Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de tiine Economice

Prof.coordonator: Neagu Roxana

Student: Preda Raluca ECTS, An III, Gr. 3 Sibiu, 2011

1

TRASEU TURISTIC
Agenia de turism Ralucas Tours organizeaz excursie pentru 20 de persoane, cu o durat de 4 zile, n perioada 11-14 iulie 2011, cu un parcurs de circa 350 km pe urmtorul traseu turistic: CMPULUNG MOLDOVENESC- VATRA MOLDOVIEI- SUCEVIA- MARGINEAPUTNA- RDUI- SOLCA- ARBORE- PTRUI- DRAGOMIRNA- SUCEAVA- GURA HUMORULUI- VORONE- CMPULUNG MOLDOVENESC. Locul i ora nceperii cltoriei: Cmpulung Moldovenesc................................................ora 8:00 Locul i ora ncheierii cltoriei: Cmpulung Moldovenesc............................................... ora 17:00

Ziua 1: CMPULUNG MOLDOVENESC- VATRA MOLDOVIEI- SUCEVIAMARGINEA cazare n comuna Marginea Ziua 2: Comuna Marginea- PUTNA- RDUI- SOLCA cazare n Solca Ziua 3: Solca- ARBORE- PTRUI- DRAGOMIRNA-SUCEAVA cazare Suceava Ziua 4: Suceava - GURA HUMORULUI- VORONE- CMPULUNG MOLDOVENESC.

Ziua 1: 11.07.2011
Marginea

Etapa: Cmpulung Moldovenesc- Vatra Moldoviei- SuceviaObiective de vizitat:

a) b) c) a) b) c) d) a)

Cmpulung Moldovenesc: Monumentul statuar Drago Vod i Zimbrul Muzeul Arta Lemnului Muzeul Etnografic Ioan ugui Vatra Moldoviei: Colectia Muzeala a Manastirii Moldovita Manastirea Moldovita Mocnia de la Moldovita Rezervatia de Trientalis europaea din Poiana Calul Sucevia Mnstirea Sucevia Comuna Marginea

Servicii asigurate:
Dejun: nu Cina: da ( 14 RON/ pers) Mic dejun: da ( 18 RON/pers) n comuna MARGINEA: Pensiunea Luxor *** Cazare : da ( 95RON/pers) Ziua 2: 12.07.2011 Etapa: Putna- Rdui- Solca

Obiective de vizitat:
Putna: b) Manastirea Putna c) Schitul lui Daniil Sihastru, d) Biserica de lemn a lui Dragos Voda. Rdui: a) Gradina Zoologica ( 12 RON/pers) b) Muzeul de Etnografie Samuil si Eugenia Ionet (7 RON/pers) c) Herghelia Radauti ( 26 RON/pers) Solca: a) Biserica din Solca b) Casa-muzeu, monument de arhitectura populara ( 8 RON/pers) c) Pietrele Muierii

Servicii asigurate:
Dejun: da Restaurant Naional Rdui ( 21 RON/pers) Cin: da Pensiunea Ana Mariadin Solca (12 RON/pers) Cazare Pensiunea Ana Maria din Solca ( 57 RON/pers) Mic dejunda (10 RON/pers)

Ziua 3: 13.07.2011

Etapa: Arbore- Ptrui- Dragomirna-Suceava

Obiective de vizitat:
Arbore: a) Manastirea Arbore Ptrui: b) Biserica Sfanta Cruce
Dragomirna:

c) Manastirea Dragomirna Dejun: da , la Pensiunea Anca din Dragomirna Suceava a) Ruinele Palatului Domnesc b) Complexul Muzeal Bucovina c) Planetariul din Suceava

Servicii asigurate:
Cin: da ( 17 RON/pers) Mic dejun: Inclus n cazare Cazare: da ( 83 RON/pers) Vila Magic Bucovina din Suceava

Ziua 4: 14.07.2011 Etapa: Gura Humorului- Vorone- Cmpulung Moldovenesc Obiective de vizitat:
Gura Humorului

a) Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina b) Manastirea Humor c) trandul Arini Vorone a) Manastirea Voronet Cmpulung Moldovenesc

Servicii asigurate:
Dejun: da Pensiunea CASA BOCULE (15 RON/pers)

Cheltuieli: Mas: 104 RON/ pers Cazare: 235 RON/pers Transport: 2/km 1= 4,1065 350 km * 2= 700 = 2874,55 RON din care 143,73 RON/pers Cheltuieli culturale ( cu obiectivele turistice): 138 RON/ pers Cheltuieli ghid turistic: 5/ pers => 21 RON/pers Cheltuieli ofer: 3/pers => 12 RON/pers Comision agenie: 15% TVA: 24%
4

Ziua 1: CMPULUNG MOLDOVENESC- VATRA MOLDOVIEI- SUCEVIAMARGINEA

nainte s pornim n excursia organizata de agenia de turism, profitm de faptul c mai avem cteva obiective turistice foarte atrgtoare de vizitat chiar n Cmpulung Moldovenesc. Ne ndreptm aadar spre Monumentul statuar Drago Vod i Zimbrul.

situat in Piata Centrala, langa noua cladirea a casei de culura, municipiul Campulung Moldovenesc; dezvelit in anul 1978; creatie a sculptorului Ion Jalea; este realizat din bronz si il infatiseaza pe domnitorul Dragos Voda, calare pe un cal si manuind un buzdugan, in scopul de a lovi un zimbru ce il ataca; are dimensiuni de 7,10 m latime, 2,35 m si inaltime de 4,06 m; amplasata pe un soclu de beton, placat cu travertin, pe care este inscriptionat numele sculptorului ce a realizat monumentul. Dup ce excursionitii au fcut cteva poze cu monumentul, ne ndreptm ctre Muzeul Arta Lemnului unde, fiecare dintre turiti vor plti un tarif pentru intrarea la muzeu de 5 RON/pers). nfiinat ca Muzeu de etnografie i tiinele naturii, a fost reprofilat n 1967 ca Muzeu al lemnului, este unic n ar prin denumire i printre puinele din Europa, ca tematic i pentru valoarea exponatelor. Deine un bogat patrimoniu ce cuprinde peste 15.000 piese din lemn i are la baz coleciile etnografice alctuite de Ion tefureac iConstantin Brescu. Muzeul Lemnului e o adevrat enciclopedie a acestei strvechi arte, exprimnd i tlcuind artistic universul vieii rneti. Totul e zmislit din lemn ca mrturie a cldurii i nobleei sufletului localnicilor, a meterilor autentici, nzestrai cu nsuiri artistice, ce ridic la tipic strvechiul meteug al lemnului." (Graian Jucan "Cmpulungul Moldovenesc - vatr folcloric", Editura Litera, Bucureti,1975, pag.60.). Coleciile Muzeului Arta Lemnului sunt cuprinse n 20 de sli, din care, dou de expoziii temporare, unde exponatele vorbesc simurilor prin pasiunea cu care meterii au tiut s-o transmit
5

lemnului: emoia artistic, o anumit sensibilitate nscris n lemn, cci Cmpulungul Moldovenesc a fost i este un centru al civilizaiei lemnului, relevnd varietatea ocupaiilor localnicilor de pe plaiurile Rarului i Giumalului. Organizat tematic, muzeul prezint o imagine sugestiv a prelucrrii lemnului. Bogia i varietatea exponatelor din secolele XVIII-XX nsoite de hri, desene, fotografii i plane, prezint tradiia meterilor n prelucrarea lemnului. El relev un adevrat cult al prelucrrii lemnului, ilustrativ pentru ceea ce reprezint ca evoluie i originalitate constructiv, mbinare dintre util i frumos, ingeniozitate i talent. Exponatele () vorbesc despre capacitatea creatoare a unor oameni care i-au fcut din meteugul popular un mijloc de existen, de nnobilare a acesteia, perpetund i mbogind tot ceea ce a fost i este frumos n ocupaiile specifice aezrilor cmpulungene." Muzeul Etnografic Ioan ugui este urmtorul nostru obiectiv turistic. Muzeul etnografic Ioan Tugui contine o impresionanta colectia originala de linguri. Prin numarul sau impresionant, aproximativ 5000 de linguri provenite din Romania si din multe alte tari de pe glob, pun in lumina, pe langa utilitatea casnica, cautarea frumosului. Diferitele tipuri de linguri din lemn: de uz casnic, ciobanesti si hutanesti sunt expuse in casa-muzeu. Inspirate din motivele vegetale si animale ale mediului, lingurile sunt lucrate cu unelte simple, cu dalta si cu tesla. Lingurile poarta si denumiri speciale: impletita campulungeana, lingura logoditilor, lingura casatoritilor etc. Prin inventivitatea formelor: linguri obisnuite, insa frumos ornamentate, cu coada in crestaturi scrijelite artistic si cu gavanuri in diferite forme, colectia reprezinta o adevarata comoara de arta populara. Muzeul cuprinde si o colectie de stergare (peste 500 exemplare), cusaturi, ceramica si numismatica. Deasemenea, colectia mai cuprinde si linguroaie, verzoburi, jintuitoare, cause, caupuri etc. Unele au coada impletita in opt, altele in sase ori in patru, iar altele au ornamentatii reprezentand cerbi, coarne de cerbi, cocosi, pesti, cozi de peste, serpi etc. Dup ce am vizitat aceste muzee, ne ndreptm ctre Vatra Moldoviei. Vatra Moldoviei este o localitate n judeul Suceava, Moldova, Romnia. Comuna Vatra Moldovitei este o compus din satele Vatra Moldoviei,Paltinu i Ciumrna. n localitatea Vatra Moldoviei se afl Mnstirea Moldovia. Profitnd de popasul nostru n aceast localitate, vom vizita n primul rnd cunoscuta mnstire Moldovia. Mnstirea Moldovia este una din vechile aezri clugreti, cu un important i glorios trecut istoric, strjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de
6

nord, situat n comuna Vatra Moldoviei la o distan de circa 15 km de comuna Vama. Biserica pictat a mnstirii este nscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Originea acestei mnstiri rmne nvluit n negura vremii, tradiia amintete de existena ei nc din timpul voievozilor Muatini, care au ocrotit-o. Sub panica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotit i nzestrat de ctitori, a dinuit pn la sfritul veacului al XV-lea cnd, din cauza unei alunecri de teren, s-a prbuit. Ruinele ei se vd i astzi la 500m distan de actuala Mnstire. Voievodul Petru Rare, iubitor de art ca i tatl su, tefan cel Mare, vrnd s continue existena Mnstirii Moldovia, alege locul puin mai la es de vechea biseric a lui Alexandru cel Bun i construiete actuala Biseric a Moldoviei n anul 1532, nchinnd-o aceluiai hram "Buna Vestire". n aceeai epoc, Domnul mprejmuiete Biserica cu ziduri i turnuri de aprare, dndu-i aspectul unei mici fortree. Fr ndoial c au existat locuine, dup fundaiile care se vd n partea nordic, pe a cror temelii Episcopul Efrem de Rdui, ntre anii 1610-1612, a construit cliarnia (cas egumeneasc) pentru locuina sa, pentru pstrarea odoarelor Bisericii i organizarea unei coli de copiti i miniaturiti, continund n acest fel opera cultural a lui Rare. n aceast perioad, turitii se pot minuna i chiar bucura de o plimbare cu Mocnia la Moldovia. Trenul va face cate doua drumuri zilnic, dupa urmatorul program: 10-13 iulie tren de la Moldovita : plecari Moldovita: 12.00-15.00, plecari Rasca: 12.40-15.40. Pretul biletului - 15 lei pentru calatoria dus-intors. Dup o frumoas plimbare cu Mocnia, turitii se vor ndrepta ctre Rezervatia de Trientalis europaea din Poiana Calul. Aceasta este o rezervatie naturala, situata in zona satului Ciumrna, si care este considerat a fi un obiectiv floristic de trientalis europaea. Aceasta rezervatie a fost creata pentru protejarea unor plante i flori rare, turistii avand voie sa se plimbe si sa priveasca, insa nu si sa atinga exemplarele. Dup o jumtate de ora de relaxare in natura, ne indreptam catre Sucevita, unde inta noastra este binecunoscuta Mnstire Sucevia.

Bine sfatuit la vreme de rastriste de catre Daniile din Voronet, Stefan cel Mare si Sfant hotaraste, drept multumire, inaltarea unei manastiri care sa fie loc sfant de rugaciune. Constructia s-a
7

savarsit in trei luni si trei saptamani ale anului 1488. Incat de la inceput a fost binecuvantata de calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vremea Sf. Cuvios Daniil Sihastru fiind o adevarata lavra a isihaismului romanesc. Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la imperiul Habsburgic si s-a reluat la 1 aprilie 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforiei Irina Pantescu. Tanara obste se straduieste sa imbine armonios rugaciunea cu munca in gospodarie, in camp, in atelierul de pictura si indrumarea vizitatorilor. Mnstirea Sucevia este o mnstire din Romnia, situat la 18 km de Rdui (judeul Suceava). Tradiia aeaz pe valea rului Sucevia, ntre dealuri, o biseric din lemn i o schivnicie de pe la nceputul veacului al XVI-lea. Legenda spune c, mai trziu, pentru rscumprarea a cine tie cror pcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesar actualei construcii. Documentar, mnstirea este atestat la 1582, n vremea domnitorului Petru chiopul. Monumentul este n realitate ctitorie comun a familiilor Moviletilor (mari boieri, crturari i chiar domnitori ai Moldovei i rii Romneti, sec. XVI-XVII). Construit n stilul arhitecturii moldoveneti - mbinare de elemente de art bizantin i gotic, la care se adaug elemente de arhitectur ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporii, pstreaz planul trilobat i stilul statornicit n epoca lui tefan cel Mare, cu pridvorul nchis. Not aparte fac celelalte dou mici pridvoare deschise (stlpi legai prin arcuri n acolad) plasai mai trziu pe laturile de sud i de nord; prin excelen "munteneti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din ara Romneasc. Se menin firidele absidelor, chenarele gotice din piatr i ocniele numai la turl, inclusiv pe baza ei stelat. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri nalte (6 m) i groase (3 m) prevzute cu contraforturi, metereze, drum de straj, patru turnuri de col i unul cu paraclis peste gangul intrrii (stema Moldovei); se mai afl ncperi ale vechii case domneti i beciuri.

Arhitectura: Forma initiala mai poate fi vazuta in tabloul votiv: asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre inaltime. Exonarthexul i-a fost adaugat in 1547 la initiativa mitropolitului Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii. Asa cum se infatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frante la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza si discuri smaltuite). 'Pictura interioara: Naosul si altarul pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui Stefan cel Mare: bine adaptat spatiului, armonios, cu personaje impunatoare, oranduire scenica mai putin obisnuita in Moldova (Patimile lui Iisus, in naos), compozitii neintrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor si formelor (Intrarea in Ierusalim, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, in conca), elemente ce vadesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborarea de pe cruce, Sfantul Teodor, tabloul votiv).
8

Pictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente si figuri ce vor sa faca parca legatura cu exteriorul, trecand totusi prin pridvor unde Calendarul bisericii dar mai ales Sfantul Ilie se bucura de o prospetime stangace cu o nota de umor anuntatoare cumva a icoanelor pe sticla transilvanene (sec. XVIII-XIX). Pictura exterioara: se datoreaza aceluiasi Grigore Rosca, eruditul teolog care a urmarit personal realizarea operei calugarilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost exceptional: Judecata de Apoi ocupa tot peretele de apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta orientului crestin; specialistii o considera prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superiora compozitiilor de la Athos si celor de la Camposato (Pisa), demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Khrie (Istambul), imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto. Biserica nvierii de la Mnstirea Sucevia a fost inclus n siturile care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO care sunt protejate. Comuna Marginea ne ntmpin pe nserate, avnd o ultim delectare pentru turiti n cadrul primei zile din excursie. Aceasta este i un important centru turistic, situat la intersecia principalelor trasee turistice din Bucovina. Deasemenea, este un renumit centru de art popular, cunoscut ndeosebi pentru ceramica neagr ce se produce aici. ndeletnicirea olritului are tradiii vechi n localitate. Aici se modeleaz manual lutul argilos n scopul fabricrii vaselor cu ntrebuiare casnic pentru gtit sau pentru prelucrarea laptelui i diverse alte forme ornamentale. Ceramica produs aici este unic pe plan internaional prin culoarea neagr rezultat n urma arderii, precum i prin modelarea unor forme specifice tradiionale. n localitate mai exist i acum case de locuit care pstreaz o arhitectur cu o vechime de mai mult de 100 de ani. Aici se ncheie prima zi a excursiei, prin urmare turitii vor fi cazai la Pensiunea Luxor, unde vor lua cina, iar a doua zi de dimineaa vor servi i micul dejun. Pensiunea Luxor vine in intimpinarea oaspetilor sai cu servicii de cea mai buna calitate si va invita sa va relaxati in decorul discret si rafinat al camerelor dotate cu toate facilitatile necesare pentru confortul sejurului dumneavoastra. Camerele moderne, echipate cu dotari de ultima ora vor face din sejurul la Pensiunea Luxor unul relaxant iar bucataria cu delicatese culinare traditionale si internationale cu specific bucovinean alaturi de diversitatea bauturilor intalnite in restaurantul complexului vor satisface cele mai rafinate gusturi. Ziua 2: PUTNA- RDUI- SOLCA

Odat ajuni la Putna, excursionitii au pe lista de program, vizitarea Mnstirii Putna. Mnstirea Putna este un lca monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase i artistice romneti. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Romnesc" (M.Eminescu). Mnstirea se afl la 33 km de oraul Rdui, n nordul Moldovei. Mnstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi preioase. Lcaul deine un bogat muzeu mnstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Potrivit vechilor cronici moldoveneti, zidirea mnstirii, ctitorie a lui tefan cel Mare (al crui mormnt se afl aici), a nceput n anul 1466 i s-a terminat n 1469. Incinta, turnul de la intrare i fortificaiile au fost terminate n 1481. Biserica fiind devastat de otile lui Timu Hmelniki, lucrrile de reconstruire au fost ncepute de voievodul Gheorghe tefan (1653-1658) n 1654 i terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija (1661-1665), n 1662. Mnstirea a fost restaurat ntre anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi n 1902, cnd s-a refcut acoperiul dup planurile arhitectului Karl Romstorfer, i, mai recent, n perioada 1961-1975. Intrarea n incinta mnstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter i etaj, pe a crui faad estic se afl stema Moldovei datat 1471. Turnul a fost zidit n anul 1757 n vremea domnitorului Constantin Racovi, despre aceasta dnd mrturie i stema de pe faada de vest, n care apar reunite stemele Moldovei i ale rii Romneti. Urmeaz apoi vizitarea Schitului lui Daniil Sihastrul. Daniil Sihastrul (n. nceputul secolului al XV-lea, ntr-un sat din apropierea oraului Rdui - d. 1496, Vorone) a fost un pustnic ortodox romn, duhovnic renumit, sfetnic al domnitorului tefan cel Mare (1457-1504) i egumen al Mnstirii Vorone. El a fost canonizat de Biserica Ortodox Romn n edina din 20-21 iunie 1992 a Sfntului Sinod, cu numele de "Sfntul Cuvios Daniil Sihastrul" i zi de prznuire la 18 decembrie. Contemporan cu tefan cel Mare (1457-1504), Daniil Sihastrul s-a nscut la nceputul secolului al XV-lea, ntr-un sat din apropierea oraului Rdui, primind la botez numele Dumitru. La vrsta de 16 ani, a fost clugrit cu numele David la Mnstirea "Sfntul Nicolae" din Rdui. Dup un timp, s-a retras la Mnstirea "Sfntul Laureniu" de lng satul Vicovu de Sus. Simind nevoia de mai mult linite, a mbrcat schima cea mare, primind numele de schimnic de Daniil i s-a retras ntr-o zon mpdurit i greu accesibil de pe valea prului Viu n apropierea actualei localiti Putna. Acolo a gsit o stnc n care a dltuit un paraclis. Se mai vd i azi pronaosul, naosul i altarul, iar dedesubt o ncpere, spat tot n piatr, care i slujea drept chilie. Aici a venit tefan cel Mare n anul 1451, dup uciderea tatlui suBogdan al II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind c n curnd va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a i ntmplat n anul 1457. Tot la ndemnul lui Daniil Sihastrul, tefan cel Mare construiete Mnstirea Putna n anul 1466. Dup sfinirea, n 1470, a acestui lca, se retrage laVorone, pe malul prului Vorone, sub stnca oimului, unde i continu viaa monahal. La Vorone l viziteaz din nou tefan cel Mare, dup nfrngerea de la Rzboieni din 1476, cerndu-i sfatul. Daniil Sihastrul l-a sftuit s continue luptele cu turcii, prevznd c va birui, ceea ce s-a i ntmplat. n amintirea acestei victorii, n anul 1488 domnitorul a construit Mnstirea Vorone. Dup sfinirea mnstirii, Daniil se mut de la chilie n mnstire. Aici i petrece ultima parte a vieii, fiind ales ca egumen al mnstirii. A decedat n anul 1496 i a fost nmormntat n
10

biserica Mnstirii Vorone. Pe piatra de mormnt care s-a fcut la dorina lui tefan cel Mare st scris: "Acesta este mormntul printelui nostru David, schimonahul Daniil". Daniil Sihastrul a fost la originea unei micri isihaste n nordul Moldovei, avnd muli ucenici n pdurile din preajma Voroneului, precum i la schiturile i mnstirile din zon. El l-a ncurajat pe tefan cel Mare s lupte pentru aprarea cretintii i s construiasc lcauri sfinte (la ndemnul lui a fost construit Mnstirea Putna). A fost considerat sfnt nc din timpul vieii, vindecnd pe cei bolnavi, alungnd demonii i alinnd suferinele. Biserica de lemn a lui Drago Vod: Biserica de lemn din satul Putna se afla in localitatea Putna, in judetul Suceava. Cunoscuta sub numele de "Biserica Veche a Putnei", aceasta se afla in imediata apropiere a Manastirii Putna. Biserica cea veche din Putna este cea mai batrana si singura biserica de lemn medievala, cunoscuta pana in prezent, pastrata pe teritoriul Romaniei. Vechimea exceptionala si planul arhaic al acesteia ii confera o valoare inestimabila pentru arhitectura medievala din tara noastra si dincolo de granite ei. Partea de rasarit a bisericii este datata din primii ani ai secolului al XV-lea, si, prin traditie, a fost adusa de Sfantul Stefan cel Mare de la Volovat. Se crede ca a fost construita in anul 1346 de catre Dragos Voda, in satul Volovat. De aici, dupa 122 de ani, Sfantul Stefan cel Mare a stramutat-o in satul Putna. Biserica Veche de lemn a Putnei are o importanta exceptionala, inclusiv pentru cei ce studiaza istoria arhitecturii din aceasta parte a continentului nostru si din Europa in general. Biserica se afla pe noua lista a monumentelor istorice. Turistii se ndreapt apoi ctre Rdui, unde agenia le-a propus un obiectiv turistic atragator, si mai diferit fata de ceea ce au vizitat pana in acel moment, si anume o frumoasa gradina zoologica. Grdina Zoologic din Rdui este o grdin zoologic amplasat pe strada tefan cel Mare i se ntinde pe o suprafa de 10 ha, adpostind animale i psri de pe toate continentele. Unul dintre punctele de atracie al grdinii zoologice l constituie speciile de lei i tigri. Vizitatorii mai pot admira diferite specii de cai i ponei, vulpi, uri, specii de porci originare din Asia, lame, lebede, precum i numeroase specii i subspecii de psri. Principala atracie rmne totui numrul mare de specii de maimue. Grdina Zoologic din Rdui, unul dintre puinele parcuri zoologice din Moldova dar i din ar, va cpta un nou look dup ce administraia local va finaliza, pn la finele anului n curs, un proiect care vizeaz reabilitarea actualului amplasament, proiect prin care unitatea va cpta, prin standardele impuse, o fa european. Grdin zoologic sut la sut european
11

Dac parcul zoologic rduean a atras permanent vizitatori din toat ar, de la finele anului, acesta va mbrca o hain de nivel european, fiind comparabil cu orice parc de pe continent. Pentru proiectul care vizeaz reabilitarea Grdinii Zoologice din Rdui am avut la dispoziie un teren care era parial amenajat. S-a dorit o amenajare pe o suprafa ct mai mare, cu bugetul existent, i n condiiile respectrii normelor de mediu de nivel european. Proiectul conine mai multe cldiri care in de funcionalitatea zonei, o cldire cu spaii administrative, un spaiu de alimentaie public i pentru suveniruri dup modelul vestic, iar restul cldirilor se refer la spaii dedicate animalelor, cuti care vor fi realizate la standardele actuale. Nu am avut intenia de a crea spaii pentru ct mai multe animale, ci spaii ct mai corecte, bineneles, care s ndeplineasc standardele de acum. Cred c la finalul lucrrilor vom putea discuta despre o grdin sut la sut european. Fiind deja ora pranzului, ne indreptam catre restaurantul Naional, unde vom servi cu totii masa, apoi ne vom continua excursia cu: Muzeul de Etnografie Samuil si Eugenia Ione este un muzeu cu specific etnografic (art popular bucovinean) nfiinat n anul 1934 n oraul Rdui (judeul Suceava). El a fost fondat la iniiativa unui grup de intelectuali locali, purtnd iniial denumirea de "Muzeul de Antichiti i Etnografie". Acesta este cel mai vechi muzeu etnografic din Moldova. Muzeul prezint ocupaiile tradiionale, portul popular din nordul Romniei, esturi, scoare, traiste, custuri i broderii pe pieptare albe din blnie de miel i pe pnz, lucrate cu gust i art fin, sculpturi n lemn, obiecte de ceramic etc. Se remarc obiectele de ceramic neagr de Marginea i de ceramic de Kuty, precum i colecia de ou ncondeiate. n anul 1920 s-a nceput colectarea primelor obiecte pentru dotarea noii uniti muzeale. Prima expoziie a fost deschis n anul 1926 de ctre soii Samuil i Eugenia Ione i cuprindea o colecie bogat de obiecte aduse de cei doi nvtori din satele Bucovinei. Expoziia a avut loc n locuina familiei, iar ulterior s-a mutat n coala unde Samuil Ione a fost director n anii 1928-1933 (actuala coal General Nr.4 din Rdui). Deschiderea oficial a muzeului s-a fcut n aprilie 1934, iar sediul s-a stabilit n cldirea actualei primrii. Colecia iniial coninea numeroase obiecte donate de familia Ione i a crescut n timp, ajungnd n 1944 la circa 10.000 de obiecte. ntreaga colecie s-a pierdut ns n perioada rzboiului, fiind confiscat de Armata Sovietic. O parte din colecii se afl n prezent la Muzeul Etnografic din Chiinu. n anul 1948, Muzeul Etnografic de la Rdui a fost redeschis de ctre Samuil Ione i Vasile Fundu (colaborator al muzeului din 1937). n 1970 muzeul se mut n locaia actual, aflat n centrul oraului. Cldirea n care funcioneaz acum a fost construit n 1860 i este declarat monument de arhitectur. Actuala expoziie a fost deschis n anul 1976 i este bazat pe tehnicile populare din Bucovina. Patrimoniul muzeului a ajuns n timp la o colecie impresionant de aproximativ 8.000 de piese muzeografice, organizate n 13 colecii. Dintre acestea, 1.000 de obiecte sunt expuse n permanen n 11 sli, ocupnd un spaiu de aproximativ 900 m, iar restul sunt pstrate n 4 depozite. Muzeul deine impresionante colecii de cri
12

vechi i manuscrise, picturi, icoane, ceramic, obiecte i instrumente muzicale, ou ncondeiate, podoabe, esturi i piese de port popular specifice zonei Bucovina, precum i o bibliotec cu peste 4.000 de volume. De asemenea, sunt prezentate principalele ndeletniciri tradiionale bucovinene: olritul (roi ale olarului, cuptoare de ars oale, exponate ceramice de Marginea, Rdui, Kuty, Pltinoasa i Dolheti), estoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in i cnep, prelucrarea lnii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumnritul i cojocritul. Sunt expuse o serie de instalaii tehnice populare: oloinie, piua pentru sumane de la Rdui, rni i moar de mn, vnturtoare, piu pentru desfcat porumb, pive pentru fru etc. Herghelia de la Rdui n anul 1792, Statul Austriac infiineaza Herghelia Rdui sub numele de ,,LANDESGESTUETTS UND REMONTIERUNGS DEPARTEMENT IN DER BUCOWINA ZU RADAUTZ n scopul de a-i asigura un debit mai mare de material de clrie si de calitate mai bun.Pentru acest scop Ministerul Armatei Austriece arendeaz 9810 ha cu 12.257 florini si 21 de coroane. n anul 1792, cnd s-a infiinat, Herghelia Rduti dispunea de 1400 capete (cai moldoveneti, ruseti, poloni, turceti etc.). La nceputul primului rzboi mondial, Herghelia de la Rdui a fost reinfiinat de ctre Statul romn si improprietrit cu 3253 ha, din care 721 ha teren arabil, 529 ha fnee naturale, 1294 ha pune natural, 464 ha pdure i 221 ha teren ocupat de cldiri, drumuri, anuri i teren neproductiv. Creterea cailor n herghelie se fcea primitiv, ntr-o stare semislbatic (pentru a costa mai puin intreinerea), iar monta era liber. ncepnd cu anul 1818 herghelia se organizeaz i creterea semislbatic nceteaz cu totul, ea fcndu-se acum dup principii zootehnice, monta liber ncetnd. Herghelia Rdui avea atunci 16 secii, cu centrala la Rdui. Primii armsari care au pus bazele Hergheliei Rdui au fost 5 armsari arabi, 2 turceti, 1 transilvnean si 1 Barbarino, ultimul adus de la moia contelui Bethlem din Ungaria. In anul 1826 se introduce in herghelie primul armsar GIDRAN i primul SIGLAVY. n anul 1842 se aduc de la MEZOHEGYES i BABOLNA (din Ungaria)- 2 armsari arabi

SHAGYA i EL-BEDVY, precum i primul armsar englez. n anul 1856 se infiineaz Herghelia de hutuli de la Lucina, pe lng Herghelia din Rdui. n anul 1869 herghelia trece de la Ministerul Armatei la Ministerul Agriculturii. n anul 1881 se aflau in Herghelia Rdui 1132 capete. n anul 1922 s-a adus de la Smbta de Jos (Fgra) Herghelia de GIDRANI. In prezent, instituia hergheliei din Rdui este tutelat de Regia National a Pdurilor ROMSILVA, prin Direcia Silvic Suceava, conform Ordonanei de urgen nr. 139/17.10.2002, publicat in M.O./29.10.2002. Calitatea cailor de la Rdui a fost si este dovedit de rezultatele obinute la concursuri si intreceri de clrie, interne si internaionale, dintre care cele mai renumite fiind locul I la concursul
13

hipic de la Tripoli- Libia (1977) si locul III obinut la Olimpiada de la Moscova (1980), cu reprezentativa naional de echitaie a Romniei, pentru proba de dresaj. Urmtorul obiectiv turistic din traseul nostru, este Biserica din Solca. Aceasta este situata in orasul Solca, la poalele Obcinei Mari,biserica fiind ctitorie a domnitorului Stefan Toma in 1602. Biserica cu puternice fortificatii, cu contraforturi masive, ziduri groase de aproape doi metri. Aici a functionat manastire pana n 1785 cand a fost desfiintata si lasata in paragina de invadatorii austro-ungari. Forma initiala a suferit modificari dupa restaurarea arhitectului austriac K. Romstofer in 1902. Casa-muzeu, monument de arhitectura populara situata pe drumul de acces spre manastirile Arbore, Humor este un monument reprezentativ in ce priveste arhitectura traditionala si cultura si civilizatia populara bucovineana.Casa muzeu dateaza din secolul al XVII-lea si este monument de arhitectura populara, reprezentativa pentru zona etnografica Radauti. Casa este de tip camera-tinda-camera cu foisor si prispa lutuita. Bucataria are un cuptor traditional cu vatra si plita reconstituit dupa tipologia mijloacelor de incalzit din zona. Casa cea mare este organizata dupa specificul traditional cu patul de zestre, culmea pentru haine, laite de-a lungul peretilor si soba de incalzit. Este amenajata in interior cu cuptor traditional, piese de port, textile, mobilier traditional de la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Pietrele Muierii Unul dintre locurile cele mai vizitate din apropierea localitatilor Sucevita sau Solca il reprezinta Pietrele Muierilor. Acolo este un interesant grup de stanci semete, modelate in gresie, cu forme foarte interesante, deosebite. In zona si in general in Muntii Obcina Mare asemenea stanci, de dimensiunile Pietrelor Muierilor, sunt foarte rare. Pentru explicarea denumirii acestor stanci exista mai multe variante. Una, se pare ca cea mai veche, spune ca acum cateva sute de ani Solca urma sa fie atacata de tatari. Numai ca locuitorii au prins de veste si sau pregatit din timp. Astfel, cei apti de lupta s-au ascuns pe dealurile din imprejurimile satului pe atunci, Solca. Muierile si alti oameni s-au refugiat si ascuns printre stancile aflate mai spre apus. Tatarii au venit, au atacat dar au fost respinsi de oamenii care erau ascunsi pe Dealul lui Voda si dispersati in cete mai mici care au fugit care incotro. Un grup a fugit spre stancile unde erau ascunse femeile. Acolo au fost intampinati cu sageti si respinsi definitiv. Numai ca in acea lupta au murit si femei iar legenda spune ca in noaptea de Sfantul Dumitru se aude cum sufletele femeilor care au murit atunci tipa de rasuna vaile si muntii. Asa povesteste folcloristul si istoricul Simion Florea Marian (1847-1907) ca s-au petrecut lucurile. Si de atunci aceste stanci se numesc Pietrele Muierilor. A doua legenda spune ca printre aceste stanci s-a ascuns celebrul haiduc Ion Darie. El se retragea printre aceste pietre impreuna cu tovarasii sai si muierile lor si petreceau acolo cu saptamanile, pana planuiau urmatorul atac. Si de atunci, aceste pietre se numesc Pietrele Muierilor. Haiducul Darie a
14

existat intr-adevar si a trait in preajma revolutiei de la 1848, el fiind inmormantat in cimitirul localitatii Marginea. nca o zi din excursie, se incheie, prin urmare ne vom caza si vom lua cina la pensiunea Ana Maria****din Solca.

Inainte de nceperea celei de-a treia zi, turistii vor lua micul dejun tot la aceasta pensiune. Ziua 3: ARBORE- PTRUI- DRAGOMIRNA-SUCEAVA cazare Suceava Arbore este o localitate n judeul Suceava (Romnia), reedin a comunei cu acelai nume. Aici vom vizita Biserica i mnstirea Arbore. Biserica veche din Arbore se afl de-a lungul drumului naional DN2K, care leag oraele Miliui i Solca din judeul Suceava. Ctitorul bisericii este boierul Luca Arbore, fiul btrnului Arbore, prclabul de Neam. El a ndeplinit o lung perioad (din 1486) rangul de portar al Sucevei, fiind unul dintre marii boieri ai lui tefan cel Mare (1457-1504), sfetnicul de seam al lui Bogdan cel Orb(1504-1517) i tutorele politic al lui tefni Vod (1517-1528). Biserica "Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul" din Arbore are un plan asemntor cu al bisericii din Reuseni, prezentnd multe elemente comune cu biserica Mnstirii Dobrov, ambele construite de tefan cel Mare n anii 1503-1504. Ea a fost construit din piatr brut, iar la boli s-a folosit crmida. Edificiul are un plan mixt, avnd o form dreptunghiular n exterior i o form treflat n interior. Dimensiunile bisericii sunt urmtoarele: lungimea - 22 m, limea - 9,10 m i nlimea 8,5 m. Lcaul de cult este lipsit de turle, avnd un acoperi n patru ape rotunjit spre rsrit ca urmare a curburii absidei. Sub acoperi se afl o corni de piatr cioplit.

Iconografia
Biserica "Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul" din Arbore este renumit prin pictura mural n fresc, de nsemnat valoare artistic, care mpodobete att interiorul, ct i exteriorul. Pictura interioar a fost realizat imediat dup finalizarea construciei, adic n anii 1503-1504. Ea a fost deteriorat n urma campaniei sultanului Soliman Magnificul n Moldova din 1538. Pictura interioar a fost serios afectat n secolele XVII-XVIII, cnd edificiul a rmas fr acoperi. Pictura exterioar cuprinde scene populate de numeroase personaje n continu micare. Culorile vii, armonios mbinate, degaj mult cldur. Artistul, cu o viziune nou fa de naintai, reuete o sintez ndrznea ntre elementele orientale i occidentale, bine integrat totui n tradiie. Inovator, pictorul gsete unele soluii proprii de fluidizare a micrii personajelor, evidente n scena Judecii de Apoi. Se observ i influene ale picturii murale din trile catolice: aprtorul de moarte, Cristofor, zugrvit cu pruncul Iisus pe umr, printre sfinii martiri, n Cinul de pe absid, este o imagine unic i neobinuit pentru Moldova. Printre scenele prezente pe faada sudic sunt de menionat Imnul Acatist zugrvit n stnga i deasupra uii de intrare, Asediul
15

Constantinopolului zugrvit la baza Imnului, Judecata de Apoi zugrvit n dreapta uii de intrare. Asediul Constantinopolului nu se refer la asediul turcesc, ci la cel al perilor din anul 626 (anul 6135 conform cronologiei bizantine). Decorul faadei de apus st mrturie pentru geniul pictorului: n marea cavitate, unde se fac de obicei pomeni i parastase, ntregul perete este pictat cu un ansamblu de miniaturi, considerat a fi cel mai bine realizat din toat pictura epocii tefan cel Mare - Petru Rare. Aici se afl zeci de scene mici, constnd dintr-o succesiune de teme secundare limitate la viaa unui sfnt (Gheorghe, Dimitrie, Nichita i Parascheva) sau la un episod din Biblie (Facerea lumii, Viaa primilor oameni). Apar aici Adam arnd, Eva torcnd (n Genez), Ospul Sfntului Gheorghe, cu mesenii aezati i cu spatele la pridvor (amplasament strin bizantinismului, introdus de Renaterea italian). Personajele au o micare fireasc, "triesc" evenimentul. Artistul se dovedete curajos: la trecerea de pe un zid pe altul, aaz capul balaurului ntr-o scen i coada n alta (aducerea balaurului). Pentru fond, pe lng verdele ntunecat, pictorul folosete i albastrul de Vorone. Dupa ce mai vizitam inca doua manastiri aflate in zona, turistii vor servi pranzul la Pensiunea Anca din Dragomirna. Ne indreptam apoi catre Suceava unde vizitam: Ruinele Palatului Domnesc Complexul Muzeal Bucovina Planetariul din Suceava

Ruinele Palatului Domnesc: Ruinele Palatului Domnesc se afla la numai cateva zeci de metri de biserica Sfantul Dumitru. Aici, Petru Musat I a construit pe partea vestica a asezarii o casa domneasca si un turn; locuinta din piatra in vederea supravegherii drumului de acces in oras. Astfel, prin includerea vechilor cladiri de zid, dar si prin noi constructii definitiveaza ansamblul Palatului Domnesc prin care Curtea Domneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de asemenea gen din intreaga Moldova. In anul 1700, solul polon Rafael Leszczynski, in drum spre Istanbul, trece pe la Suceava si in insemnarile sale consemneaza ca in oras se mai pastrau doar ruinele Palatului Domnesc. Complexul Muzeal Bucovina cuprinde:

Muzeul de Istorie Muzeul de tiinele Naturii Hanul Domnesc cu expoziia de etnografie Muzeul Satului Bucovinean Fondul Memorial-Documentar Simion Florea Marian Planetariul Casa i Muzeul Memorial Ciprian Porumbescu de la Stupca Muzeul Siret Casa Memorial Eusebiu Camilar de la Udeti Casa Memorial Nicolae Labi din Mlini
16

Casa Muzeu Bilca Casa-muzeu de la Solca Cetatea de Scaun a Sucevei Laboratorul zonal de restaurare

Din toate acestea, vom vizita atat cat ne permite timpul ramanand la alegerea turistilor ce si cat anume doresc sa viziteze in aceasta zi. Muzeul de Istorie Suceava (str. tefan cel Mare-33) adpostete o colecie valoroas de exponate, prezentnd istoria Sucevei n general i pe cea a Bucovinei n special. Tot aici este deschis i o galerie de art cu lucrri semnate de artiti de renume din ar i din Bucovina. Un punct de mare atracie este Sala tronului. Minerale si roci Muzeul de tiinele Naturii (str. tefan cel Mare-23) prezint ntr-o manier modern potenialul natural al Bucovinei. Se disting: colecia de flori de min i dioramele cu principalele vieuitoare din zon, ncadrate n habitatul lor de vegetaie.

Hanul Domnesc (str. Ciprian Porumbescu-5), monument de secol XVII, prezint principalele zone etnografice ale judeului. Expoziia permanent de la parter (recent deschis publicului) reconstituie atmosfera de epoc a unui han din sec. al XVIII-lea - loc de popas pentru oaspei de vaz, dregtori, negustori etc. n trecere prin Suceava; este desfurat n: salon de oaspei, buctrie, sal de han, camer de odihn, cmar, pivni - toate constituind un punct deosebit de atracie. La etaj sunt etalate piese importante de etnografie i art popular, reprezentative pentru aceast parte a rii. Observatorul astronomic (str. Universitii-13), deschis n 1981, cuprinde planetariul, sala ecuatorial, terasa de observaii, o bibliotec de specialitate i sli de expoziie temporar. Cu ajutorul lunetei, n zilele senine se pot face interesante investigaii. Tot aici este gzduit i o bibliotec german, cu sal de lectur. Glob lunar in relief Casa memorial Simion Florea Marian (Aleea S.Fl. Marian-4), ctigat cu condeiul de cel mai mare folclorist i etnograf romn, acad. S.Fl. Marian (prin premiul de 4.000 lei aur Nsturel Herescu, pentru lucrarea Ornitologia poporan romn), este una dintre cele mai vechi case ale Sucevei, datnd din secolul al XIX-lea; reconstituie atmosfera de familie i de activitate creatoare n care a trit autorul celor mai importante monografii tematice privind cultura popular romneasc, prin exponate originale (mobilier, obiecte
17

decorative, tablouri, obiecte personale etc.) i adpostete o colecie documentar impresionant (cri, periodice, manuscrise, fotografii, documente culturale, coresponden etc.).

Casa Memorial Ciprian Porumbescu, situat n localitatea Stupca, judeul Suceava, o csu rneasc asemntoare celor din partea locului, reconstituie prin obiectele expuse atmosfera n care a trit i a creat compozitorul. Camerele n care se ntlnea cu lutarii satului, fotografiile de familie, obiectele personale, creeaz o plcut ambian i un emoionant prilej de ntlnire cu viaa i activitatea compozitorului. Muzeul Ciprian Porumbescu, situat n localitatea Stupca, a fost inaugurat la 23 noiembrie 1971 n cldirea fostului conac al boierului Popovici (cldire care dateaz din secolul al. XVIII-lea). Expoziiile valorific obiectele de patrimoniu care au aparinut lui Ciprian Porumbescu. Casa memorial Nicolae Labi (program: miercuri-duminic: 9-17) este situat n centrul localitii, aproape de primrie. Deschis publicului vizitator din 1975, expoziia reconstituie prin obiectele originale (mobilier, manuscrise, fotografii, documente, ediii princeps etc.) atmosfera de via i de creaie a poetului, stins la numai 21 de ani. Casa memorial Eusebiu Camilar, deschis n 1984, organizat n locuina printeasc a scriitorului, ofer vizitatorilor ambiana de familie reconstituit cu ajutorul exponatelor originale (mobilier, fotografii, tablouri, cri, obiecte decorative i de uz gospodresc), prilejuind trirea unor momente emoionante n locul care a i-a pus definitiv amprenta pe sufletul scriitorului realist, Eusebiu Camilar. Cetatea de scaun a Sucevei ,menionat pentru prima dat ntr-un document de la 10 februarie 1388, a fost construit n timpul domniei lui Petru I, avnd iniial un plan rectangular, cu latura de sud de 36m i cea de est de cca. 40m. Alexandru cel Bun o fortific suplimentar, ns maxima dezvoltare o cunoate n timpul lui tefan cel Mare care, n dou faze, restaureaz cldirile din interior, adaug zidul de incint, extinde i consolideaz anul de aprare.

Laboratorul zonal de restaurare Bazele activitii de restaurare n cadrul Complexului Muzeal Bucovina au fost puse n anul 1975, prin nfiinarea Laboratorului Zonal de Conservare i Restaurare. Specialitii laboratorului asigur lucrri de conservare i restaurare pe obiecte aparinnd patrimoniului mobil i imobil, de natur arheologic, istoric, de cult i etnografic. Patrimoniul restaurat aparine n primul rnd Complexului Muzeal Bucovina, dar i altor categorii de deintori: muzee din jude i din ar, lcauri de cult sau colecionari particulari.
18

Ne vom indrepta apoi catre Vila Magic Bucovina din Suceava, unde turistii vor servi cina, ne vom caza, iar de dimineata vom lua si micul dejun. Situata la intrare in Suceava dinspre Falticeni intr-un cartier rezidential vila Magic Bucovina este o oaza de verdeata si de liniste. Ni se ofer un spatiu generos de cazare in cele 6 camere aranjate cu stil si rafinament. Amplasamentul Vilei permite vizitarea obiectivelor turistice din zona, cat si pentru shopping si divertisment.

Ziua 4: Gura Humorului- Vorone- Cmpulung Moldovenesc

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Intemeiat in veacul al XV-lea, intr-o zon de netagaduita frumusete, orasul Gura Humorului se inscrie, cu indreptatire, alaturi de monumentele emblematice ale culturii romanesti din zona, Voronet si Manastirea Humorului. Cultura populara ce a inflorit de-a lungul timpului in asezarile de munteni de la poalele Obcinii Mari a tezaurizat reusite ce o evidentiaza in arealul national prin notele particulare de semnificatie si realizare artistica. Muzeul a fost fondat n anul 1958, pe seama colectiei de bunuri donate de invatatorul Constantin Scortaru, fiind un muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografic Humor; n anul 1996 expozitia s-a reorganizat intr-un nou spaiu, cu care prilej s-a realizat si forma expozitionala actuala.

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, redeschis publicului n luna noiembrie 2004, este o instituie singular n reeaua cultural romneasc, fiind singurul muzeu care valorifica si ilustreaza tradiia popular - segmentul de spiritualitate ce defineste cel mai bine o etnie, un popor, o naiune. Tematica a fost gndit ca o cltorie n universul spiritual al satului bucovinean de la sfritul secolului al XIX-lea, sat virtual n care vizitatorul cunoaste cele mai importante momente ale curgerii ciclice a timpului, muzeul humorean devenind astfel o ilustrare sintetica si semnificativa a calendarului popular. Manastirea Humor Biserica Mnstirii Humor i are nceputurile n vremea domniei lui Alexandru cel Bun, cnd, ascuns ntre codri, se ridica aici cea dinti aezare mnstireasc, ctitoria marelui vornic Ioan (1415).
19

La nceputul secolului al XVI-lea, n 1527, mnstirea a fost jefuit i distrus de ttri. Biserica fusese nzestrat cu obiecte preioase i manuscrise, dintre care cel mai de pre care se pstreaz i astzi este Tetraevangheliarul din 1473, carte druit de tefan cel Mare. Ruinele vechii mnstiri se pot vedea i astzi, la cca. 300 m de actuala biseric. n vremea lui Petru Rare, i Humorul este cuprins n campania de restaurri. Dar, aici, nu domnul svrete opera de reconstrucie, ci marele logoftToader Bubuiog, dreapta i credincioasa sa slug. Din punct de vedere arhitectural cteva particulariti se impun: pridvorul deschis cu cele 4 arcade n arc frnt i lipsa turlei. Biserica este n plan triconic, ntre naos i pronaos aflnduse gropnia, deasupra creia, printr-o u spat n zid, se poate ajunge n taini. Elementele de factur gotic sunt vizibile n ancandramentele ferestrelor, n portalul de la intrare precum i n firidele cu care se decoreaz cele 3 abside laterale. trandul Arini

Dupa multe obiective turistice vizitate, turistii au la dispozitie cateva ore bune de relaxare la strandul Arini, unde vor petrece clipe frumoase alaturi de organizatorii excursiei. Asa se incheie excurisa organizata de agentia noastra de turism, oferindu-le turistilor care ne-au ales, cateva clipe de relaxare la unul dintre cele mai frumoase si moderne stranduri din tara.

20

ANALIZ DE PRE

Nr. Articole de Elemente crt. calculaie cheltuieli Mas 1. Cazare 2. Transport 3. Cheltuieli 4. CHELTUIELI culturale DIRECTE 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

de

Valoarea Per turist (RON) Total (RON) 104 2080 235 4700 143,73 2874,6 138 21 12 653,73 2760 420 240 10314,6

Cheltuieli ghid Cheltuieli ofer TOTAL CHELTUIELI DIRECTE COMISON AGENIE 15% TVA 24% TOTAL COSTURI ROTUNJIRI TOTAL PRE VNZARE

653,73*15%= 10314,6*15%= 98,06 1547,19 98,06*24%= 23,53 1547,19*24%=371,33 775,32 12233,12 - 0,32 - 0,12

775 RON

12233 RON

21

Bibliografie:

www.wikipedia.org http://www.campulungmoldovenesc.ro http://www.romguide.ro http://www.romanianmonasteries.org http://www.etur.ro http://www.hergheliaradauti.com http://www.romania-natura.ro http://www.turistik.ro http://www.istoriabucovinei.ro/ http://www.carta.ro http://calendar20.tripod.com/ http://www.primariagh.ro

22