Introducere

Constana este cel mai vechi ora locuit din Romnia. Este un important municipiu i un centru cultural, economic i social de referin. Din punct de vedere al numrului de locuitori este posibil ca dou mari centre universitare ale rii s-l depasc datorit numrului mare de studeni flotani (n 2007), dar din punct de vedere al numrului de locuitori stabili la 1 ianuarie 2006 se afla pe locul doi. Este cel mai mare port din bazinul Mrii Negre i al patrulea din Europa, cu perspectiva de a deveni al doilea ca mrime, dup Rotterdam. Constana este capitala judeului Constana, cel mai mare ora din ntreaga Dobroge i din Regiunea de dezvoltare Sud-Est. Constana a fost fondata sub numele de Tomis, n urma colonizrii greceti a Pontului Euxin de ctre coloniti greci din Milet n secolele VII-V .Hr. Tomis (locul tierii) este o referin la legenda lui Iason i a navei Argo: Iason l luase ostatic pe fiul regelui Colhidei (Georgia de azi) i fugrit fiind de acesta, poposi n peninsul, ucise baiatul i rspndi bucile ca s-l ntrzie pe rege, ce trebui s le caute i s le adune pentru funeralii.

\ 1

Capitolul I Asezare geografica

Oraul se afl n sud-estul Romniei, avnd ieire la Marea Neagr. Constana se afl ntr-o zon lagunar n partea de nord-est i de est, uor deluroas n partea central i de nord i de cmpie n sud i vest, avnd coordonatele: 440 11`- latitudine nordic, 280 39`- longitudine estic.

Suprafaa teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. n aceast suprafa nu este inclus i suprafaa portului care are 31,82 km2, totalul n acest caz fiind de 1153,48 km2. Portul Constana este principalul port al Romniei la Marea Neagr si al patrulea ca suprafa din Europa, avnd 3182 ha (uscat si acvatoriu). La limita de nord a oraului se situeaz staiunea Mamaia, plaja ntinzndu-se pe o lungime de 6 km orientat spre est ceea ce i confer nsorire tot timpul zilei.

Din punct de vedere geografic staiunea Mamaia este o lagun. Din punct de vedere administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constana. Merit subliniat faptul ca oraul Constana este lipit n partea lagunar de nord prin staiunea Mamaia de oraul Nvodari, n partea deluroas de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de oraul Ovidiu, iar n partea de sud prin portul Constana Sud de comuna Agigea.

1.1. Istoric
Constanta a fost fondat n urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre colonisti greci din Milet n secolele VII-V . Ch, sub numele de Tomis. Acestia au gasit pe aceste locuri o asezare getica, noul oras ajungnd la nivelul unui polis de abia n secolul IV-III . Ch. Port folosit de greci pentru comertul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciti si celti), Tomis nfloreste urbanistic din secolul III . Ch. ncepnd cu secolul I . Ch., Tomisul intra n vizorul romanilor, care devin stapnii acestor meleaguri din sec I d. Ch. n acest timp, mai precis ntre anii 8-17 d.Hr si-a gasit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care si-a petrecut ultimii opt ani din viata. Orasul rezista vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presarate de numeroase invazii barbare, si devine resedinta provinciei Scythia Minor.

Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios crestin, crestinism cu origine apostolica datorat sfntului apostol Andrei. n aceasta perioada, confruntata cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tatarii si turcii), portul Tomis este numit n izvoarele bizantine si italiene Constantia, denumire data de Constantin cel Mare (274-337) n onoarea surorii sale Constantia.

Din sec. XV pna la sfrsitul sec. XIX, Constanta intra n componenta imperiului otoman, dupa ce n secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez. n urma Razboiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunare si Marea Neagra a revenit Romniei. Prin aceasta a nceput dezvoltarea urbanistica a Constantei si a Dobrogei n general. Totodata au fost luate masuri de romnizare a provinciei, locuita la acea vreme n majoritate de turci si de tatari. Dupa construirea Podului de la Cernavoda ntre 1890-1895, de catre Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritm Romn si s-au deschis linii maritime catre Istanbul. Portul se dezvolta ntre 1895-1909, Serviciul Maritim Romn avnd linii catre Constantinopol, Prieu, sau chiar Rotterdam. Dupa perioada nefasa a Primului Razboi Mondial, Constanta prin portul sau devine cea mai mare concentrare de forta de munca, 70% din traficul maritim tranzitnd portul. n 1910 populatia era de 12.725, din care doar jumatate erau romni, n oras traind n continuare importante comunitati de turci, armeni, evrei, bulgari si greci. La ultimul recensamnt, n Constanta locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind romni. Minoritati importante sunt turcii, tatarii, armnii, armenii si grecii. Evenimente: 4200 .Hr.-3700 .Hr. - Primele aezri umane, din neolitic, atestate de descoperirile de la Hamangia. 2500 .Hr. - Este fondat Tomis de ctre colonitii greci din Milet. 657 .Hr. - Negustorii eleni intemeiaza cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria, in anul celei de-a XXXI -a Olimpiade, la Callatis (Mangalia), la Tomis i in alte puncte litorale favorabile lor. 260 .Hr. - Un eveniment, relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica, atest importana Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria i Callatis, coalizate, pe de alta de Bizan. 72 .Hr.-71 .Hr. - Guvernatorul Macedoniei, Marcus Terentuis Verro Lucullus, realizeaz o expediie pe rmul vest-pontic, stabilind aici garnizoane romane. 62 .Hr.-61 .Hr. - Rsculaii greci i nfrunt pe romani sub zidurile Histriei. Aici, proconsulul Macedoniei, C. Antonius Hybrida, cunoate poate cea mai ruinoas nfrngere suferit cndva de un general roman.

55 .Hr.-54 .Hr. - Burebista reuete s integreze statul sau n toate cetile vest-pontice, de la Olbia n nord (la gurile Bugului), pn la Apollonia (Sozopol) n sud (n Bulgaria).

29 .Hr.-28 .Hr. - O invazie a dacilor i bastarnilor n sudul Dunrii este respins de proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus. 9-17 - Fiu al Sulmonei, poetul Ovidiu i va afla la Tomis a doua patrie. 170 - Pacea romana va fi tulburat, ns, de atacurile costobocilor i, la mijlocul secolului urmtor, de incursiunile rzboinice ale geilor, n alian cu carpii, cum aflm n Zosimos.

270 - Se fac eforturi pentru refacerea zidului de aprare. 369 - A fost sacrificat episcopul Betranion (Vetranion) care, n conflict cu mpratul Valens, apar acerb ortodoxismul. 381 - A fost sacrificat episcopul Cherontius (Terentius), la Sinodul II ecumenic 585 - Atacurile slavilor, cutrigurilor i avarilor, sunt urmate de ptrunderile, pe uscat i pe ap n peisajul tomitan. 679 - Bulgarii venii la Gurile Dunrii de pe Volga nfrng otile lui Constantin IV Pogonatul (668-685) i, sub conductorul lor, Asparuch sau Isperich, ntemeieaz un stat n Bulgaria de azi, cu capitala la Pliska.

1318 - n cel mai vechi portulan cunoscut, acela al lui Petro Visconti, se afl nscris i Constanza 1374 - Este menionat n confruntare cu genovezii, Dobrotici se consider protectorul porturilor de la Mare i Dunre 1388-1390 - n cursul confruntrilor, att succesorul lui Dobrotici, Ivanco, ct si arul Sisman, de la Vidin, pier n lupt. 1417-1419 - Companiile otomane n Dobrogea, cu tot caracterul lor de expansiune brutal, n-au asigurat stabilitatea administraiei turceti aici. 1476 - Mehmed al II-lea traverseaz Dobrogea, conform izvoarelor turceti, fr rezisten. 1484 - Ultimele puncte de opoziie, cetile lui Stefan cel Mare, Chilia i Cetatea Alb, aflate la Nordul Dobrogei sunt cucerite de Baiazid al II-lea. 1585 - Clugrul italian Mancinelli descrie Constana ca pe un catun, unde fusese pe vremuri frumosul ora Constanta, din ale carui urme (vestigii) un

oarecare turc bogat, cautand comori, pusese sa se sape sub lespezi de marmura. 1822 - 1828 turcii ridic fortificaii pe faleza nalt a oraului, favorizai de poziia strategic i de existena vechilor ziduri din antichitate; 1829 n urma pcii de la Adrianopole, armatele ruseti n retragere, dinamiteaz fortificaiile Constanei, distrugnd i o mare parte din ora; 1860 se inaugureaz linia ferat care unea Cernavod de Constana, construit de societatea britanic Danube and Black Sea Railway Co. Ltd. 14/15 noiembrie 1878 - instalarea administraiei romneti n Dobrogea. 1887 - Inaugurarea statuii lui Ovidiu, executat de sculptorul italian Ettore Ferrari 1895 - Este inaugurat podul Feteti-Cernavod-Constana, care a fost construit dup planul inginerului Anghel Saligny. 1897 - Se creeaz Cercul literar Ovidius, cu participarea publicistului Petru Vulcan. 1896-1909 - Portul trebuia redimensionat, adaptat noilor cerine, mai mari, mai complexe, mai apropiat de inim i de nevoile Romniei neatarnate. Se pune piatra fundamental a portului n prezena Regelui Carol I. 1910 - Se organizeaz turnee artistice cu participarea unor mari actori: Matei Millo, I.D. Ionescu, C. Nottara, P. Liciu, N. Leonard, Aristizza Romanescu, Gr. Manolescu cu spectacole la sala Elpis i Cazinou. 8 februarie 1916 - George Enescu i ncepe seria concertelor la Constana.

1.2. Resurse naturale Relief

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse. Ca principale unitati naturale se disting: podisul care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda); campia din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala. Partea sudica corespunzatoare Podisului Litoralului este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km. Zona litorala este marcata de mai multe trpte: 5-15 m, de-a lungul tarmului;

20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor; 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime; 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km; 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare. Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite

de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre cele mai importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor.

Clima
Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile gnu scad sub 100C.

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si 25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950. Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii. Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

Hidrografia
In interior, judetul Constanta, este deficitar in privinta apelor curgatoare(cele mai multe avand debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-maritime. O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii. Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu), parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tabacarie, Techirghiol), limanuri s.a. Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene fluviul Dunarea si Marea Neagra.

10

Fluviul Dunarea si Canalul Dunare-Marea Neagra realizat partial pe traseul vaii Carasu, are o lungime de 64 km, intre Cernavoda si Agigea, are o adancime medie de 7,5 msi este prevazut cu doua ecluze( la Cernavuda si la Agigea). Marea Neagra margineste judetul spre est, cu suprafata de 462535 km2( impreuna cu Marea Azov), este o mare de tip continental deschisa. Are tarmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule (Crimeea) si insule (ins. Serpilor). Salinitatea apei marii oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc, 18% in largul marii si 22% la mari adancimi. Temperatura medie anuala a apelor Marii Negre in zona litoralului romanesc este de 12,70C. La Constanta s-au inregistrat cele mai ridicate temperaturi ale marii de 22,40C, iar cele mai scazute temperaturi s-au inregistrat in luna februarie( 2,90C) Flora si fauna se dezvolta numai in stratul superior (pana la 180m adancime).Se intalnesc forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene scrumbia albastra, iar la gurile de varsare ale fluviilor forme de apa dulce (gingirica). Frecvent pot fi intalnite forme interesante cum sunt calul de mare , pisica de mare , unele specii de delfin (porcul de mare) , un mic rechin (cainele de mare ) si mai rar foca din Marea Neagra. Flora este alcatuita din alge verzi ,rosii si brune si se dezvolta pana la adancimea de 75-80m pana unde patrunde lumina soarelui .

Vegetatia
In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare varietate , incepand cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si padure sfarsind cu ecosistemele acvatice , marine si lacustre , din lungul litoralului si Dunarii .

11

Zona stepei , cu limita superioara de 50-100m altitudine , cuprinde o vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni ori in rezervatiile naturale . Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata in sud-vestul judetului , dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte . Zona de padure ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai restranse cca 3% din teritoriul acestuia .

Zona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa suprafete restranse. In vederea consolidarii falezelor si fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbusti. Pe solurile saratoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetatie halofila (de saraturi). In zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce , pe depozite lacustre , se contureaza biotopul marginal palustru, in care vegetatia este predominant hidrofila. Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante , alge de marimi si culori diferite si iarba de mare singura planta cu flori din apele marine romanesti . In localitatile urbane si in statiunile litoralului , in special , spatiile verzi intravilane , au un rol estetic peisagistic deosebit.

Solurile
Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est , pe fundalul carora s-au format local soluri intrazonale .

12

Cernoziomurile sunt soluri caracteristice ptr stepa dobrogeana ocupand cea mai mare parte din suprafata judetului . Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie ingusta intre Rasova si Cernavoda si intre Topalu si Garliciu.

Aceste soluri formate pe suprafete orizontale sau cu pante foarte mici avand altitudini de peste 100m (150-250m), pe leossuri , argile si aluviuni , unde stratul freatic se afla la adancimi sub 20m . Pe teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri: carbonatic , castaniu de padure, ciocolatiu si cambrice. Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile , solurile hidromorfe , solurile aluvio-coluviale si rendzinele . Pe suprafete foarte mici , insular , izolate mai pot fi intalnite randzinele , rogosolurile , nisipurile si litisolurile.

Resursele subsolului
Resursele naturale de sol si subsol ale judetului sunt variate .Astfel , mineurile nemetalifere (diatomice si argile bentonice , nisip verde glauconitic, creta etc.) au o larga raspandire geografica in partea centrala nordiaca , iar rocile calcaroase (larg folosite in constructii) se afla pe intreg teritoriul al acestuia . Subsolul judetului Constanta ofera si ape minerale prin izvoarele de al Topalu si Mangalia. Principala resursa economica a zonei litorale o constituie pestele .Alte surse importante sunt: iarba de mare si algele rosii.

Rezervatii naturale Masivul Cheia

13

Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare de flora.

Rezervatia Fantanita-Murfatlar
Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta - Ostrov si ocupa o suprafata de 19,70 ha, fiind inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha.

Incepand cu anul 1962, rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare, cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic, bujorul de stepa, ricinul, etc. In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei. Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.

Dunele litorale de la Agigea

14

Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha si ocroteste 120 de specii de plante , printre care se numara varza de nisip, carcelul, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, cuisoara de nisip etc.

Padurea Hagieni
In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti, se intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita "Cazane", partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei, numita "Cascaia".

15

Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica etc. Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjeni.

Lacul Techirghiol
Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp. Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin, reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.

Canaralele de la Harsova
In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium, se afla Canaralele de la Harsova. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.

Pesterile de la Gurile Dobrogei

In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata

16

de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara. Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci.

Punctul fosilifer de la Aliman

Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa, fiind declarata monument al naturii.

Punctul fosilifer Seimenii Mari

Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege.

Punctul fosilifer Cernavoda

Situata in sudul Vaii Carasu (langa Cernavoda), rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha si cuprinde o fauna fosila bogata, reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarata monument al naturii.

Reciful de la Topalu
Se gaseste la 3 km de comuna Topalu, intre Cernavoda si Harsova, pe malul Dunarii, si ocupa o suprafata de 8 ha. Rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi etc.

17

1.3. Resurse antropice Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei

Una din cele mai importante locatii crestine actuale de pe teritoriul Romaniei este Pestera Sfantul Apostol Andrei, considerata primul lacas de cult crestin de pe teritoriul tarii noaste si poarta de patrundere a credintei crestine in romania. Sapata intr-un deal inpadurit cu intrarea orientata spre rasarit, pestera pastreaza in interiorul ei un bloc de piatra pe fetele caruia este incizata crucea. Conform izvoarelor crestine, in monentul in care a sosit pentru provaduirea traditiei crestine, Sfantul Apostol Andrei si-a ales loc pentru rugaciune in pestera sapata in inima dealului. Legenda spune ca Sfantul Apostol Andrei a crestinat oamenii acestor tinuturi, botezandu-i in cele noua izvoare din vecinatatea pesterii.

18

Catedrala Ortodoxa Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Catedrala Arhiepiscopala Sfintii Apostoli Petru si Pavel este situata in zona peninsulara a Constantei si adaposteste moastele Sfintilor Mucenici Epictet si Astion precum si Sfintele oseminte ale Sfantului Auxentiu si ale Sfantului Simeon Stalpnicul. Un odor drag inchinatorilor din acest lacas sfant este racla cu moastele Sfantului Pantelimon aduse din Orientul Apropiat. Planurile de constructii apartin renumitului rhitect Ion Mincu (1852-1912), considerat creatorul unui stil inspirat din traditiaromaneasca a secolelor XVII - XVIII. La 3 August 1914, din cauza unui bombardament aerian, altarul, catapeteasma cu icoanele si pictura au fost avariate si partial distruse. La 1 decembrie 2001 devine bisericaarhiepiscopala.

Biserica Ortodoxa Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

19

Biserica a fost ridicata in anul 1939 in vechiul spirit arheologic romanesc, cu profunde trasaturi bizantine. Pana in septembrie 1949 a fost folosita pentru asistenta religioasa a militarilor, slujind apoi drept catedrala episcopala.

Biserica Ortodoxa Sfintii Imparati Constantin si Elena

Parohia Sfintii Imparati s-a infiintat in anul 1919 si a fost sfintita de insuri patriarhul Romaniei de atunci, Miron Cristea(1919-1939). Catapeteasma este sculptata in marmura bogat ornamentata cu motive decorative vegetale. Pictura Biserici a fost realizata in tehnica fresco si este Podoaba a orasului si una dintre frumoasele noastre cladiri din ultimul timp.

Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului I

Biserica Adormirea Maicii Domnului este asezata in zona centrala a Constantei, piatra de temelie fiind pusa in ziua de 13 august 1906. Un farmec aparte il confera bisericii, ferestrele cu vitralii in culori vii, infatisand scene din viata Maicii Domnului si mozaicul exterior al fatadei.

Biserica Ortodoxa Sfantul Mina

Piatra de temelie a fost pusa la 31 iulie 1994 de catre Inalt Prea Sfintitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului. Construita intre anii 1995-1997 in stil autentic maramuresean, este una dintre cele mai mari biserici de lemn din tara. Biserica Sf. Mucenic Mina, amplasata pe malul lacului Tabacariei, este o oaza de liniste si spiritualitate autentica intr-un oras modern.

20

Biserica Ortodoxa Schimbarea la Fata

Biserica Schimbarea la Fata a fost construita intre ani 1867-1868 prin efortul credinciosilor greci, din orasul Constanta. Hramul acestui lacas de cult este Metamorfosis (Schimbarea la Fata). Biserica nu are turle datorita restrictiilor impuse de autoritatile otomane care stapaneau la acea data teritoriul Dobrogea. In anul 1954, biserica a fost declarata monument istoric si inclusa in patrimoniul national si cultural. In momentul de fata, biserica Schimbarea la Fata are statut de parohie mixta romano-elena, slujbele fiind tinute atat in limba romana cat si in limba greaca.

Manastirea Dervent
In apropierea vechii cetati Dervent (pe malul drept al Dunarii, langa Ostrov) a luat fiinta in secolul al IX-lea o puternica sihastrie intemeiata de calugarii romani autohtoni.Sihastria de la Dervent, a data cu cetatea de atunci au fost distruse in secolul al XI-lea de catre pecenegi. Despre Izvorul Tamaduiri se spune ca Sfantul Apostol Andrei a venit sa predice Crestinismul cu un bat in mana si desi nu a stat

21

mult aici, cat a stat a invatat lumea sa se inchine si cand a plecat, a plecat fara bat caci se spune ca i-a fost sete si a dat cu batul in stanca si a iesit apa. Astazi acest izvor tasneste din stanca doar de sarbatoarea Izvorul Tamaduirii. Tot aici se spune ca din pamant a rasarit o piatra in forma de cruce cu efecte tamaduitoare, care se mareste de la an la an, locul fiind cautat anula de mii de pelerini.

Bisericutele de Creta de la Basarabi

Ansamblul rupestru de la Basarabi, descoperit in anul 1957, este unic in Romania. El se Compune din sase bisericute si capele, cateva chilii si galerii funerare sapate intr-un masiv de creta. Se crede ca traditia bisericutelor sapate in creta, cu micile chilii legate intre ele a fost adusa in Dobrogea din zona Cappadociei si a Siriei.

Manastirea Sf. Maria Techirghiol

Una dintre cel mai frumose manastiri dobrogene este situata la sud de Municipiul Constanta, in orasul Techirghiol. Manastirea cu hramul Sfanta Maria a fost organizata pe locul unui fost sanatoriu, ale arei baze le-a pus in anul 1928 primul patriarh al Biserici Ortodoxe Romane, Miron Cristea. Din punct de vedere arhitectonic, bisericuta, asa cum se prezinta ea astazi, se incadreaza in categoria bisericilor de lemn de tip maramuresean. Peretii bisericii sunt construiti din barne de

22

stejar suprapuse orizontal si inbinate intr-o tehnica specifica. Lacasul este inpodobit cu motive populare romanesti si cruci.

Statuia poetului Ovidiu

Este opera sculptorului Ettore Ferrari. Monumentul a fost ridicat in 1887, de locuitorii orasului, prin subscriptie publica. Ovidiu, marele poet latin, s-a nascut in anul 43 a.H., fiind contemporan cu Virgiliu si Horatiu. El a fost exilat la Tomis, in anul 8 p.H., unde a si murit dupa 9 ani.

Bustul lui Mihai Eminescu

A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930 si a fost montat in apropiere de malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie "Mai am un singur dor ".

Mozaicul roman
In spatele cladirii Consiliului Judetean Constanta, in anii 1958-1959, au fost descoperite structurile unui monumental edificiu public din sec. III-IV. Constructia se intinde pe circa 100m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2m si inalte de 6m au fost asezate pe un suport lat de 3m si adanc de peste 2m, realizat din bolovani legati cu mortar. Fatada zidurilor a fost placata cu marmura alba si colorata, pastrata azi numai fragmentar.

23

Pardoseala edificiului era formata dintr-un exceptional covor de mozaic policrom, decorat cu motive geometrice si vegetale. Initial, mozaicul avea o suprafata de 2000 mp, din care doar jumatate s-a pastrat in stare buna, inca un sfert aflat in stare de degradare, a fost recuperat.

Sub terasa cu mozaic au fost descoperite incaperi boltite, care serveau ca depozite de marfuri. Deasupra intrarii uneia dintre ele se afla gravat numele lui Hermes, zeul comertului.

Zidul roman de incinta

Orasul antic era asezat pe partea peninsulara, ridicata la 15-30m deasupra nivelului marii, fiind ferit de atacurile surpriza de pe mare. Pentru a avea o mai buna siguranta, atat in partea de nord cat si in partea de nord-vest, romanii au ridicat in sec. III un puternic zid de aparare ale carui urme au fost interceptate de Bd.Republicii si de aici coborand spre vechiul port. O portiune a zidului a fost dezvelita impreuna cu un turn de aparare de forma rotunda (Turnul Macelarilor). Turnul este o adaugire mai tarzie. Au fost, de asemenea, interceptate urme de porti ale cetatii Tomis si ale altor turnuri de aparare. In apropierea Turnului Macelarilor s-a organizat un parc arheologic, in care sunt prezentate chiupuri, coloane, frize, cornise, blocuri de piatra din vechile constructii. Pe peretele cladirii Bibliotecii municipale a fost montata, tot in cadrul parcului, o harta arheologica a Dobrogei, cu cele mai importante asezari din epoca greco-romana. Pe terenul fostei gari si in apropiere au fost descoperite tezaurul celor 24 de monumente sculpturale, acum expuse in muzeu, si numeroase constructii din sec.

24

IV-VI ( strazi pavate, fantani, locuinte, ateliere ceramice si doua mari bazilici din fosta resedinta episcopala a Tomisului).

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta

A fost infiintat in anul 1878 insa nu a avut un sediu stabil decat incepand cu anul 1914. In 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la Statul Roman, muzeul a fost reamenajat in forma actuala. Muzeul este gazduit intr-o cladire monumentala (fostul sediu al primariei din Constanta), construita intre anii 1911-1921 de catre arhitectul Vasile stefanescu. Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta este a doua institutie de acest fel din Romania (dupa cea din Bucuresti), avand un patrimoniu impresionant si o buna reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic si pana in prezent. Dintre exponatele celebre enumeram: Sarpele Glycon, divinitate a casei si familiei, sec. 2-3 d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai orasului si portului, sec. 2-3 d.H. Ganditorul de la Hamangiasi femeia sa - arta neolitica descoperita la Cernavoda. O sala dedicata poetului Publius Ovidius Naso si un amplu lepidarium, in curtea muzeului.

Acvariu Constanta
Acvariul din Constanta a fost inaugurat la 1 Mai 1958 si de atunci s-a remarcat printr-o activitate stiintifica complexa, dedicata nevoii umane de a se apropia de natura. Situat chiar in fata cazinoului din Constanta, acvariul va invita sa faceti o incursiune fascinanta in minunata lume subacvatica. Aici puteti admira fauna acvatica formata din pesti exotici si autohtoni, atat de apa dulce cat si de apa sarata. Totodata la acvariul di Constanta puteti vedea specii de nevertebrate de apa dulce. Se pot admira aici, specii de pesti din lacurile de pe coasta Marii Negre din Delta Dunarii, din Marea Neagra, din zonele tropicale si subtropicale.

25

Aici se afla o importanta colectie de sturioni, cu toate speciile care populeaza Marea Neagra. Reprezentativi sunt pestii mari ( 1.5 - 2 m) care traiesc in captivitate de peste 15 ani. Tot la acvariul constantean puteti admira specii interesante de pe coasta marii negre (vulpe de mare, pisica de mare, calutul de mare, pestele dragon, pestele scorpion) precum si specii migratoare din Mediterana( hering/macrou...).

26