Aplicarea legii cilive

Aplicarea legii civile in spatiu

1 aspect intern
Toate regulile se aplica pe tot teritoriul tarii
Legea 84/1992 privind regimul zonelor libere – exista anumite facilitate fiscal – se aplica numai in acea zona
Norme conflictuale care apartin dreptului national privat al fiecarui stat

COdul civi-titlul 2 de la 2572 Și următoarele

Cuprinde dispozitii de drept internațional privat – legea aplicabilă stării civile și capacității
Elemente de extraneitate
2 aspect international
Aplicarea legii civle asupra persoanelor
Legi care se aplica decat asupra persoanelor fizice
Legi care se aplica decat asupra persoanelor juridice

Interpretarea normelor de drept civil (legii civile)

Forumarea normei juridice are o formulare ambigua, neclara, imprecise

Clasificarea interpretarii
Criteriul al caracterului obligatoriu al interpretarii combinat cu caracterul celui care face interpretarea
-oficiala
-jurisdictionara
-doctrinara
In functie de rezultatul interpretarii
-literala – rezulta din ipoteza normei (declarativa)
-extensiva – exista o neconcordanta

-restrictiva

PRocedeele de interpretare
-gramaticala
Sistematica
Istorico
-logica

12.11.2021

Raportul juridic de drept civil-Conținut

Dreptul subiectiv civil
De a avea o anumita conduit in limitele dreptului civil, de a pretinde celorlalti subiecti sa aiba o anumita conduit ;I care,
la nevoie, este pusă în aplicare de forța de coerciție a statului.
Drepturile subiective civile se clasifica
1. In functie de criteriul opozabilitatii (persoana căreia aparține obligația corelativă dreptului)lor
– drepturi absolute (erga omnes=tuturor)
.Subiectivul activ este determinat, subiectul pasiv este nedeterminat
.Obligatia corelativa dreptului absolut este obligatia negativa(de a nu face), generala(apartine tuturor celorlalte
subiecte de drept) si abstracta(nu se spune ce sa nu faci)
.Obligatia corelativa apartine subiectului pasiv care este nedeterminat
-drepturi relative
.Sunt determinate atat subiectul activ cat si subiectul pasiv
.Obligatia este concretă care poate consta în a da, a face sau a nu face ceva în mod concret.
.Obligația corelativa a unui drept relativ este o obligație care aparține numai subiectului pasiv.
2. În funcție de conținutul acesta
- Drepturi nepatrimoniale (au un conținut care nu poate fi exprimat bănește)
Clasificare
.drepturi care privesc viata sanatatea integratatea psihica si morala a persoanei fizice. (dreptul la viata la
sanatate la onoare la reputatie)
.drepturi care privesc identificarea persoanei fizice si a persoanei juridice (dreptul la nume la domiciliu la
stare civila la resedinta – dreptul la denumire, dreptul la sediu, dreptul la nationalitate)
.drepturi care decurg din creatia intelectuala (dreptul de autor inventator inovatie)(dreptul la paternitatea
operei)
- Drepturi patrimoniale(au un conținut economic care poatte fi exprimat bănește)
.drepturi reale (termen din limba latina res=real)(dreptul de proprietate)(acele drepturi care titularul lor isi
exercita prerogativele dreptului asupra unui bun fara concursul altei persoane) – atribute - posesie
dispozitie folosinta (drept absolut)
a. Prerogativa urmăririi – titularul dreptului real poate să urmărească subiectul oriunde s-ar afla. (ex.
Pierderea, furtul unui bun mobil)
b. Prerogativa preferinței (ex. Contract de ipoteca)
.drepturi de creanță (personale)(jus inpersonam)(titularul poate predinte subiectului pasiv sa dea sa faca
sau sa nu faca ceva sub sanctiunea apelului la forta coercitiva a statului) (drept relativ) (creditor-debitor)
3. Drepturi principale (au existenta de sine statatoare si nu depind de alt drept)
Drepturi accesorii (nu au existenta de sine statatoare si depinde de alt drept subiectiv civil) (dreptul de ipoteca,
dreptul de gaj, dreptul de retentie și privilegic)
4. În funcție de certitudinea existeșnei lor
-drepturi pure și simple
-drepturi afectate de modalități (existenta lor depinde de un eveniment viitor sigur sau nesigur de realizare)

Exercitarea drepturile subiective civile. Abuzul de drept

Exercitarea dreptului subiectiv civil de către titulari trebuie să se facă după respectarea principiilor
1. Exercitarea trebuie să se facă cu respectarea legii și a bunelor moravuri
2. Exercitarea trebuie să se facă în limitele externe de ordin material și de ordin juridic
 3. Drepturile trebuie exercitate în limitele lor interne (potrivit scopului economic și social pt care drepturile
sunt cunoscute și protejate de lege)
4. Drepturile treuie exercitate cu bună-credință.

Abuzul de drept se face cu încălcarea ultimelor 2 principii.

Exemplu – proprietar al unei livezi. Când fructele s-au copt, acest proprietar observă că mai multe persoane fură.
Proprietarul pune un fir metalic pe care îl conectează la electricitate. Hoțul îl dă în judecată pe proprietar.
- Proprietarul unei suprafețe cultivate de porumb. În apropiere există o stână de oi. Ciobanii lasă oile să îi
distrugă recolta. Proprietarul le atrage atenția, aceștia tot nu au grija, iar văzând că nu le pasă, a cumpărat
otravă si a omoât oile. Ciobanul dă în judecată.

Obligația civilă

Obliația civilă este o îndatorire a subiectului pasiv

Clasificare
1. Obligații de a da, a face sau a nu face
Obligația de a da înseamnă de a constitui un drept

2. Obligații pozitive și negative

-pozitive (de a da, de a face)
-negative (de a nu face)

3. Obligația de rezultat și de mijloace

Obligația vânzătorului de a preda bunul vândul către cumpărător (de rezultat)
Majoritatea obligațiilor civile sunt obligații de rezultat

Obligațiile de mijloace (de diligenta) – debitorul se obligă să facă toate folosi toate metodele/eforturile, dar nu
se obligă să ajungă la un rezultat (ex. medicii)

Această clasificare este importantă din punct de vedere probatoriu. – persoana reclamată trebuie să facă
dovada că și-a îndeplinit obligația.

1481, alin. 3, C. Civ.

19.11.2021

Obligații civile obișnuite, obligații scriptae in rem și obliații propter rem

-Obligații civile obișnuite - Obligația corelativă dreptului corelativă dreptului a creditorului aparține numai
debitorului.
-Obligații scritae in rem – obligația care este opozabilă unui terț (ex. Contact de vanzare-cumpărare a unei
locuințe înichiriate – art. 1811 și 1112 C. Civ.)
-Obligații propter rem – obligațiile aparțin deținătorului unui lucru – obligații prevăzute în acte normative (ex.
Deținătorii terenurilor agricole au obligația de a cultiva acel teren agricol – Legea 18)

Clasificarea în oblițatii civile perfecte și imperfecte – în funcție de existența sancțiunii

-Obligația perfectă este obligația care se bucură de sancțiune – le sunt corelative drepturi civile perfecte
-Obligațiile imperfecte nu se bucură de sancțiune (nu pot fi puse în aplicare sub obligație silită – ex. În cazul
drepturilor civile prescrise – contract de împrumut – debitorul trebuie să restituie suma de bani la o anumită
dată, debitorul nu restituie, creditorul poate să dea în judecată)

Obiectul raportului juridic civil

Conduita părților, adică acțiunea sau inacțiunea la care este îndreptățit subiectul activ și obligat subiectul pasiv

BUNURILE

Noțiunea de bun de folosește ca

-bun în sens restrâns – lucrul, are valoare economică, poate fi folosit la satisfacerea unei nevoi fizice sau
spirituale
-bun în sens larg (lato sensu) – pe lângă bun, revine și dreptul în cauză
Patrimoniul – ansamblul drepturilor și obligațiile patrimoniale care aparțin unei persoane fizice sau persoane
juridice
Se poate imagina o persoană care nu are niciun bun, dar are patrimoiu (“o cutie care intră și ies în mod
continuuu drepturi și obligații”)

Clasificarea bunurilor
-Bunuri imobile (nu pot fi mutate dintr-un loc în altul printr-o forță proprie sau printr-o forță exterioară)
1. prin natura lor (orice bun pot fi mutate dintr-un loc în altul printr-o forță proprie sau printr-o forță
exterioară)
2. imobile prin destinație – acele bunuri care sunt mobile prin natura lor, dar care sunt destinate de proprietar,
utilizării (o statuie, instalația dintr-o casă – prin natura lor sunt bunuri mobile, dar sunt utilizate prin destinație
ca bunuri imobile)
Utilajele dintr-o exploatație agricolă (bun imobil prin destinațioe – legătură intelectuală, nu neaparat fizică)
3. imobile prin determinarea legii – drepturile reale imobiliare și acțiunile în justițioe referitoare la drepturile
reale imobiliare.
-bunuri mobile (care pot fi mutate prin forță priprie sau forță exterioară)
1. bunuri mobile prin natura lor – care pot fi mutate
2. bunuri mobile prin anticipație – reversul bunurilor mobile prin destinație – ex. – o recoltă de grâu – inițial
este imobilă, dar în baza unui contract de vânzare cumpărare se poate înstrăina – se poate anticipa la ce poate
deveni în viitor
3. bunuri mobile prin determinarea legii – drepturile reale mobiliare și acțiunile în justiție.

Clasificare în fucție de regimul circuitul lor

-bunuri care se află în circuitul civil – bunurile care pot forma obiectul unor acte de înstrăinare (vînzare,
închiriere, cumpărare)
-bunuri care sunt scoase din circuitul civil – ex. Bunuri care aparțin proprietății publice, bunuri care nu pot face
obiectul proprietății (aerul, lumina soarelui), bunuri care au o circulație limitată

Clasificare după cum pot fi sau nu înlocuite în executarea unei obligații

-bunuri fungibile – acele bunuri care pot fi înlocuite în exectarea unei obligații
Plata este cherabilă, nu portabilă
-bunuri nefungibile – care nu pot fi înlocuite

Bunurile determinate generic sunt bunuri fungibile, iar bunurile determinate individual (individualizate prin
măsurare, cântărire)sunt bunuri nefungibile
Un bun fungibil prin natura lui, poate fi nefungibil prin convenția părților.

Clasificare după consumării la prima utilizare

-bunuri consumtibile – a căror substanță se consumă la prima utilizare (ex. O vecină împrumută 1kg de zahăr –
dacă îl folosești, nu mai poate da înapoi același zahăr)
Ceea ce se transmite este chiar dreptul la proprietate la acel bun
-bunuri neconsumtibile – a căror substanță nu se consumă
Ceea ce se transmite este dreptul de folosință

Clasificare după cum bunurile sunt sau nu producătoare de fructe

Fructele – foloasele unui bun pe care acesta le crează
1.fructe naturale (sunt produse de bunuri fără intervenția omului)
2.fructe industriale (sunt produse cu intervenția omului)
3. fructe civile (foloasele unui bun care sunt culese de o altă persoane – chirii, arenzi, dividente) – se dobândesc
zi cu zi prin simpla scurgere a timplui
Productele – foloasele duc la consumarea bunului (cărbunele dintr-o mină, piatra dintr-o carieră)
-bunuri frugifere
-bunuri nefrugifere

Uzufructualul are dreptul la fructe, nu si la producte.

Clasificare în fucție după cum pot fi percepute după simțurile omului

-bunuri corporale
-bunuri incorporale (au existență abstractă – titlurile de valoare)
Bunuri divizibile și bunuri indivizibile
-bunurile divizibile sunt bunuri care pot fi divizate/împărțite fără a se schimba natura sau destinația lor
economică (ex. Materia partajului)
-bunurile indivizibile – cele care nu pot fi divizate

Bunuri principale/bunuri accesorii

-au existență de sine stătătoare
-nu au existență de sine stătătoare (telecomanda de la televizor, cheia de la mașină)

26.11.2021

Persoana fizică este omul privit în mod individual ca titual al drepturilor și libertăților civile
Persoana juridică (o ficțiune)

Determinarea și pluralitatea subiectelor raportului juridic civil

Determinarea – cunoașterea părților raportului juridic civil.
Pluralitatea subiectelor – drepturile reale – ex. Drep de proprietate – în cazul moștenirilor sunt mai mulți
proprietari (cotă parte)
În cazul proprietății comune
Pluralitatea de subiecte active se referă la coproprietate
Indiviziune=patrimoniu, ansamblu de bunuri
În cazul drepturilor nepatrimoniale – ex. De pluralitate – opera comună, coautorat –există mai mulți titulari

Pluralitatea subiectelor în cazul raporturilor de creanță

Pluralitate activă – mai mulți creditori și un singur debitor (mai mulți creditori au împrumutat un debitor
împreună)(autorul unui accident de circulație care a vătămat mai multe persoane)
Pasivă – mai multe debitori și un singur creditor (mai multe persoane au provocat un accident rutier și o
persoană este victimă)
Pluralitate mixtă (mai mulți autori și mai multe victime)

Obligația divizibilă/conjuctă – fiecare creditor poate să pretindă numai ce să pretinde lui și fiecare debitor
poate fi ținut numai la ce datorează el.
Ca excepții:
Solidaritatea
–activă (un creditor poate pretinde întreaga sumă de la debitor)
-pasivă (victima se poate îndrepta împotriva oricăruia dintre creditori pentru contravaloarea prejudiciului.
Creditorul, pe măsură ce plătește, poate pretinde de la ceilalți creditori)

Indivizibilitatea-poate rezulta și din natura bunului

-activă
 -pasivă

ACTUL JURIDIC CIVIL

Definiție-manifestarea de voință făcute cu intenția de a produce efecte juridice, adică de a naște drepturi și
obligații

Act juridic
1. O accepțiune – în sens de manifestare de voință, de operațiune juridică, în sens de “negotium iuris”
2. Altă accepține – în sens de instrument probator “instrumentum probationis” – inscrisurile care
încorporează manifestările de voință

Clasificarea actelor juridice civile

În funcție de numărul părților

1. Unilaterale – manifestarea de dorință a unei singure părți (ex. Testament, oferta de a contracta, acceptarea
sucesiunii, renunțarea la moștenire)
2. Bilaterale – manifestarea de dorință a două părți (contractele – întâlnirea a două manifestări de voință)
3. Multilaterale – (ex. Contract de societate – mai mulți asociați, partaj voluntar – mai mult de 3 coproprietari ai
unui teren)

În funcție de scopul urmărit de părți la încheierea actului

1. Acte juridice cu titlu oneros (trebuie să obțină un contraechivalent – ex. Contract de vânzare cumpărare)
- Acte juridice comutative (părțile cunosc încă de la momentul încheierii actului juridic civil existența și
întinderea obligației) – ex. Contractul de vânzare cumpărare, de împrumut, de antrepriză
- Acte juridice aleatorii (părțile nu cunosc dreptrile și obligațiile în intinderea lor, acestea depinzând de hazar)
– contract de întreținere, contract de rentă viageră
2. Acte juridice cu titlu gratuit (ex. Contractul de donație – nu urmărește să obțină ceva în schimb)
- liberalități – acte juridice prin care se diminuează în mod irevocabil patrimoniul dispunătorului – ex. Contract de
donație
- acte dezinteresate – se procură un folos fără a se micșora patrimoniul dispunătorului – ex. contractul de mandat
gratuit

În funcție de efectul lor

1. constitutive – se nasc drepturi subiective civile care nu au existat anterior – ex. contractul de ipotecă- se naște
dreptul de ipotecă al creditorului, care nu a existat anterior
2. translative – prin care se transmit drepturi și obligații care există – ex. Contract de vânzare-cumpărare, donație
3. declarative – prin care se consolidează drepturi preexistente – ex. Contractul de tranzacție – contractul prin care 2
părți sting un litigiu printr-o concesie reciprocă

În funcție de importanța lor

 1. Acte de conservare – prin care se preîntâmpină o pierdere – ex. Înscrierea unei ipoteci în cartea funciară
2. Acte de administrare – acte de punere în valoare a unui bun – ex. Contract de închiriere – se câștigă ceva
3. Acte de dispoziție – se constituie sau se transmite un drept real sau se grevează un bun cu sarcină reală

În funcție de modul de formare

1. Acte juridice consensuale
2. Acte juridice solemne – pentru a căror încheiere valabilă, părțile prevăd o formă solemnă, dacă lipseșste forma
solemnă, actul juridic este afectat de nulitate
Prezența părților în fața notarului pentru a încheia un act civil
3. Acte juridice reale – pentru a cărei încheiere este nevoie de remiterea materială a bunului – ex. Contractul de
împrumut, de depozit, de comodat, darul manual

În funcție de criteriul conținutului

1. Acte juridice patrimoniale
2. Acte juridice nepatrmoniale – ex. Înțelegerea soților în cazul divorțului cu privire la stabilirea domiciliului
minorului

27.11.2021

În funcție de momentul în care își produc efectele

1. Acte juridice între vii “inter vivos” – Își produc efectele pe timpul vieții
2. Pentru cauză de moarte “mortis causa” – își produc efectele după moarte

În funcție de rolul voinței părților ăn stabilirea conținutului

1. Actl juridic subiectiv – al cărui conținut este determinat de voința autorului
2. Actul juridic condiție – părțile își exprimă voința doar asupra nașterii actului juridic – ex. căsătoria
3. Contractele de adeziune – când clauzele esențiale sunt impuse sau redactate de una dintre părți, cealaltă parte
neavând decât să le accepte ca atare – ex. Contracte încheiate cu furnizorii de utilități

În funcție de legătura lor cu modalitățile actului juridic civil

1. Acte juridice pure și simple
2. Acte juridice afectate de modalități (termen, condiție sau sarcină) – ex. Contract de închiriere cu termen

În funcție legătura existentă între actele juridice

1. Acte juridice principale
2. Acte juridice accesorii – urmează soarta actului juridic principal (contract de împrumut și contract de ipotecă,
dacă nu există contractul de împrumut, dispare și contractul de ipotecă)

În legătura cu cauza sau scopul încheierii lor

1. Acte juridice cauzale – a căror valabilitate presupune existența unei cauze (scop) care tebuie să fie licită,
morală, în caz contrar, este lovit de nulitate
- Majoritatea actelor juridice civile sunt acte juridice cauzale
 2. Acte juridice abstracte – valabilitatea lor nu depinde de cauză – ex. Titlurile de valoare, cec, bilet la ordin

În funcție de valabilitatea închierii lor

1. Strict personale “intuit personae” – care nu pot fi Încheiate prin reprezentant – ex. Căsătoria, testamentul
2. Care pot fi încheiate prin reprezentant

În funcție de cum sunt sau nu reglementate printr-un act normativ

1. Acte juridice numite (tipice) – care sunt reglementate de lege
2. Acte juridice nenumite (atipice) – care nu sunt reglementate de lege
- Le sunt aplicabile dispozițiile generale ale codului civil care reglementează contractul, iar dacă acestea nu
sunt suficiente, le sunt aplicabile regulile contractelor care sunt cel mai apropiat în cauză.

În fucție de modul de executare al acestor acte

1. Act juridic civil cu executare dintr-o dată “cuno ictu” – executarea se face printr-o singură prestație din partea
debitorului
2. Acte juridice cu executare succesivă – executarea se face prin mai multe prestații eșalonații îm timp – plata
lunară a unui contract de închiriere, contract de vânzare-cumpărare cu plata prețului în rate

CONDIȚIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

Condiția actului juridic civil înțelegem acele componente care pot să intre în structura actului juridic civil – elementele
din care este constituit.

Clasificare
În fucție de aspectul la care se referă
1. Condiții de fond – capacitatea, consimșământul, obiectul și cauza
2. Condiții de formă – forma actului juridic civil

După criteriul obligativității

1. Condiții esențiale – trebuie îndeplinite în mod obligatoriu la un act juridic civil
2. Condiții neesențiale – pot să lipsească – ex. Actele juridice cu o valoare de peste 250 de lei trebuie încheiate în
formă scrisă, nu se pot proba cu martori.

După sancțiunea care intervine în cazul nerespectării formelor

1. Condiții de validitate – se sancționează cu nulitatea
2. Condiții de eficacitate – se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic civil – ex. Creditorul execută silit pe
debitor, pentru a fugi de creditor și de a nu-i da suma de bani datorată, se înțelege cu o persoană să îi vândă un
bun ca scop de a sustrage bunul de la executarea silită. Creditorul are la îndemână acțiunea juridică revocatorie

În funcție de vocația lor

 1. Condiții generale
2. Condiții speciale

Capacitatea – duscutate în anul 2.

Consimțământul – exteriorizarea hotărârii de a închiea un act juridic civil

De 2 feluri:
-expresă
-tacită – rezultă dintr-un anumit comportament, manifesătri din care se trage concluzia că suntem de acord – ex.
Taximetrul care are afișat “liber”

Tăcerea
Ca regulă, tăcerea nu valorează consimțământ
Ex. Tacita relocațiune, în cazul unui contract de închirierea, dacă contractual a expirat, locatorul continuă să asigure
locul, iar locatarul continuă să plătească

Principiile juridice
-Principiul libertății actelor juridice – o persoană nu poate să incheie un act juridic dacă nu vrea, persoanele sunt libere
să stabilească condițiile, părțile sunt libere ca prin acordul lor, să încheie contractul
-Principiul priorității voinței interne asupra voinței declarate
3 aplicații al acestui principiu
1. art. 1266 NCC
2.Reglementarea viciilor de consimțământ – art. 1206 NCC
3.cazul simulației

03.12.2021

Condițiile de valabilitate ale consimțământului

1. să fie exprimat în cunoștință de cauza (să provină de la o persoană cu discernământ)

Capacitatea – stare de drept
Discernământ – stare de fapt, o persoană are reprezentarea actelor și faptelor sale și cunoaște consecințele actelor sale
Dacă o persoană fizică nu are discernământ, nu are capacitate de exercițiu, deplină sau relativă.
2. Să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice (să fie serios)
Sunt 4 situații:
- Când manifestarea de voință a fost făcută în glumă (iocandi causa)
- S-a dat sub condiție pur potestativă din partea celui care se obligă (depinde de voința debitorului – “îți vând
mașina, dacă vreau”)
 - Dacă manifestarea de voință este prea vagă
- Dacă manifestarea de voință s-a făcut cu o rezervă mental cunoscută de destinatarul acesteia
3. să fie liber (să nu fie afectat de niciun viciu de constimțământ)
Viciile de constimțământ: eroare, surprins prin dol (înșelăciune) sau smuls prin violență și să se producă
leziunea
a. eroarea – o falsă reprezentare a realității, a unor împrejurări la încheierea actului juridic civil
Clasificare:
-În funcție de consecințele care intervin: eroare esențială (atunci când falsa reprezentare cade asupra
natura sau obiectului juridic care se încheie – ex. Vânzătorul crede că se încheie un contract de donație, iar
cumpărătorul crede că se încheie un contract de donație, eroare asupra identității fizice a bunului, eroare
asupra calităților substanțiale ale bunului care formează obiectul actului juridic - ex. Cumpărarea unei vaze
de cristal în locului unei vaze din sticlă, eroare asupra calității persoanei cu care se încheie actul juridic
civil)și neesențială (indiferentă) – persoana care este afectată de aceste condiții neesențiale este afectată,
chiar dacă știa adevărul despre împrejurarea respectivă (ex. O persoană cumpără o mașină, știa că are
tapiserie de piele și nu este de piele – aspecte care sunt neesențiale indiferente)
-În funcție de natura realității fals reprezentate
Eroare de fapt
Eroare de drept – cade asupra existenței sau conținutului unei norme juridice- este esențială (norma
juridică trebuie să fie accesibilă și previzibilă – necunoașterea legii nu înlătură caracterul juridic al faptei)

Structura erorii – are un singur element de natură psihologcă – falsa reprezentare a realității
Condițiile erorii esențiale – elementul asupra căruia cade false reprezentare trebuie să fie hotărâtor
(determinant) pentru încheierea actului juridic
Sancțiunea – nulitatea relativă a actului juridic civil

b. dolul (înșelăciunea) eroare provocată– inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene
Structura – are 2 elemente
1. element obiectiv – utilizarea manoperelor frauduloase pentru a induce în eroare cocontractant
Pot consta printr-o acțiune sau inacțiune (dol prin reticență)
2. element subiectiv – falsa reprezentare
Provocarea dolului trebuie să fie făcută cu intenție.

Cerințele dolului
-dolul trebuie să fie determinant pentru încheierea actului juridic civil
-dolul trebuie să provină de la cealaltă parte
Dolul poate atrage nulitatea actelor juridice unilaterale.

Sacțiunea – nulitatea relativă – contractul juridic se desfințează, iar în cazul prejuriciilor, persoana prejudiciată poate
pretinde daune.

Dolul nu se prezumă, acesta trebuind să fie dovedit.

04.12.2021

c. Violența

Acel viciu de consimțământ care constă în amenințarea unei persoane cu un rău de natură de a-i produce o temere
pentru încheierea unui contract.

Clasificare
În funcție de natura răului
1. violență fizică – vis –amenințarea
2. violență morală – metus – morala, cinstea

În funcție de caracterul amenințării

1. amenințare legitimă – nu constituie un viciu de consimțământ
2. amenințare nelegitimă – constituie viciu de constimțământ

Structura violenței – un element obiectiv – amenințarea cu un rău

Acest rău poate fi de naturp patrimonială, fizică și morală. Amenințarea nu trebuie să privească neapărat
persoana care încheie actul civil
-un element subiectiv – cel care constă în inducerea acestei temeri

Cerințe
1. temerea insuflată să fie determinantă pentru încheierea actului juridic
2. amenințarea trebuie să fie neligitimă
3. în actele juridice bilaterale sau plurilaterale, amenințarea trebuie să fie de la cealaltă parte
Poate proveni de la un terț, cu condiția ca cocontractantul să fi cunoscut sau să cunoască existența violenței

Sancțiunea – anularea actului juridic civil – nulitatea relativă

- victima violenței poate opta pentru menținerae contractului cu echilibrarea contraprestației.

d. Leziunea – un prejudiciu material suferit de una dintre părți, ca urmare a unui contract.

Structura
-o concepție subiectivă potrivit cu care-un element obiectiv
- un element subiectiv – profitarea de situația specială
-o concepție obiectivă – element obiectiv – disproporția de valoare a contraprestație

Se face deosebirea dintre

-Leziunea minorului –concepția obiectivă
-Leziunea majorului – se adoptă leziunea subiectivă
Sunt susceptibile de a fi atacate actele juridice bilaterale sau plurilaterale cu titlu oneros și comutative.

Domeniul de aplicare a leziunii minorului

Actul juridic să fie unul de administrare
Să fie bilaterali și cu titlu oneros și comutativ.
Să fie încheiat singuri

Sancțiunea – nulitatea relativă

Posibilitatea anulării sau mărirea uneia dintre prestații
Termen de presctipție de 1 an.

Obiectul actului juridic civil

Se face o distincție dintre obiectul contractului (operațiunea juridică-vânzarea, împrumutul, închierierea, etc.) și
obiectul obligației (prestația la care se angajează debitorul-obligația cumpărătorului de a plăti prețul, obligația
vânzătorului de a preda obiectul)

Condițiile obiectului actului juridic civil

-trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil
-calitatea (poate să fie prevăzută expres în contract, dacă nu este, calitatea trebuie să fie stabilită în contract sau cel
puțin de nivel mediu)
-obiectul trebuie să fie licit (nu trebuie să fie contrar bunelor moravuri)
-obiectul trebuie să existe la momentul încheierii actului juridic civil
Bunurile viitoare pot forma un contract juridic civil

Excepții
Pactele unor succesiuni nedescise – sunt considerate imorale (înțelegerile nasc dorința morții persoanei respective)
-obiectul actului juridic civil trebuie să fie posibil
Imposibilitate absolută
Imspobilitate relativă
-obiectul actului juridic să fie în circuitul civil
-obiectul trebuie să fie o faptă personală a celui care se obligă (o persoană nu poate să promită fapta altei persoane)

Cauza (scopul) actului juridic civil

Se face diferența între

-scopul imediat
-scopul mediat – motivul care determină o persoană să încheie actul juridic civil
Condiții de valabilitate
-cauza trebuie să existe
-cauza trebuie să fie licită
-cauza trebuie să fie morală

Proba cauzei
-cauca este prezumată de a exista, de a fi licită și morală
-existența se prezumă până la proba contrarie.

Forma actului juridic civil

Modalitatea de exteriorizare a manifestării de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice.

Principiul consensualismului – se încheie în mod valabil fără să aibă vreo formă specială

Condiții
Formă cerută pentru valabilitatea actului juridic civil (ad validitatem) – opusă acordului tacit, trebuie să fie
1. Toate clauzele trebuie să îmbrace forma ad validitatem
2. Actul juridic aflat în interdependeță cu un act solenm, trebuie să îmbrace și el formă solemnă
3. Actul juridic care determină ineficiența unui act juridic, trebuie să fie solemn
Forma cerută pentru probarea actului juridic civil (ad probationem)
Forma cerută pentru opozabilitatea față de terț a acului juridic civil

În fucție de izvorul formei

Formă legală (impusă de lege)
Formă voluntară (forma care este prevăzută de părți)

18.12.2021

Efectele actului juridic

Constau În drepturile și obligațiile care se nasc

Are mai multe etape.

1. Etapa probării actului juridic civil
“ceea ce nu este probat, nu există”
2. Iterpretarea actului juridic civil
Prolema califirăii actului juridic civil. Dacă este unilateral, bilateral. Dacă este un act numit (dacă se găsește
reglementarea în codul civil). – determinarea naturii juridice a actului civil.
Interpretarea clauzelor contractual – ce au vrut părțile să reglementeze prin acel act juridic civil.
Actul juridic se interpretează după voința conconrdantă a părților.
Clauzele se interpretează unele pe altele. – în cazul actelor normative.
Reguli de interpretare a clauzelor îndoielnice – 1228 Cciv.
Clauzele îndoielnice se interpretează ținând seama de natura contractului, de împrejurările în care a fost încheiat, de
interpretearea dată anterio de părți, de sensul atribuit ăn general și uzanțe.
Art. 1268 C. Civ.
Art. 1272
Adagiul In dubio pro reo.

Principiile actului juridic civil.

Există 3 principii expres prevăzute în C. Civ.

1. Principiul forței obligatorii al actului juridic civil.

Contractul valabil încheiat, are putere de lege pentru părți
Excepții
-Cazuri de restrângere a forței obligatorii – cazuri în care își încetează forța înainte de termen
Ex. Contractul de locațiune, desfințarea dreptului locatorului.
-Cazuri de extindere a forței obligatorii a contractului
Ex. Prelungirea efectelor actelor juridice prin efectul legii, peste termenul convenit de părți (contract de închiriere
pentru spații locative care sunt prorietatea statului sau uat), situația contractelor cu executare succesivă pentru care
intervine forța majoră.
-Teora impreviziunii
2. Principiul irevocabilității actului juridic civil.
3. Principiul relativității efectelro actului juridic civil
COntractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel.

15.01.2022

NUlitatea actului juridic civil

Cauze de numitate absoulută

1. Legea prevede în mod expres ca încălcarea unei anumite condiții de valabilitate atrage numitatea absolută.
2. Legea prevede în mod general la condițiile de valabilitate

Regimul juridic
Determniat de 3 intrebari
Cine poate determina? Cat timp poate fi invocata nulitatea? Dacă nulitatea poate fi confirmată sau nu?