative ei;

-conditia rezolutorie=duce la stingerea unui dr si a obligatiei corelative;

Dupa criteriul vointei partiilor in realizarea lor distingem:

-cond cazuale=sunt imprejurariile a caror realizarea depinde de o intamplare;

-cond mixte=sunt imprejurariile a caror realiz depinde de vointa unei parti si de vointa unui tert
determinat;

-cond potestative:

Conditii pur postestative –cele a caror realiz depinde exclusiv de vointa unei parti;

Conditii simple potestative –cele a caror realiz exclusiv atat de vointa unei parti, cat si de vointa unei pers
nedeterminate, cat si de o imprejurare exterioara;

Stipularea unei condtii pur potestative in favoarea debitorului atrage nulitatea obligatiei,iar daca acea
obligatie este esentiala potrivit vointei partiilor va atrage si nulitatea actului .

Efectele conditiei:

Efectele conditiei suspensive:

Reliz unei conditii suspensive produce efecte retroactive pana la momentul incheierii actului .

Conditia suspensiva afecteaza existenta actului si nu numai executarea lui .

Inainte de realiz conditiei suspensive :

1.plata facuta de debitor de buna voie e nedatorata fiind supusa restituirii;

2.nu se poate obtine executarea silita a obligatiei ;

3.nu poate fi opusa compensatiei;

4.nu se produce efectul translativ inca in cazul actelor transaltive de drept;

5.daca bunul nu a fost predat inca si acesta este un bun individual determinat, riscul contractului va fi
suportat de debitorul acestei obligatii;

6.actiunea revocatorie se va respinge;

7.actiunea oblica se va respinge;

8.termenul de prescriptie extinctiva nu incepe sa curga;

9.creditorul poate lua masuri de consevare a dr sau cum ar fi notarea in cartea funciara a dr real imobiliar
afectat de conditia suspensiva;

In cazul efectelor ulterioare:

-daca s-a realiz conditia suspensiva plata facuta de debitor devine valabila iar daca nu a fost facuta se
poate cere executarea silita a obligatiei;Prin exceptie, realiz conditiei suspensive nu produce efecte in
privinta:

a) fructelor culese de instainator pana la realz conditiei suspensive;

b) actele de adm incheiate de debitor inainte de realiz cond suspensive raman valabile;

c) termenul de prescriptie extinctiva nu incepe inca sa curga;

-daca nu se realiz conditia suspensiva :

a)plata facuta de debitor ramane nedatorata;

b)nu se poate cere executarea silita a oblig debitorului;

c)actele de instrainare a bunului,acte incheiate de debitor se consolideaza in timp ce actele inchieate de

creditor nu isi vor mai produce vreodata efectele;

-succesorii universali=persoanele fizice sau juidice care dobandesc intreg patrimoniul altei persoane fizice
sau juridice;

-succesorii cu titlu universal=persoanele fizice sau juridice care dobandesc o parte din patrimoniul altei
persoane fizice sau juridice; (art 1282)
-succesorii cu titlu particular=cei care dobandesc unul sau mai multe bunuri privit/privite in mod
individual; au calitatea de avand cauza in raport cu actele anterioare incheiate de autorul lor cu privire la
acelasi bun; ( ex: cumparatorul)

Pentru ca o persoana sa fie succesor cu titlu particular trebuie:

Sa fi dobandit unul sau mai multe bunuri privit/privite in mod individual;

Autorul dobanditorului sa fi incheiat anterior acte cu privire la acelasi bun;

Aceste acte sa fi dat nastere la drepturi sau obligatii civile strans legate de bunul in cauza;

Aceste acte sa fi indeplinit conditiile prevazute de lege pt opozabilitate fata de terti;

-creditorii chirografari=persoanele care nu au garantata creanta cu un anumit bun al debitorului;se spune

intreg patrimoniul debitorului formeaza garantia creditorului chirofragari;Se considera ca au calitatea de
avand cazue deoarce suporta consecintele actelor incheiate anterior de debitor;includerea creditorilor
chirografari in categoria avanzilor cauza este discutabila fiindca ei nu dobandesc drepturi sau obligatii
civile din actele incheiate de debitori.

Exceptiile de la principiul relativitatii efectelelor

-exceptii reale-in opiniile unor autori exista o singura exceptie reala, anume stipulatie pentru altul;in
opiniile alor autori exista doua exceptii reale : stipulatia pt altul + cazul actiuniilor directe;

Exceptiile sunt situatiile in care fie prin vointa partiilor, fie prin vointa legii, tertii dobandesc drepturi
subiective civile fara sa fie necesara manfiestarea lor de vointa;

Trebuie sa consideram ca exista doua exceptii reale.

1.Stipulatia pt altul=art 1284 pana la 1288: conventia prin care promitentul se obliga fata de stipulant sa
execute o prestatie in favoarea unei terte persoane numite tert beneficiar; Dreptul tertului beneficiar se
naste din momentul inchierii stipulatiei, dar este afectat de conditia rezolutorie a refuzului lui de catre tert.

Acceptarea dreptului de catre tert produce doua consecinte juridice:

-consolidarea dreptului in patrimoniul tertului;

-pana in momentul comunicarii actului de acceptare, stipulatia pt altul poate fi revocata de stiplant
potrivit legii;

2.Actiuniile directe=sunt actiuniile in justitie pe care legea le recunoaste unei terte persoane prin care se
urmareste executarea unei obligatii contractuale;Sunt exceptii reale fiindca tertii dobandesc dreptul de a
obtine executarea toatala sau partiala a unei obligatii contractuale in temeiul legii.

Cele 3 actiuni directe sunt:

-actiunea intentata de locator impotriva sublocatarului avand ca obiect plata chiriei datorata de
sublocatar ;
 Contractul de sublocatiune=contractul prin care locatarul transmite total sau partial dreptul de
folosinta asupra bunului primit in locatiune unei alte persoane numita sublocatar;

Pt admiterea actiunii avand ca obiect plata chiriei de sublocatar trebuie:

a)locatarul sa nu fi platit chiria locatorului;

b)obligatia de plata a chiriei sublocatarului sa fie scadenta; (plata anticipata a chiriei de catre sublocatar
locatarului nu este opozabila locatorului)

-actiunea mandantului impotriva sub mandatarului –contractul prin care mandantul il imputerniceste pe
mandatar sa incheie unul sau mai multe acte juridice civile;Un asemenea contract se bazeaza pe
increderea partiilor.Pt ca mandatul se intemeiaza pe relatiile de incredere dintre parti, mandatarul nu poate
transmite imputernicirea primita altei persoana, de regula.(nu isi poate substitui persoana in executarea
mandatului).

Exceptii : a) cand mandantul a consimtit la inlocuire

b) cand mandantul nu a fost de acord cu inlocuirea pt ca mandatarul nu l-a putut anunta in

prealabil de aparitia unor imprejurari care au facut imposibila executarea mandatului de mandatar ;

actiunea directa recunoscuta de lege perimite mandantului sa il cheme in judecata pe submandatar in

vederea angajararii raspunderii acestuia.

-actiunea persoanelor care au incheiat un contract cu antreprenorul prin care s-au obligat sa execute in tot
sau in parte prestatia sau lucrarea care formeaza obiectul contractului de antreprins.Aceasta actiune va fi
intentata impotriva beneficiarului lucrarii pana la concurenta pretului datorat de acesta antreprenorului.

Contractul de antrepriza=contractul prin care antreprenorul se obliga fata de beneficiar sa execute o

prestatie in schimbul unui pret.(poate fi o suma de bani sau un alt bun) –contract de prestari de servicii

-exceptii aparente=sunt situatiile in care la prima vedere un tert dobandeste un drept subiectiv civil fara sa
fie necesar manifestarea sa de vointa;

Cele mai importante exceptii aparente sunt:

: -promisiunea faptei altuia->conventia prin care promitentul se obliga fata de cealalta parte numita
beneficarul promisiunii sa determine un tert sa incheie sau sa ratifice un anumit ajc;

E o excpetie aparenta pt ca se pare ca tertul ar dobandi din promisiunea faptei altuia obligatia de a
incheia sau ratifica un anumit act;In realitatea, tertul nu dobandeste nicio obligatie pastrand libertatea de a
incheia sau ratifica acel act. Promitentul promite aceiasi fapta aceea de a-l det pe tert sa incheie sau
ratifice actul.El nu promite fapta tertului de a incheia sau ratifica actul asa cum se pare la prima vedere (?
art1283)

Obligatia promitentului este obligatie de rezultat.Este posibil prin exceptie ca prin vointa partiilor
obligatia asumata de promitent sa fie o obligatie de mijloace sau de diligenta(treb sa rezulte din contract).
 -situatia avanzilor cauza-exceptie aparenta se pare ca avanzii cauza dobandesc drpeturi si obligatii
civile din actele incheiate de autorii lor fara a fi necesara manifestarea lor de vointa.In realitate, pt a
dobandi calitatea de avanz cauza e necesara manifestarea vointei acelei persoane si drept consecinta acea
persoana va dobandi drpeturile si obligatiile respective.

-reprezentatrea –mijlocul juridic prin care o persoana numita reprezentant incheie un act juridic civil
in numele altei persoane numita reprezentat.Din actul astfel incheiat reprezentatul dobandeste dr sau/si
obligatii civile.

-cesiunea de creanta-se pare ca cesiunea de creanta este o exceptie de la prin relativit efectelor pt ca
debitorul trb sa isi execute obligatia fata de alt debitor, debitorul fiind tert fata de cesiunea de
creanta.Exceptia nu e reala pt ca debitorul nu a dobandit alta obligatie, ci aceasta exista dinaintea cesiunii.

-cesiunea contractului-la fel in cazul cc in care cesionarul care are calitatea de tert fata de contractul
cedat nu dobandeste dr si oblig noi, ci este necesara vointa lui pt validitatea cesiunii.

-preluarea datoriei-in cazul preluarii datoriei se pare ca prin vointa vechiului debitor si a noului
debitor, creditorul ar dobandi un dr de creanta nou.Dar exceptia nu este reala fiindca preluarea datoriei
necesita acordul creditorului si oricum dreptul de creanta nu se naste ca efect al preluari datoriei in
patrimoniul creditorului, ci exista dinainte.

-simulatia-este operatia juridica prin care partiile incheie doua acte juridice civile: unul secret pe care
nu il doresc sa il dezvaluie tertiilor,care exprima vointa lor reala, si altul public pe care doresc sa il
dezvaluie tertiilor, dar care nu exprima vointa lor reala.

Simulatia e o exceptie aparenta de la principiul relativitatii fiindca se pare ca un tert ar dobandi dr

si/sau obilgstii civile din actele incheiate intre altii.(acte publice)

Simulatia nu e o excpetie reala fiindca actul public nu da nastere la dr sau obligatii civile pt terti, ci doar
este opozabil tertiilor in sensul ca tertii sunt tinuti sa respecte dr partiilor nascute din actul public.Dar
simulatia este o exceptie de la principiul opzailitatii ajc fiindca actul secret este inopozabil tertiilor.

Existenta actului secret poate fi dezvaluita de parti sau de tertii care au aflat de el prin intentarea actiunii
in declararea simulatiei.

Simulatia are 3 forme:

-simulatia prin fictivitatea actului public-actul public e nereal;in acest caz actul public poate avea orice
natura,iar actul secret consta doar in intelgerea partiilor ca actul public sa nu produca niciun efect intre
ele;

-simulatia prin deghicare-(toatala=partiile ascund tertiilor natura actului secret, cele doua acte au naturi
juridice diferite sau partiala=pp ca ambele acte sa aiba aceeasi ntura juridica si doar unele clazuele ale
actului secret sa fie ascunse tertiilor);

-simulatia prin interpunere de persoane-ambele acte au aceeasi natura juridica dar cel putin o parte e
diferita de la un act la celalalt;
Pt validitatea simulatiei se cere:

1.intentia partiilor de a simula-intentia partiilor de a incheia un ajc fara a-l dezvalui tertiilor

2.actul secret sa fie incheiat anterior sau concomitent cu cel public

Art 1289-art 1294 (simulatia)

-e permisa de lege cu excpetia cazului in care partiile urmaresc scopuri ilicite (incalcarea unor norme
imeperative, incalcalrea dr altor persoane ).