MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE

ISTORIE ȘI FILOSOFIE

Lucru individual
Unitatea de curs: Civilizațiile din jurul Mării Negre în epoca antică

Tema: “Colonia greacă - Histria”

Coordonator ştiinţific: A. Corobcean

Eleborat: Porcescu Ion

Chisinau 2022
 CUPRINS

CUPRINS........................................................................................................................................2

1. Introducere ………………………………………………………………………………3
2. Scurt istoric .......................................................................................................................3
3. Primele monede..................................................................................................................4

4. Descoperiri arhiologice .....................................................................................................4

5. Unde se află Cetatea Histria ............................................................................................5
6. Consecințele colonizării .................................................................................................. 5
7. Concluzie............................................................................................................................6
8. Bibliografie .......................................................................................................................6

2
 Introducere

După statornicire și până în sec. Al VI-lea î.Hr., polisurile încep să trimită în alte regiuni
cetățenii lor, care întemeiază acolo noi așezări, numite colonii. Cetatea care organizează
expediția de întemeiere a unei colonii se numește metropolă.1

Colonizarea greacă a fost provocată de mai multe cauze: incapacitatea polisului de a

asigura cu hrană populația în creștere; părăsire polisului de către cetățenii învinși în confruntările
politice s-au nemulțumiți de acestea; stimularea deplasării unui număr mare de oameni spre noi
zone de comerț, datorită progreselor navale.

Coloniile sunt organizate după modelul metropolei, fiind libere să ia orice hotărâre. Multe
dintre acestea devin repede mari și bogate centre economice, poartă războaie între ele, iar uneori
propriile metropole.

Grecii s-au așezat în jurul mărilor, așa cum spunea un filozof grec ,, ca broaștele
în jurul unui lac”. Țărmurile Mării Negre , pe care aceștia o numeau Pontul Euxin (Marea
Ospitalieră), au început să fie colonizate încă în sec. VII. Î.Hr. Miletul întemeiază aici cele mai
numeroase colonii, peste 90, care au devenit orașe importante.

Dintre cele trei colinii dobrogene, Istria este cea mai veche. Ea a fost întemeiată în
anii 656-657 î. Hr. de coloniștii din Milet.

Scurt istoric

Histria a fost întemeiată de coloniști greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. – dupăi storicul 
Eusebiu din Cezareea ca port la Marea Neagră și distrusă prin secolul al VII-lea d.Hr. de
invaziile avaro-slave.

Strabon scria că cetatea Histria se află „la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului”,
pe atunci golf al Marii Negre.

Orașul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape 1300 ani, începând cu perioada
greacă și terminând în perioada bizantină. În perioada greacă, orașul era format din două părți
distincte, acropola și așezarea civilă, după un model des întâlnit în orașele antice grecești,
structură care a fost menținută pană la abandonarea orașului în secolul al VII d.Hr.  Coloniștii
din Milet, unul dintre cele mai mari și bogate orase ale Greciei Antice, au fost primii intemeietori
ai asezării grecesti de pe teritoriul actual al României. Au pus bazele primului sistem urban, fiind
una dintre cele 90 de colonii pe care grecii le-au intemeiat in perioada de extindere. 

1
Metropolă – cetate mamă.
3
 Chiar daca initial colonistii greci numeau Marea Neagră - Pontos Axeinos – marea
întunecată și o mare neospitalieră, pentru a evita superstițiile acelor vremuri, au oferit numele de
Pontos Euxeinos, respectiv marea primitoare. Fiindcă asezarea portului era pe malul Lacului
Sinoe, a permis o rapida navigare si un comerț sporit de bunuri între Cetatea Histria și celelalte
colonii grecești. Astfel, Cetatea Histria s-a dezvoltat până la rangul de metropolă, fiind o așezare
prosperă, cunoscută în toată zona aceasta a Mării Negre, ajungând la aproape 10 000 de
locuitori. 

In perioada greacă de dezvoltare, orașul era format din două parți, acropola - intr-o zonă
insulară de stâncă, și partea civilă, situata într-o zonă de platou, acesta fiind de altfel modul de
organizare tipic al așezărilor antice grecești. Structura s-a mentinut mai bine de 1000 de ani. 

Primele monede

Primele monede bătute pe teritoriul actual al României au fost realizate la Cetatea Histria,
când comerțul pe mare era în plină ascensiune, negotul mergea bine, iar așezarea iși dezvoltase o
structură autonomă, astfel că în jurul anului 480 î. Hr. au fost batute primele monede. Este vorba
despre monede de argint turnate care reprezintă simbolul orașului, reprezentat de un vultur pe
un delfin spre stânga, și legenda iar pe revers două capete umane alăturate și inversate.

Descoperiri arhiologice

Cetatea Histria a fost identificată, în 1868, de către arheologul francez Ernest Desjardins,
iar cercetările arheologice propriu-zise au fost inițiate în 1914 – 1924 de către Vasile Pârvan,
sapaturile arheologice de la Histria au continuat fara alte intreruperi, decat ale celor doua
razboaie mondiale. Chiar în prima campanie de cercetări arheologice de la Histria, Vasile
Pârvan a descoperit o inscripție intitulată Horothesia, care evidenția granițele teritoriul histrian în
vremea lui Traian.   Datorită eforturilor lui V. Parvan între 1914-1916 și 1921-1926 cercetarea
Histriei a însemnat dezvelirea în întregime a zidului mare al cetății, precum și a unui mare numar
de edificii publice și private, cartierul din vestul cetății, edificiul comercial, piața cu portic,
termele, precum si numeroase inscripții ce ofereau o imagine sugestivă a dezvoltării cetații.

Bogatul material documentar, rezultatul a peste opt decenii de cercetări arheologice,

constant în inscripții, elemente arhitectonice, fragmente sculpturale, ceramică de lux, vase de
sticlă și monede, conducte de piatra și amfore iși afla locul acum in clădirea nouă și moderna a
Muzeului cetății Histria, amplasată în stânga șoselei de acces în cetate.2

2
https://www.referatele.com/referate/istorie/online6/Histria-referatele-com.php
4
 Tumulii din necropola de la Histria au în infrastructura lor un șanț periferic, o platformă
funerară și o centură din pietre de tipul șisturilor verzi aflorate la limita estică a cetății.  Unii
tumuli au patru-cinci metri înălțime, alții sunt mai mici. În centrul movilei sunt morminte unde,
lângă mort, sunt depuse vase, în special amfore. Printre cele mai spectaculoase descoperiri se
numără cele din tumulul XII, aparținând unui personaj local important, decedat la sfârșitul
secolului al VI-lea î. Hr., care a beneficiat în cadrul ritualului funerar cu evidente influențe
homerice de sacrificarea a 35 de indivizi umani și a mai multor cai și măgari, originari cel mai
probabil, în lumina analizelor paleoantropologice și paleozoologice din Imperiul Persan.

Unde se află Cetatea Histria

Cetatea Histria se află în localitatea Istria, din județul Constanța, la numai 60 km de orașul
Constanța. Cunoscută și sub numele de „Pompeiul românesc”, Cetatea Histria reprezintă, chiar și
astăzi, o sursă nesecată de artefacte. Odată ce pășiți în Complexul muzeal Histria, veți putea
vizita atât Muzeul de Arheologie, cât și ruinele orașului greco-roman. Muzeul cuprinde
basoreliefuri, amfore și altare, cu o vechime de peste 2000 ani. De asemenea, pot fi vizitate și
zidurile de apărare ale cetății, ruinele templelor grecești, bazilicile creștine, Templul Afroditei,
Templul lui Zeus, piața, forumul, precum și o parte din conductele de canalizare. Descoperirea
bazilicii episcopale atestă că Histria devenise episcopie începând cu secolul al VI-lea. Acest
edificiu de 60 metri lungime și 30 metri lățime, a fost descoperit abia în anul 1969. Pe lângă
parcul arheologic, veți putea descoperi atât o porțiune din vechiul zid al orașului, împreună cu
cele 7 turnuri de apărare și 2 porți, cât și ruinele templelor grecești, împreună cu câteva locuințe
și străzi pavate.

Consecințele colonizării

Multe dintre colonii, inițial se tranformă în centre meșteșugărești și culturale înfloritoare.

Totodată, colonizarea a îmbogățit orașele grecești asigurindu-le o abundență de produse
meșteșugărești și o intensificare a schimburilor comerciale. Deși aristocrația continua să dețină
supremația, noile relații economine au consolidat demosul. Acesta va începe o luptă hotărâtă
pentru drepturile politice, una din primele cuceriri fiind legile scrise.

Coloniile fac negoț atât cu cetățile din Grecia, cât și cu populațiile numite barbare, adică
nevorbitoare de limbă greacă. Grecii cumpărau de la localnici grâne și metal, blănuri și sclavi, în
schimbul vaselor și armelor, podoabelor și vinurilor aromate.

5
 Influențele dintre localnici și coloniști erau reciproce. Colonizarea a reprezentat un factor
de progres pentru civilizațiile în mijlocul cărora grecii s-au așezat, precum și pentru cetățile-
mamă.

Concluzie
Din când în când, natura oferă lumii câte o lecție. Așa a fost dintotdeauna, așa s-a întâmplat
și la Histria. Aluviunile aduse de Dunăre au închis la un moment dat accesul la port și s-a
format Lacul Sinoe. Fără port, nu s-a mai putut face comerț pe mare.
Cum natura a luat în stăpânire locul, orașul a început să-și piardă gloria iar oamenii au
renunțat încetul cu încetul și au părăsit locul. După secole de  bunăstare, Histria a ajuns la
apus.
Veacuri în șir, nimeni nu a mai știut nimic de această cetate. Până într-o zi din anul 1868
când un arheolog francez a descoperit-o. Totuși, Vasile Pârvan a făcut primele cercetări
arheologice intense și a adus-o la lumină.
Bibliografie

1. Histria: monografie arheologică, Vol. 1, Emil Condurachi, Editura Academiei Republicii

Populare Romîne, 1954
2. Histria, ghid-album, Suceveanu Al., Angelescu M.V., Editura Ex Ponto, 2005.
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Histria
4. Istoria Românilor și universală, manual clasa VI, știința 2011- Gheorhe Gonța, Pavel
Parasca, Pavel Cerbușcă, Valentina Haheu, Nina Petrovschi