Testul nr.

Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale

1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real

Drept real –drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau anumite prerogative asupra unui bun
pe care il exercita in mod direct fara interventia altei persoane.

 Drepturile reale principale:

- Proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut,
însă în limitele determinate de lege
- Uzufruct - dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau
determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă
cu îndatorirea de a-i conserva substanţa. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstră ina.
- Uz si abitatie - Uz este dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea că ruia uzuarul poate folosi bunul şi
culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. Titularul dreptulu de abitatie are dreptul să
locuiască în locuinţa unei alte persoane împreună cu soţul şi copiii să i chiar dacă nu a fost căsă torit sau nu avea copii la
data la care s-a constituit abitaţia.
- Servitute - sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui
alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din
destinaţia lui economică .
- Superficie - dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edifică rii şi exploată rii unei
construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploată rii unei construcţii existente. Acest drept este alienabil, se transmite
prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune.
 Dreprturile reale accesorii
- Gaj - drept real în al că rui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale
cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul
(debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.
- Ipoteca –

1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati drepturile de reale in general cu cele de
creanta

Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor. Acestora le corespunde obligaţia generală şi
negativă de abţinere, de a nu face nimic care să le aducă atingere.
Drepturile de creanţă sunt drepturi relative, pentru că sunt opozabile doar subiectului ori subiectelor
pasive determinate că rora le revine obligaţia concretă de a da, de a face, de a nu face.
Intrâ nd în conţinutul drepturilor patrimoniale, între acestea există asemă nă ri şi deosebiri.
Principalele asemă nă ri sunt urmă toarele:
- sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvoră sc din acte sau fapte juridice înţelese în sens strict -
stricto sensu -
- sub aspectul naturii şi conţinutului lor, avâ nd expresie economică , ambele sunt patrimoniale.
Deosebirile principale dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă sunt urmă toarele:
- sub aspectul subiectului pasiv; pe câ nd în cazul dreptului real acesta nu este cunoscut, este
nedeterminat, este alcă tuit din toate celelalte subiecte de drept, în cazul dreptului de creanţă , dimpotrivă , este cunoscut
titularul obligaţiei corelative, care este debitorul;
 - sub aspectul conţinutului obligaţiei corelative; în cazul dreptului real, subiectului pasiv nedeterminat îi
incumbă obligaţia generală negativă , de a nu face nimic de natură să stâ njenească exercitarea dreptului, adică obligaţia de
non facere, spre deosebire de dreptul de creanţă că ruia îi corespunde obligaţia debitorului de a avea o conduită
determinată , să dea, să facă sau să nu facă +ceva. El trebuie să se abţină de a face ceva ce ar fi putut să facă în lipsa unei
astfel de obligaţiuni;
- sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate ca numă r, fiind prevă zute de lege explicit şi implicit,
lucru care face posibilă o enumerare a lor. Dimpotrivă , drepturile de creanţă sunt nelimitate, subiectele de drept pot
creea, în baza principiului autonomiei de voinţă , oricâ te drepturi de creanţă ar dori;
- sub aspectul duratei lor; drepturile reale au fie un caracter perpetuu (ex. proprietatea), fie o durată
mai lungă , limitată în timp sau depinzâ nd de un eveniment (bună oară pâ nă la decesul beneficiarului), pe câ nd drepturile
de creanţă sunt, în principiu, temporare, creditorul putâ nd pretinde de la debitor îndeplinirea obligaţiei, drept care de
regulă este mai scurt;
- sub aspectul conţinutului şi al efectelor juridice, numai dreptul real este însoţit de cele două prerogative:
dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă.
Dreptul de urmărire (droit de suite) constă în prerogativa conferită titularului dreptului real, de a urmă ri
bunul la care se referă dreptul să u real, în mâ inile oricui s-ar gă si în mod nelegitim, în vederea restabilirii situaţiei
anterioare.
Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate să -l revendice de la deţină torul nelegitim, creditorul
ipotecar poate cere scoaterea la vâ nzare a imobilului ipotecat chiar dacă între timp a fost înstră inat de debitor etc.
În cazul dreptului de creanţă nu există acest efect. Caracterul său relativ conferă titularului doar
posibilitatea de a pretinde numai şi numai de la debitor executarea obligaţiei.
Dreptul de preferinţă constă în prerogativa conferită titularului dreptului real de a avea prioritate faţă
de orice alt drept, cu privire la acelaşi bun, pe care poate să şi-l valorifice înaintea titularilor altor drepturi. De exemplu
titularul dreptului de proprietate (drept real principal) are posibilitatea de a opune dreptul să u altei persoane care ar fi
dobâ ndit acelaşi drept, de la acelaşi autor şi cu privire la acelaşi bun, dacă şi-a conservat legal dreptul real dobâ ndit (a
intabulat dreptul dobâ ndit). De reţinut că situaţia este alta în cazul drepturilor reale accesorii, dreptul de preferinţă
constâ nd în posibilitatea titularului dreptului real de a-şi realiza dreptul cu întâ ietate ori prioritate faţă de alţi creditori
care au aceleaşi drepturi asupra bunului urmă rit, dar care au un rang inferior. Dacă este vâ ndut la licitaţie publică un
imobil ipotecat, mai întâ i este satisfă cută creanţa creditorului ipotecar şi, în ipoteza că mai există valori ră mase, ele se
distribuie în proporţie egală creditorilor chirografari.
În privinţa titularului dreptului de creanţă , posibilitatea sa este limitată în a pretinde debitorului sau
succesorilor acestuia executarea obligaţiei asumate.
- sub aspectul mijloacelor procesuale de apărare şi al modului de realizare. Drepturile reale sunt apă rate prin
acţiuni reale (acţiunea în revendicare, acţiunea în gră niţuire), pe câ nd drepturile de creanţă sunt apă rate prin acţiuni
personale (acţiunea pentru predarea bunului vâ ndut, acţiunea pentru plata preţului, etc.).
Modul de realizare se referă la efectele juridice pe care le produc, după cum s-a reţinut mai sus, dreptul
real este un drept absolut, opozabil erga omnes, realizabil fă ră concursul subiectului pasiv abstract, dreptul de creanţă ca
drept relativ este opozabil numai debitorului, el poate fi realizat numai cu concursul - activ sau pasiv – al titularului
obligaţiei.
- sub aspectul prescriptibilităţii; drepturile reale sunt în principiu imprescriptibile extinctiv, iar drepturile de
creanţă sunt supuse prescriptibilită ţii; regimul prescripţiei extinctive are anumite particularită ţi în funcţie de felul
drepturilor patrimoniale – reale sau de creanţă .

1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind faptul daca dreptul de gestiune economica si
dreptul de administrare operativa pe care il au intreprinderile municipale si intreprinderile de stat asupra bunurilor publice
fac parte din categoria drepturilor reale.
 Nu, deoarece drepturile reale sunt drepturile care acorda titularului sau anumite prerogative asupra bunului pe care le
exercita in mod direct si fara intervetia altei persoane

Subiectul II. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

2.1. definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta principiului
inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica – transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din
proprietatea privata in proprietatea publica, transferul catre stat d bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati
administrativ teritoriale sau; dupa caz, cedarea catre stat sau catre o unitate administrativ teritoriala a drepturilor
patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pentru cauza de utilitate publica de interes national sau local, in conditiile
prevazute de lege, dupa o dreapta si prealabila despagubire.

Act de putere publica prin care se dobindeste proprietatea de la persoane privat enecesare lucrarilor de
utilitate publica in mod fortat in schimbul unei prealabile despagubiri

2.2. determinati si relevati continutul etapelor procedurii de exproprierii pentru cauza de utilitate
publica

1. etapa premargatoare

Exproprierea urmeaza sa fie bazata pe motive de utilitate publica, se declara pentru lucrari de interes national
sau local. Sunt de utilitate publica de interes national lucrarile care, prin functiile lor, raspund obiectivelor si interesului
intregii societati sau a unei mari parti din ea. Utilitatea publica de interes national se declara de Parlament, iar utilitatea
publica de interes local de catre consiliul local .

Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si numai in cazul in care
exista toate conditiile pentru expropriere. Expropriatorul numeste o Comisie de experti care efectueaza aceasta cercetare.
Aceasta comisie stabileste ce lucrari trebuie efectuate, daca lucrarile vor fi de utilitate publica, determina expres care
bunuri vor fi expropriate.

2. declararea utilitatii publice

Parlamentul prin Hotarire declara utilitatea publica in raport cu anumite bunuri concrete. Din acest moment
exproprierea este ireversibila, adica poate contesta faptul exproprierii.

3. etapa administrativa

Inaintarea propunerii de exproproator expropriatului in conditiile articolului 9 al Legii nr. 488. Astfel cel care
urmeaza a fi expropriat tb s afie instiintat in scris despre propunerea exproprierii. Aceasta va contine o notificare
adresata persoanelor fizice si juridice titularre de drepturi reale asupra obiectului de expropriere, oferta de despagubire,
modalitatea transferului de bunuri si de drepturi patrimoniale sau, dupa caz modalitatea de cedare a drepturilor
patrimoniale. In cazul exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in proprietate o locuinta sau un
alt teren.

4. etapa judiciara

In cazul in care nu accepta conditiile de expropriere, expropriatul este in drept sa faca intimpinare impotriva
prpounerii de expropriere. In intimpinare va indica in ce conditii va accepta expropriere, si o va depune in termen de 45
de zile de la primirea notificarii, la organul care a facut propunerea de expropriere. Intimpinarea se solutioneaza in
decursul a 30 de zile de catre o comisie, constituita prin hotarire de Guvern pentru lucrarile de interes national si prin
decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local. Dupa deliberare, comisia emite o decizie motivata, care se
comunica partilor in termen de 5 zile de la adoptare. Decizia comisiei serveste drept temei pentru determinarea
cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate fi mai mic decit cel stabilit in propunerea de expropriere. In cazul
in care accepta conditiile din decizia comisiei, expropriatul si exprpopriatorul pot conveni asupra modalitatii de transfer a
proprietatii vor stabili marimea despagubirii si modalitate de achitare. Un asemenea acord dintre parti urmeaza a fi
autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator. Daca expropriatorul si expropri atul nu ajung la
un compromis asupra conditiilor de expropriere nici dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei, exproprierea nu
poate fi facuta decit prin hotarire judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.

2.3. elaborati, conform exigentelor legale, o propunere de expropriere pentru cauza de utilitate
publica pe care Guvernul o va inainta proprietarului unei case, cu teren, aferent, prin care urmeaza a fi construita
o linie de cale ferata.

Notificare

Privind exproprierea casei si terenului aferent pentru cauza de utilitate publica

Guvernul, in numele statului Republica Moldova, propune cetateanului Andronic Gheorghe, domiciliat in
orasul Causeni, proprietarul locuintei si terenului aferent amplasat pe strada Igor Vieru, 17, expropierea acestora pentru
cauza de utilitate publica, si anume, construirea unei linii de cale ferata. In acest scop cetateanulu i se propune in loc casa
si terenul aferent acesteia amplasat pe strada Petru Rares 4/1 si o despagubire de 4000 USD. transferul de bunuri cit si
de drepturi va avea loc dupa plata despagubirii si stabilirea definitiva a cetateanului in noua casa de locuit.

Data semnatura

Testul 2

Subiectul I. Proprietatea comuna

1.1. definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formale sale. Explicati conceptul de „cota-
parte ideala”

proprietate comuna – modalitate a dreptului de proprietate, care se caracterizeaza prin faptul ca dreptul
apartine concomitent asupra aceluiasi bun mai multor proprietari (coproprietari).
Modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin faptul ca toate prerogativele
conferite in acest drept apartin impreuna si concomitent mai multor titulari.
Formele dreptului de proprietate comuna:
- Proprietate comuna pe cote-parti – obiectul ramine nefractionat in materialitatea sa, pe cind dreptul
de proprietate se fractioneaza pe cote-parti aritmetice ideale, egale sau inegale.
- Proprietate comuna in devalamasie – dreptul de proprietate comuna apartine titularilor devalmasi
si au ca obiect bunurile comune.
 Cota parte ideala – parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura, cota din dreptul de
proprietate comuna.

1.2. Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cote-parti fortata.
Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua are ca obiect bunuri, care prin natura sa si destinatia lor
pot fi folosite de mai multi proprietari, fiind accesorii pe linga alte bunuri, considerate principale, proprietate a acelorasi
titulari.

Exista urmatoarele cazuri:\

- Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu 2 sau mai multe apartamente avind propretari
diferiti

Codominiu – complex unic de bunuri imobiliare, care include in hotarele stabilite si blocurile de locuinte, alte
obiective imobiliare amplasate pe el, in care o parte constituind locuintele , incaperile cu alta destinatie decit acea de
locuinta se afla in proprietate privata de stat sau municipala, restul in proprietate comuna indivizibila. Acesta se
constituie prin asocierea obligatorie a proprietarilor de bunuri imobiliare amplasate pe un anumit teritoriu, din intitativa
proprietarilor, agentiilor teritoriale de privatizare sau a autoritatilor APL. In conf cu art 5 Legea nr 913proprietatea in
condominiu include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna: terenul pe care este construit blocul, zidurile,
acoperisul, terasele, hornurile, scarile casei, holurile, subsolurile, pivnitile etc., care deservesc mai multe locuinte,
terenurile aferente in hotarele stabilite cu elementele de inverzire, alte obiective deservirii proprietatii imobiliare a
condominiului.

Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este necesara constituirea unor asociatii de
coproprietari in condominiu. Asociatia dobindeste dreptuir de persoana juridica in momentul inregistrarii la Camera
Inregistrarii De Stat a Departamentului Tehnologii Informationale, care poate fi efectuata doar dupa ce obietivele sunt
date in exploatare. Calitatea de membru o au toti proprietarii. Organele de conducere ale asociatiei de coproprietari sunt:
adunarea generala a membrilor asociatiei si consiliul de administrare. Locuintele si alte incaperi din condominiu pot fi
instrainate liber, deoarece fac parte din proprietatea exclusiva a fiecarui membru al asociatiei din condominiu. Bunurile
proprietate comuna pe cote parti fortate si perpetua nu pot fi impartite. Totusi, impartirea poate fi efectuat ain cazul
partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau din apartamente atunci cind exista acordul tuturor coproprietarilor
ori cind bunurile nu mai sint destinate folosirii in comun.

- Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile (zid, sant si gard )

Orice zid, sant sau alta despartitura intre 2 terenuri care se afla in intravilan este prezumata a fi proprietate
comuna pe cote parti a vecinilor daca nu rezulta contrariu din titlu, dinstr-un semn de necomunitate conform
regulamentelor de urbanism ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate exculsiva prin uzucapiune. Prezumtia
poate fi combatuta prin probe contare, si anume prin acte juridice din care sa rezulte ca zidul apartine unui singur
proprietar sau printr-un semn de necomunitate conf regulamentelor de urbanism. Semn de necomunitate – situatia in
care culmea zidului este dreapta si perpendiculara spre un teren si inclinata spre celalalt teren. In acest caz, se presupune
ca zidul apartine exclusiv proprietarului terenului spre care este inclinata culmea zidului. Prezumtia de comunitate poate
fi rasturnata si prin uzucapiune daca se dovedeste ca un singur proprietar le-a dobindit pe aceasta cale.

- Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile comune
Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca, aleea , fintina folosite de 2 sau mai multi
proprietaripentru exploatarea normala a proprietatilor vecine fac obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote parti
fortata si perpetua. Pentru ca aceste obiecet sa fie afcetate de regimul proprietatii comune pe cote parti fortate este
necesar ca, pe de o parte , sa serveasca exploatarii a cel putin 2 proprietari, si pe de alta parte, sa fie pe linia despartitoare
a acestor 2 proprietati.
- Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii, tablouri, cavouri si alte lucrari funerare)
1.3. Speta
Subiectul II. Apararea drepturilor reale

2.1. definiti si clasificati mijoacele de aparare a drepturilor reale

Dreptul de proprietate tb aparat de 2 tipuri de incalcari>

- Atingeri materiale , care vizeaza nu dreptul ci bunul corporal care face obiectul acestui drept. In asa caz legea
angajeaza raspunderea delictuala a faptuitorului prin acordarea de despagubiri.
- Atingeri juridice, care afecteaza dreptul. Acestea nu distrug bunul ci cauta sa stapineasca bunul.

Dreptul civil protejeaza dreptul de proprietate prin 2 metode :

1. Nespecifice – actiunile in justitie ale proprietarului care nu se intemeiaza direct pe dreptul de proprietate
ci pe o alta institutie de drept civil.
- Actiunea in executarea silita a contractului – partea care a primit bunul are obligatia contractuala
de a restitui bunul
- Actiune in delict – acordate proprietarului pt a obtine despagubiri de la faptuiutorul pe temeiul
deteriorarii sau distruferii bunului
- Actiune in nulitate a actului juridic
- Actiune in justitie bazata pe imbogatirea fara just de cauza
2. Specifice – se intemeiaza direct pe dr de proprietate sau pe stapinire.
- Actiuni posesorii – actiuni reale prin care se urmareste apararea stapinirii unui bun ca simpla
stare de fapt si se intemeiaza pe posesie ca stare de fapt (reintegrare, complingere)
- Actiunii petitorii – actiuni reale prin care se urmareste apararea dreptului de propietate sau a
unui alt drept real. Reclamantul invocind un dr real si cerind sa i se recunoasca calitatea de titular
a dr real si cere apararea dreptului :
 In revendicare
 Negatorie
 Confesorie
 Granituire
2.2. Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea in revendicare si actiunea negatorie

Asemanari:

 actiuni petitorii
 mijloc specific de aparare a drepturilor reale
 se intemeiaza direct pe dr de proprietate
 actiune reala

deosebiri:
 actiunea in revendicare apara dreptul de posesie si este prescriptibil
 actiunea negatorie apara dreptul de folosinat si dispozitie , este imprescriptibila.
 2.3. Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat dreptul de posesie asupra locuintei. Grigore Porumboiu va fi
posedat de bun in urma solutionarii litigiului .

Testul 3

Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

1.1. Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

Posesiunea mijlocita – stapinirea indirecta a unui bun, prin intermediul unui tert. O are cel care nu intruneste cele 2
elemente, in special el nu intruneste corpus.
Posesiunea nemijlocita – stapinirea directa a unui bun, prin putere proprie. O are cel care intruneste ambele
elemente ale posesiei: animus si corpus.
1.2. Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si cel nemijlocit in privinta
bunului posedat.

Desi pare o constructie simpla,intre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita exista o legatura complexa.
Posesorul mijlocit are posibilitatea de a apela la protectia posesiunii in cazul in care posesorul nemijlocit nu o face. In
acest caz, posesorul mijlocit poate apela la dreptul ce ii apartine asupra bunului (dreptul de proprietate), dar poate apela
si la mijloacele de protectie pe care le acorda posesiunea, desi nu detine bunul, se considera posesor mijlocit , iar in
acaesta calitate poate beneficia de protectia acordata de institutia posesiunii. Posesorul mijlocit poate apela, in caz de
incalcare a dreptului, la mijloacele de protectie a dreptului sau si nu la mijloacele de protectie pe care le acorda posesia.
Pe de alta parte, se sustine ideea ca, in cazul unei astfel de constructii a posesiunii, este vorba doar despre un drept de
posesiune , existenta dreptului de posesiune explicind legatura dintre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita.

Suntem in prezenta posesiunii nemijlocite, cit si posesiunii mijlocite in cazul in care intre posesorul nemijlocit
si cel mijlocit exista raporturi juridice. Uzufructuarul, creditorul gajist, arendasul, chiriasul, depozitarul precum si alte
persoane care detin bunul in baza unui raport juridic sunt considerati posesori nemijlociti. Rezulta deci ca in cazul unui
uzurpator nu poate exista decit un posesor nemijlocit. Nu toate persoanele care stapinesc bunul sunt considerate posesori
ai acestuia.

1.3. Daca persoana poseda un bun in calitate de uzufructuar, creditor gajist, aendas, chirias, depozitar sau in temeiul unui
alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata de o alta persoana sa posede temporar un anumit bun,
atunci ultima de asemenea este posesor mijlocit. In cazul in care o persoana este proprietar a doua case de locuit,
insa una o da in chirie, deci nu stapineste de fapt bunul, atunci chiriasul este imputernicit sa apere posesia lui A.

Subiectul II. Dreptul de uzufruct

2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct

Dreptul de uzufruct – dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila
bunul unei persoane si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva
substanta.

Caracterele juridice>

 Este un drept real – presupune o legatura directa intre titularul sau si bun. Uzufructuarul preia bunul in starea
in care se afla avind indatorirea de a-i conserva substanta, efectua reparatiile de intretinere a bunului, a se
comporta fata de el intocmai ca un proprietar
  Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa – poate dura cel mult pina la decesul uzufructuarului, iar in
favoarea unei pj va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de 30 de ani.
 Uzufructul este un bun inalienabil – nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt mod, nici gajat sau
ipotecat. Aceasta interdictie nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca uzufructul, inclusiv locatiune sau arenda
 Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile
2.2. Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.
 Proprietarul este obligat să -i predea locatarului lucrul în bună stare la intrarea înfolosinţă şi să -1 menţină în
stare de folosinţă (fiind obligat la efectuarea reparaţiilor necesare în timpul locaţiunii Cu alte cuvinte
proprietarul are obligaţii active, care converg că tre asigurarea folosinţei utile şi liniştite a lucrului închiriat.În
cazul uzufructului, proprietarul nu are nici o obligaţie pozitivă , faţă deuzufructuar; el trebuie numai să -l lase pe
uzufructuar să folosească lucrul fă ră a-1stâ njeni sau tulbura, deci predă lucrul în starea în care se află şi nu este
obligat la niciun fel de reparaţii în timpul uzufructului.
 Dreptul locatarului, fiind un drept de creanţă , este totdeauna mobiliar, chiar şi câ nd folosinţa se exercită asupra
unui imobil. Uzufructul, fiind un drept real, poate fi mobiliar sau imobiliar, după cum bunul asupra că ruia se
exercită este un bun mobil sau imobil.
 Locatarul (chiriaşul) fiind parte într-un raport de obligaţie nu poale renunţa laobligaţiile sale prin abandonarea
lucrului, în timp ce uzufructuarul fiind ţinut numai propter rem,
 (datorită lucrului) se poate sustrage orică rei obligaţii, abandonâ nd lucrulşi folosinţa sa.
 Locaţiunea, cu drepturile şi obligaţiile care se nasc din ea, se transmite moştenitorilor pă rţilor, pe câ nd
uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului.
2.3. Actul juridic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu si transmisibil pentru cauza de moarte este lovit
de nulitate absoluta. Refuzul este justificat.
Testul 4

Subiectul I. notiunea posesiei ca stare de fapt

1.1. Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesiunea ca stare de drept.

Poseiunea ca stare de fapt – exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru, si care in conditiile legii, produce
anumite efecte juridice. Asa perevede CC, in cazul in care posesiunea ar fi o stare de drept si mai ales unul real, atunci
acesta ar fi trebuit sa fie transmisibil. Situatia in care est este transmis numai dreptul de posesiune arat implicit ca
transmitatorul nu este si titularului dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de
rea-credinta si ca nu poate sa transmita valabil.

Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie
si dreptul de proprietate.

Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :

- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, relatia posesie - drept de proprietate
este de la parte la intreg;

- posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz prin notiunea de posesie se
suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute ale acestuia;

Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru , care, din punctul de vedere al
comportarii posesorului , apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real
1.2. Evidentiati particularitatile teoriei obiective si subiective ale posesiei. Demonstrati care din aceste concepte
si-au gasit reflectare in CC din 2002.

Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care considera ca posesor este doar persoana care detine
posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun proprietar. Aceasta teorie distinge cele 2 elemente ale
posesiunii:

a) Material
b) Intentional

Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli detentori.

Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce posesiunea la un singur element si anume la cel material,
corpus. In conceptia acestuia, posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru.

La prima vedere se pare ca CC al RM utilizeaza teoria subiectiva in care posesiunea se caracterizeaza prin intrunirea
ambelor elemente, cel material si volitiv. Aceasta parere este insa gresita. Dispozitia art 303(1) nu permite a sustine ca
posesiunea trebuie sa intruneasca ambele elemente. In acest articol se cere ca cel care poseda doar sa doreasca acest
lucru, nu sa considere ca poseda un lucru pentru a-l avea in proprietate.

1.3. In cazul in care posesorul si proprietarul este una si aceeiasi persoana

Subiectul II. Obiectul dreptului de uzufruct

2.1. descrieti care bunuri pot fi obiect a dreptului de uzufruct si ce interdictii stabileste CC privind obiectul
dreptului de uzufruct.

Legiuitorul permite constituirea dreptului de uzufruct asupra oricaror bunuri care se afla in circuit civil, cu exceptia celor
din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.

Obiect al uzufructului – orice bun neconsumptibil care se afla in circuitul civil, mobil sau imobil, corporal sau necorporal,
inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.

2.2. determinati daca bunurile consumptibile pot fi obiect al dreptului de uzufruct si determinati ce
particularitati comporta.

Potrivit art. 402 CC al RM uzufructul poate cuprinde alaturi de bunurile neconsumptibile si bunuri consumptibile, care se
consuma prin primul act de uz, de care poate dispune, avind insa obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate,
cantitate si valoare.

2.3. Subsemnatul, Popa Gheorghe, las ca mostenire feciorului meu Popa Vasile Gheroghe, depozitul bancar
deschis pe numele subsemnatulu la BC Victoria bank. Pina la implinirea majoratului, depozitul va fi detinut de catre sotia
mea Popa Galina cu titlu de uzufruct culegind astfel beneficiile, adica dobinzile acumulate pe seama depozitului.

Testul 5

Subiectul I. Functiile patrimoniului

1.1. Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului

Patrimoniu – totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in bani), privite ca o suma de valori
active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor pf sau pj determinate.
Functie a patrimoniului –

1.2. Identificati si analizati functiile patrimoniului

 Gajul general al creditorilor chiografari – creditorii negarantati neavind o garantie reala asupra unui bun
determinat, ca de exemplu, creditorii gajisti au in schimb, drept garantie, intregul patrimoniu al debitorului,
privit in ansamblu, ca universalitate juridica, existenta independent de bunurile ce intra in cuprinsul sau.
Patrimoniu asigura creditorilor chirografari posibilitatea de a-si satisface creantele, ajunse la scadenta, din
bunurile debitorului, existente la acest moment, indiferent de faptul daca au existat sau nu la aparitia creantei.
 Subrogatia cu titlu universal – in cadrul oricarui patrimoniu bunrile si valorile se inlocuiesc intre ele in mod
automat, fara a fi necesara o perevedere expres a legii. Cu alte cuvinte, are loc o subrogatie real acu titlu
universal, in care bunurile care ies din patrimoniu sunt inlocuite cu echivalentul valoric primit de titular pentru
acestea, iar locul valorii platite pentru achizitionarea unui bun este luat de bunul astfel dobindit.
 Subrogatia cu titlu particular – un bun determinat inlocuit cu alt bun. Aceasta opereaza doar in cazurile expres
prevazute de lege.
1.3. Este legala, daca antreprenorul este persoana fizica.

Subiectul II. Obligatiile uzufructuarului

2.1. indentificati obligatiile uzufructuarului reglementate in CC

 Obligatia de a primi bunul si de intocmire a inventarului (art. 399)

 De a se folosi de bun ca un proprietar (art. 395)
 De informare (art. 410)
 De pastrare a destinatiei bunului (art. 411)
 Efectuarii reparatiilor (art. 412)
 De plata a primelor de asigurare in cazul bunului asigurat (art. 414)
 De a restitui bunul – obiect al uzufructului (art. 423 alin 1)
 De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa uzufructuarului (art. 423)

2.2. determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului, dar care in sarcina nudului proprietar.

Efectuarea reparatiilor bunului dat in uzufruct sint puse in sarcina uzufructuarului (reparatii de intretinere, mari) sau in
sarcina nudului proprietar (reparatii capitale).

Uzufructuarul care este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului, precum si reparatiil emari, daca ele se
datoreaza neefectuarii reparatiilor de intretinere. Legiuitorul nu a distins reparatiile de intretinere de cele mari sau
capitale. Prin reparatii de intretinere se subinteleg reparatiil ecurente efectuate periodic care permit mentinerea bunului
in stare normala pentru folosinta si exploatare si care nu implica modificarea substantei lui. Reparatiile mari sunt aceleasi
reparatii capitale. Uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori a unui caz
fortuit.

2.4. Conf art 413 CC uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori unu
icaz fortuit. Solutia nu se va schimba nici in celalalt caz.

Testul 6

Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii

1.1. Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiunii

Dobindirea posesiunii – actiunea prin care o persoane intra in posesia unui bun, adica exercita voit o stapinire de fapt a
bunului. Posesorul va dobindi posesiunea asupra bunului doar atunci cind se va afla in stapinirea lui.

Pierderea posesiunii- pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.

1.2. Identificati si analizati modurile de dobindire si pierdere a posesiunii

Modurile de dobindire a posesiunii:

 In baza unor acte juridice, care denota un control asupra bunului

 In baza unor acte matereiale (ocuparea, stramutarea, pastrarea bunurilor mobiliare, granituirea, calcarea,
ingradirea, punerea de semne sau cultivarea terenurilor)

Modurile de pierdere a posesiunii:

 Prin vointa posesorului:

 Transferarea voluntara a bunului, de catre posesor, in posesiunea altei persoane
 Abandonarea bunului ori renuntarea la el definitiv si expres de catre posesor
 Contrar vointei posesorului:
 Disparitia bunului
 Expropriere
 Rechizitie
1.3. Nu, deoarece el nu detine animus si anume elementul volitiv al posesiunii.

Subiectul II. Regimul juridic al bunurilor gasite

2.1. definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de bun fara stapin

Bun gasit – bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut, iar o alta persoana l-a gasit

Bun fara stapin – bunurile mobile a caror proprietar a renuntat expres lal dreptul de proprietate, bunurile abandonate,
precum si bunurile care, prin natura lor nu au proprietar.

2.2. comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel al persoanei care a
raportat gasirea si a transmis telefonul la sectorul de politie.

Cel ce l-a gasit si l-a pastrat nu va putea niciodata dobindi dreptul de proprietar insa cel ce l-a predat la politie va putea
dobindi dreptul de proprietate asupra telefonului gasit in cazul in care timp de 6 luni sectorul de politie nu a putut
identifica adevaratul proprietar sau acela nu l-a revendicat inca.

2.3.proces verbal de atribuire a dreptului de proprietate

Se transmite cetateanului X, bunul gasit y, cu drept de proprietate in baza art. 324, alin 2 al CC, indicind faptul ca fostul
proporietar nu va mai putea revendica bunul pentru ca au expirat 6 luni de la predarea bunului sectorului de politie

Testul 7
Subiectul I. Prezumtia proprietatii – efect al posesiunii ca stare de fapt

1.1. Descrieti przeumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt

Prezumtia – operatiunea de a deduce un fapt necunoscut dintr-un fapt cunoscut

Pornind de la realitatea ca, de cele mai multe ori , posesiunea ca stare de fapt este exercitata de insusi titularul
dreptului de proprietate, legiuitorul a instituit o prezumtie relativa de proprietate in favoarea posesorului. Astfel art.
305(1) prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pentru un
altul. Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dreptul de proprietate tb inscris in registrul public si nici fata de un
fost posesor al carui bun a fost furat, pierdut sau iesit din posesiune in alt mod fara voia lui, cu exceptia banilor si titlurilor
de valoare,

Aceasta prezumtie poate fi rasturnata de orice persoana interesata pt a demonstra faptul ca altcineva este
proprietar.

1.2. Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiunii

Absoluta – prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre dreptul de proprietate este inscrisa intr-un Registru
public. In prezent, sint pasibile de inregistrare si alte drepturi reale asupra bunulurilor imobile. Din art.321 alin. (2)
rezulta ca dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste la data inscrierii in Registrul bunurilor imobile,
cu exceptiile prevazute de lege. Prin urmare, in privinta bunurilor imobile prezumtia proprietatii nu opereaza, deoarece
constatarea simplei stari de fapt, de stapinire a unui bun imobil, este insucicienta pentru instituirea unei astfel de
prezumtii, intrucit simpla posesiune a unui imobil far ainscrierea acestuia in registru public nu are ca efect aparitia
dreptului de proprietate.

Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind, aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind
bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea posesorului far avoia lui. In toate aceste
cazuri, se considera ca bunul a iesit din poseiune contar vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat, pierdut sau ca a
iesit in alt mod contrar vointei proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi dovedit acest
lucru, va opera regula conform careia posesorul est eprezumat proprietar al bunului.

1.3. Hotul poate invoca prezumtia proprietatii. Posesorul de bani si titluri de valoare la purtator poate invoca in toate
cazurile regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al bunului, chiar si atunci cind banii si titlurile de
valoare la purtator au ft furate, pierdute ori au iesit din posesiune fara voia posesorului. Acest lucru este evidentiat in
finalului alin. (1) al art. 305 CC. Prezumtia proprietatii opereaza si pentru posesorul anterior. Astfel, art. 305 alin 2
stipuleaza se va considera ca posesorul anterior a ft proprietar al bunului pe parcursul perioadei in care l-a posedat.

Subiectul II. Proprietatea anulabila si rezolubila – modalitati ale dreptului de proprietate

2.1. definiti proprietatea anulabila si proprietatea rezolubila.

Proprietatea anulabila – modalitate a dreptului de proprietate. Prin drept de proprietate anulabila se intelege dreptul
de proprietate dobindit in baza unui act juridic translativ de proprietate, lovit ulterior de nulitate relativa.

Proprietate rezolubila, modalitate a dreptului de proprietate. Intr-o opinie, este rezolubila propretatea afectata de o
conditie rezolutorie, adica, dreptul de proprietate este amenintat sa dispara daca se produce un eveniment viitor si
nesigur. Intr-o alta opinie, proprietatea este rezolubila nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-a facut
cu o conditie rezolubila, ci si in cazul cind transferul s-a facut cu o conditie suspensiva.
2.2. determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabiliti regimul juridic al acestor
modalitati ale dreptului de proprietate

In conf cu legislatia in vigoare, sunt lovit ede nulitate relativa actele juridice civile incheiate: prin viciere de
consimtamint (227-229 CC), cu nerespectarea conditiilor la capacitate (224), cu absenta consimtamintului ca urmare a
lipsei de discernamint (225), cu incalcare limitei imputernicirilor (226), prin leziune (230), in urma unei intelegeri
doldosive intre reprezentatntul unei parti si cealalta parte (231), cu incalcarea interdictiei de a dispune de un bun. In
toate aceste cazuri se poate invoca nulitatea relativa a actului juridic civil translativ de drept de proprietate numai in
limitele termenului de prescriptie si la vointa persoanei. Prin urmare, atita timp cit nu a expirat termenul de prescriptie
de declarare a nulitatii actului juridic (nulitatea realtiva), dreptul de proprietate al dobinditorului este nesigur. In cazul in
care faptele invocate in actiunile in anulare se dovedesc de catre IJ, dreptu; de proprietate al dobinditorului a incetat.
Aceasta incetare a dreptului de proprietate insa avea un aspect retroactiv, adica se va considera ca dreptul de proprietate
al dobinditorului a incetat nu in momentuyl declararii nulitatii conventiei incheiate, ci in momentul incheierii conventiei.
Si, viceversa, in cazul cind a ft scapat termenul de prescriptie pt inaintarea actiunii in anulare a actului jurici civil ori
actiunea a ft respinsa dr de pr a dobinditorului va fi consolifat definitiv.

Temeiul juridic al existentei al proprietatii rezolubile poate fi considera art 240 CC. Din prevederil acestui art reoese ca ajc
se considera incheiat sub conditie rezolutorie daca realizarea conditiei atrage desfiintarea ajc si restabilirea situatiei
exostente pina la incheierea lui. Caracterul rezolubil al proprietatii consta in faptul ca dr de pr in asatfel de cazuri se afla
intr-o stare nesigura, provizorie si poate disparea la implinirea conditiie rezolutorii. Prin urmare, bunul transmis sub o
conditie rezolutorie apartine concomitent a 2 proprietari: dobinditorul (proprietar sub onditie rezolutorie) si
transmitatorul (proprietar sub conditie suspensiva). Proprietarul actual si provizoriu, deoarece dreptul sau este
amenintat cu conditie rezolutorie, iar transmitatorul are posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se
realuzeaza conditia suspensiva. In aceste cazuri tb sa se tina cont de art. 241, care prevede : daca survenirea conditiei ai ft
retinuta cu rea-credinta de partea pt care survenirea conditiei este dezavantajoasa, conditia se considera survenita. Daca
la survenirea conditiei a contribuit cu rea-credinta partea pt care survenirae conditiei este avantajoasa, conditia nu se
considera survenita.

2.3. Proprietatea periodica este definita ca fiind o modalitate a dreptului de proprietate in cadrul careia fiecare titular
exercita in nume propriu si in interes propriu prerogativele dreptului sau de proprietate pe perioade determinate, care se
repeta succesiv si perpetuu, la intervale regulate, presupunand cel putin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice,
inclusiv statul, intre care nu exista nici un raport juridic.
Testul 8

Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de proprietate

1.1. Definiti accesiunea imobiliara naturala si artificiala

Accesiunea imobiliara naturala- un art .328, se vb despre accesiunea imobiliara natura si anujme despre accesiunea
paminturilor depuse sau create de ape, dar nimic despre accesiunea animalelor (proiectul CC) a cuprins asemenea
reglementari. Unirea unui bun imobil cu un alt bun imobil si are loc ca urmatre a unui eveniment al naturii.

Accesiunea imobiliara artificiala – este reglementat in CC, art329. Ea se intilneste in cazul cind:

 Se face o constructie sau plantatie pe un fond s

 Unei cladiri existente se adauga constructii noi.

In aceste ipoteze est enevoie ca fondul sau cladirea inititala sa apartina unei personae, iar materialul constructiei sau
plantatiei sa apartina unei alte persoane.
1.2. Determinati si analizaticontinutul accesiunii imobiliare natural si artificiale.

Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se refera la aluviuni, avulsiuni,
insulele albii parasite.

Aluviunile – cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare. Conf alin1 aceste adaosuri
revin proprietarului de teren riveran. prin adaugirile de teren, stipulate in alin1, tb sa intelegem nu doar pamintul, ci toate
ceea ce solul poarta la suprafata si tot ceea ce apele curgatoare aduc si lasa la tarm, precum nisipul, pietrisul etc.

Daca la alin1 este vb dsepre adaosuri lente, alin 3 se refera al adaosurile bruste. Se pot intimpla ca , in timpul revarsarilor
in curs de apa, sa se rupa o bucat amare care poate fi identificata dintr-o proprietate sa o alipeasca la o alta proprietate
riverana. Aceste alipiri de teren se numesc avulsiuni. In cazul avulziunii proprietarul fondului din care apa a rupt o
portiune de teren, pastreaza asupra acestei portiuni dreptul de proprietate, cu conditia revendicarii ei in decursul unui an
de la data la care proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat in posesiunea partii alipite. Acest teremen de 1 an
stipoulat la art 238(3) este unul de perimare. Daca, in acest termen proprietarul de la care a ft rupta bucata de teren nu o
va revendica, va pierde dreptul de proprietate asupra ei, iar proprietarul terenului riveran la care s-a alipt bucata va
devein prorprietarul ei.

Accesiunea imobiliara artificiala- unirea unu ibun imobil cu un bun mobil prin fapta unei persoane.

 Proprietarul terenului construieste pe propriul sau teren cu materialele de constructive ale unui tert care nu-I
apartin. Proprietarul terenului contructor devine proprietar al constructiei. Din momentul incorporarii
proprietarul materialelor inceteaza sa mai fie prorietar. Constructorul are obligatia sa restituie fostului
propritar al materialelor contravaloarea, imbogatirea fara just de cauza(art 1389 CC) si de a repara prejudiciu
cauzat fostului proprietar al materialelor. Aceasta actiune este una in delict(1398 CC). Trebuie sa se constate
vinovatia constructorului. Constructorul este un comparator al materialelor, situatia accesiunii apare in cadrul
livrarii dar care contine clauza ca cumparatorul devine proprietar doar din momentul achitarii totale
 Proprietarul materialelor construieste pe un teren care nu-I apartine. Proprietarul terenului va devein si
proprietar al constructiei facut de tert (art 329 CC). nu este neaparat ca aceasta solutie sa fie corecta CEDO.
Proprietarul terenului trebuie sa despagubeasca constructorul. Valoarea despagubirii se calculeaza in functie de
vinovatia constructorului:
a) De rea-credinta- proprietarul terenului are urmatoarele actiuni:
- Sa refuze constructia si sa ceara demolarea pe contul constructorului
- Sa accepte constructia fiind obligat sa plateasca despagubirea:
 Valoarea materialelor si a muncii depuse de constructor (cheltuieli reale)
 Suma care reflecta cu cit a crescut valoarea terenului dupa constructia imobilului
b) De buna-credinta – proprietarul terenului nu poate refuza constructia si nu poate cere demolarea ei si
trebuie sa accepte in proprietate cu achitarea. Despagubirea similar situatiei de mai sus.
1.3. IJ va da cistig de cauza lui Stamati, deoarece Ana Nichifor vrea sa plateasca doar cheltuielile de constructive nu si
costul materialelor.

Subiectul II. Stingerea dreptului de usufruct

2.1. definiti si enumerate modurile de stingere a dreptului de usufruct

 Moartea uzufructuarului – pf sau lichidarea uzufructuarului – pj – uzufructul fiind un drept inalienabil,

poate sa existe atita timp cit exista persoana in a carei favoare a fost constituit. Daca uzufructuarul – pf a
decedat, uzufructul se considera stins, iar clauza prin care s-ar fi stipulat trecerea uzufructului catre mostenitori
este nula de drept. Daca pj a ft radiat din Registrul de stat ca rezultat al lichidarii sau a ft dizolvat in urma
 reorganizarii prin fuziune sau a ft dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembrare, uzufructul se
considera stins.
 Expirarea termenului. Uzufructul se stinge la expirarea termenului pt care este constituit daca nu a intervenit
o alta clauza de stingere. Termenul de constituire a uzufructului poate fi determinat sau determinabil. Este vb de
un termen determinat atunci cind in actul de constituire se prevede un anumit nr de ani sau o anumita data. Este
determinabil termenul care deppinde de anumite evenimente ce vor surveni in viitor (virsta uzufructuarului sau
a unui tert). Uzufructul constituit in favoarea unei pj se stinge la 30 de ani, chiar daca actul def constituire
prevede un termen mai mare.
 Anularea actului prin care nudul proprietar a dobindit dreptul de proprietate. Uzufructul inceteaz in cazul
in care, prin HJ a ft rezolvit sau anulat actul juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobindit titlu de
proprietate.
 Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. Legiutorul a stipulat expres dreptul uzufructuarului de a renunta
la dreptul sau, care poate fi exercitat chiar si in cazul in care nudul proprietar se opune.
 Distrugerea bunului. Uzufructul se stinge in cazul in care bunul a fost distrus in intregime intr-un caz fortuity.
Daca bunul este distrus in parte, uzufructul continua asupra partii ramase. In cazul in care bunul distrus a ft
asigurat, uzufructul va continua asupra indemnizatiei de asigurare daca aceasta nu este folosita pt repararea
bunului.
 Intrunirea de catre aceeasi persoana a calitatii de proprietar si de uzufructuar. In cazul in care dr de pr si
de usufruct se reunesc in persoana aceluiasi titular, uzufructul se stinge.
 Prin vointa partilor. 415 uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructuarul convin in aceasta
privinta. Legea prevede in mod expres ca uzufructul asupra unui drept poate fi stins prin stingerea dreptului dar
numai cu acordul uzufructuarului.
 La cererea nudului proprietar art. 421. Uzufructul poate inceta la cererae nudului proprietar atunci cind
uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, ii adduce stricaciuni ori il lasa sa degradeze. Daca uzufructuarul nu
cade de accord cu nudul proprietar, acesta il va actiona in IJ, demonstrind abuzul de folosinta.

2.2. efectele singerii dreptului de usufruct

La stingerea dreptului de usufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului proprietar, in stare
corespunzatoare, bunurile pe care le detine in virtutea dreptului de usufruct. Prin stingerea dr de usufruct tb sa
inceteze orice folosinta a bunului, acesta revenind in posesiunea proprietarului. Fructele natural neculese la sfirsitul
perioadei sint ale nudului proprietar daca actul de constituire nu prevede altfel. Fructele civile(dobinda, dividendele,
arenda si chiria), se percep zi de zi, suma calculate pina la data stingerii fiind a uzufructuarului, iar de la fdata
stingerii – a nudului proprietar.

Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in cazul pieirii sau distrugerii totale a
bunului.

Daca bunul piere ori se deterioreaza din culpa uzufructuarului, acesta este obligat sa despagubeasca proprietarul.
Daca bunul piere in caz fortuit, uzufructuarul nu este tinut la despagubire. Este important sa mentionam ca
imposibilitatea de erstituire nu se prezuma in cazul in cazre obiectul uzufructului este un bun consumptibil.
Uzufructuiarul poate dispune de bunurile consumptibile, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate,
cantitate si valoare. Numai in cazul in care, la data stingerii uzufructului, este imposibil a restitui bunurile se va
restitui contravaloarea lor. Uzufructuzrul are obligatia de a restitui bunurile nudului proprietar in stare
corespunzatoare. In cazul in care bunurile se uzeaza ca urmare a utilizarii lor, UZUFRUCTUARUL ESTE obligat Sa le
restituie in starea in care se afla la data stingerii uzufructului cu conditia ca sa folosit de ele ca un bun proprietar.
Aceste dispozitii se aplica fata de toate bunurile corporale, deoarrece, in principiu, ele se uzeaza prin utilizare. Daca
 se constata ca uzura sau degradarea bunurilor se datoreaza neglijentei uzufructuarului, acesta va fi tinut la plata
despagubirilor. Constatarea starii corespunzatoare a bunului la miomentul restituirii tb sa se faca in temeiul actului
de invetariere a bunurilor mobile intocmit la momentul predarii bunului sau in cazul imobilelor al actului de
constatatare a starii bunului. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemneaza in Registrul bunurilor
immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul
din registrul de stat al pj, actul prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului,
HIIJ), va fi prezentat cadastral territorial. Pornind de la dispozitiile art 412 (6) in cazul stingerii uzfructului, nudul
proprietar va fi obligat sa compensezze uzufructuarului cheltuielile de reparative capital pe care acesta le-a suportat.
Rezulta ca atunci cind obietul uzufructului se restituie intr-o stare mai buna decit cea indicate la art 409, aceasta
imbunatattire datorindu-se interventiei uzufructuarului, nudul proprietar est eobligat sa restituie valoarae
imbunatatirilor.

2.3 daca uzufructul se constituie asupra unui imobil, nasterea, modificarea sau stingerea este conditionata de
inscrierea in registrul de stat. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemneaza in Registrul bunurilor
immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul
din registrul de stat al pj, actul prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului,
HIIJ), va fi prezentat cadastral territorial

Testul nr.9

Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in reintegrare

1.1 Actiunile posesorii sunt actiunile judiciare pe care le poate inainta posesorul sau fostul posesor p/u a-si apara
posesia tulburata. Scopul acestor actiuni consta in a proteja starea de fapt contra unor tulburari ilegale.

Actiunea in reintegrare – este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceara restituirea stapinirii de fapt
asupra bunului.

1.2 Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este nevoie de intrunit urmatoarele cerinte:
1. Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta
2. Actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a 3 ani,fiindu-I aplicabile regulile termenului de prescriptive
extinctive
3. Posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra bunului
4. Deposedarea trebuie sa rezulte dintr-un act de violent
5. Actualul posesor (piritul) nu are un drept preferential de posesie
1.3 Matusa Parascovia,pentru a-si revendica gainile trebuie sa demonstreze ca aceste gaini i-au apartinut anterior,adica
inainte de producerea furtului…Ea trebuie sa demonstreze ca Ion (piritul) nu are un drept preferential de posesie
asupra gainilor,iar matusa Parascovia este un posesor de buna-credinta si ca actiunea judiciara depusa de catre
aceasta nu a depasit termenul de prescriptie de 3 ani.Matusa Parascovia trebuie sa demonstreze ca a fost deposedata
de gaini anume printr-un act illegal,violent (furt).
Paratul Ion pentru a-si pastra gainile trebuie sa demontreze ca este un posesor actual de buna-credinta sau poate ca
are un drept preferential de posesie asupra gainilor.

Subiectul 2:
2.1 Dreptul de servitute este un dr. real care apartine proprietarului unui obiect (imobilul dominant) de a se folosi intr-o
forma oarecare de imobilul vecinului sau (imobilul aservit) insa doar pentru uzul sau utilitatea imobilului dominant.
Potrivit art. 428,Cod Civil, servitutea este sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit)pentru uzul sau utilitatea
imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).

Caracterele juridice ale dr. de servitude sunt:

1.este un drept asupra proprietatii unei alte persoane – dr. de servitude apartine proprietarului de teren dominant asupra
terenului aservit,care apartine unui alt proprietar.

2. este un drept real – fiindca este un drept asupra unui lucru,este un drept opozabil tuturor subiectelor de drept.

3.este un drept imobiliar – dr. de servitute se poate constitui numai asupra bunurilor imobile.

4.este un dr. perpetuu - care se caracterizeaza prin faptul ca dr. de servitute dureaza atat timp cat exista nu numai terenul
dominant,dar si terenul aservit si numai in masura in care nu intrevine o alta cauza de stingere a dr de servitute.

5.este un dr. accesoriu – servitutea este un accesoriu al terenului dominant , a carui utilitate o sporeste.

6. este un drept indivizibil – caracterul indivizibil arata ca , in cazul in care unul dintre terenuri se afla in proprietate
comuna, ptu constituirea dr. de servitute este necesar acordul tuturor coproprietarilor.

2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:

1. in functie de manifestarea lor externa,servitutile sunt aparente si neaparente (art.430(1)) – aparente sun servitutile
care se cunosc prin semne exterioare(servitutea de trecere pentru care exista o carare ori un drum asfaltat; servitutea de
vedere ptu care exista o fereastra sau un balcon),pe cand cele neaparente sunt cele care nu se atesta prin astfel de
semne(servitutea de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime; un apeduct instalat in pamant,de a caror existent se poate
lua cunostinta dor din documente sau la dezgruparea tevilor).

2. in functie de modul de executare , sevitutile sunt continue si necontinue (art.430(2))

-servituti continue – sunt servitutile al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesara fapta omului,de
exemplu apeductul,gazoductul,scurgerea apelor,servitutea de vedere.

-servituti necontinue – cele pentru a caror existenta este necesara fapta omului,de exemplu servitutea de trecere,de a lua
apa din fantana.

3. in functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtinera de la savirsirea unor actiuni, servitutile
sunt positive si negative (art. 430(3))

- servitutile positive – sunt cele care indreptatesc pe proprietarul terenului dominant sa faca in mod direct anumite acte
de folosinta pe terenul aservit,de ex. Dr. de a trece,dr. de a lua apa din fantana.

-sevitutile negative – cele care impugn proprietarului terenuli aservit anumite restrictii in exercitiului dr. sau de
proprietate,de ex.: interdictia de a cosntrui pe propriul teren,interdictia de a construe mai sus de o anumita inaltime.

Servitutile legale sunt acele servituti care isi au originea in lege si au ca obiect utilitatea publica sau privata.Codul Civil nu
reglementeaza servitutile legale deoarece situatii similare sunt cuprinse in dreptul vecinatatii care constituie niste limite
legale ale dr. de proprietate,neexistand prin urmare temeiul juridic de a le numi servituti.
Test nr. 10

Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public

1.1 Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept real al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale asupra
unor bunuri mobile si immobile de interes national sau local.Din domeniul public al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege,precum si bunurile care ,prin natura lor , sunt de uz
sau de interes public.

Subiectele bunurilor domeniului public sunt: statul sau unitatile administrativ-teritoriale.

1.2 Caracterele juridice ale bunurilor domeniului public sunt:

a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase din circuitul civil,prin urmare aceste bunuri nu pot
fi instrainate.

b) sunt impresctibile – acest character presupune faptul ca bunrile domeniul public nu pot fi dobindite prin modul de
dobindire a dreptului de proprietate cum este uzucapiunea

c)sunt insesizabile –caracterul insesizabil a bunurilor din domeniul public consta in imposibilitatea urmarilor,pe baza
pretentiilor unor creditori.

Subiectul 2 Dreptul de uz

2.1 Dreptul de uz- este un drept real in temeiul careia titulaul sau poate folosi bunul si culege fructele sale in limita
nevoilor sale si a familii sale .

2.2 asemanari:

- atit drptul de uz cit si dreptull de usufruct sint drepturi reale

-ambele drepturi au un character temporar pr in esenta lor

-ambele drepturi se constituie in temeiul unui act juridic sau in baza legii

-dreptul de uz se exercita similar dreptului de uzfruct in baza normelor acestui drept care se rasfring si asupra obligatiilor
si drepturilor uzuarului.

Deosebiri:

-dreptul de uz spre deosebire de uzfruct este un drept restrins si partial

-uzufructuarul are dreptul de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul ,pe cind uzuarul poate culege fructele
bunului in limita nevoilor sale si familiei sale
Test nr 11

Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate

1.1 Dreptul de proprietate – este un dr subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere proprie si in interes
propriu a atributelor de posesiune ,folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele stabilite de lege

Temeiurile de incetare a dr de proprietate :

-incetarea benevola a dr de proprietate-poate avea loc in urma actiunii proprietarului:a)consumarea sau distrugerea
bunului;b)incheierea unui act juridic translativ de proprietate;c)renuntarea la bun

-incetarea dr de proprietate ca rezultat al unur fapte obiective:a)pieirea fortuita sau distrugerea bunului;b)pierderea
bunului

-incetarea dr de proprietate contravointei proprietarului:a)urmarirea bunurilor in legatura cu obligatiile

proprietarului;b)instraiarea bunurilor pe care ,conform legii ,persoana nu le poate avea in proprietate;c)rascumpararea
animalelor dosmetice in cazul incalcarii regulilor de comportare cu acestea d)privatizarea proprietatii de
stat;e)exproprierea pt cauza de utilitate publica;f)rechizitia ;g)confiscarea

1.2 analiza:

1)Renuntarea la dr de proprietate ceea ce inseamna ca proprietarul poate renunta oricind la dr de proprietate printro
declaratie ,in acest sens sau alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara intentia de a pastra dr de
proprietate asupra lui.Renuntarea poate fi facuta doar de proprietarul bunului nu si de alte persoane care detin bunul cu
dr de posesiune si folosinta.Pot renunta la dr de proprietate atit pers fizice si juridice,cit si statul si unitatile
administrativ-teritoriale.

2)exproprierea pt cauza de utilitate publica- prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de dr patrimoniale din
proprietate private in proprietate publica,transferul catre stat de bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati
administrative-teritoriale sau,dupa caz,cedarea catre stat sau catre o UAT a dr patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari
pt cauza de utilitate publica de interes national sau de interes local,in conditiile prevazute de lege ,dupa o dreapta si
prealabila despagubire.

3)Confiscarea –prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt fapte ilicite,in temeiul a
unei hotariri a instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice competente.Daca proprietarul bunului nu e
deacord cu actul administrative de confiscare,acesta poate fi atacat in instanta de judecata.

Subiectul 2 Dreptul de abitatie

2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers fizice de a trai in locuinta unei alte pesroane.Titularul
dr. de abitatie poate locui personal sau impreuna cu sotul si copii sai.

2.2 Asemanari:

-dr de abitatie este guvernat de aceleasi dispozitie ca si dr de usufruct

-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane ceea ce poate constitui si obiect al dr de usufruct

-ambele dr se constituie in temeiul act juridic sau a legii

Deosebiri:
-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in circuitul civil pe cind dr de abitatie se constituie doar
asupra unei locuinte.

-uzufructuarul se foloseste de bun si culege fructele intocmai ca proprietarul pe cind titularul dr de abitatie are dr doar
asupra partii de care dispune.

Test nr 12

Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii

1.1 PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta proprietarului posesor al bunului fata de tert de inlatura piedicile in
posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei apartin.Actiunea negatorie e similara actiunii in complingere prin
care posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a posesiunii,impiedicare liberului ei exercitiu
1.2 Caracterele juridice ale actiunii negatorii:
1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde proprietate ca dr real
2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o actiune negatorie o are numai titularul dr de
proprietate
3)e o actiune imprescriptibila

Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr de proprietate

2.1 Accesiune imobiliara naturala consta din unirea unui imobil cu un alt bun imobil si are loc ca urmare a unui
eveniment al naturii,pe cind accesiunea imobiliara artificiala reprezinta unirea unui bun imobil cu alt imobil prin
fapta unei persoane.

2.2 cunoastem urm tipuri de accesiune imobiliara naturala:

1)Aluviunile –sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite la malurile apelor curgatoare,acestea adaosuri
revin proprietarului de teren riveran
2)Avulsiuni-reprezinta unirea unei bucate de pamint la un mal, ea fiind rupta brusc de apa curgatoare de la un alt
sector de teren.Proprietarul bucatei de pamint pastreaza proprietatea daca o revendica de un termen de un an,in ca
contrar proprietarul terenului riveran va dobindi proprietatea bucatei de pamint
3)formarea insulelor- in cazul o apa curgatoare formind un mal nou inconjoara terenul proprietarului riveran,aceasta
ramine proprietarul insulei create.

Test nr 13
Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare

1.1Conditiile admiterii actiunii in revendicare:

a)pierderea de catre proprietar a posesiunii asupra bunului
b)determinarea individuala a bunului
c)aflarea bunului in posesiune straina si neaparat illegal

1.2 a)reclamantul tb sa demonstreze ca e proprietarul adevarat si actual al bunului,daca reclamantul a demonstrate

ca e proprietar sarcina probei trece la pirit.Piritul poate bloca actiune ain revendicare care daca demonstreaza ca
desi nu a dobindit drept de proprietate de la adevaratul proprietar,el totusi la dobindit singur prin uzucapiune.
b)sa nu fie expirat termenul de prescriptive extinctive,ca effect reclamantului I se recunoaste proprietatea asupra
bunului revendicat ,iar piritul e obligat la restituirea lui.
 c)bunul sa fie individual determinat sis a nu fie distrus

Subiectul2.notiune de posesie ca stare de fapt

2.1 posesiunea ca stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care ,in conditiile
legii,produce anumite efecte juridice.Spre deosebire ca starea de fapt care consta in stapinirea bunului, starea de
drept se caracterizeaza prin existenta dr de a poseda.

2.2 Jurisconsultul Rudolf von Ihering a elaborate teoria obiectiva referitoare la posesiune.prin aceasta conceptie
autorul reduce posesiune la un singur element si anume la acel material,la corpus.In conceptia acestui savant
posesiunea este stapinirea exercitataa asupra unui lucru .
O alta teorie cunoscuta este teoria lui Savighy care poarta denumirea de teoria subiectiva.El considera ca posesor
este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun proprietar,aceasta
teorie destinge 2 elemente cel material sic el volitil.
Codul civil din 2002 a acceptat teoria obiectiva prin care se spune ca posesiunea se dobindeste prin exercitarea voita
a stapinirii de fapt a bunului.

2.3 Posesia este o stare de fapt si consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui bun,iar cel care se afla in
stapinirea bunului nu are si dreptul de a-l poseda.Posesiunea nu este un drept,ea nu poate fi transmisa succesorilor
prin act de succesiune.Codul Civil in art.303 anume asa prevede ca posesiunea este o stare de fapt,astfel asupra
aceluiasi bun nu este posibil sa coexiste posesie ca stare de fapt si posesie ca stare de drept.

Test nr 14.

Subiect 1.Folosinta-atribut al dreptului de proprietate.

1.1folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau,culegind sau percepind in proprietate toate
fructele pe care acesta le produce.deasemenea prin folosinta se intelege posibilitatea proprietarului de a sustrage
din bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale material si culturale.

1.2 folosinta este unul dintre cele 3 atribute ale dreptului de proprietate care ii ofera titularului dreptul de a se folosi de
bun si de ai culege fructele acestuia.dr de folosinta include si posibilitatea de a nu folosi bunul,ceea ce nu duce la
pierderea dreptului de proprietate deoarece dr de propritate are un character perpetuu,adika acest drept nu se
stinge prin neuz .folosinta bunurilor poate fi exercitata atit de catre proprietar ,nemijlocit,cit si de alte persoane,la
vointa proprietarului.

SE poate spune ca principala deosebire dintre folosinta si dispozitia bunului ca attribute ale dr de proprietate consta in
faptul ca folosinta include intrebuintarea calitatilor utile ale bunului,iar dispozitia-schimbarea statutului juridic al
bunului.
 1.3 transmiterea posesiei temporare catre un tert se efectueaza in vrtutea atributului de folosinta,deoarece in acest caz
prorprietarul incredinteaza unei altei persoane dr de folosinta asupra bunului,locuintei,ceea ce inseamna ca nu are
loc o schimbare a statutului juridic al bunului – ca in cazul atributului de dispozitie.

Subiectul 2.Drepturile si obligatiile uzufructuarului.

2.1Drepturile uzufructuarului:

 Dreptul de posesiune
 Dreptul de folosinta
 Dr la fructe
 Dr de a dispune de bunurile consumptibile
 Dr de a face reparatie capitala
 Dr la compenasarea cheltuielilor de reparative si despagubiri

Obligatiile:

 De primire a bunului si de intocmire a inventarului

 De a se folosi de bun ca un proprietar
 De informare
 De pastrare destinatiei bunului
 Efectuarea reparatiilor
 De restituire a bunului obiect al dreptului de usufruct
 De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa uzufractuarului

2.2Conditii:

Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune.  Uzufructuarul poate
închiria sau arenda altuia, integral sau în parte, bunul mobil obiect al uzufructului dacă , la momentul constituirii
uzufructului, nu a fost stabilit altfel.

     Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă , uzufructuarul nu are dreptul să -l dea în
chirie sau arendă fă ră acordul nudului proprietar sau fă ră autorizaţia instanţei de judecată dacă acest drept nu i-a fost
acordat expres la momentul constituirii uzufructului.  În cazul câ nd obiectul uzufructului este un bun mobil, uzufructuarul
îl poate da în chirie sau în arendă oricâ nd, integral sau parţial, dacă la momentul constituirii uzufructului nu a fost stipulat
altfel.

Testul nr 15

Subiectul 1.Ocupatiunea

1/1 Ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate care se realizeaza prin luarea in posesiune a unui bun
care nu apartine nimanui,devine proprietarul lui de la data intrarii in posesiune.iar bunul gasit este bun mobil care
proprietarul la pierdut,iar o alta persoana la gasit,in acest caz bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului
sau.

1.2se considera ca bunurile sunt fara stapin in urm 3 situatii:a)bunuri al caror proprietar a renuntat express la dreptul de
proprietate;b)bunuri abandonate;c)bunuri care prin natural or nu au proprietar
Subiectul 2 Proprietatea comuna

2.1 proprietatea comuna reprezinta cazul in care asupra unui bun au dr de proprietate 2 sau mai multi proprietari.

Conform leg in vigoare sunt cunoscute 2 forme ale prop. Commune:

1)prop. Comuna pe cote-parti: este un dr de prop. Care apartine la 2 sau mai multe persoane ,exprimat in cote ideale
asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa

2)prop comuna in devalmasie:este cazul in care dr de prop aprtine concomitant la 2 sau mai multe pers asupra unui bun
pe care il detin in proprietate acesta raminind nefractionat in materialitatea sa ,nefiind determinate nici cota-parte ideala
din dr de proprietate .

2.2 Folosinta si dispozitia asuprsa bunului aflat in proprietate comuna pe cote-partise exercita cu consititamintul
tuturor coproprietarilor.Referitor la exercitarea dr de folosinta,codul civil prevede coproprietar are dr de a folosi bunul
prop comuna pe cote-partiin masura care nu schimba destinatia lui si nu adduce atingere celorlalti coproprietari.Ca
rezultat coproprietarii dobindesc in prop fructele si veniturile aduse de bunul comun.Modul de folosire a bunuui comun
se stabileste prin acordul proprietarilor sau in caz de divergente,prin hotarire judecatoreasca in baza unei aprecieri
echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.In cazul exercitarii dr de dispozitie asupra bunului comun ,codul civil
prevede ca fiecare coproprietar poate ssa efectueze acte de consrvare a bunurilor prop comuna pe cote-parti fara acordul
celorlalti coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Tb sa se faca distinctie
intre dispozitia intregului bun si dispozitia cu cota-parte din prop comuna pe cote-parti.Actele de dispozitie asupra
bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost dat acordul tuturor coproprietarilor.

testNr 16

subiectul1 Incetarea dr de propritate

1.,1Din cauza caracterului perpetruu a dr de preoprietate el poate inceta doar cind dispare bunul.Dr de prop inceteaza in
conditiile legii in urma consumarii,pieirii fortuite sau distrugerii bunului,instrainarii lui in temeiul unui act
juridic,renuntarii la dr de prop ,precum si in alte cazuri prevazute de lege.

Spre deosebire de incetare a dr de prop ,transmiterea acestuia necesita existenta acordului de vointa al partilor
participante.

1.2Asemanari:

a)in toate aceste 3 cazuri lipseste vointa proprietarului ,adica dr de prop inceteaza contrar vointei
acesteia.

b)in toate aceste 3 cazuri ,daca proprietarul nu e deacord cu actul de incetare a dr de prop ,acesta
poate ataca intro instanta de judecata

\c)in toate aceste 3 cazuri statul este subiectul care cere incetarea dr de prop a pers fizice sau juridice.

Deosebiri:\

a) Atit expropriere cit rechizitia si confiscarea se deosebesc prin continutul si scopul fiecareia
 b) Exproprierea si rechizitia spre deosebire de confiscare prevede o despagubire a proprietarului

c) Rechizitia are un character temporar,pe cind expropierea si confiscarea au un character definitive.

Subiectul 2 Dezmembramintele dr de prop

2.1

Dezmembramint al dr de prop reprezinta drepturile reale principale, derivate din dreptul de proprietate privata asupra
unui bun proprietatea altei persoane, care se constituie sau se dobandesc prin transferarea unor elemente ale
continutului juridic al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin exercitarea
acestor elemente de catre proprietarul bunului si o alta persoana.

Drepturile reale grevate de dezmembraminte ale dr de prop sunt:dr de uz ,de usufruct,de abitatie de superficie si de
servitute.

2.2 dreptul de uzufruct sau dr de abitatie ,in dependent de ce dr iau fost oferite fiului de catre tata.

Test nr 17
Subiectul 1
1.1 Definiti atributele dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile proprietarului) reprezinta dreptul de posesiune, dreptul de folosinta si
dispozitie ce au un caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul unor alte persoane.

1.2 Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de proprietate.

Atributele dreptului de proprietate in conformitate lu legislatie se imparte in:
-Dr de posesiune
- Dr de folofita
-Dr de dispozitie.

Posesiunea este un important atribut al dreptului de proprietate fiindca in cazul in care proprietarul este lipsit de posesiune este
lipsit si de posibilitatea de a-si exercita dreptul de proprietate. Nevind bunul in posesie nu poti folosi bunul , nici dispune de el.
In literatura de specialiatate exista mai multe definitii asupra importatei ei cum ar fi:
- Posesiunea consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate de a stapini bunul,
-Posesiunea este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul ce-I apartine in materialiatatea sa, comportindu-se fata de toti
ceilalti ca titular al dreptului de proprietate.
Insa posesiunea ofera proprietarului posibiliatatea de a stapini in fapt bunul. O asemenea stapinire ii poate apartine direct si nemijlocit,
exercitindul in interes propriu si in putere proprie. Proprietarul insa poate conveni ca stapinirea de fapt sa fie exercitata de o alta
persoana, dar in numele si in interesul sau.

Folosinta este prerogativa in a carei temei proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau percepindu-I fructele ( naturale,
civile, industriale ). Prin folosinta se intelege si posibilitatea proprietarului de a sustrage sin bun calitatile utile ale acestuia in scopul
satisfacerii necesitatilor sale materiale si culturale.
Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in unele cazuri poate fi instituit prin lege obligatia de a folosire a
bunului daca nefolosirea bunului ar cintraveni intereselor publice. In acest caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi
bunul ori sa-l dea in folosinta unor terti in schimbul unor contraplati corespunzatoare.

Dispozitia - se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunului : vinzare, transmitere prin mostenire, donare. Ca rezultat al
exercitarii dreptului de dispozitie proprietarul intra in relatii juridice cu persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul dintre cele mai
importante atribute ale proprietarului. Anume prin el proprietarul se deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. In concluzie
afirmam ca proprietarului apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a dispune de ele. In anumite cazuri de unele din
aceste imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl locatarul poseda, foloseste bunurile unei persoanei de la care le-a luat in
locatiune, iar in unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.

1.3 Apreciati daca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert ( locatiune, comodat ) se
efectuiaza in virtutia atributului de folosinta sau a atributului de dispozitie, acordat de dreptul de
proprietate.

Transmiterea bunului in popsesiune temporara catre un tert se efectuiaza in virtutia atit atributului de dispozitie cit si celui de
folosinta deoarece in ura studierii corelatiei dintre dreptul de folosinta si dispozitie putem spune ca proprietarul dind bunul sau in
locatiune sau comodat poate obtine venituri atit in urma exercitarii dreptului de folosinta cit si a dreptului de dispozitie, insa de regula
veniturile din exercitare drepturilor de dispozitie sunt banesti, iar din exercitarea dreptului de folosinta sunt naturale.

Subiectul 2. Uzucapiunea
2.1 Identificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si prescriptia extinctiva.
Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea indelungata a unui bun mobil sau
impobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.
Prescriptia extinctiva mijloc de stingere a dreptulu la atiune in sens material, prin neexercitarea acelui drept in intervalul de
timp stabilit de lege

2.2 Determinati cazurile in care dobindidorul de buna-credinta dobindeste dreptul de proprietate

pina la expirarea termenului de 5 ani, pentru mobile sau 15 ani pentru imobile.
Potrivit legislatiei in vigoare pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesar ca cel care poseda bunul trebuie sa
fie de buna-credinta, posesiunea trebuie exercitata timp de 5 ani, in cazul bunurilor mobile si de 15 ani in cazurile bunurilor imobile,
posesiunea trebuie sa fie utila. Insa in unele tari nu se impune o astfel de conditie din ceia ce rezulta ca nu cere ca posesiunea sa fie de
buna credinta. Si posesorul de rea credinta poate dobini prind uzucapiune dreptul de proprietate ceia ce ii impune un termen de 30 ani
pentru a uzucapa ( bunuri imobile) . In ceia ce priveste bunurile mobile este aplicabila regula conform careia bunurile mobile se prescriu
prin faptul posesiunii lor fara a fi necesara curgerea de timp.

Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in acest sens este impartirea comorii jumatate
prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate descoperitorului.

Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai raspindite si cel mai important mod de
dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)

Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in
lege, in conditiile acesteia.
 Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta
este translativa de proprietate.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in cazurile prevazute de lege.

2.3 M.V a depus o actiunein judecata impotriva Consiliului municipal Chisinau si OCT Chisinau privind
recunoasterea dobindirii dreptului de prprietate prin uzucapiune asupra terenului din str SF Vinere
71, Chisinau. In motivarea actiunii M.V a indicat ca este proprietar al casei de pe terenul in litigiu.
Totusi din 1985 M.V achita impozitul funciar si se comporta ca un proprietar cu terenul in cauza.
Reprezentantii piritului au indicat sa autoritatea publica locala este inscrisa ca si proprietar al
terenului in Registru bunurilor imobile.
Cistig de cauza va avea MV deoarece intruneste toate conditiile pentru a uzucapa terenul:

 Este posesor de mai mult de 15 ani

 Posesia este utila, continua si publica

Test nr 18
Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de proprietate
1.1 Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea imobiliara.
Acesiunia mobiliara - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori confectionarea sau
obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia. Exista trei cazuri de accesiunie
mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea si confuziunea.

Accesiunia imobiliara – principiul general ce domina aceasta materie este : : pamintul este considerat bun
principal iar lucrurile care se incorporeaza in el sunt accesorii. Exista doa tipuri de accesiune imobiliara: 1) naturala-
( aluviunea, alvusiunea) , 2) artificiala.

1.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati ale accesiunii mobiliare si

stabiliti regimul juridic al acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti care desi formeaza un singur tot,
pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se
deteriora ori separarea desi nu le afecteaza necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca doua bunuri care apartin
diferitor proprietari s-au unit incit nu se mai pot separa fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli excesive, noul
bun apartine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca sau prin valoarea bunului
initial, fiind obligat sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit cu bunul principal.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina. Am putea deduce ca materia este
bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul specificatiunii regula este ca dreptul de proprietate asupra bunului
rezulta din prelucrarea materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei generale este obligat sa
plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul sa devina proprietarul noului bun chiar in lipsa unei intelegeri cu
proprietarul materiei. In acest caz lucratorul trebuie sa fie de buna credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara
valorii materiei. Cel care trebuie sa restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l retina pina va primi
de la proprietarul noului bun suma datorata.

Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari. In cazul in care un bun s-
a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor proprietari si nici un nu poate fi considerata materie
principala, proprietarul care nu a stiut despre confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca
materiliilr amestecate nu pot fi separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional
cantitatii, calitatii si valorii materiei fiecaruia.

1.3 Speta

Cistig de cauza va avea Julia deoarece pentru ca opera sa-I apartina lucratorului acesta trebuie sa fie de buna credinta si
valoarea operei sa depaseasca valoarea materiei, in cazul nostrum specificatorul nu este de buna credinta.

Subiectul 2 . Dretul de proprietate comuna in devalmasie.

2.1 Definiti dreptul de proprietate compuna pe cote-parti si in devalmasie. Explicat concepul de “ cota-parte ideala”.

Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai multe persoane exprimat in cote
ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.

Dr de propr comuna in devalmasie – dr ce apartine concomitent a doua sau mai multe persoane asupra unui bun pe
care il detine in proprietate, acesta raminind nefrationat in materialiatatea sa, nefiind determinata nici cota-parte ideala din dr de
proprietate.

În ceea ce priveşte cota – parte ideală din dreptul de proprietate asupra bunului comun, fiecare titular are un
drept propriu exclusiv şi va putea să o înstră ineze, total sau parţial, prin acte cu titlu oneros sau gratuit. În privinţa
bunului în materialitatea sa, asupra acestuia nu se pot face acte materiale fă ră acordul unanim al coproprietarilor

2.2 Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna in devalmasie .

Proprietatea in devalmasie ca forma a proprietatoo comune se distinge prin faptul ca apartine nefrationat
tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect bunuri comune nefractionate in materialitatea lor, titularii nu au determinata
nici o cota-parte idealamatematica in dreptul de proprietate. Devalmasia in principiu tine de anumite relatii existente
intre titulari, in primul rind relatiile de familie.
Codul civil admite ca proprietatea comuna in devalmasie sa aiba ca subiect atit pesoane fizice cit si persoane jurudice.

In ceia ce priveste opiniile din literatura de specialitate in legatura cu dobindirea proprietatii comune in devalmasie, ea se
imparte in doua categorii:
1) devlmasia poate rezulta din legi si din conventia partilor, ca legea nu exclude si nici nu interzice posibilitatea dobindirii
proprietatii devalmase in afara raporturilor familiale.
2) dreptul de proprietate in devalmasie poate aparea numai in temeiul legii si prin urmare al casatoriei.
In concluzie putem mentiona faptul ca proprietatea comuna inclusiv cea devalmasa poate aparea in temeiul legii sau al
unui act juridic dar nu prin conventia partilor.

2.3 Speta

Sotia va avea cistig de cauza

Test nr 19

Subiectul 1. Functiile patrimoniului

1.1 Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.

Patrimoniu reprezinta totaliatatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale privite ca o suma de valori active si pasive strins
legate intre ele, apartinind unor persoane fizice si juridixe determinate.

Functia patrimoniului consta in faptul ca este gajul general al creditorului chirografari, explica si face posibila subrogatia
reala cu titlul universal, face posibila transmiterea universala si cu titlu universal.

1.2 Identificati si analizati functiile patrimoniului.

Functiile patrimoniului in conformitate cu prevederile legale sunt:

Gajul general al creditorilor chirografari- sunt creditorii negarantati care au la momentul intrarii procesului de insolvabilitate, o
creanta patrimoniala fata de debitor. Chirografii sunt creditorii care nu dispun de o garantie reala, prin care sa le fie asigurata creanta.
Creditorii chirografi neavind o garantie reala asupra unui bun determinat ca creditorii gajisti au in schimb drept garantie intregul
patrimoniu al debitorului privit in ansamblu ca universalitate juridica, exista interdependent de bunurile ce intra in cuprinsul sau.
Subrogatie reala cu titlu universal - inlocuirea unui bun cu altul in cadrul unui patrimoniu al unui raport juridic. Subrogatiea poate fi
personala – atunci cind un subiect al raportului juridic civil este inlocuit cu o alta persoana si reala- atunci cind un bun este inlocuit cu un
alt bun. Subrogatia reala poate fi cu titlu universal sau cu titlu particular. Are titlu universal subrogatia reala care se produce in cuprinsul
unui patrimoniu si titlu particular cind are loc in raport cu un bun particular ( atunci cind este un bun determinat inlocuit cu un alt bun.
Subrogatia reala cu titlu particular va opera doar in cazurile prevazute de lege).

1.3 Speta

locul sumei care exista pe contul de deposit bancar special a fost luat de catre automobile, ceea ce rezulta ca automobile
face parte din patrimonial sotului.

Subbiectul 2. Constituirea dreptului de uzufruct.

2.1Identificati si descrieti modurile de constituire a dreptului de uzufruct.

Uzufructul se poate constitui prin lege sau act juridic. In cazurile prevazute de lege uzufructul poate fi constituit prin hotarire
judecatoreasca.
1) Constituirea uzufructului prin efectul legii. – parintii folosesc bunurile copiilor
 2) Constituirea uzufrunctului prin act juridic. – uzufructul se constituie prin vointa omului imbracind forma unui act juridic
unilateral( testament) sau bilateral ( contract). Persoana care poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul
bunului.
3) Constituirea uzufructului prin hotarirea judecatoreasca . – dreptul de uzufruct se poate constitui prin hotarire judecatoreasca
numai in cazul in care legea prevede o astfel de modalitate. In procesul de insolvabilitate poate fi evidentiata o situatie in care
s-ar constitui un uzufruct prin vointa unei alte persoane decit proprietarul.

2.2Determinati caracterele juridice ale contractului de constituire a uzufructului.

Uzufructul se particularizeaza prin urmatoarele caractere:

1) Uzufructul este un drept real deoarece presupune o legatura directa dintre titularul sau si bun, adica este un drept real
principal deoarece are o existenta autonoma si se exercita ca si dreptul de proprietate, insa fara a afecta substanta lucrului si
fara ai hotari soarta juridica. Aparent uzufructul se aseamana cu locatiunea care este un drept de creanta.
- Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatoria se ai conserva substanta, de a efectua reparatiile de
intretinere a bunului si de a se comporta fata de el intocmai ca un proprietar, pe cind locatarul preia bunul de la locatar in
stare corespunzatoare conform destinatiei convenite prin contract cel din urma avind obligatia sa mentina bunul in stare
pe durata locatiunii si sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchirial.
- Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede alt fel , locatarul insa nu are
dreptul sa schimbe forma bunului nici sal foloseasca in alt scop de cit la destinatie.
- Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin acesta uzufructul, locatarul nu poate renunta la la dreptul sau
avind posibilitatea de a rezilia contractul in modul stabilit de lege.

2) Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa.

Uzufructul constituit in favoarea unei persoane fizi cepoate dura cel mult pina la decsul acesteia, iar cel constituit in
favoarea unei persoane juridice va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de 30 ani. Actul jurudic prin care se constituie un drept
de uzufruct perpetuu sau de transmisibi pentru cauza de moarte este lovit de nulitate.

3) Uzufructul este un bun inalienabil.

Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt mod. Nici gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie
insa nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca bunul ce face obiectul uzufructului, inclusiv prin transmiterea in locatiune sau
arenda in conditiile legii, creditorul uzufructuarului poate urmai drepturile acestuia altele celia de cit de uzufruct.

4) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumabile.

Potrivit legislatiei uzufructul se extinde si asupra unor bunuri consumabile care sunt parti componente ala unui
patrimoniu dat in uzufruct.

2.3 speta

Test nr 20

Subiectul 1. Uzucapiunea

1.1Definiti uzucapiunea
Uzucapiunea este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea indelungata a unui bun mobil sau imobil
in termenele si in conditiile prevazute de lege.
1.2Descrieti conditiile necesare a fi inturnite pentru a se putea dobindi dreptul de proprietate prin
uzucapiune.
Pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesara a inturni urmatoarele conditii:

- Cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta – dbinditorul de buna credinta dobindeste
dreptul de proprietatea asupra bunuluimobil in cazul in care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. Nu exista
buna credinta cind dobinditorul stia sau trebuia sa stie ca cel de la care a dobindit bunul nu era proprietarul lui. Buna
credinta trebuie sa existe pina in momentul intrarii in posesiune inclusiv. Dobinditorul de buna credinta nu dobindeste
dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile in cazul in care bunul a fost furat, pierdut sau iesit din posesiunea
proprietarului contra vointei lui sau dobinditorul la obtinut cu titlu gratuit.

- Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani pentru bunurile mobile si 15 ani in cazul
bunurilor imobile - daca o persoana fra sa fi dobindit dreptul de proprietate a posedat cu buna-credinta sub nume
de proprietar un bun imobil timp de 15 ani sau unul mobil pe parcursul a 5 ani la expirarea termenului dat, acesta devine
proprietarul bunului respectiv.

- Posesiunea trebuie sa fie utila- adica ea trebuie sa fie lipsita de o suma de vicii a caror existenta o impiedica sa
produca consecintele juridice normale. In conformitate lu legislatia in vigoare nu poate sa produca efecte juridice alte
cazuri prevazute de lege de cit posesiunea utila. Pina la probaa contrarie posesiunea este prezumata a fi utila.

Nu este utila posesiunea discontinua, tulburata, clandestina sau precara adica posesiunea trebuie sa fie continua,
continuitatea ei consta in succesiunea regulata a actelor de posesiune la intervalele scurte care nu comporta lacunele sau
abandonul lucrului.

Posesiunea trebuie sa fie pasnica adica posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Ea este violent in cazul in care
posesorul a obtinut-o prin violenta adica a uzat de cai violente sau a amenintat detinatorul anterior.

Posesiunea trebuie sa fie publica – va fi publica daca nu va fi clandestina. Ea va fi publica atunci cind se exercita in vazul
tuturor si este cunoscut de toti cei care voiesc sa o vada ori sa o stie.

1.3 speta

Dna Pagu va avea cistig de cauza deoarece intruneste toate conditiile de uzucapiune:

 Termen – 5 ani
 Posesie de buna credinta
 Posesie utila, publica si pasnica

Subiecul 2. Proprietatea comuna

2.1 Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii comune definindule.

Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au dreptul de proprietate doi sau mai multi
titulari.

Proprietatea comuna pe cote-parti –este dreptul de proprietate care apartine a doua sau mai multe persoane,
exprimate in cote ideale asupra bunului nefractionat in realitatea sa.

Propriepatea comuna in devalmasie – este dreptul ce apartine concomitent a doua sau mai multe persoane
asupra unui bun pe care il detin in prroprietate acesta raminind nefractionat in materialitatea sa, nefiind determinata nici
cota sa ideala din dreptul de proprietate.
2.2 Determinati si analizati modul de posesie, folosinta si dispozitie a bunurilor aflate in proprietatea
comuna obisnuita si temporara.
Posesiunea, folosinta si dispozitia asupra bunului aflat in proprietate comuna se exercita cu consimtamintul tuturor
coproprietarilor. In ceea ce priveste exercitarea dreptului de posesie asupra bunului proprietate comuna, coproprietarul este in drept sa
ceara in posesie si folosinta parte din bunul comun corespunzator cotei sale iar in caz de imposibilitate, sa ceara coproprietarilor care
poseda si folosesc bunul plata unei compesatii echitabile. Coproprietarii pot stabili prin intelegere ca dreptul de posesiune sa fie
exercitat de un singur coproprietar de citiva coproprietari sau de catre un tert.

In ceia ce priveste dreptul de folosinta fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comuna pe cote-parti
in masura in care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se
stabileste prin acordul coproprietarilor sau in caz de divergente prin hotrire judecatoreasca in baza unei apreciei echitabile a interesele
tuturor coproprietarilor. Ca rezultat al exercitarii dreptului de folosinta coproprietarii dobindesc in proprietate fructele bunului comun.

Referitor la dreptul de dispozitie asupra bunului proprietate comuna , trebuie sa se faca distinct intre dispozitia intregului
bun. Pornind de la faprul ca in cazul proprietatii comune bunul nu se fractioneaza, conform regulii generale actele de dispozitie asupra
bunurilor comune pot fi incheiate doar de daca au fost dat acordul tuturor coproprietarilor. Fiecare coproprietar avind asupra bunului
comun numai o cata-parte din dreptul de proprietate nu poate sa dispuna de partile din bun care nu-I apartin. Prin incheierea actelor de
dispozitie coproprietarii pot instraina bunul comun , il pot da in folosinta, pot institui asupra lui un drept de uzufruct.

2.3 speta

Test nr 21

Subiectul 1.

1.1Definiti proprietatea comuna pe cote-parti si clasificati felurile ei, definindule.

Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai multe persoane exprimat in cote
ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.

Sunt cunoscute doua feluri de proprietate comuna pe cote parti:

Pr comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara - reprezinta limitarea ei in timp de unde rezulta faptul ca ea inceteaza atunci cind
doresc toti coproprietarii sau unul ditre ei in conformitate cu legislatia sau acordul dintre coprorietari

Pr comuna pe cote parti fortata sau perpetua - se caracterizeza prin faptul ca are ca obiect bunuri care prin natura si destinatia lor
pot fi folosite de mai multi proprietarii fiind accesorii pe linga alte bunuri considerate principale, proprietate a acelorasi titulari, este
fortata deoarece atita timp cit exista nu poate inceta prin divizarea bunurilor ce fac obiectul ei.

1.2Determinati si analizati modul de incheiere a actelor de dispozitie in raport cu bunul comun.

Prin incheierea actelor de dispozitie coprorietarii pot instraina bunul comun ( vinzare cumparare, donatie, schimb) il pot da in
folosinta, pot institui asupra lui un drept de uzufruct. Cel mai frecvent bunul comun se afla in posesiune unui singur coprprietar. In cazul
in care actele de dipozitie sunt edectuate de un singur coproprietar asupra bunului comun fara consimtamintul celorlalti coprorietari,
aceste acte sunt lovite de nulitate, deoarece actele juridice privind bunul comun incheiate in lipsa unanimitatii pot fi lovite de nulitate
relativa daca se demonstreaza ca tertul este de rea-credinta. Valabilitatea sau nulitatea unui asemenea act depinde de faptul ca
dobinditorul este de buna sau rea-credinta. Daca dobinditorul este de buna-credinta actul de dispozitie a bunului comun nu va fi lovit de
nulitate. In aces caz ceilalti coproprietari sunt in drept sa inainteze fata de coproprietarul care a instrainat bunul .

2.3 speta
Subiectul 2. Dreptul uzufructuarului

2.1 Enumerati drepturile uzufructuarului reglementate in Codul civil.

Drepturile uzufructuarului sunt:

- Dreptul de posesiune
- Dreptul de folosinta
- Dreptul la fructe
- Dreptul de a dispune de bunurile consumabile
- Dreptul de a face reparatii capitale
- Dreptul la compensaea cheltuielilor de reparatii capitale si la despagubiri
- Dreptul de a renunta la uzufruc

2.2 Enumeraati particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului asupra fructelor.

Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta. Uzufructuarul se bucura de toate fructele natura
sau civile pe care le produce bunul, dobindint proprietatea asupra lor de la data culegerii. Uzufructuarul nu beneficiaza doar de o simpla
folosinta a fructelor si de dobindirea proprietatii asupra lor. Dreptul uzufructuarului asupra fructelor se naste la data constituirii
uzufructului si se stinge la expirarea termenului sau la aparitiri unui alt temei de stingere.

Particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului sunt generate de tipul obiectului sau:

- Creanta ca obiect de dreptului de uzufruct – uzufructuarul are dreptul sa foloseasca si sa culeaga fructele civile ale
creantei care se reduc nu numai la dobinda periodica.
- Participantii la capitalul social ca obiect al dreptului de uzufruct - proprietarul poate transmite drep de uzufruct actiuni
emise de societatile comerciale pe actiuni, parti ale societatilor ru raspundere limitata. Uzufrutuarul in acest caz are
drptul de a solosi si culege fructele cu drept de vot si de a incasa dividentele acestor participanti.
- Terenurile arabile si padurile ca obiect a dreptului de uz - uzufructuarul dobindeste nu numai poamele dar si ghinda,
pluta, rasina, crengile ce se tund.
- Cariera ca obiect a dreptului de uzufruct – daca treptul de uzufruct se instituie asupra unui teren in care exista cariera,
uzufructuarul se poate folosi de ea numai daca acesta este in exploatare la constituirii dreptului, iar proprietarul detine
autorizatie de exploatare a carieirei.

2.3 speta Test nr 22

Subiectul 1. Efectele posesiei

1.1Enumerati conditiile necesare a fi inturnite pentru ca un posesor sa poata dobindi dreptul de

proprietate asupra fructelor bunului posedat,
Dobindirea fructelor in proprietate de care cel care poseda bunul este prevazut de lege ca dreptul de proprietate asupra
bunului poate fi dobindita de posesorul legitim sau de cel care poseda in bata unui just titlu. Dreptul de proprietate il va dobindi :
posesorul de buna credinta care nu are dreptul sa posede bunul sau care a pierdut acest drept adica posesorul de buna credinta care se
considera indreptatit sa posede in urma unei examinari diligente, necesarein raporturile civile.
1.2Analizati conditiile in care un bun poate fi dobindit in proprietate de catre posesor prin
uzucapiune fara trecerea termenului de 5 sau 15 ani.
Dobindirea dreptului de proprietate a bunului gasit - in cazul in care proprietarul bunului gasit nu este indentificat si timp
de 6 luni nu pretinde la bun, acesta este predat gasitorului care devine proprietarul lui. Dupa expirarea termenului de 6 luni fotul
prorietar nu va putea revendica bunul in temeiul faptului ca el a fost pierdut.

Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in acest sens este impartirea comorii jumatate
prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate descoperitorului.

Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai raspindite si cel mai important mod de
dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)

Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in
lege, in conditiile acesteia.

Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta
este translativa de proprietate.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in cazurile prevazute de lege. Ex
( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele persoane vor primi arme personale pentru anumite merite )

1.1 speta

Subiectul 2. Bobindirea dreptului de proprietate

2.1 Definiti actul juridic civil si identificati actele juridice civile translative de proeprietatate
Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice adica de a da nastere, modefica,
transmite sau stinge un raport juridic civil concret.

Actele juridice civile translative sunt: vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata,
schimbu.

2.2 Determinati in ce conditii hotarirea judecatoreasca si actul administrativ constituie moduri de

dobindire a dreptului de proprietate.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta este
translativa de proprietate. Hotaririle judecatoreti declarative recunosc partii un drept subiectiv, nu pot genera un nou drept, nu pot da
nastere nici dreptului de proprietate. Doar hotaririle judecatoresti translative de prorietate de drept poate fi considerata un mod de
dobindire a dreptului de prorpietate. EX: suntem in prezenta unui asemenea mod de dobindire de proprietate in cazul exercitarii silite a
unei hotariri judecatoresti privind vinzarea prin licitatie a bunului unei persoane.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in cazurile prevazute de lege.
Ex ( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele persoane vor primi arme personale pentru anumite merite ) Important este
ca doar prin lege poate stabili cazurile in care actul administrativ serveste drept temei de dobindire a dreptului de proprietate.
 Test nr 23

Subiectul 1. Prezumtia proprietatii - efect al posesiunii ca stare de fapt

1.1Descrieti prezumtia proprietatii ca stare de fapt.

Prezumtia proprietatii – posesorul esre prezumat proprietar al bunului pina la proba contrara. De cele mai multe ori posesiunea ca
stare de fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate.

1.2Determinatii exeptiile de la acest efect al posesiunii.

Potrivit faptului ca posesorul este prezumat proprietar al bunului exista si exceptii in cazul in care
1) prezumtia data nu va opera in cazul in care dreptul de proprietate trebuie inscris in registru public de aici rezulta faptul ca
dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste la data inscrierii in registru bunurilor imobile , prin urmare
prezumtia proprietatii nu operaza in cazul bunurilor imobile deoarece constatarea simblei stari de fapt de stapinire a bunului
imobil este insuficienta pentru instituirea unei asemenea prezumtii intrucit simpla posesiune a unui imobil fara inscrierea in
registrele publice nu are efect aparitiei dreptului de proprietate.
2) Aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea
posesorului fara vointa lui. In toate aceste cazuri se considera ca bunul a iesit din posesie contrar vointei posesorului. Faptul
ca bunul a fost furat,pierdut sau ca a iesit in alt mod contrat vointei proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica.
Pina cind nu va fi dovedit acest lucru, va opera regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al bunului.

Subiectul 2. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de proprietate

2.1 Definiti accesiunea mobiliara.

Accesiunea mobiliara - - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui
bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia.

2.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati de accesiune mobiliara si

stabiliti regimul juridic al acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti care desi formeaza un singur tot,
pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se
deteriora ori separarea desi nu le afecteaza necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca doua bunuri care apartin
diferitor proprietari s-au unit incit nu se mai pot separa fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli excesive, noul
bun apartine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca sau prin valoarea bunului
initial, fiind obligat sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit cu bunul principal.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina. Am putea deduce ca materia este
bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul specificatiunii regula este ca dreptul de proprietate asupra bunului
rezulta din prelucrarea materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei generale este obligat sa
plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul sa devina proprietarul noului bun chiar in lipsa unei intelegeri cu
proprietarul materiei. In acest caz lucratorul trebuie sa fie de buna credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara
valorii materiei. Cel care trebuie sa restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l retina pina va primi
de la proprietarul noului bun suma datorata.

Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari. In cazul in care un bun s-
a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor proprietari si nici un nu poate fi considerata materie
principala, proprietarul care nu a stiut despre confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca
materiliilr amestecate nu pot fi separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional
cantitatii, calitatii si valorii materiei fiecaruia. Este posibil ca bunul sa se formeze prin amestecul a doua materii apartin a
doi proprietari diferiti. Daca o materie poate fi considerata principala sau depaseste cealalta materie prin cantitate ori
valoare, proprietarul ei poate pretinde ca bunul creat prin amestec sa-I fie dat in proprietate.

Testul 24

Subiect 1.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.Riscul pierii fortuite

1.Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii dreptului de proprietate atit bunurile imobile cit si
la bunurile imobile.

In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate sunt cunoscute doua sisteme care stabilesc reguli ce
guverneaza momentul aparitiei dreptului de proprietate.Dreptul de proprietate este transmis dobinditorului in momentul
predarii bunului mobil daca legea nu prevede altfel. In cazul bunurilor imobile,dreptul de proprietate se dobindeste de la
data inscrierii in registrul bunurilor imobile,cu exceptiile prevazute de lege.

2.Analizati semnificatia termenului ,,predarea bunului''.cine suporta riscul pieirii fortuite a bunului?

Predarea bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor,precum si catre caraus sau oficiul postal pentru a fi
expediat,in cazul in care acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat.Asadar prin predarea bunuli se intelege,in
primul rind transmiterea bunului in posesiunea dobinditorului.Daca bunul este instrainat fara obligatia de a fi
transportat,predarea este echivalenta cu remiterea lui catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediat.In schimb daca
bunurile se instraineaza fara obligatia de a fi transportate simpla lor remitere catre caraus sau oficiul postal pentru a fi
expediate nu echivaleaza cu insasi predarea in sensul sau.Petem spune ca dreptul de proprietate se transmite
dobinditorului dar dupa executarea obligatiei de transportare a bunului si de inminare catre dobinditor. Riscul pierii
fortuite a bunului il suporta proprietarul daca legea sau contractul nu prevede altfel,aceasta inseamna ca partile pot
deroga de la el.De exemplu vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieririi fortuite sa fie transmis dobinditorului
nu in momentul predarii bunului ci in momentul semnarii contractului. La fel legea poate prevede ca riscul pieririi
fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana decit proprietarul,de exemplu riscul pieririi fortuite a
intreprinderii trece la cumparator in momentul semnarii actului de predare,pe cind dreptul de proprietate asupra
intreprinderii trece la cumparator la data predarii intreprinderii,legea prevede o exceptie de la regula generala conform
careia riscul pieririi sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul bunului.

3.Care vor fi actiunile registratorului?

Subiectul 2.Dreptul de servitute

1.Definiti dreptul de servitute si delimitati-l de dreptul de locatiune.

Dreptul de servitute reprezinta o sarcina impusa asupra unui fond (teren) pentru utilitatea unui alt fond invecinat care
apartine unui alt proprietar. Este un drept real principal derivat, perpetuu si indivizibil, constituit asupra unui imobil,
numit fond aservit sau dominat, pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin unor
proprietari diferiti. Exemplificand se poate spune ca dreptul proprietarului unui teren infundat de a trece peste terenurile
invecinate pentru a ajunge la o cale publica reprezinta o servitute de trecere.

...locatiune..

2.Determinati in ce conditii dreptul de servitute poate fi dobindit prin uzucapiune.

Dreptul de servitute ca si dreptul de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.Se stie ca prin uzucapiune pot fi
dobindite servitutile : -continue si aparente,sunt servituti si continue si aparente apeductele,gazoductele amplasate la
suprafata solului,precum si cele de scurgere a apelor,deoarece au semne exterioare,iar pentru exercitarea lor nu este
nevoie de fapta actuala a omului. -sunt si neaparente si pozitive apeductele si gazoductele ingropate in pamint,a caror
trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare. Nu se pot dobindi prin uzucapiune servitutile neaparente si
negative inclusiv cele prin care proprietarului de teren aservit i se interzice sa construiasca,mai sus de o anumita
inaltime.Pentru a putea dobindi dreptul de servitute trebuie sa fie intrunite toate conditiile uzucapiunii ,buna-credinta si
termenul.Termenul uzucapiunii dreptului de servitute este de 15 ani.

Testul Nr.25

Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor domeniului public

1.Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care fac parte din domeniul public de interes national
si cel de interes local.

Bunurile domeniului public- sint toate bunurile din domeniul public de interes national si din domeniul public de interes
local care apartin statului si unitatilor sale administrativ-teritoriale si care se exercita in regim de drept public,fiind
inalienabil,imprescribtibil,insesizabil. Bunurile care fac parte din domeniul public de interes national sunt drumurile
naţionale, marea teritorială , resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, porturile, aeroporturile,
spaţiul aerian, terenurile şi clă dirile cu destinaţii speciale pentru nevoile de apă rare, clă dirile Parlamentului, Guvernului,
autorită ţilor administraţiei publice centrale şi a autorită ţilor judecă toreşti, terenurile pe care se află aceste construcţii,
bunurile necesare desfă şură rii activită ţii acestora, rezervele statului şi altele asemenea, reglementate prin lege. Iar
bunurile care fac parte din domeniul public de interes local sunt terenurile si cladirile de interes public,pietele,caile de
comunicatii,strazile,parcurile publice,zonele de agrement,padurile,pasunile,lacurile,alte bunuri mobile si imobile care
sunt,potrivit legii sau prin natura lor,de uz sau de interes local si nu au fost declarate de interes national.

2.Determinati modul de transmitere a bunurilor din domeniul public in cel privat

Bunurile domeniului public al unită ţii administrativ-teritoriale pot fi date în administrare întreprinderilor municipale şi
instituţiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locaţiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional,
în condiţiile legii in domeniul privat.Înstră inarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate
a unită ţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică , organizată în condiţiile legii.
3.

Subiectul 2.Actiunea in revendicare

1.Definiti actiunea in revendicare si descrieti caracterele juridice ale actiunii in revendicare.

Actiunea in revendicare- reprezinta acea actiune reala prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun individual
determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la
cel care il stapaneste fara a fi proprietar. Actiunea in
revendicare are drept scop restituirea posesiunii asupra unui bun determinat individual.Actiunea in revendicare are
urmatoarele caractere juridice:actiunea in revendicare este o actiune reala fiindca se intemeiaza anume pe dreptul de
proprietate ca drept real.Actiunea in revendicare poate fi inaintata catre orice tert care detine ilegal bunul.Aceasta
actiune nu poate fi inaintata in cazul in care bunul a pierit sau a fost deteriorat din vina posesorului.Actiune in
revendicare este o actiune petitorie,actiunea petitorie este o actiune care priveste insusi fondul dreptului si ca atare
apartine numai titularului dreptului real contestat.Fiind o actiune petitorie in cadrul dezbaterilor judiciare ,reclamantul
trebuie sa demostreze ca anume el detine dreptul de proprietate asupra bunului a carui revendicare se cere.

2.Evedentiati diferentele dintre dobinditorul de buna-credinta si dobinditorul de rea-credinta.Descrieti in ce

conditii vor putea fi revendicate bunurile de la un dobinditor de buna-credinta.

Se considera dobinditor de buna-credinta cel care nu stia si nici nu putea sa stie ca procura bunul de la o persoana care nu
are dreptul sa-l instraineze. Este posesor de rea-credinta persoana care stia sau trebuia sa stie ca cel care a instrainat
bunul nu avea acest drept.

Revendicarea bunurilor de la un dobinditor de buna-credinta are loc astfel:daca un bun a fost dobindit cu titlu oneros de
la o persoana care nu a avut dreptul sa-l instraneze,proprietarul poate sa-l revendice de la dobinditorul de buna-credinta
numai in cazul in care bunul a fost pierdut de proprietar ori de o persoana careia bunul a fost transmis de proprietar in
posesiune sa daca i-a fost furat unuia sau altuia,sau a iesit in alt mod din posesiunea acestora,fara voia lor. Observam ca
de la un dobinditor de buna-credinta care a dobindit cu titlu oneros bunul poate fi revendicat doar in cazul in care bunul
poate fi revendicat doar in cazul in care bunul a iesit din posesiunea proprietarului contrar vointei acestuia. Daca bunurile
au fost dobindite cu titlu gratuit de la o persoana care nu avea dreptul sa le instraineze,proprietarul este in drept sa-si
revendice bunurile in toate cazurile.

Testul Nr.26

Subiectul 1.Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere

1.Definiti actiunea in complingere. Actiunea in complingere-este acţiune

posesorie, acţiune reală imobiliară prin care se urmă reşte apă rarea posesiei, ca stare de fapt, împotriva orică rei tulbură ri,
asigurâ nd menţinerea acestei stă ri ori redobâ ndirea posesiei, atunci câ nd aceasta a fost pierdută .

2.Descrieti cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru inaintarea actiunii in complingere

Pentru a putea inainta actiunea in complingere trebuie sa existe o tulburare a posesiei.Prin actiunea posesorie in
complingere,posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a posesiunii,impiedicarea liberului ei exercitiu.Actiunea in
complingere este acea modalitate prin care se pretinde incetarea tulburarii posesiunii,este imprescriptibila adica poate fi
inaintata atita tmp cit exista tulburarea .Pe linga cererea de incetare a tulburarii posesiunii ,posesorul poate pretinde la
despagubiri pentru daunele cauzate prin tulburarea posesiunii.
Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti.

1.Definiti dreptul de proprietate comuna pe cote-parti si in devalmasie.Explicati conceptul de ,,Cota-parte idiala''.

Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti reprezinta drept de proprietate care apartine la doua sau mai multe
persoane ,exprimat in cote ideale (o jumatate,o treime,o patrime)asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.
Proprietatea pe cote -parti se mai numeste si coproprietate aceasta aparine simultan si concurent la doi sau mai multi
proprietari.

Proprietatea comuna in devalmasie reprezinta dreptul ce apartine concomitent la doua sau mai multe persoane asupra
unui bun pe care il detine in proprietate ,acesta raminind nefractionat in materialitatea sa,nefiind determinata de nici
cota-parte idiala din dreptul de proprietate.

Cota-parte ideala prevede ca fiecare proprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-parti ideale din bunul comun. Iar
daca in cazul in care dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna din ele sa fie
titularul unei cote-parti ideale din bunul comun,proprietatea este comuna in devalmasie.

2.Determinati modul de exercitare a atributului dispozitiei de catre coproprietari.

Fiecare coproprietar are dreptul de a dispune sau de a folosi bunul proprietate comuna pe cote-parti in masura care nu
schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se
stabileste pri acordul coproprietarilor,iar daca apar ceva divergente ,prin hotarirea judecatoreasca in baza unei aprecieri
echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.Coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si folosinta o parte din
bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate,sa ceara coproprietarilor care poseda si folosesc
bunul,plata unei compensatii echitabile.Acei care folosesc bunul comun fara acordul celorlalti coproprietari poate fi
obligat la plata unei despagubiri.

Testul Nr.27

Subiectul 1.Actiunea in revendicare

1.Definiti actiunea in revendicare si identificati caracterele ei juridice.

Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun individual determinat,
cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il
stapaneste fara a fi proprietar.

Pornind de la definitia data putem spune ca caracterele juridice ale actiunii in revendicare este caracterul real si
caracterul petitoriu.Actiunea in revendicare imobiliara este o actiune reala,pentru ca se intemeiaza pe insusi dreptul de
proprietate.Dreptul de proprietate ca orice drept real este opozabil tuturor,astfel actiunea in revendicare poate fi
introdusa impotriva oricui detine bunul fara nici un titlu si aduce atingere dreptului de proprietate.Actiunea in
revendicare este si o actiune petitorie pentru ca pune in discutie existenta dreptului de proprietate al reclamantului,iar
pentru a fi admisa trebuie sa se faca dovada dreptului de proprietate asupra bunului revendicat,pentru ca numai in acest
fel posesorul va fi obligat sa ii restituie bunul.Aceste caractere juridice au o semnificatie practica deosebita sub aspectul
continutului probei pe care urmeaza sa o faca adevaratul proprietar,precum si in privinta determinarii existentei sau
inexistentei unui termen de prescriptie a actiunii in revendicare.

2.Stabiliti particularitatile exercitarii actiunii in revendicare de catre posesorul legitim al bunului,care nu are
drept de proprietate
In cazul in care este deposidat, posesorul de buna-credinta poate sa ceara noului posesor ,in decursul a 3 ani,restituirea
bunului. Aceasta regula nu se aplica in cazul in care noul posesor are dreptul preferential de posesiune.Revendicarea
posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenţial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin
violenţă sau dol.Pentru a-si restabili stapinirea materiala asupra bunului,posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa
anterioara asupra lui,precum si ca a fost deposedat contrar vointei sale.

Subiectul 2.Drepturile si obligatiile nudului proprietar

1.Enumerati drepturile si obligatiile nudului proprietar cuprinse in Codul civil.

Drepturile nudului proprietar sunt:-dreptul de a poseda bunul de a face obiectul uzufructului,fiind un posesor mijlocit,-
are dreptul de dispozitie. -Dreptul de actiuni de aparare exercitind toate actiunile legale de aparare a dreptului sau.-
Dreptul de a cere stingerea uzufructului in cazul in care demonstreaza ca uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului,ii
aduce stricaciuni ori il lasa sa degradeze.-Dreptul asupra comorii acesta descoperita in bun de catre
uzufructuar,apartinind nudului proprietar.-Dreptul de reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda. Nudul
proprietar mai are si urmatoarele obligatii:Obligatia de a se aptine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului
.-Obligatia de garantie impotriva evictiunii.-Obligatia de despagubire ,fiind tinut sa despagubeasca uzufructuarul in cazul
in care,prin fapta sa,a facut sa se reduca valoarea uzufructuarului .-Obligatia de restituire a sumelor platite in avans de
uzufrutuar sau cheltuielile de reparatii mari.-Obligatia de a mentine contractele de locatiune si arenda incheate de
uzufructuar in cazul stingerii uzufructuarului.

2.Descrieti dreptul de dispozitie ce-i apartine nudului proprietar.Care este continutul obligatiei nudului
proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului?

Nudul proprietar are are dreptul de dispozitie,principal atribut al dreptului de proprietate si care trebuie sa fie exercitat
astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului,nudul proprietar este in drept sa instraineze bunul prin acte intre vii(de
vinzare-cumparare,schimb,donatie),precum si pentru cauza de moarte,poate sa-l greveze cu sarcini,persoana care a
dobindit nuda proprietate trebuie sa respecte uzufructul,dreptul de dispozitie a nudului proprietar este si el
limitat,deoarece proprietarul nu poate decide soarta bunului prin transformare sau distrugere ,fiind tinut la plata
despagubirilor in cazul in care prin fapta sa ,a facut sa reduca valoarea uzufructului.Nudul proprietar are obligatia de a se
abtine de la orice acte fapte prin care s-ar impiedica sau s-ar tulbura exercitiul liber si deplin al dreptului de uzufruct ,nu
pot fi considerate acte care impiedica sau tulbura exercitiul uzufructului reparatiile capitale sau chiar reconstructia
bunului de catre nudul proprietar sau de o alta persoana numita de acesta.

Testul Nr.28

Subiectul 1.Notiuni generale privind dreptul de proprietate

1.Definiti dreptul de proprietate si relevati locul si rolul in sistemul drepturilor reale.

Prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice,juridice,al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile,exercitind asupra lor atributele dreptului de
proprietate ,posesiunea,folosinta si dispozitia in mod exclusiv si perpetuu,prin putere proprie si interes propriu,in
conditiile legii. locul si rolul dreptului de proprietate in sistemul drepturilor reale este important deoarece proprietatea
nu poate ramine in afara sferei de reglementare a dreptului,pentru ca reprezinta premisa oricarei activitati
economice,adica a functionarii motorului oricarei societati ,iar finalitatea dreptului consta anume in organizarea si
asigurarea functionarii societatii.
2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de proprietate ,si fac obiectul unor altor drepturi
subiective civile.

In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor categorii de obiecte:Spatiul aerian nu poate face obiectul
dreptului de proprietate,deoarece nu poate fi insusit de catre om.Mai este mentionat ca rezultatele activitatii intelectuale
nu pot face parte din categoria obiectelor dreptului de proprietate deoarece relatiile juridice privind rezultatele activitatii
intelectuale apar ca rezultat al crearii si exercitarii operilor de arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De exemplu
pictorul vinzind portretul pe care l-a pictat ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra obiectului material ci si toate
drepturile asupra operei,iar dobinditorul va deveni nu numai posesorul si autorul acestei opere,ceea ce ar fi absurd,de
aceea aceste drepturi sunt reglementate deosebit de normele dreptului de autor.Se mai poate de spus ca organele omului
pasibile de a fi transplantate unei alte persoane nu fac obiectul dreptului de proprietate deoarece omul nu poate sa
exercite asupra organelor sale cele trei atribute ale dreptului de proprietate :posesiunea,folosinta si dispozitia.

Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.

1.Definiti dreptul de vecinatate

Dreptul de vecinatate reprezinta parte componenta a dreptului de proprietate in care necisita respectarea drepturilor si
obligatiilor prevazute de lege,adica obligatia de respect reciproc.Se considera vecin orice teren sau alt bun imobil de unde
se pot produce influente reciproce.

2.Determinati si analizati principiile dreptului de vecinatate.

Putem spune ca principiile dreptului de vecinatate rezulta din definitia de mai sus ,principiul reciprocitatii reprezinta ca
drepturile si obligatiile prevazute trebuie sa fie respectate reciproc.

Testul Nr.29

Subiectul 1.Regimul juridic al comorii.

1.Definiti comoara si delimitati-o de pierdut si gasit

Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat,chiar voluntar,al carui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut,in
conditiile legii,dreptul de proprietate. Am putea delimita bunul gasit ca bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut,iar o
alta persoana la gasit.Cu alte cuvinte cel care a pierdut bunul este considerat si in continuare proprietarul lui.Pornind de
la faptul ca cel care a pierdut bunul nu pierde dreptul de proprietate asupra lui.Insa este o exceptie de la regula conform
careia cel care a pierdut nu poate pretinde la bunul dat gasitorului.Proprietarul bunului pierdut va anunta o recompensa
pentru cel care gaseste bunul.

2.Determinati regimul juridic al comorii.

Daca un tert gaseste comoara ea apartine in cote egale tertului care a gasit-o si proprietarului bunului unde a fost gasita
aceasta comoara. In cazul in care comoara constituie monument al culturii,apartine direct statului,cel care gaseste are
dreptul la 50% din valoarea acestei comori.Descoperitorul nu va primi nimic daca a patruns in bunul imobil ori a cautat in
el fara consimtamintul proprietarului sau al posesorului .

Subiectul 2.Incetarea proprietatii comune

1.Enumerati modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna.Evidentiati particularitatile incetarii

proprietatii comune pe cote-parti prin impartire.

Modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti :dobindirea de cote din bun prin vinzare-
cumparare,donatie sau succesiune,devenire de proprietar exclusiv,uzucapiunea de catre coproprietarul care a intervenit
posesiunea echivoca intr-o posesiune utila,instrainarea bunului catre un tert de catre toti coproprietarii
impreuna,exproprierea bunului,distrugerea bunului intr-un caz fortuit sau de forta majora,precum si la dorinta
coproprietarilor cu respectarea legislatiei si a drepturilor tertilor:partajul.Din toate aceste mentionate este cea mai
raspindita modalitate impartirea. Incetarea proprietatii comune pe cote- parti prin impartire poate fi ceruta oricind daca
legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevede altfel.Impartirea poate fi ceruta chiar si atunci cind unul dintre
coproprietari a folosit exclusiv bunul,afara de cazul cind l-a uzucapat,in conditiile legii.Impartirea poate fi facuta prin
intelegere a partilor sau prin hotarire judecatoreasca.

2.Analizati modul de impartire a bunului proprietate comuna pe cote-parti precum si efectele impartirii
proprietatii comune.

Impartirea este modul cel mai raspindit de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti.In cazul impartirii
bunul proprietate comuna pe cote parti se imparte materialmente intre copartasi,fiecare divenind proprietarul exclusiv
aupra unei parti determinate din bunul care a format obiectul proprietatii comune pe cote parti.Partile bunului comun se
repartizeaza,fiecare coproprietar primind o parte determinata din bunul in locul partii nedeterminate.Impartirea bunului
comun poate fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevad altfel.Cererea de impartire se
depune atit de coproprietar cit si de creditorii unuia dintre coproprietari.

Tetul NR 30

Subiectul 1.Notiunea si formele dreptului de proprietate comuna

1.Definiti notiunea de modalitate a dreptului de proprietate si notiunea de proprietate comuna.

Putem spune ca prin modalitate a dreptului de proprietate se intelege situatia in care doua sau mai multe subiecte de
drept (persoane fizice sau persoane juridice)au un drept de proprietate asupra unuia si aceluiasi bun(de regula,
indivizibil) precum si situatia de incertitudine vremelnica in care se afla dreptul de proprietate.

Am putea defini dreptul de proprietate comuna pe cote-parti ca drept de proprietate care apartine la doua sau mai multe
persoane,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.

2.Determinati regimul juridic al folosintei bunului comun de catre coproprietari.

Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte destinaţia acestuia şi să permită
exercitarea folosinţei de că tre ceilalţi coproprietari.Câ nd bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun
principal, fiecare coproprietar poate să dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului
comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziţie asupra bunului principal.Cheltuielile pentru întreţinerea şi
conservarea bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota-parte din drept a fiecă rui coproprietar. Câ nd bunul
comun are caracter accesoriu, în absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept a fiecă rui coproprietar se stabileşte
în funcţie de întinderea bunului principal.

Subiectul 2.Dreptul de superficie

1.Definiti dreptul de superficie si delimitati-l de celelalte drepturi reale.

Dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar, privitor la construcțiile,
plantațiile sau alte lucră ri ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra că ruia superficiarul are un drept de
folosință , accesoriu dreptului de proprietate asupra construcțiilor, plantațiilor si altelor.Dreptul de superficie este un
drept real principal (se poate constitui numai asupra bunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii
dreptului de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata maxima a termenului de superficie este de 99 de ani,
cu posibilitatea reinnoirii la expirarea termenului.

2.Clasificati si analizati temeiurile de constituire a superficiei.

Dreptul de superficie se constituie prin act juridic sau prin dispozitie a legii.Dreptul de superficie se poate constitui prin
act juridic bilateral (contract)si prin act juridic unilateral(testament). Dreptul de superficie se naste in temeiul unui act
juridic sau al unei dispozitii legale,fiind opozabil tertilor din momentul inscrierii in registrul bunurilor imobile .Dreptul de
superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani daca nu a fost stabilit un alt termen.Dreptul de superficie nu poate
fi limitat printr-o conditie suspensiva.