Carasoveni Nicolint Loga

NUL II No.16. Noun.
_
Dec
a
trthlf
--,--,-1_,-, _.1-, ,r-i_r-s-r,----r--1_-1-t......1-1.--1-1-1--u-L--iL-r-E.-.1---
. .
1. r-r1 "il : .Avan L to-5-A 1)211.*
-
c
:
r--
i
- 5r13 IRECTIVRA 11:1201k
...:_.
L' Yfr-6.°
,-.11%-s-,--.
{,
.1.
ITCH-LAKKK' P-..-4C1\-CMDIsK5C6
0
,.. .--,-;(....--i...6.---. 1.. LIOTE
..4'; tss gtmut _. ACISE. 1
..,.
,..,,c vs,
I ...
/..--,-
,. / ,f Rft N NUMARUL DE FATA
,:". '
ARTICOLE SEMNATE DE:
,-2-
AL. BARCACILi
TRAIAN SIMU
D. IZVERNICEANU
44.
N. T. IONESCU
a C J. KARADJA
ri
,
COMUNICARI DE:
3 I. C. BACILA
V. o BEDEANU
D. VASC UDE SCU
N. PLOP*0 It
'44tte,t,wLY' ,,,J.-Arorcrm Dr. Otl. A PO ST
'1447e
T. G. HULA T
RMACTIA DOCUMENTE
tr.LIBERTATE I- 25 OLTENIA CULTURALA
C
Iy;-=L ,
CRONICA TIINTIFICA
I
ADMIHISTRATM
-.I Str GeHer.florescu20 N
RECENZII ,
A- CR I OVA - --elaw--er
; 5 '4
ARHIVELE OLTENIEI PUBLICATIE BIMESTRIALA.
Sub directiunea D-Ior Dr. CII. LAUGIER §i Prof. C. D. FORTUNESCU
CU COLABORAREA DOMNILOR
AL. BARCACILA T. G. B UL A T ILI E CONSTANT.

Profesor, T.-Severin Profesor, R.-1711,1cea Profesor, Caracal
--------------------
N. G. DINCULESCU
profesor, Cratova
C. GE ROTA_
Pro!esor, Calafat
SUMARUL No. 1 6.
N. PLOPOR
Profesor, Plenita
lnsemnAri de drum prin. Gorjin . . . Al. BArcAcild

Carasova si Crasovenii . . . Traian Simu
Pagini din lstoria Banatului . . . D. lzverniceanu
Miscarea popnlatiei Romaniei pc. 1921 0 1922 . N T. lonescu
Oltenia dupd memorille Gen. von Bauer . . Const. J. Karadja
Acte si documente: Cartea lui Antonie Vodli catre mandstirea Sa-
dova-Dolj. Cartea Ispravnicilor Scaunului Bucurestilor Mire acceaqi md-
ndstire, comunicate de N. Plopsor. Acte $i scrisori din trecut, comunicate
de C. N. Mateescu. Carte de judecatd din Negoe$ti. Un Zapis, transcrise
de N. G. Dinculescu.
Note i comunicAri: Vederi din Oltenia, de I. C BAcilà. Musca co-
lumbacci (din isvoare vechi romAne$ti), de C. V. Obedeanu.Din trecutulCra-
iovei, comunicAri de D. Vasculescu.Notità astronomicd, de Ing. Al Pope scu.
0 scrisoare a Gen. Ndsturel, privitoare la hotdrnicia mo$iei Negoiul, co-
municatA de N. Plopsor. Insemndri mdrunte, de Dr. Od Apostol.Addenda
et corrigenda, de M iheod -Carada.Note mdrunte.-0 Statisticd a Craiovei
din 1838, comunicatà de T. G. Bulat
Oltenia culturalA: Mi$carea culturaM in Craiova, de Fortunato.Des-
pte (Miscarea cullurald craioueand, de Prof. I Simionescu Rdbojul nostru,
de F.Expozitia regionald a jud Mehedinti, de (1. HAncu. 0 scrisoare a
Abatelui H. Breuil.Festivitate culturald la Temi$oara.
Cronica §tiintificA : Arheologia Ir. Starr le-Unite. Antropologia in
India Nevliticul in S ihara.Locuinjele Gigantrlor ia Danemarca. Energie.
Conceptii moderne. Unde a fost raiul pdmdntesc Epidemii de sughit.
Reeenzii: Le problerne de l'abandon de la Dacir, de N lorga No-
fiuni de igiend, de Dr. Ch Laugicr, recenzate de Vas Milrilescu Anthologie
Romdmscher Lyric, de Dr. Albert Flachs 1afiintarea Mitropoliilor in Tara
Romdneascd $i in Moldova, de C Marinescu, Aurom laacu, de Dr. Silviu
Dragomir Curtea de Arges, de Virg. N DrAghiceanu. Auletinul Cornisiei
Monumentelor Islorke. Tralawntui Odrbunrliii prin doze masive de ser
anticar. onos pe cale antraurnoasd, de Dr. Aurcl Metzulescu Lini,sti de schi-
turi, de Radu Gyr La hotarul dobrogratz, de I. Dongorozi.Anuarul Insti-
tulului de Istorie Nutionald, an II, 1923, recenzate de C. D. Fort,
Cronica revistelor, de C. D. Fort.
Pentra recenzii, sehimb de reiste si oni-ce priveste partea redactionahl

sa, se adreseze d-lui Prof. C. D. Fortuneseu, Str. Jules Michelet No. 2.
17264. Redaetia si A.dmInistraIia la aceeasi adresit.
Anti! III, No. 16. Noemvrie Decemvrie 1924.
FiRHIVELE OLTENIEI
SUB DIRECTIUNEA D-lor
DR. CIL LAUGIER 0. PROF. C. D. FORTUNESCU
MM=MINIMIIM11111
pciceincnicecenmemccenelcceicolicenicconcialcouccememmineemccom.
g. g
i SpriDnitorii Arhivelor Olteniel pe anul 1924 E
E: 1)-mi EMIL MARIAN, Grainy& 2000 lei 1
3000 lei g
14lattr:V."BITVIrAtDNIVNTINLDeuUrDe1tU' 1000 lei 5
g. 11-1m JULIAN VRABIESCU, Craiova 500 lei 5
g Itallea General& a Trail Bei n ilne0i . 500 lei g
g 1/-iol Inginer 1. Gigurtn, lineure*ti . 1000 lei E
: Soeietatea & Mica" Bneurenti 2000 lei LI
I D-no Mitu Andreesen, Craiova . : . . 2000 lei g

g Prineipele BARB1T STILIBEY, Bucure2ti 1000 lei g
E 11-mi N. COCULESCU, prof. only. . . 500 lei E
-na ECAT. CARAGEA BiteurWi . . . 500 lei
5 Du
E
-o MISU SAULESCU:Bneure§ti . . . 1000 tel g
g BANCA NATIONALA, lineuretti . . . 10000 lei . 5
500 let g
1 jILLt/-1"iint 2.iNiIrs(t'r.daen4leanorVielluiret'. . 500 lei g
g Cere. Militar-Civil Princ. darol" Tinii;oara. 2500 lei g
D-mi Dr I. TRA1LESCU, T.-Severin . . 500 lei g
g CLUBUL UNDIES, T.-Severin . . . . . 500 lei g
9 BANCA COMERTULUL Craiova . 21100 101 . E
i Ministerul Cullelor si Artelor 5000 lei g
E D-Ini C. ARGETOIANU . . . 1000 lei g
. 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111,111111111111111111111/1111111111111111111111111111111111111111.
Cdtre Cititori.
Cu nanulral de MI5 replete 'wastrel ttnplineste fret ant de existenld.
Intarcdndu-ne privirite la incepaturile timide si pullet ordonate
ale analui d'intdi, tar de act la numerele care au apdrut in anal
umndlor m in eel care e pe rale de a se termina, sorotim tO n'am
inselal speranlele nimdnui din acei cari ne-aa incarajat din cape,
drumului si cari ne-au dal sprijinul material, Ord de care onestele
noaslre sfarldri ar fi fast reduse la neputinld.
,Arhivele 011emee, au aparul regulat, ca un numdr de pagini
466 ARHIVELE OLTENIEL
mai mare dealt cel care intra In socotelile noastre, in forma ingrijita
in care se infdfiseazd, $i cu un cuprins din ce In ce mai interesant
,si variat, al cdrui merit revine devotafilor colaboratori desinteresaft
ai acestel publicafii.
Ne simfim mai ales fericifi a fi putut strange in jurul nostru
clifiva din meritosii scriitori bdndfeni, publicand studii $1 notife cu
privire la Banat g locuitorii acestei regiuni, 1ntrucat dela Inceput am
ndzuit a imbrdfisa cu interesul si frdfeasca noastrd dragoste aceastd
anexd a Olteniei care e Banatul Temisanei, incorporand-o la orizon-
tul regional al Arhivelor Olteniei".
Mdrturisirile de simpatie si de prefuire ce ne-au venit dela nu-
merosi intelectuali, cart nu pentru legdturi personale sau politice, or
interese de reciprocitate ne-au adus cuvinte de laudd i indemn cum
a fost bunioard foiletonul D-lui profesor universitar I. Simionescu,
din Viitorul" de Lurii 20 Oct. con inittulat Arhivele Olteniei" ne
rdspliltesc osteninfele si jertfa ceasurilor ce le rdpim, spre a conduce
aceastd revistd, unei odihne pe care o meritam si de care am avea
nevoie In viafa noastrd truditd de funcfionari exploatafi de Stat. Ele
ne mangtle intru catva si de nepdsarea multora si de ignorarea dis-.
prefuitoare a oficialitdfii (institufii culturale, ministere, prelecturi si
primdrii oltene) care cu excepfia Ministerului Arte lor in trei ani
de zile n'a aflat cu cale niciodata sei ajute in nici un chip aceastd
publicafie craioveand.
Este tntr'adevdr o ispravd pufin comund ca, pe vremea aceasta
de extrema scumpete a hartiei si a tiparului, sa isbutesti a scoate si
susfine o publicafie serioath si regionalisM, cu vre-o rnie de abonafi,
cu toate cd multi, foarte multi din ace,stia, infeleg sd primeascd
revista gratuit, refuzand-o la ultimul numdr si refindnd pe celelalte
4-5, sau spunand cd nu au primit revista or cd au inapoiat-o prin
postd, prin posta care de asemenea ne pricinueste mari neajunsuri
si pagube Instrdindnd sau rdtdcind cam 20Vo din numerele ce se lucre-
dinfeazd serviciului situ platit.
Mulfumind cu recunostiinfa tutulor celor cari ne-au sprijinit si
ne-au ajutat, rugdm din nou stdruitor pe cei cart au rdmas in urma
cu plata abonamentului pe cei doi ani trecufi sau numai pe cel fn
curs, soli addle datoria mdcar acuma.,Fi pentru a da un ultim rdgaz
de plard tutulor, amandm pentru numdrul de lanuarie publicarea listei
datornicilor rdu voitori.
Arhivele Olteniei".
A IIIIIPELE OLTENIEI 467
Insemnäri de drum prin Gorjiu:

PolovragiBenggtiCArbune§ti.
Pentru noua zidire culturald care va fi Internatul Liceu-
lui ,,Traian° din T.-Severin, am strAbdtut unul din cele mai
pitore§ti drumuri ale Gorjiului, plecand din Targu-Cdrbu-
ne§ti prin Novaci la Polovragi, §i de ad la brädetul §i stana
din Ple§i Aridele preocupdri materiale, care m'au pornit la
drum, nu mi-au putut rAmâne singure stäpane pe sufletul
trezit i inaltat de frumusetea priveli§tilor §i de insemnd-
tatea mai ales a monumentelor religioase din bel§ug pre-
sdrate in acest tinut: mAndstiri §1 biserici vechi §1 noui,
cruci bAtrdne, aldturi de multimea celor riclicate pe urma
rdzboiului din urrnd.
Aici, de altfel ca deardndul pe drumurile noastre de
tart rämdi cu intuitia adevdrului care ne hräne§te Increde-
rea in noi in§i-ne : pentru nevoile de culturd religioasä po-
porul nostru §tie sd-§i dea astdzi, cum §i-a dat §i in trecut,
lAca§uri §i simboluri sfinte remarcabile. 0 durere simte nu-
mai cine s'a indltat §i la alte nevoi culturale pe !dna cele
religioase, cd odatá cu ctitoriile noui nu se simte indea -
juns nevoia pdstrdrii celor vechi, comori de puteri suflete§ti
ale pdrintilor. Cele vechi rimân indeob§te ndpustite rand,
aldturi de ele §i a§ezate mai la indemAna credincio§ilor, se
ridicd altele noui.
Aceastd pärdsire am vdzut-o 1a biserlca din Benge,Fti,
ridicatd pe malul stang al Gilortului ,cu othrdia $i chel-
tulala dumnealui Jupan Stalco Bengescul consiliariul , .
fn zilele prea stapdnitorlului imparat al Romanilor Carol
al ,Yaselea . . . leaf 72384 (1730 d. Hr.) Familia Benge§-
thorn, care numärd intre strämo§i un Mihalu, spatar al lui

111ihalu Viteazul, un Barbu, postelnic la 1577, un Stanciu
Benga, cumnatul ml Basarab Yodel cel Mar din veacul
) Vd. A. Stefulescu, Gorjul Istorfc 1 Pi toresc, care dä descrierea
complecti a bisericil I istoricul el.
468 ARHIVELE OLTENIEI
al 15 lea, i-a pierdut legAtura cu legAnul strAvechiu. Prin-

tre inghesuitele crud ale ogrAzii, cele mai multe bAtrAne,
nu poti strAbate de bAlAriile in care calci peste oparle ;
Ora §i mormAntul familiei actualului proprietar, Dr. Gr.
PociovAli§teanu, alipit de zidul bisericii §1 cuprinzAnd In-
tr'un mare spatiu de 50 m. p. cu ingrAdire de fier mor-
minte recente ca al tAnArului Adrian, 21, ani, . . . moit
in rözboiu, 1917 V 1918, la Chiev in Ruske (sic), este
pArAsit, bAtrAnul Doctor ne mai locuind in comunA la conacul
de veche traditie, de care se bucurA acum un tAnär nepot.
Citesc totu§i cu bucurie pe zidul pridvorului: Titorli din
comunele vecine care au ajutat la reparatle, 1894' ; in
dreptul fiedruia sunt trecute sumele date dela 1 leu pAnA
la 126 lei, suma cea mai mare, pusA de preotul Gh. Bir-
ceanu. 1n interesul de§teptat in sufletul vecinilor vedem scA-
parea acestor comori ale culturii trecutalui. In bisericA n'am
putut intra spre a-i puteA vedea mai de aproape starea de
azi, cu toatA zAbava dupA cheie. In ogradA dau peste o
cristelnitä veche de piatrã, spartA, §1 pun la ad'apost in fnclA
un fragment de ornamentatie floralA pe piatrA ; apoi citesc
crucile modeste de p'atrA i de lemn, in fata zidului de in-
grAdire, puse pentru eroii ,morti pentru Pattie pe câmpul
de luptd", intre cani Ion Gogia, de 28 ani, mort luptc2nd
ca un erou in azbolul cu Ungurli, in atacul dela Surduc,
in zlua de 15 August 1916".
Acela§i front de cruci pentru eroi in fata bisericii noui,
ridicatä la drumul mare prin indemnul, dzeltuiala ,F1 oste-
neala acestui cgtun Benge,stil de Mijlocu i sfintitA la 26
Octomvrie 1902.
*
* *
CercetArile fAcute de A. *tefulescu la bisericile vechi din
drumul pAnA la Polovragi ma scutesc de a stArui asupra lor.
Insemnez numai buna ingrijire de care are parte M-rea Po-
lovragi, pe care fostu o-au zidit den temelia ei Jupan
Danciu Pcirdianu, marele Postelnic, in zileld luminatului
Domn Matelu Basarab Voevocl' ; iar mai tArziu ,cand au.
ARIIIVELB OLTENIEI 469
ddruit Dumnezetz cu sterna t1r11 de Domnie pe bunul crep

tin kan Costandin B. B. Voevod . . . Kir Ion Adz/man-
dril, ndstavnic la Urez . . . cd$tigdnd aceastd pdrdsitd
casd, a$d s'au indemnat $1 ca de isnoavd toate le-au ri-
&cat $1 cu infrumusetarea zugrdvelil o au inpodobit. . ."
Pietatea rásarita si crescuta in jurul lacasurflor vechi face
din fiecare din ele o pasare Phenix ce invie din cenusa ei...
Astazi IVI-rea Polovragi se tine feritä de ruina numai mul-
tumità pietatii cucernicului Arhimandrit Sabdreanu, cad,
asezata cum este,dupa nevoile sufletesti §i de viatä ale stra-
mosilor, la o parte de drumul putin batut al Polovragilor,
la gura cheii Oltetului si a uneia din pe§terile cele mai
adanc infipte in maruntaele muntelui usor poate recadea
in näpustire. Un singur fratea adus aid, dupa ce si-a facut
datoria de soldat, din porunca mistica religioasa a sufletu-
lui lui, ingrijeste de biserica §i de ograda sub ascultarea
cucernicului arhimandrit.
* SI
Intre Blahnita si Gilort, aproape de inpreunarea lor la

coada Campului Mare, se rid'ca targusorul Carbunesti, o
strada cu me§terii si pravaliile cerute de trebuintele Ora-
nesti. Targul este dominat de biserIca nowt Stintil Voevozi,
zidita in anii 1911 1915 si conceputd fard sgarcenie si
din avant: pe varf, incdpatoare, cu tincla deschisa, sprijinita
pe columne si pilastri ce se inpreuna In arcuri ; cu biserica
femeilor (pronaosul) si a barbatilor (naosul), prelungite a-
mandoul lateral in abside ; cu altarul sfarsit §i el in absida.
Pe din afara un brat' de firizi mari adaposteste chipurile
proorocilor si inteleptilor; alt bran de firizi mai mici, fárA
zugraveala, inpodobeste campul de sub strasina. Acoperisul
este stapanit de dotia turle mici laterale si dotia mari centrale,
semnale ale departarilor, menite ca §1 clopotele din ele sa
cheme pe om din micimea celor de jos spre largul si seni-
nul celor de sus.
E sfanta Dumineca ; clopotele sunä ; in biserica un copil
aduce prinos lumandrile trimise de parinti ; acestia §i tar-
470 ARIIIVELE OLMNIEL
gu§orul .intreg sunt pironiti in vale : Dumineca e zi de tArg.

Negustorii a§teaptA in prAvAliile deschise sA§i vAnclA marfa
taranilor veniti din inprejurimi. Ace§tia la rândul lor intind
salt desfacA produsul livezilor §i me§te§ugurilor lor primi-
tive : legume, fructe, pAsAri, blide, oale. Targoveti §1 sAteni,
toti sunt bine lamuriti asupra a ceiace au de fAcut astAzi.
Singur preotul e neramurit §i se intreabA pentru cine va
deschide u§ile bisericii, pentru cine ii va rAsuna glasul intre
zidurile §i boltile frumos zugrAvite. §i biserica e de curAnd
inAltata chiar de targoveti, raspunde dar unei nevoi a lor
sullete§ti; apoi nu toti au de vAndut sau de cumpArat, §i
chiar avAnd, ate un suflet din fiecare casä, pentru un ceas,
se poate lAsh smuls de sunetul clopotelor, de viersul §1 lu-
mina bisericii din deal. Dar din potrivA, tArgul smulge Ora
§i pe slujitorii bisericii : unul din preoti, la ceasul slujbei,
in prAvAlia socrului, desface marfl cu toatä indemAnarea ti-
neretii sanatoase. Biserica are §i loc de cor, unde la zile
mari copiii §coalei i§i instrunesc glasurile plAcute. E un
complex de pricini suflete§ti care fac ca, in sfAnta DuminecA,
biserica, singurA intre toate clAdirile tArgului, sd rAmAnd
goala. Preotii §i invatatorii, la nevoe cu povata autoritarA a
oblAduirilor mai inane, trebue sA gäseascA chipul de a umple
golul, de a dovecli cA noua, frumoasa clädire e o cerinta
realA a celor de azi, nu un anahronism de prisos §i costi-
sitor. CA nu este a§a, neo spune §i copilul, misionar curat,
dar neajuns, al unei intregi familii, venind sA aprindA lu-
mAnAri la sfintele icoane ; ne-o spun §i crucile de piaträ
frumos randuite in fata bisericii, balsam slant pentru rAnile
deschise de rAzboiu.
Ne oprim cu evlavie la aceste cruci, modeste §i fragile
monumente cu care ni s'a presArat tara §i care, in graiu
cumpatat, ne spun de atAta jertfA: Trecalorule, opreste-te
si slinta cruce priveste! S'a ridicat de sofla sa in amin-
Urea neuitatului salt sotiu, erolu (sic) 1lte I. lladovicescu,
mort pe cdmpul de onoare in luptele de la Gruiu la 28
Octobre 1916. Eternd fie-t memorla". De eroi la tel pome-
nesc §i celelalte patru cruci din fata bisericii, ca §1, in ci-
ARIIIVELE OLTENIEI 471
mitirul Spitalului, monumentul celor 79 soldati §i 1 ofiter,

romani, toti necunoscuti, cazuti in luptele depe Campul
Mare din vecin5tatea targului, la navala dusmanului. Ace-
sta §ia inmormantat pe ai lui in §antul larg deschis din
spatele altarului bisericii, de unde apoi §1 1-a ridicat.
Pe camp, in fata bisericii, o cruce b5trana de piatra, cu
cilciulä, deslu§e§te in stove cirile aceiasi n5dejde si crez In
cel de sus : .1(sus) N(azareul) T(arul) lu(dellor). ls. Hr.
Nica (=a biruit). loan, Luca, Matheiii, Marcu, Cu aju-
joriul lui Dumnezdu s'a fdcutd aceastd sfanta cruce de
.1updnu loand Bdzeivand, Gheorghe, Costantinti, loanii,
Sta[n]ca, Anifa, IVicola, lvand, Stanca, loana, Stana,
Gheorghe, Costandind, Barbu, Ioanti, Costandind, &Vasa,
Preda, Stancu, Stafa (sic), Ill[n]ca, Costandind, Costandinti,
Nicola, Nana, Maria, Crdclunti, Barbu, Stanca, Preda,
Gheorghe, Ioanti, Gligore (sic), Marla, Salomla, Rusada,
Catalina sl cu totd /dam lor. 1834.
*
* *
Ceva mai sus pe malul drept al Gilortului, pärintele Bar-
bici ma conduce la podoaba cea mai de seama a targului
Carbunesti, la biserica Sf. loan Botezdtorul. De ea se tine
azi parohia Petre§tii de Sus. Este declaratà de monument
istoric pentru valoarea arhitecturii si zugthelilor §i pentru
alte semne ale trecutului tulburat dela sfar§itul veacului al
18-lea §1 inceputul celui de al 19-lea. Tinda, sprijinitä in
fata pe patru columne de piatra inflorate la baz5 §1 la capitel,
te opreste cu frumusetea, viata si bogatia picturilor ce-i a-
copera in intregime interiorul. Pisania, in adancitura drep-
tunghiulara de deasupra u§ii de intrare, este zugravitä In
inflorate slove albe pe fond negru :
f Cu ajutoriu Sfintel si de viiafe fdaltoarel troife, zi-
ditu-s'au aceastd &dna sl Dumnezeiascd bisericd, uncle sli
prdznueste hramul Sfintului loan Botezdtoriu, unde si ald
Sfdntului mucenic Dlmitrie izvordtoriu de mlr,din temelie
s'au zidit cu toatd cheltuiala si osdrdiia a dumnealul B(iv)
V(el) Polcovniculul Mihal Colfdscu, cu sofla dumnealul in
472 A I? HI VE LE 0 LTENIE I
zilele marlei (sic) sale lo Alicsandru Ipsilant Voivod, teat

1780. Si s'au zugreivit de Nal dumnealut Mihalache Col-
tciscu, cu sotia dumnealul Lucsa V cu malca dumnealui
Catrina Coltasca, unde ,Fl dumneaei cocoana Rucsanda
Coltasca cumnata durnnealui Milzalache,tn zilele incilta-
tulut itzparat Nlcolae Pavlovicl, teat 1831. Motel Zug(rav),
Gheorghe calfa zugrae.
Anii pisaniei, 1780, 1831, ne amintesc zilele de reincol-
tire §i luptd spre nouA viata a spiritului nati nal, coplesit
de interesele Fanarului si ale pravoslavnicei Rusii, amân-
douà reprezentate aici prin Ipsilant Voevod si prin inAlta-
tul impArAt" Nicolae Pavlovici. Hothrirea de rezistentA a spi-
ritului national se vddeste in intreaga fApturA romAneascA
a bisericii §i in alcAtuirea ei de cetate : zidurile groase de
un metru ; camarutele din turla, langA clopotnita, din care
una pentru locuit, cu cuptor si vatrà de &it, iar alta pentru
pästrat proviziile; ferestruicile de impuscat din carnarute si
depe scara turlii ; golul conic care perforeazA oblic zidul din
stânga bisericii femeilor, pornind mai larg de sus dela scara
turlii si ingustandu-se panA la esirea prin zugrAveala sfin-
tilor, avAnd ca tinta mijlocul usii de intrare; drugii puternici
de stejar cari zdvoresc din interior usa bisericii, ca si por-
tita cAmarutii din turlA. Toate acestea ne dau tabloul vietii
de apArare, dintre zidurile bisericii, a boerilor romAni din
vremurile cAnd, odatA cu rAzboaiele celor trei mari impAratii
hraparete, banditii tuturor neamurilor le pAndiau avutul si
viata. Cu toatd aceastd baricadare, legenda spune cA ban-
d tii au putut pItrunde in bisericA si prinde pe polcovnicul
Mihail Coltäscu in ziva Sfintelor Pasti, cAnd coborise din
camaruta iurlii ca sd primeascd sfAnta cuminecAturg.
Biserica femeilor este despartitA de a bArbatilor cu zid
plin, pAtruns de golurile unei usi si a douA ferestre laterale ;
si catapeteasma este de zid. In biserica femeilor, de o parte
si de alta a u§ii de intrare, sunt chipurile ctitorilor : Pol-
covnicul Mihail Coltascu si fiul Mihalache Coltascu, cu so-
Vile si copii lor Pomelnicul le este zugrAvit pe firida din
zidul din stAnga al altarului.
ARHIVELE OLTENIEI 473
Pictura, care acoperA in intregime zidurile interioare si

plafoanele bisericii, ne dä remarcabile exemplare de tradi
I'
--
/`
/
.
.
. ..
- o.
ii
..
I' A- i . ,. (:II '
'''
.,-n
r. nviina,i
e-,CIN: ,- ...A.S.
._
L*,..
,, \
T
.
cA 101f0P00.",
. . P .,
_ . I, .
...."'.....1 t Li
_-..,..
./,.
%MO: 6441HTE1 t:.11111081 441T110EIr tow,:
' 3H411111CB:. winTArrz*.:unionmtemmut. fit (LOLL; I !I
i suds: CITIfiAPISE.111E; mg t; 10.94.,-*NTopiey,.4.
ti Wilifue&mi;. ySyelaft, /4411.711E74.fEtniT014.-4*fit* lai.:
TEM611-1E,CA11AIITP rir1OKI4011** Iling141$1,1*AZINat
I, ,
(tini %71?: ridhlethirs no- imAii4oriicr4., i.N.
innenv*rokucti:ii. k3 toicOW,
; ilificowirtr(:,,y.:+tipp*itAk7AiyittibilocrIvicoot:
AilIh nail 1111*VMAVPICI'llitia. , voqi
aims/Weft go roiHrngttfag.roogici 74.§ ffltintAY
flan AMNIA% ' gli,.1.2 _Li. a II
rromemilmin MI
:.
RPIP.T.1111111FANO.7 ,
.jWCW511..
tionalá picturA bizantinA. Minunat zugrAvit este Pantocra-

torul din bolta centrald. M'am oprit mai mult la frumoasele
scene care, in tinda bisericii, ca la toate bisericile §i mAnds-
tirile noastre vechi, aratd credincio§ilor ce-i a§teaptd dupA
sAvAr0rea din viata pe cei buni §i pe cei rAi. Deasupra u§ii,
Adam 1 Eva tin desfA§urat citatul : Fericiti sdracilor, cd
a voastrd este impdratia cerului" ; la stanga ralul cu Ceata
474 ABB IVELE 0 LTENIEI
dreptilor" adunati la poartA, pe care le o deschide Sf. Pe-

tra; de peste zid se uitA inAuntru, triste §i cu jind, cele
cincl fete nebune" la cele cincl fete intelepte", care stau
in raiu fericite, cu lumAnArile aprinse inaintea tronului
Maicli Domnului, pdzit de dol arhanghell; tot in raiu, pe
un divan $ed isac, Avram $1 Jacob cu tdlhariu" credin-
cios, alAturi de care a fost rAstignit Hristos. Deasupra sce-
nii raiului sunt cetele Apostolilor, Arhiereilor $i Prooroci-
lor. La dreapta u§ii, cu multA viata §i mi§care este infati§at
iadul: un stall) cu limbi de foc aruncat din gura balauru-
ha din coltul de jos din dreapta ; sus, alAturi de stalpul de
foc, mina dreptötii tine o balantd, intre ale cArei talere stA
sfios ,,Sufletul drept"; un 'lager strdpunge cu furca cu trel
dintl pe diavolul care cautd sa tragd balanta de partea
MUM filor ; trei dracl mAnA cu bice spre stalpul de foc
ceata mare a pdcdto,Filor ; mai jos Antihrist intre dot draci;
loutoarea de lapte", fermecdtoarea"muerea scoate pe
dracum incAlecAndu-l. Dincolo de stAlpul de foc Moise,
Turcli $1 Evrell; trel imparaft (intre cani Navahodonosur
(sic) §1 Alexandru) §ed pe tronuri cu coroane rege§ti pe cap,
cu sabia intr'o ranA §i lancea in alta. In preajma stAlpului
de foc mai sunt animale fioroase, un balaur aruncdnd din
gdtlejurile intinse limbi de foc pe $apte guri; Antihrist
cdnd au Ecilat pd Enoch $1 pd llie $1 pd Joan"; Verze-
out" (sic) cu coarnele incarligate peste capul fioros, cu gA-
tul lung §i subtire.
Deasupra scenelor raiului §1 iadului zidul e impodobit
dela o margine la alta cu dreapta $i intricopta judecald
a ha Hristosn, infati§ata prin minunea de tron simbollc
de aur impresurat de jngeri ; pe tron porumbelul, evanghe-
11a, crucea §i cama$a MOntuitorului; sub tron vasul cu
otet intre salad §i barele ; in vas cle$tele, clocanul, trel cue
§i steagul, uneltele de torturd §i de baijocorire a rAstigni-
tului Rege al ludeilor". Hristos este intAti§at deasupra tro-
nului trecdnd peste nori pe cercuri inaripate ; de a dreapta
§i de a stiinga tronului divanut celor 12 apostoli pe tro-
narl arhieregi impreunate 6 ate 6; deasupra lui Hristos,
4 It II 1 V OLTENIEI 475
pe tavanul tindei, Duhul Slant §i Dumnezeu Taal, iar deo-
parte i de alta, in adâncitura celor doud bolti din tavanul
k
-
'Zter.kkp,
inet-
I .ir 11
'..
r 'n
-
t"Pt A
.,. t
--_,-,.A,.,........,...-
A-
_ . L. 5.
b
tindei Isus Hristos o Emanuil" (cu noi este Dumnezeu)

§i ,,Sf. loan Botezdtorul". Tot in tindà se mai infati§aza
scenele biblice: Masa ha Irod", Cdnd au ars Dumnezeu
cetd file Sodoma $i Gomora cu foe din cer" ; etc.
Icoanele atarnate in fata §i intre u§ile catapetesmei sunt
zugrAvite odatä cu biserica, §i ne complecteazd numele me*-
476 ARIIIVELE OLTENIEI
terilor zugravi. Pe icoana Fecloarel citim : .1832 in 19

Marte, zugraf Gheorghe, zugraf Banica; iar pe icoana SI.
Dumltru : Gheorghe Sdrbu de Scorp. loan Bdavan au
ajutotat". Este acela§i BAzAvan care ridicA in 1834 crucea
din fata bisericii celei noui.
Pe peretii exteriori ai bisericii se remarcA deasa repro-
ducere a semnelor de torturA ale Domnului Hristos : sulita
cu care in coastä a fost impuns §i buretele care i s'a in-
tins muiat in otet sA-i potoleascA setea
Bogatia §i frumusetea picturii acestei biserici reclamA
grabnic mAsuri pentru conservarea ei. Acoperi§ul deasupra
pantocratorului este stricat, §i prin el plouA, amenintand sA
doboare una din cele mai ingrijite pArti ale picturii. Pe de
altA parte umezeala a macinat §i ameninta sa desfiinteze
pärtile inferioare ale picturii cu zidArie cu tot.
* *
RezematA de zidul pronaosului stä o lespede mare de

piatrA, pisania de inzestrare a bisericii, cu urmAtorul con-
tinut : Cu ajutoriu S-tei $l de vliate faccitoarel trolte zl-
ditu-s'au aceasta S-tei $i Dzelascd baserica. $l s'au dal
ace$ti Sf. biserici patru Stdnjeni $1 jumdtate din Mo$u Cosma
care merge la feinteina gropllor, cu sporlu lor, dupd cum
merge hotaru; $1 patru stanjini din mo$u de diladeal des-
pre Du1d$11, numlt Popa Gheorghe, tot cu prisosu lor tot
cu prlsosu lor (sic); ql din Mo$u Rddirzescu, de dilavale
despre C1onte$0, $asa stdnjenl, din apa Gilortulul pand in
Drumu Rop, despre apus, cu venitul lor din munte $1 din
balti; $1 cincisprdzace stdnjinl de mo$ie din codru dela
viea bdtrdnd, din hotaru Licuriciu, unde se invecine$te cu
Dutoti. Care acest dar sa Ile pe sama Sf. biserld cu hramu
St. Ioan Botezdtorlu $1 Sf. Dimitrie cdt $1 pe sama preo-
rului ce va sluji Sf-tului ldca$i $i lul D-zeu, se alb a std,
pdnl acest dar de mo$le cu venitu el. t5'l orlcare priot va
slull la St-ta biserica se aibd a ingriji de cele trebulncloase-
untdelemn $1 lumandr1 $1 ce va trebul $1 clue se va la-
drazn1 a stricd acest dar, RI aibd a-$1 dd sama lul D-xeua.
A R HIVELE OLTENIEl 477
Aceste daruri nu le mai are astAzi biserica, läsatd fArA

mijloace de intretinere. TAndrul preot care m'a condus in-
grije§te de curdtenia bisericii §i a grAdinitii frumos plan-
tatA ; pentru mai mult trebuesc alte mijloace.
Clopote nu mai are biserica Le-au doborit Nemtii sal-
batec, ca §i la biserica cea nouà, unde se vAd urmele ros-
togolirii in rAnile depe zidurile scArii, pe care au lost arun-
cate. Aceste räni rAmAn ca o infamantd infierare a impie-
tAtii unor du§mani, cari n'au §tiut sd-§i infrAneze pornirile
sälbatice nici in lAca§urile dumnezee§ti.
Al. Biracilit.
Cara§ova §i Crwvenii
Schitä istoria-etnograficit
Comuna aceasta in istoria judetului Cara§-Severin are

un trecut foarte insemnat, fiind pe vremuri chiar §1 capitala
de judet. Numirea de Cara§ova a imprumutat-o dela rAul
Cdrap, care i§i are izvoarele la muntele Semenic. Prima
mentiune despre Cara§ova se face la anul 1230, cAnd o a-
Mtn prin documentele ungure§ti sub numirea de Carasu".
Localitatea Cara§ova trebue insd deosebità de cetatea
Cara§ovei, ale caret ramd§ite de pe vremuri sunt la rdsArit
de comunA, la o depArtare de-o jumdtate ord, pe vArful
unei stAnci cam de 120 metri inältime. Din cetatea de
odinioard se ridica §i astdzi Inca un zid inalt de 4 metri.
La 1230 erte amintit ca stApAnitor al cetatii comitele Ni-
colae de Voila, investit in drepturile sale de regele Un-
gariei Andrei al H-lea.
La 1247 ajunge sub stdpAnirea regelui Bela al IV-lea,
iar la anul 1335 gAsim pomenit drept castelan al cetd-
tei pe un oarecare Thouca, cetatea devenind apoi pro-
prietatea archiepiscopului de Kalocsa. In anul 1358 o a-
Ham inregistratd in arhivele regale ungure§ti cu numele de
Nog-Carapu (pe rom. Cara§ova-Mare), avAnd pe atunci de
cnear pe un anume Bazarad" (de ce nu Basarab ?). La

1364 este amintit de capitan al ceratii loan Dorman',
care dupd nume pare sä fi fost roman. La 1382 se po-
mene§te de un anumit Grtgorle", iar la 1408 figureazd
de capitan al cetdtii : Jacob Csdp de Gyertyanost" §i la
1421 Petru Fejdr. In posesiunea familiei Orbonar (sau
poate ArbAna§, probabil §1 aceasta romana) ajunge cetatea
la anul 1437, iar peste §aptesprezece ani, aded la 1454,
comandantul cetAtii este un lacob Pongrdcz de Szentmiklcisy,
comite de Zsidovar, aded de idloara. De ad incolo se
pierde urma acelora cari stäpaniserA cetatuia de pe vremuri.
Istoricul ungur Frideric Pesti sustine cd cetatea aceasta,
de aid Incolo §1 pand la cutropirea Ungariei de Turci, a-
junge sub jurisdictiunea comitelui din Er-Somlyci, o cetate
a cdrei a§ezare astAzi cu greu se poate preciza, dar in tot
cazul este a se cduta in preajma raului CAra§. Cand s'a
devastat cetatea Cargovei pozitiv nu se §tie ; se crede cà
aceasta s'a intamplat dupd lupta dela Mohaci.
Comuna Cara§ova este printre cele mai vechi din ju-
detul Cara§-Severin, figurand in decursul vremilor sub di-
ferite numiri, ca de exemplu : Carasu, Carasov, la 1333
Carassov, dupd aceea Crassov §i Carassou, la anul 1535
,,Pled um Karassowcz" iar mai tarziu Karassova, apoi
KrassO §i KrassOvár, iar la noi in Romania este inregistratA
sub numirea de Cara§ova.
Inca pe la anul 1030 Cara§ova avusese o mändstire, care
pe atunci era in posesiunea unor cAlugdri Greci, strAmutati
aid dela Orodadecd Aradde episcopul Gerhard, pentruca
in locul lor sd aducd ni§te cAlugAri latini. Pe la anii 1332
1333 Cara§ova este ridicatd biserice§te la rangul de proto-
popiat, ca de aici incolo sd prospereze in a§a mAsurd, incat
la 1500 sd fie declaratd de oppidum, adecd ora§. Cu prilejul
recensdniantului fAcut in urma ordinului camerei aulicela
anul 1717se inregistra constatarea ca ora§ul Cara§ova a
avut 400 case, ceeace pe timpul acela a insemnat mult,
in raport cu celelalte localitäti din judet, in mare parte de-
vastate de Turci.
ARBIVELE OLTENIE1 479
Calugarii Franciscani, ca pretutindeni unde erau catolici,

a§a §i aici §i-au avut vreme indelungata o re§edinta. Se
sustine ca. ar fi emigrat dln manastirile lor din dreapta Du-
närii, de prin Bulgaria or Dalmatia, fiind stramtorati acolo
de navalirile Turcilor, Inca prin veacul al X1V-lea. La 1726
se stabilesc §i calugari Jesuiti, cari insä la 1741 sunt nevoiti
a parasi localitatea, in urma ordinului gonirii lor din Un-
garia. Ca lugarii franciscani la 1744 i§i zidesc un edificiu
nou, care 0 pand astazi se mentine, fiindu i stapan paro-
hul local romano catolic, iar cu anul 1785 se inlatura or-
dinul Franciscanilor, inlocuindu-se cu preoti laici. Episcopul
diecezei Cenadului, Csajaghi, restabile§te la anul 1860 din
nou protopopiatul, ca mai tarziu sa se stramute la Re§ita.
In ce prive0e instructia, Vana la anul 1790 n'a existat;
atunci le zide§te ,Camera erarialP doua §coli primare, unde
in cele mai multe cazuri preotii erau §i invatatori. Traditia
sustine cd pe vremea imparatesei Maria-Terezia ar fi existat
aici un furnal 0 o fabrica de zahar.
Cele mai insemnate numiri topografice din hotarul co-
munei sunt: Goronita, Mali-Zabel, Vielchi-Zabel, Mali-Chi-
cera, Vielchi-Chicera, Gabrova, Straja, mai departe Socolo-
vat Coniarat, valea Prolazului, precum 0 piscul Cere§niaia.
Punctul cel mai Malt este pe Poiana UrsuluP'. Paraiele
mai insemnate sunt : Bohui, Garli§te, Comarnic §i Toplita.
Acum sa vorbim ceva §i despre poporul cragovenesc
propriu zis.
Cra§ovenii in Banatul nostru sunt un ceva specific din
punct de vedere etnografic, de§i ca cifra numerica sunt ne-
insemnati, locuind in §apte comune: Cara§ova, Lupac, Ner-
met, Rafnic, Vodnic, Clocotici §i labalcia. Locuitorii din ul-
tima comunä s'au romanizat complet; doar nurnai portul 0
religiunea rom, catolica ii mai tradeazd ca sunt Cra§oveni.
Dupd o statistica ungureasca din 1910, in Cra§ova po-
pulatia numara 3194 in§i, in Nermet 677, labalcia 404,
Rafnic 753, Lupac 861, Clocotici 1207 §i Vodnic 480, in
total 7576 de Crap veni. Se mai gäsesc rasfirati in masura
mica §i prin : Teregova, Tirol, Ulma §i Nicolint, dar cu to-
480 AR HI VELE OLTENIEI
tul desnationalizati, precum s'a intamplat 0 cu Cra§ovenii

din comuna Calina, romaninti complet, rAmanand WA
astAzi, ca mArturie a obar§iei lor, cativa Romani catolici
SA vedem acum de unde i§i trag originea, §i cand se
stabiliserd Cra§ovenii in Banat?
Atat la prima, cat §i la a doua intrebare, istoriografia
nici pand astAzi n'a putut "face lumina*, dar nici chiar in§i§i
Cra§ovenii nu §tiu pozftiv cand §i cum au ajuns printre noi.
Istoricii pe tema aceasta s'au despdrtit in douA tabere.
Unii ca Czoernig, Miklosich, Czirbusz §i altii cred cA sunt
de origine Bulgari, §i sustin cA au emigrat in partite noas-
tre pe atunci pe cand purtase rAzboaie Ludovic cel mare,
regele Ungariei, cu tarul Bulgarilor Stri§imir. Atunci se crede
CA i-a asezat Ludovic pe unii dintre prizonierii bulgari ori
refugiati in Banat, convertindui prin calugAri franciscani la
catolicism §i cA ar fi rAmas astfel paqn zilele noastre intre
tinuturile dintre muntele Semenic §i c.ursul superior al Ber-
zavei §i al Cara§ului.
Alti istorici, ca de exemplu : Thurchanyi, Jivoinovici §i
mai nou Miletici, afirmd despre Cra§oveni cA sunt de ori-
gine Sarbi, veniti in Banat Inca depe vremea regelui Unga-
riei Bela al IV-lea, care obtinuse sprijinul Sarbilor in lup-
tele ce le avusese cu TAtarii, ba chiar 0 in alte rAzboaie,
ca de pildd cu Oftocar.
Ciaplovici* spune, cA Ludovic cel mare la anul 1366 da
ordin comitelui suprem de Cara§, ca pentru catolicizarea
Slavilor ortodoxi de acolo (altglaubige Slaven) sa ia masuri
de a se scoate din tarA pe calugArii slavi, inlocuindui pe
ace§tia cu preoti catolici din Dalmatia. SA nu presupunem
deci ca, subt Slavii pomeniti de Ciaplovici se ascund Cara-
§ovenii de astazi, cari, dupa istoricii desbinati in cele douA
tabere amintite, au fost Bulgari sau Sarbi ? Ori, cu venirea
preotilor catolici dalmatini, sA nu fi venit, cum cred eu, §i
credincio0 din acele tinuturi, emigrand probabil din cauza
1 Slavonien und zum Theil Croatlen 11, p. 17.
incursiunilor turcesti depe atunci, ce nelinisteau intreg Balca-

nul ? Si deci, iatA un popor nou, Crasovenii de astAzi, pia%
maditi din Illiro-Dalmatini §i SArbi sau Bulgari, mentinan-
du se printre noi cu o limbd care nu este nici bulga?5,
nici sArbeascA, dar cu care idiome se aseamAnA mult.
Dar enigma originei Crasovenilor s'ar putea deslega in
mod eficace si pe altä cale, fAcAndu-se studii temeinice §i
serioase din punct de vedere limbistic. Cercetdri in directia
aceasta au fAcut pãnA acum numai preoti de-ai lor, ajun-
gAnd unii la convingerea cA limba crasoveneascA este mai
aproape de slava veche I Bazat pe consideratiunea aceas'a
se naste o noul ipotezA istoricA, care ma face s'o sustin
cautAndu-i propte in trecutul indepärtat, pe atunci pe and
se strecurase marea de Slavi in sudul Dunarii, anume pre-
supunAndu-i pe Crasoveni ramAsite de-ale vechilor Schei, cari
s'au mentinut Ora astazi in cursul de sus al Carasului, in
creerii muntilor banAteni.
In tot cazul, chestiunea originei Crasovenilor reclamä
un studiu minutios.
ACM aid si cateva mime de familii caracteristice, pe care
mi le-am insemnat cu prilejul unei escursiuni fAcutá la an-
sii, de pild6 : Beta, Birta, Dobra, Filca, Ghera, Giurasa,
Miloia, Pozderca, Vaca, apoi Neagul, Malul, Beul, DragUl.
Deci nu au terminatiunea in vici"-ul sArbesc, sau ow"-ul
bulgaresc.
Crasovenii sunt de staturA mijlocie, ososi, dar cm mus-
culaturA mai slabA ; majoritatea sunt balani, cu ochii mid
si sclipiciosi. Statura femeilor este aproape egalA cu a bar-
batilor, cu deosebirea Ca sunt mai pline, se desvoalta tim-
puriu, dar tot asa de repede imbAtrAnesc.
Portul bArbatilor seamAnA mult cu al RomAnilor bAnd -
tent: pe cap vara poartA pAlArie, iarna caciula, numitä si
de ei clabat", cuvAnt care probabil l'au impritinutat dela
noi Banatenii. Vara poartA un peptar de postav alb, numit
de ei, clupa nemteste laibär" §i care la tineri este impo-
dobit cu flori, iar la bAlrAni n'are nicio podoaba. larna au
obiceiul de poarta si cojoc. Mijlocul lor este infAsurat peste
2
482 Altar VELE OLTENIE1
camasa (cuplia") de un brau numit canite. In picioare

poarta opinci §i ghete (bocanci), pe care le numesc papuci" ;
unii se folosesc si de ciobote. Peste peptarul de aba, pe
vrerne ploioasg imbraca un asa numit iancgl", tin surtuc
alb, cu maned, facut din land.
Femeile poarta o cAmasA (cusulia) lungd, aproape pana'n

glesne, care dela bran pang la genunchi este strans infa-
surata in chefa", un fel de catrinta de lank de culoare
inchisA, mai de multe ori neagra, fiind de trei ori mai
lungd decat lata. La brau «cheta» este stransa de corp
prin canigi" (cingatoare). larna poarta peptar de land,
Incaltandu-se cu opinci, dar purtand in Dumineci si ghete
(papuci")
Fete le pand la mAriti§ poarta pe cap o basma; dupd
cununie Irma isi pun conciul" fAcut din lemn, care este
acoperit de basmaug, facandu-ti impresia CA acopere doua
coarne.
A RII I f'E LE OLTENIE f 483
Crasovenii sunt oameni foarte religiosi, inchisi la fire,

rezervati si putin comunicativi cu strainii, desemnandu-se
pe fetele lor o melancolie, care nu clA expresie sentimen-
telor lor, ca la Slavii de sud.
CantArile lor se aseamAnd mull cu melodiile românesti ;
tot asà si dansurile. Literatura poporalA putin desvoltatA.
Constiinta nationalä este foarte putin pronuntatA ; subt
Unguri, la alegErile electorate erau intotdeauna oamenii
guvernului. Dealtmintrelea sunt oameni pacinici §1 munci-
tori. Talente mai pronuntate panA astAzi n'au aratat, si
astfel nici nu prea au avut cArturari mai de seamd. Ocu-
patiunea lor principalA, potrivit locurilor unde trAesc, este
cresterea vitelor, oeritul, pomicultura, dar nesocotind nici
agrfcultura. Le place alcoolul si il beau pe intrecute cu
nevestele lor. lama, cei mai tineri gäsesc ocupatiune prin
fabricele din Resita §i minele din Anina.
Românii din jur de multe ori le cântä in bätae de joc
cucurigus, sau le sirigA in treacAt cocos". CAntatul cucu-
rigului sau porecla de cocos se zice cd a fost in legatura
cu obiceint lor de a se scuba cu noaptea'n cap, odatá cu
antatul cocosilor, fiind pe vreinuri prea resfirati prin tinu-
turile lor, ca sA poata ajunge la timp in Dumineci §i set--
batori la bisericA pentru a ascultà sfânta liturgie. 0 altä
notA caracteristicA a Crasovenilor este superstitia, §i la obi-
ceiurile lor strAmosesti tin mortis.
In Dumineca in care am fost la Carasova, din inthm-
plare fusese si o cununie, §i, deci, voiu descri aid §i obi-
ceiurile Crasovenilor la aceste ocaziuni.
Tinerul crasovean rar isi deschide inima catre alt baiat
spre a-si vArsA focul cel aprins de vreo jund crasovana.
Atunci insa, and si a pus de gand sA se cAsAtoriascA, cautà
prilej potrivit ca sd.si descopere gandul numai alesei lui,
iar fetei dacA ii convine propunerea ii rdspunde laconic :
dobro", adecA bine. DacA insA nu-1 voe§te, se scuzA cu
aceia cA isi intreabA parintii. La fatA in petit merg flacaul
si parintii acestuia, uneori §1 cu rudele cele mai apropiate,
avand la ei bani si tuica. Ajunsi la casa fetei, toti intrA in
484 ARH I VELE OLTENIEI
curte, afard de june, fiind intAmpinati de tatAl fetei. Cei so-

siti, in ton glumet se prefac cA ar dorl sä cumpere ceva
Sunt apoi poftiti in cad, dar Ong atunci fata se ascunde.
DupA ce bAtrAnii s'au inteles asupra cununiei, este chematä
atAt fata, cat §1 tAngrul, in cad. PArintii junelui imbie atunci
cu tuid pe viitorii cuscri, iar viitorul mire arund la bani
prin camerg (arvuna cununiei), pe care fata ii ridic, dar
nu cu mAna goalg, ci cu vre-o mAnu§A sau batistA, pen-
truca la caz de s'ar stricA logodna, sA poatA spune ca nu
i-a avut in mAng.
La cununie. na§ul dimpreung cu ciagula (stegarul)
fac un steag, I cgrui bAt este imbrAcat intr'o cingAtoare
de lAng sau brad, iar in vArf implanta un mAr incArcat cu
bani de metal, cari sunt ai ciauului. Paranimfii incA cu o
sAptAmAnA inainte merg sA invite la oaspeti, avAnd inteo
mAnA un bastona§, iar In cealaltA o ploscA cu tuicA. Men-
tionez cA obiceiul acesta este romAnesc, bangtAnesc. Cei
invitati gustA din beuturA in semn de primire.
BArbatii cari sosesc la nuntA, in mare parte au cu ei
plo§ti impodobite cu cununi de foiofiu sau iederg. Cununia
ce face de obicei Dumineca. In ziva cununiei, nunta§ii por-
nesc la biserid dela casa miresei, in frunte cu stegarul,
cAruia ii urmeazd mireasa insotitg de fete, apoi ceilalti
oaspeti, §i in urmA mirele intre flAdi petrecuti de lAu-
tari. In bisericA intrd numai tAnAra pgreche cu martori,
adecA : na§ul §i na§a ; ceilalti inaintea bisericii dansead §i
trag cu pu§tile §i pistoalele. Dupg celebrarea cununiei plead
cu toti la casa miresei, inainte mirii, apoi na§ii §i ceilalti
invitati, cAntAnd §1 chiuind veseli.
Sositi la locuinta miresei, in casA intrA numai mirii §i
na§ii ; ceilalti nunta§i stau la ud §i a§teaptA ca paranimfii
sa le rAscumpere intrarea cu bani, cari apoi sunt dati mi-
reset. Intrati insfAr§it cu totul inguntru, oaspetii cinstesc
mireasa cu diferite daruri cigst". DupA acestea se incepe
ospatul, care dureazg in veselie panA la miezul noptii, cAnd
na§ii plead acasA, fiind in cele mai multe cazuri insotiti
de toti nunta§ii, unde petrec mai departe, ca dimineata
A RHIVELE OLTENIE1 485
intorcandu-se la casa miresei, ospAtul sä continue din nou.

. Veselia la cei bogati dureazd chiar panä Marti dimineata,
and cu mare solemnitate i§i pune tanAra nevastä conciul,
pe care'l poartA *IA la bätranete.
Dupd ce §i-a pus conciul pe cap, femeia spalä mainile so-
tului, in semn de supunere, §i cu aceasta se termind nunta.
Din cele expuse despre Cra§oveni reiasà, cà acest popor,
in felul lui, in multe privinte diferA de Slavii sudici, iar
lAmurirea precisA a originei §1 a§ezArii Cra§ovenilor in Ba-
natul nostru, socot cA ne revine de-acum noun Romanilor
sä o stabilim.
Prof. Trulan Simu.
Pagini din istoria Banatului

§i scriitorii bängeni.
de D. Izverniceamt
(urmare)
Un alt rede§teptAtor al Romanilor banateni, cat §1 a ce-

lorlalti Romani de supt sceptrul Habsburgilor, a fost Con-
stantin Diaconoviclu Loga, nAscut la anul 1770 in Caran-
sebe§. A studiat la Lugoj §i Pesta, unde a fost cel dintaiu
ins/gatorcantor roman. PanA la venirea sa aci, in biserica
aceasta se cantA numai grece§te. Sufletul mare §i simtimin-
tele aprinse de Roman 1-au indemnat sl declare Grecilor cä
el voie§te sA ante in limba romaneasa. Ace§tia, revoltati
la culme, au protestat ; dar nici Diaconoviciu nu s'a lAsat
intimidat, mai ales a era inconjurat de mai multi Romani.
Si cand pentru intaia data el a pornit a cantà romane§te.
toti Grecii au nAvAlit asuprA-i cu pumnii ridicati, dar el n'a
intrerupt cantarea. Din ziva aceea se cantA panä azi in bi-
serica greco-orientalA din Budapesta numai romane§te ').
La anul 1812 Diaconoviciu Loga fu numit profesor la
1) Dr. P. Pipw Adaos la ist. pedagogiet, Arad, 1903.
486 AREIIVELE OLTENJE1
preparandia din Arad, iar mai tarziu fu numit directorul

§coalelor din Caransebe§, nnde Paul Iorgoviciu nu avusese
norocul sä ajunga. A lasat in urma lui mai multe scrieri
ca: ,Ortografia sau dreapta scriere (tiparita la Buda in a.
1818), ,Grarnatica romana" (Buda 1822-23), Chiemarea la
tiparirea cartilor romane§ti §i versuri pentru indreptarea tine-
rilor4 (Buda 1821), ,Octoich §1 tipicon cu catavaserie
(Buda 1826), carte care si azi se gaseste mai in toate bise-
ricile greco-orientale din Banat. A mai scris: ,Vieata D-Iui
Isus Hristos Mântuitorul lumii", cu 12 ilustratiuni (Buda
1831), ,Talcuirea evangheliilor in Duminecile invierii si ale
sarbätorilor" (Buda 1835), ,Epistolariu romanesc" (Buda
1841) Istoria Bibliei a vechiului §i noului testament, cu
invataturi ale moralitätii crestine§ti". Afara de acestea au ra-
mas mai multe lucrari in manuscris, dintre care cea mai de
valoare este ,Istoria Romanilor".
Diaconoviciu Loga a murit la a. 1850. Invatatorii Una-
teni au ridicat in amintirea valorosului barbat un monu-
ment pe mormantul sat], in cimitirul Sfantul loan din Ca-
ransebe§, iar Romania recunoscatoare a botezat liceul de
baeti dela Timi§oara dupd numele sat:.
Contimporan cu Diaconoviciu Loga a fost Dirnitrie TI-
chindeal, nascut (dupa unit) la 1755 in Becicherecul Mic.
Date autentice despre studiile ce a terminat nu sunt. Se
§tie insa Ca a fost invatator in mai multe comune din Ba-
nat, si in aceasta calitate a fost trimis sa inspecteze §coa-
lele. La anul 1807, dimpreunä cu alti preoti §1 frunta§i ba-
nateni, au cerut sa li se dea director §colar roman. Mai tar-
ziu a ajuns profesor la Arad, unde a desvoltat o activitate
plind de zel. Sarbii insa nu-1 vedeau cu ochi buni, si in
urma intrigilor lor a fost inlaturat dela catedrã. tutors in
comuna natala, a functionat ca preot.
. Meritul cel mare al lui Tichindeal nu stä atata in ope-
rele sale, care sunt traduceri, ca de pildà ,Filozofice§ti si
politicesti prin fabule moralnice invalaturi", ci prin faptul ca,
atat de pe catedra cat si de pe amvon, a lucrat la, rede§teptarea
A BIIIVELE OLTENIEI 487
sentimentului national §i redesteptarea culturii nationale in-

tre RomAnii din partite banatice §1 aradene" ').
Persecutiile §i asupririle pe care le exercitau SArbii in
contra Romanilor erau din cale afar grele. In urma marilor
nedreptdti ce li se fäceau, Tichindeal a exclamat: Soarta
noastrd e ticAloasd, asa incAt nu cutezdm sA spunetn tot
ndcazul nostru la lume; las sd märturiseascd lacrimele §i
suspinurile soarta noasträ". lard fabulele si le-a incheiat cu
o altd exclamatiune r Mintea I /Adria natie daco-romAneascd
in Banat, in Tara-Romaneascd, in Moldova, in Ardeal, in
Tara Ungureascd, mintea I CAnd te vei lumina cu invatd-
tura, cu luminatele fapte bune te vei uni, mai aleasd natie
nu va fi pe pdmant inaintea ta ...."
A§a dar, acesti barbati luminati, pdtrunsi de sentimentul
national romanesc, au lucrat din rdsputeri la rede§teptarea
Romanilor bandteni. Ei au fost primii cari au zdrobit cd-
tusele intunerecului in care zAcea poporul si l'a rechemat
la lumiva adevArului, la lumina culturii.
Abea se strecorard vreo doud decenii, si acestor mari
oameni le urmard altii, cari lucrul inceput odatd LI impin-
geau mereu Inainte. La anul 1801 se naste in comuna
Garlesti Darnaschltz Bojinal, dintr'o familie de bufeni 2).
A studiat in Oravita, Oradea Mare §1 Pesta. A cercetat §i
teologia din VArseti, dar neintelegAndu-se cu profesorii sär-
be§ti, cari cdutau sd indbuseascd orisice minte luminatd,
a pdrdsit §coala. Bojincd a rdspuns lui Tan, mare adver-
sar al RomAnilor, prin scrierea sa Rdspundere desgur-
zitoare la cArtirea cea din Halle in 1823". In colaborare
cu tefan Neagoe §1 Moise Nicoara a redactat la anul 1828
Calendarul roman cu litere latine". A mai scris ,,Diregd-
torul bunei cresteri", o carte plind de invdtdturi si de sfa-
turi la cresterea tineretului roman, apoi 1Anticele romane"
in cloud volume, §1 a colaborat la revista lui Carcalechi. Cu
1) Dr. P. Pipo§. Adaos la ist. pedagogiei, Arad 1904.
2) Subt numele de Bufeni sau 'Mani se cheamä parte din locuitorii
Banatului, cari sunt descendentil Românilor din Oltenia, colonizati pe
timpul fanariotilor In Banat.
488 A VELE LTEN EI
cativa ani inainte de revolutia din 1848 a trecut la la§i,

unde dimpreund cu altii a compus Codul Calimah 4. Mai
tdrziu ajunge rectorul seminarului dela Socola, §i in cele
din urmA a fost boierit cu rangul de paharnie, iar mai
tArziu a fost profesor la Academia MihAileanA.
Aici trebue sa amintim §i pe P. Popescu, originar din
Banat. Locul §i anul na§terii 1ui ne sunt necunoscute. A
fost om cu invAtAturà inaltà §i petrecut mai multi ani la
Ia§i pAnd la isbucnirea revolutiei dela 48. La Ia§i a func-
tionat ca profesor particular. Dela dAnsul a rämas un ma-
nuscript, in care ne descrie in colori foarte negre starea
poporului moldovean si pe unii boieri cari se clAcluserA cu
fanariotii §1 cu Ru§ii (Vd. pag. 253-255 ale acestei reviste).
Un alt inflAcArat nationalist al Banatului a fost §i Ni-
culae Tincu-Velea, nAscut la anul 1814 in Ticvaniul Mare
§i adoptat de vestitul dascAl de pe atunci Gheorghe Velea.
Un timp a fost profesor la teologia din VArseti, apol preot
in comuna SAcA§ (Banat), iar in cele din urmA protopoput
Var§etului. A adunat o sumA de balade poporale din gura
poporului din Banat, pe care mai tArziu le-a publicat Ath.
Marian Marienescu. El a mai colaborat la Gazeta §i foaia
pentru rninte §i literaturA" a lui Gheorghe Baritiu. A mai
scris §i a publicat §i Istoria bisericeascA politico-nationala".
Tot cam pe aceea§i vreme trAe§te Eftliniu Murga, Was-
cut la anul 1820 in Caransebe§. Era copil de grAnicer. A
fost profesor de filozofie §i un mare nationalist. VAzAncl
cA nu poate lucrA in liber5 voie in interesul neamului ski
din Banat, a trecut Carpatii §i s'a stabilit la IRO ca prole-
sor de filozofie la Academia Mihaileanä. Reintorcandu-se
din Moldova s'a stabilit la Lugoj, de unde a dus o lupta
neobositä pentru rede§teptarea Romänilor bAnAteni. Eftirniu
Murgu, ca §i Axentie Bojincd, nepotul de irate al lui Da-
maschin §i alti bArbati de valoare de pe timpul acela, ve-
deau un mare dezastru in colonizarea Banatului cu Svabi
§1 in actiunea ierarchiei sArbe§ti de a sArbiza §1 a asupri
pe RomAni. Ungurii urmärind pas cu pas actiunea sa na-
tionalistA, in cele din urmA l'au aruncat in temnitA, ca agi-
A RHI VELE 0 LTENIEI 489
tator. Flind eliberat din inchisoare, la 1848, a convocat o

adunare nationala pe carnpia din apropierea Lugojului.
Ungurii insd l'au ademenit cu fAgAdueli de§arte §i Murgu
a trecut atunci de partea lor, ceeace a atras apoi asupra
lui ura RomAnilor banAteni.
Aici tinem sA amintim §i pe Constantin loanoviciu,
näscut la a. 1813 in Lugoj. In calitate de inspector peste
§coalele gr. or. romAne din Banat, a facut ca acestea sl
infloreasck a§a cum n'a mai fost niciodatA pAnA atunci.
(Va urrna).
Mi§carea populatiunei Itomaniei

in anii 1921 i 1922
de N. T. loneseu
Directorul slatistieei
din Ministerul de Inteine
Mi§carea populatiunei in cei doi ani de care ne ocupAm

aci, a fost in rezumat urmätoarea, in cifre absolute, in co-
munele rurale §i urbane, intrunite, in tara intreagA, dupä
vechile ei diviziuni istorice :
Diviziunile Divor- N5scuti Morti Ngsc.
istorice Anii Cgsttoril hurl vii (f5rS n. m.) morhi Excedent
1 1921 31 717 2.151 86.641 45.693 2.941 40.948

Moldova .
1 1922 25 218 1 899 85.128 48.291 2.857 36.837
I 1921 43.688 2.522 133.569 74 042 3.402 59.527
Muntenia .
1 1922 40.247 2.340 141 652 80 033 3.736 61.619
1921 17.153 880 50.509 32 263 1.836 18.246
Oltenia . I
I 1922 15.275 852 55.658 35.630 2 011 20.029
Dobrogea 1921 6.923 238 28.527 14 506 548 14 021

- .
1 1922 6.775 216 27 176 16 315 636 10 861
Tara-veehe 11921 99.481 5.791 299.246 166.504 8.727 132.742
(total) I 1922 87.515 5.307 309 615 180.269 9.240 129 346
Basarabia I 1921 27.427 178 119.188 70.715 174 48.473
1 1922 20.725 122 105.431 60.927 201 44 504
Bucovina .
j 1921 9.788 408 26.10 17.386 647 9.424
1922 8.096 305 24.485 16.463 679 8 022
Transilvania, J 1921 61.302 3 364 175 216 117.552 2 325 57.664

Banat, etc.. 1922 53.461 2.815 174 195 118.577 2 039 55.618
Romania . . 1921 197 998 9.741 620 460 372 157 11 873 248 303
(total) 1922 169 797 8.549 613.726 376.236 12.159 237 490
Cele cloud fenomene naturale (na§terile §i decesele), din

care ar rezulta sporul sou deficitul natural al populatiunei,
se infati§eazA in ace§ti ani in mod foarte satisfäcator, mai
cu osebire dacA le comparAm cu datele inregistrate in anul
precedent (singurul an pentru care posedam asemenea date
complecte pentru intreaga tara maritA) §i anume :
Anii Nasteri Decese Excedent
In 1920 539.359 414.629 + 124.730
1921 620 460 372.157 ± 248.303
1922 613 726 376 236 + 237.490
De aci vedem cã, pe deoparte, numArul nascutilor-vii in
fiecare din cei doi ani din urma a fost superior celui din
anul precedent, iar pe de altA parte cA numärul cazurilor
de moarte a fost inferior celui inregistrat in 1920. Acest
fapt a provocat in fiecare an un spor de suflete, care repre-
zinta numerice§te aproape indoitul excedentului constatat in
anul anterior.
Pe cale naturala, Romania §i-a marit deci populatiunea
in ace§ti doi ani cu aproape jumatate milion locuitori, a§a
ca* urmand imprejurari prielnice, in interval de 30 ani, po-
pulatiunea Orli noastre s'ar putea indoi.
Din capul locului trebue semnalat ins/ ca, din lipsa
unui recensämant general recent, nu am putut trece in a-
ceste tablouri numArul locuitorilor existent! la finele fiecarui
an, a§a cum se putea calcula in trecut,lacuna care stan-
jene§te citirea §i comentarea datelor privitoare la ace§ti doi ani.
1. Cifra populatiunef urmeaza deci &A fie evaluata, ca
§i pentru anii precedenti, dupd diferite surse administrative,
numaratori locale, prin adAogirea excedentului anual, etc.
Astfel, in cele 7 mari regiuni ale tarii, credem ca se
&eau aproximativ, cel putin:
ARRIVELE OLTENIE1 491
la finele lid la finele lui

1921 1922
In Moldova 2 171.000 §1 2.208.000 locuitori

, Muntenia . . 3.360.000 3.422.000 )7
Oltenia . . 1.420.000 ,, 1.440.000 i

, Dobrogea . . . 685 000 , 700.000 If
In tara-veehe (total) . 7.636.000 7.770.000 )7
, Basarabla . . . . 2 620 000 2 665.000 97
Bucovina . . . . 826 000 835.000 17
Transilvania,Banat,etc. 5.173 000 5.230 000 )7
ln Romitnia (total) . . 16.255.000 16.500.000 19
In cazul and aceste evaludri ar fi juste, recensämAntul

general ce se va efectua in cursul anului curent va gdsi o
populatiune rezidentd de circa 17.000.000 locuitori.
FArd a anticipa asupra rezultatelor viitorului recensd-
maul, voi mai arAta cd repartitia populatiunei (evaluatà)
dupd nationalitatea de origind a locuitorilor tdrii noastre, o
calculdm dupd datele primite, la :
Români 74 0 0/0
Unguri, Sgcui . . . . 8.4
Germani 43
Ruteni, Ucralnieni, Ru§1 . 3.3 1)
Bulgarl 15
Turd 10
Evrei
Altii ..... .
50
2.5
100.0
Cred cd nu e lipsit de interes sd ardt ad §1 rezultatele

obtinute la ultimile recensäminte a celorlalte OH din Europa
din care se va putea vedea §i rangul pe care'l ocupd in
prezent Romania in concertul european, ca tdrie a numd-
rului populatiunei sale :
Statul Populatiunea Anul
Anglia §i Walles . 38.158.000 1922
Scotia 4.904 247 ,
Irlanda 4.494.000 1921
Franta 39.209.518 .
492 A RHIVELE OLTENIEI
Italia 37.276.738 1921

Prusia 36.696.151 1919
Bavaria . 7.140.333
Saxonia . 4.663 298
Wiirtemberg . . 2 518 773 s
Baden 2.208.503
Austria 6 424.336 1920
Ungaria . . 7.945.878 1921
Cehoslovacia . . . 13.610.405 s
Polonia . . . 27.092.025
Jugoslavia . . 12.017.323 1920
Ukraina . . . 26.000.000 7
Finlanda . 3.366 507 1920
Estonia . 1.109.497 1921
Bulgaria . . 4.861.439 .
Grecia 5.536 375 1920
Portugalia . . 5.628.610 si
Spania 21.347.338 s
Elvetia . 3.880.320
Belgia 7.462.455 s
Olanda . 6 865 314 s
Danemarca . . . 3.289.195 1921

Suedia . . . 5.904.489 1920
Norvegia . . . 2.649.775
Exceptand Rusia Sovietica, care nu figureaza aci, vedem
ca Romania ocupa in Europa al optulea rang, ca numar de
locuitori : 1 Franta, 2 Anglia §i Wales, 3, Italia, 4. Prusia,
5. Polonia, 6. Ukraina, 7. Spania, si 8 Romania.
Ca suprafata teritorialä, aceastä ordine sufera o schimbare
§1 anume: (tot cu excepcia Rusiei): 1. Franta (551000 Kmp).
2. Spania (505 200), 3. Ukraina (480.000) 4. Finlanda (390.000)
5 Polonia (370 000), 6, Italia (311 000), 7. Romania (296.000),
8. Prusia (284.000), 9. lugoslavia (255.000), 10. Anglia si
Wales (151 000).
2. Ctisätoriile inregistrate in toatä tara, am vazut mai
sus ca au fost in cifra de :
197.998 In 1921 §i
169.797 1922 fata de
206.476 1920.
Cu alte cuvinte numericeste vedem ca, in ultimii doi ani
casatoriile au descrescut, si anume in 1921 cu 8 578 unitati,
A RHIVELE OLTENIEI 493
si in 1922 cu 37.679 fata 1920, an in care, ce e drept, se

of.ciase, cele mai numeroase cAskorii.
3. Desparteniile inscrise in 1921 au fost in numAr total
de 9 741 si in 1922 de 8 549, MO de 7.716 Cate se inregis-
trase in 1920, adicA in cihe absolute, cu 2.025 mai nume-
roase in primul an §i cu 833 in al doilea Ultimul an aratA
totusi, o scAdere. Comparativ cu cifra cAsátoriilor contractate
in aceiasi ani, divorturile aunt in cre§tere, poate tot ca o
repercutiunea a necontenitei scumpiri a necesariilor vietei.
4. Na$terile au fost, in total, in tara intreagA, in numAr
de 620.460 in 1921 §i de 613.726 in 1922, fata de 539 359,
cate se inregistrase in 1920,asa dar cu 81.101 copii mai mult
in cel dintai si cu 74 367 in cel d'aldoilea an. Comparativ
cu cifra aproximativA a populatiei, natalitatea poate fi apre-
data, provizoriu, pentru 1921 la 38 7 din 1000 locuitori si
pentru 1922 la 37 2 fata de 33 7 in 1920. Asemenea coefi-
cienti de natalitate amintesc pe cei constatati inainte de
rAzboi, in tara veche. Din punctul de vedere al natalitatii
putem dar afirma cA. tara noastrA s'a normalizat, revenindu-si
aproape deplin din sdruncinul cAsunat de evenimentele
rAzboiului si urrnArile lui.
Putem dealtfel spune acela§ luau despre majoritatea tarilor
din vestul RomAniei, despre care gäsim urmAtoarele date
recente in aceastA privintA :
Tarile Natalitatea
la 1000 locuitori Anul
Anglia si Walles 20.5 1921

. 20.5 1922
Scotia . . 25.2 1921
. 23.4 1922
Irlanda 20.2 1921
Franta . 21.3 1920
20.8 1921
Germania 26.2 1921
Italia . 29.1 1921
Spania . 29.1 1920
Austria 21.4 1920
Ungaria 27.1 1920
Belgia . 22 0 1920
Olanda 27,2 1921
Elvetia 21.6 1920
Suedia 23.5 1920
Norvegia 26 5 1920
Danemarca 24.0 1921
tiut este cd §i inainte de rdzboi in acesie tad coeficien-

tul natalitatii era inferior celui obtinut in tara noastrd
(Vechiul regat).
Distribuind nascutil dupa localitati, gAsim cd In comu_
nele rurale s'au ndscut vii 541.689 in 1921, adicd 88 0°/a din
totalul nascutilor, iar in orne 78 771, adicd 12.0%, apoi In
1922 la sate 535.094 sau 87.29/00 la ora§e 78.632 sau
12.80/0.
In 1920 comunele rurale contribuisetd cu 87°4 §i cele
urbane cu 13% din numdrul na§terilor.
Dacd tinem seamd de faptul cd populatia rurald repre-
zintà actualmente cam 81% din populatia totald, pe and cea
ord§eneascd 19°4, reese clar cA cea dintAi continua sd fie
mult mai prolificd decdt secunda. Dupd regiuni aceastd
diferenta se mentine la acelea§i valori In ambii ani.
N5 scuIll- vil
In comune In comune
rurale 0/o urbane o/o
( 1920 221.451 85 6 37.308 14.4

Regatul-vechiu . 1921 255.478 85 4 43.768 14.6
I 1922 264.454 85 4 45.161 14 6
1920 84 359 90.3 9.099 97
Basarabia . . . / 1921 107.491 90.1 11.697 99
1922 94 869 89.9 10 562 10.1
1820 20 015 84 2 3.746 15.8
Bucovina . . . . I 1921 22 625 84.4 4 185 15 6
1922 20.490 83.7 3.995 16 3
1920 145.458 89 1 17.923 10 9
Transilvania, etc. / 1921 156.095 89.1 19.121 10.9
1922 155 281 89 2 18.914 10 8
1920 471.283 87.4 68.076 12 6
România . . . .
/ 1921 541 689 88.0 78.771 12.0
(total) 535.094 87.2 78.632 12 8
1922
RepartizAndu-i dupd sex, ndscutii-vii au fost in total, In

tara Intreagd 319.767, adicd 51.5 0/0 de sex masculin §i
300.693, adicA 48.5 0/0 de sex femenin in 1921, iar in 1922
distingem 316.016 bAeti, sau tot 51,5 Vo §i 297.710 fete, sau
48.5 Va.
Din punctul de vedere al confesiunei pArintilor lor, nAs-
ARHIPELE OLTENIEI 495
cutii-vii din tara intreagA pe anii 1920, 1921 §i 1922, se

deosebesc in :
1920 0/0 1921 0/13 1922 0/0
Ortodoxi (gr.-or.) 402.883 74.7 465.699 75.6 463 962 75 6

Greco-catolid . 42 901 7.8 48.965 7.9 49.728 8.1
Romano-catollci . 35.698 66 37.684 61 36 987 6.1
Protestant1 . . 31.668 5.9 34.483 5.5 33.187 54
Mozaict . . . 15.047 28 17.6 )0 2.8 18.119 3.0
Mahomedani . 7.005 1.3 7.937 1.3 6 913 1.1
Lipoveni . . . . 1.458 0.3 2.156 03 195 0.3
Atte confestuni . 2.699 0.6 2.906 0.5 2.875 04
539 359 100.0 620 460 100 0 613 726 100 0
Trei pätrimi dintre noii nascuti apartin a§a dar religi-

unei cre§tine ortodoxe (greco-orienta15). De confesiunea
greco-catolic5 (in mare majoritate RomAni §i pucini Ruteni)
au fost aproape 801o.
5. Decesele. In 1921 s'a inregistrat, in tara intreagA, un
num5r total de 372.157 morti, iar in 1922 in total 376.236.
In 1920 cifra totalà a deceselor fusese de 414 629 persoane.
Numerice§te, se constatä o dirnituiare a deceselor in ambii
ani (42.472+38,393) cu 80.865 persoane.
In cifre proportionate, mortalitatea in intreaga tail se eva-
lueazA la 23.0 din 1000 locuitori in 1921, §i la 22.8 in 1922,
fata de 26.0 la mie in 1920. ScAderea mortalitAtii in fiecare
din cei doi ani de care vorbim este, deci, de Cale 3 la mie,
ceeace este foarte important
Spre a invedera CAM valoare are acest fapt, este necesar
sl amintesc ca mijlocia mortalitätii in ultimul deceniu (1906
1915) in tam veche era de 25.3 la o mie de locuitori.
Mai adaog ca, in cazul dad cifra populatiunei totale a
tàrii ar fi superioarA celei evaluate in tabelul din capul a-
cestui articol, atunci negre§it coeficientul mortalitatii in 1921
§i 1922 ar fi §i mai mic decAt 23,0 la 1000 locuitori. Coe-
ficientul acesta fiind insA verosimil, de oarece concordA §i
cu alte observatiuni, isvorAnd din fapte, demonstreazA, in-
vers, ca evaluarea cifrei populatiunei, a§a cum am facut-o,
este foarie apropiatA de adevar.
In statele occidentale se §tie CA acest coeficient este §i

mai scAzut, cdci §i natalitatea este mai micA, ambele aceste
cloud' fenomene esentiale ale vietei fiind intr'un straris raport
de dependenta (Bertillon).
Mortalitatea
la 1000
raffle locuitorl Anul
12.1 1921
Anglia si Walks . 1
12 8 1922
1
Scotia i 13.8 1921

1 14 8 1922
Irlanda . . 14.2 1921
Franta I 17 3 1920
. .
1 17.7 1921
Germania . 14.8 1921
Italia 16 7 1921
Spania . 23.1 1920
Austria . . 18.1 1920
Ungaria . 18.6 1920
Belgia . 13.7 1920
Olanda . . 11.0 1921
Elvetia . . 15.0 1920
Suedia . . 13.6 1920
Norvegia . 12 7 1920
Danemarca . 11.0 1921
Vedem din acest tablou cA in tArile nordice (Danemarca,

Olanda, Anglia) in special, mortalitatea este mai redusA ca
pretutindeni (11 12 0/.0) §i cA, dintre tdrile enumdrate
mai sus, numai in Spania coeficientul mortalitAtii (23°/00)
este acela ca la noi. Nu poseclAm date recente privitoare
la numdrul deceselor din tank inconjurAtoare (Rusia, Bul-
garia, Jugoslavia) unde, de obiceiu, se constatA o mortali-
tate in proportii asemAnAtoare cu tara noastrA, de oarece
cauzele (economice, culturale, climaterice) care influienteaza
acest fenomen, sunt aproape acelea§i.
Revenind la cifra deceselor inregistrate in cei doi ani i
repartizdndu i pe localitati, aflAm ca in comunele rurale au
murit in total 315 744 persoane (in 1921), ceeace reprezintA
84 8 0/0 din totalul deceselor §i in comunele urbane 56 413,
A I? HIVE L E 0 LTENIEI 497
sau 15.2 V., iar in 1922 la sate au fost 315.260 decese, adid
83 8 din total 0 la orne 60 976, sau 16 2 0/o.
Fatä de distributia populatiunei noastre pe comune (81 0/0
in sate §i 19% in ora§e), se deduce cg mortalitatea a fostrelativ
mai mare in comunele rurale decat in cele urbane. Aceia§i
observatiune s'a desprins 0 in ceeace prive§te natalitatea,
de§i in alte proportiuni.
Deosebind cifra mortilor dupa regiunile geografice, gäsim :
Decese in 0/o Decese in 0/0
comun. rurale din total corn. urb. din total
1920 177.617 83.4 35.295 16 6

In Regatul-vechlu . / 1921 136.206 81.8 30 298 18 2
1922 115.949 81.0 34 320 19 0
1920 58.481 88.2 7.804 11.8
In Basarabia . . . ; 1921 62.992 89.1 7.723 10.9
I 1922 53 362 87.6 7 565 12.4
1920 15.045 80.8 3.574 19.2
In Bucovina . . . 1921 14.177 81.5 3 209 18.5
1922 13.278 80.7 3.185 19 3
1920 100.221 85.8 16.592 14.2
In Ardeal, etc . . 1921 102 369 87.1 15.183 12.9
1922 102 671 86 6 15 906 13.4
1920 351 364 84 8 63.265 15.2
Romilnia (total) . 1921 315 744 84 8 56.413 15 2
1922 315 260 83 8 60.976 16.2
Din datele acestui tablou se desprind cloud fapte : a) cä

scklerea semnalatà mai sus, a cifrei absolute a mortilor, in
anii 1921 0 1922, lata de 1920, provine din tara veche,
cki in celelalte regiuni vedem c'd s'au inregistrat in anii
din urm'a" aproape acela§ nurna'r de cazuri ; b) cA tinand
seamä de repartitia populatiunei in rurald §1 urbana, se ob-
servá o mortalitate relativä mai pronuntata in Basarab;a
decdt in restul Orli. In adevar, dupa datele ce posedäm in
aceastä privinta, proportia populatiei rurale fata de cea ur
banl pe provincii (in lipsa unui recensdmânt recent) ar fi
urmätoarea :
Populatie Populatie
rural5 urbana
In Basarabia . . . . 83 0 o 17 o o
Bucovina . . . . 79 o'o 21 o/o
a Transilvania . . 86 o/o 14 a o 3
498 ARMVELE OL1EN1EI
Vedem dar ca, in ce prive§te decesele, aceste raporturi

sunt depa§ite in judetele de peste Prut.
Privitor la mortalitatea in general, Romania cuprinde
zone distincte : una formata diu cele 22 judete de peste
munti §i cele 11 din Bucovina, in care se obsearva in trei
ani consecutivi o mortalitate redusa, §i cealaltä zona, corn-
pusa din 34 judete ale vechei tad §i cele 9 dintre Prut §i
Nistru, in care mortalitatea a fost mai mare.
Spre a verifica intrucat aceasta situatiune este influen-
tata de starea sanitara, dam loc unor date statistice procu-
rate dela Directiunea general:a a serviciului sanitar, aratand
nurnärul deceselor cauzate de boalele infectioase-molipsi-
toare, separat de fiecare regiune in acei ani. (Boalele care
au provocat aceste decise, sunt : variola, tifosul exantematc
scarlatina, difteria, febra tifoida, disenteria §i tusea convulsivä.
1920 1921 1922
In Transilvania, etc . . 1.958 2 288 1 938
0 Bucovina . . . . 864 721 326
Total in zona I-a . 2.322 3.009 2.264
In Regatul-vechiu . . . 4.294 3 943 3.264
Basarabia 3 539 2.466 874
Total In zona 11-a . 7.833 6.409 4.138
Aceaste date evidentiaza influenta epidemiilor asupra

rnortalitatii.
Proporftnea deceselor, dupe grupe de varste, fata C1.1
totalul mortilor, a fost:

Decese 1920 1921 1922
Dela 0 la 1 an . 288o o 33.4 oo 33.8 o o

, 1 5 ani 11.0 12.3 11.9
6 20 . 11.4 11.0 9.4
21 40 . 13.5 10 7 11.0
, 40 ani in sus 35.3 ,, 32.6 .. 33.9
100 0 100 0 1C0.0
a) Examinand aceste date, observarn ca grupa intaia co-

prinde un nurnar de decese aproape egal cu cel din grupa
A RHIVELE 0 LTENI EI 499
a cincea, precum 0 cu celelalte trei grupe intermediare

intrunite.
Faptul cd o treime din totalul mortilor o formeazd, in
fie care an, copii sugari, evidentiazd importanta problemei
mortalitdtii in primul an al vit tei §i justified preocuparea 0
masurile luate, mai cu seamA in anii din urmd, atat de Stat
cat 0 de initiativa particulard, in scopul sthvilirei acestei
mortalitati.
Comparativ insd cu numdrul ndseutilor-vii (semi suma
ndscutilor din doi ani), mortalitatea copiilor in primul al
vietii a mers descrescand in cei trei ani considerati :
Anil Mort1 0-1 an Vo de näscuti
1920 119.700 22 1
1921 124 246 21.4
1922 127.183 20 6
E un progres pe care'l semnalez cu bucurie, mai ales

cd aceste procente sunt aproape identice atat in ce prive§te
comunele urbane cat 0 cele rurale, §tiut fiind cd in aceste
din urmA localithti cuno§tiintele pentru Ingrijirea paza §i
cre§terea copiilor mid pdtrund mai dificil.
b) In a doua grupd, care se referd la copiii dela varsta
de 1 an [And la 5 ani impliniti, gdsim, pentru tara intreagd,
un total de: 45.866 decese in 1920, apoi 45,976 decese in
1921 §i 44.808 decese in 1922.
Ambele aceste grupe intrunite insumeazA cifra mortilor
dela na§tere (And la etate de 5 ani impliniti, care repre-
zintA in mijlociu 44 % din totalul mortilor.
*i din acest punct de vedere privitd, vedem cd morta-
litatea copiilor descre§te.
c) Grupa a treia, care imbratipazd varstele incepand
dela copiii scdpati de perioada cea mai critied a vietii (0-5
ani) §i se limiteazd la epoca majoratului, a contribuit cu
un procent mijlociu de 10.6 din totalul mortilor.
d) A patra grupA, in care am coprins etalile cele mai
robuste ale vietii (21-40 ani), a dat un procent ceva mai
ridicat §i anume de 11.8 in medie anuald.
500 ABILIVELE OLTENIEI
e) In fine ultima grupa (entile dela 41 ani in sus) re-

prezintA anual, dupA cum am mai spus, o treime din to-
talul deceselor. In ace§ti ani, mijlocia procentului a fost
de 33.9.
Procentul morti/or apartinand cultului ortodox (greco-
oriental) a fost in mijlociu de 75 2 din totalul deceselor
(al nAscutilor vii din aceia§i ani fusese de 75.4) §i al mor-
tilor de cultul greco-catolic 8.1 (al nascutilor de 8 0).
Mortii de celelalte rituri reprezintA tin procent de 16.7
(al nascutilor de 16.6); cu alte cuvinte, vedem cA diferitele
culturi stau in acela§ raport, atat in ce prive§te na§terile,
cat §i decesele.
6. Balanta mi§cArel populatiuneLDela 1919 statistica
miscArei populatiunei a reinceput sä constate ea cifra naste-
rilor inregistrate depA§e§te din nou cifra deceselor; cu alte
vorbe ca, in fiecare an, rezultA iara§i excedente naturale de
populatiune, fenomen normal, fn tara noastrA, dar care fu-
sese Intrerupt provizoriu in timpul celor 3 ani de razboi
(1916-1918) and, din contra, se constatase deficite. In
adevAr, in ultimii 50 ani inainte de rAzboiul nostru natio-
nal (1866 1915), numai in 4 ani §i anume: in 1866, 1873,
1874, §i 1878, numArul na§terilor fusese inferior cifrei dece-
selor; incolo, in ceilalti 46 ani, populatia a crescut anual,
pe calea naturald a sporului nascutilor asupra mortilor, adica
s'a constatat cate un excedent care a variat dela 1.5 la 1000
locuitori (1872) panA la 20 0 (in 1912). Mijlocia anualA era
de 15.3 la 1000 locuitori.
In Romania intregith, in anii 1920, 1921 §i 1922, numArul
total al nascutilor vii din comunele rurale §i comunele ur-
bane (reunite) a intrecut numArul total al deceselor, rezul-
tand urmAtoarele sporuri de suflete, in cifre absolute §i in
cifre proportionale, de :
124.730 in 1920, sau 7.7 la 1000 locuitori;
248.303 1921, 15 1 ff .
237.490 1922, 14.4 )7
Excedentul natural al populatiunei, obtinut in cei doi ani

A IiIIIVELE 0 LT ENIEI 501
din urma, reprezintä mijlocia sporului normal al populatiei

noastre.
Aceste sporuri rezultà la noi dintr'o natalitate intensivA
care, dupA cunt am arAtat, nu se intalneste cleat la cateva
vecine; despre acestea insA nu poseddm deocamdatA date re-
cente, care se ne arAte dacA §i dupd rdsboi asemAnarea
pt nista.
In tarile celelalte insä, in care excedentul apare mai in-
semnat, el se datoreste reducerel mortalitdfii.
Cat priveste excedentul numeric de populatiune, constatat
la noi in anii de care ne ocupAm, el se repartizeazA astfel,
dupa regiuni :
Totalul crestcrei naturale a yopulatiunei

In comunele In comunele
rurale urbane
1 1920 43.834 2.013
Regatul-vechiu . . ,1 1921 119 272 13.470
1 1922 118.505 10 891
1 1920 25 878 I 295
Basarabia. . . : 1921 44 499 3.974
1 1922 41 507 2.997
1 192C 4 970 172
Bucovina . . . . , 1921 8 448 976
1 1922 7.212 810
1920 45 237 1.331
Transilvania, etc. . 1 lt.,21 53 726 3.938
1922 52.610 3.000
1920 119.919 4.811
Romania (total) . / 1921 225 945 22.358
.1922 219.834 17.656
Mijlocia celor 3 ani 188.556 14.942
Dacd facem mijlocia sporului din ultimii trei ani si o ra-

oortAm la cifra populatiei din comunele rurale §1 cele ur-
bane (evaluatd la finele anului 1922), rezultä cA, in cifre
proportionate, populatia sAteascA din tara intreaga a crescut
cu 13.7 la 1000 locuitori rurali, iar cea oraseneascA numai
cu 5.4 la 1000 locuitori urbani.
In cel din urmA dintre ace§ti ani (1922) acest coeficient a
fost mai urcat, si anurne de 160/00 in comunele rurale §i de
6 4 in comunele urbane (ora§e).
In orice caz, locuitorii oraselor nu contribue la sporul
natural al populatiunei in mAsura numärului lor, ba unele
502 ARBIVELE OLTENIEl
ora§e au avut chiar deficite de nAscuti in anii ciiati, §i a-

nume orgele :
Orase Definite 0 eficite
din Tara-veche de Nam Anul d a nbc. Anul
Alexandria . . 22 1920 Din Ba:ovina

Babadag . . 9 )9 Storoji (le t . . . 49 1920
Bala de Arama 2 ,, 99 . 20 1921
Cala rasi . . . 103 Sucea va . . . 13 1920
Campulung . . 12 11 Vijnita . . . . 66 ,-
Caracal . . 65 99 . . . . . 0 1921
Cavarna . . . 13 1922 . . . . . 6 1922
Craiova . . 351 1920 Din Transilvania
. . 15 1922 Abrud . . . . 44 1920
Curtea de Arge§ 55 1920 99
. . 12 1921
Cusgun . . . 2 . 7)
29 1922
Dräga*ani . 20 Aiud 5 1920
Gaesti . . . . 3 72 Arad . .
106 1920
Isaccea . . . . 65 99
99
124 1922
Mihaileni . . . 5 Bistrita . 7 1920
Odobesli . . . 23 )9 Dej 1 ))
Oltenita . . . 15 17 Deva . . . . 3 99
Ostrov . . . . 41 . . . . 29 1921
PItesti . . . . 9 Dicio San Martin 16 1921
R.-Valcea 43 Fag'ara§ . . . 6
Rosiori de Vede 52 liunedoara . . 1
Silistra . . . . 55 » Lugoj 249
. . . . )9
Slatina . . . . 110 12 78 1921

Slobozia . . . 19 71
26 1922
Tg.-llu . . . 99 71 Miercurea-Ciucului 24 1920
. 31 1921 24 1921
79 1922 9 1922
Tulcea . . . 34 1920 Oradia-Mare . . 63 1920
Turnu-Magurele . 52 99 Orastie . . . 3 ),
Turnu-Severin 55 99 Sebesul sasesc . 34 3,
Valeni-de-Munte 25 . Sighisoara . . 50
Din Basarabia Targul -Sacuilor . 28 .
n . . . 10 1922
0141135u . . . 283
"
Mau . . . . 55 1920
Orhei . . . . 17 12 22
. . . . 82 1921
In 39 comune urbane (260/0 din ora§ele Orli) numArul

mortilor a covar§it numArul näscutilor inteun singur an ; in
5 ora§e) TAiu, Vijnita, Abrud, Lugoj §i Miercurea-Ciucu-
A RHIVE LE OLTENIE1 503
I ui) fenomenul s'a repetat in fiecare din cei trei ani ; in 3 orase
(Storojinet, Deva si Zálau) numai in doi ani consecutivi, iar
in alte trei orase (Craiova, Arad §i Tg -Secuesc) in doi ani
neconsecutivi.
Studiind mai departe cresterea naturalA a populatiunei
intregei tari dupA religiunea locuitorilor, excedentul se im-
parte in modul urmAtor :
1920 1921 1922
Ortodoxi (gr.-orientali) . . 84.983 191 179 184.437
Greco-Catolici 11.446 17.331 18.557
Romano-Catolici 10.478 13 551 11.172
Protestanti (evang. lut. calv ) . 11.306 13393 11.860
Mozaici 5.300 7.692 8 313
Mahometani 1 255 3 550 1.892
Lipoveni 415 985 633
Alte confesiuni i necunoscute 567 632 629
124 730 248.303 237.490
CAnd vom cunoaste exact structura populatiunei dupA
confesiunea locuitorilor, pe baza recensAmantului general,
vom fi in masura sä raportdm aceste cifre la numArul lo -
cuitorilor de religia respectivA, §i atunci vorn sti precis in
ce anume proportiuni cresc locuitorii apartinkid fieckeia
din ele.
Deocamdatá sa ne multumim cu constatarea cA, vorbind
in general, adeptii tuturor culturilor au sporit, in fiecare din
anii de care ne ocupdm aci, ceeace denotd negresit un
progres*).
) Arhivele Olteniei", respectAnd totdeauna plrerile I afirmatiunile
colaboratorilor sai, publicA aceste cercetAri statistice provenite din sorginte
oficiall, ca material informally.
Cum 'MA se stie de cAtre cine 0 cum se strAng datele acestea, Re-
dactia face rezervele sale asupra unor anumite cifre din tabelurile stalls-
lice de mai sus cele cu privire la nationalitate, origin i confesiune iii
special neconsiderAndu-le pe toate indestul de aproape de realitate. Cad
sunt prea numerosi cei interesati a amAgi pe bietii agenti cari adunA din
rasa in casä declaratille verbale dupg care se confectioneaza asemenea sta-
tistici oficiale, declaratii adesea falsificate cu intentia de a obtine avan-
tagii politice si materiale (incetateniri, neimpuneri la dart sau impunerl
scazute si altele) or de a ascunde ceva (intrare frauduloasl, sau stabilire
in tarà färA acte in regulA, dezertare, acte de spionagiu i alte delicte),
falsificarea acestor cifre fiind deobiceiu ea InsAsi un scop al unora si a
cArei cea d'intAi victimA poate cAdea chiar biuroul oficial Statisticei
504 ARM VELE OLTENIEI
Oltenia dupä Memoriile Generalului

von Bauer (1778)
(urmare §i sf5r§it 9
Judetn1 Mehedinza.
Acest judet se märgine§te la est cu cel de Do lscizt, la
nord cu cel de Gorsy,la sud cu cetAtile Widtn, Florentina,
Klakowa §i Palanga de dincolo de Dungre §i la vest cu
cetatea Orsdzowa.
Kozo fent (Cotofeni, azi in jud. Dolj), sat cu o bisericA
0 vii, situat pe Dsiul
Nukul (?), locuinte pgrAsite.
Chatinesul (?) sat cu o bisericA, vii §i 2 izvoare pe Dsiul.
Bredeschtl (Bräde§ti in Dolj), sat cu un izvor 0 un iaz,
situat pe rdul susnumit.
Katumireschtt (Tatom're§ti in DOD, sat unde este 'Mute.
Rekart (RAcari in Dolj), locuinte pgrasite pe Dslul.
Filiaschl (Filia§i in Dolj), sat cu o fAntgnA de piatrA si
douA iazuri.
Zinzareni (Tintgreni in Dolj) locuinte pArAsite, cu o mg-
nAstire de piatrd purtgnd acela§ nume, nelocuitA insg, o li-
vadA, vii, un pod 0 o moarA pe Dsiul, situatA pe acest tau.
Kapinteni (Capinteni, cAtun corn. Flore§ti in Dolj), sat
cu o bisericA.
Floreschtl (Flore§ti in jud. Dolj), sat cu o casA de piatrA
0 cu o bisericA situat pe Motzul.
Bolteni (?), locuinte pArAsite.
Janesdat (?), sat cu o biseria, cu pAdure §i un izvor,
situat pe Dsiul.
Schuschiza (Susita), sat cu vii, pAdure §i o fântgnA.
Bultzesdat (Buice§ti, cAtun corn Gura Motrului), sat cu
o bisericA, situat pe Motzul.
Strtchaja (Strehaia), sat cu o mAnAstire cu acela§ nume,
situat pe rgul susnumit
9 Vd. Inceputul In numerile 13, 14 si 15 din acest an.
A UM VELE 0 LTENIEI 505
Laical (Lacut, cAtun corn. Voloiac), locuinte desarte.

Stangatzoaja (StângAcioaia), sat
Stantzeschti (Stdnce§ti), sat
Tzernaja (Cernaia), sat cu o bisericA.
Wladeschti, sat cu vii.
Korkowa (Corcova), sat cu o bisericA, vii, douA mori §1
douA poduri, until pe Schuschiza, celalt pe Motzul.
Imoassa (Imoasa), sat cu o bisericd i cii vii, situat pe
Motzul.
Serowul (?), sat cu o bisericA §1 cu vii.
Gerbowezu (Garbov Atul de Sus), sat cu o bisericA, vii,
Odure, o moarA pe Schuschiza, situat pe rAul Kotuschte.
Ratesu (RAtezul), sat cu pAdure §i cu vii.
Glogowa (Glogova), sat cu o bisericA pe Motzul, unde
cresc vii.
Tzipertzeni de Sus (Ciuperceni in jud. Do 1j, unde este
deja mentionat), sat cu o bisericd.
Tzlpertzeni de Jos, sat.
Fontetesclzti (Fomete§ti, cAtun corn. Ciuperceni, Do lj),
locuinte desarte.
Matesarl (Matasari), sat cu vii si cu gradini de poame.
Mokuleschti (Miculesti), sat cu o bisericA §i vii.
Negonziri (Negornir), mosioard.
Korebile (Corab mo§ioarA cu pomi fructiferi.
Strintul (Strirntul), sat cu livezi.
Wosulesditi (Vagiule§ti), sat cu livezi.
Sanzarineschtt (Sarnarinesti), sat cu o bi- situate pe
sericd, pAdure §i livezi. MOtzul.
Orbezl (Orbeni, cAtun corn. Bro§teni), sat cu vii §i livezi.
Lupoaja (Lupoaia), sat cu o bisericA.
Ketutzul (CAtunele), sat cu o biserld, situate pe
pddure §i livezi. Motzul
Peschana (Pe§teana in jud. Do 1j), sat cu vii.
Kakozi (Cacol), sat.
Menzl din Faze (Menti de Fatä), sat cu o biseric6, vii
si o moat-A pe Lotru.
506 ARHIVELE OLTENIEf
Mend de jos (Menti din Dos), locuinte de§arte.

Schiza de sus (?), locuinte de§arte.
Sewerineschtl (Severine§ti), sat cu vii, un
parau nurnit Gawdarowa, o moarA §1 padure pe taut
Kasaneschtl (CAzAne§ti), sat cu vii. Kotusdzte.
Kasaneschti, sat.
Chenowa (1-linova), mo§ioard cu vii, padure, o moarA,
§i un pod, situatA pe Dun Are.
Gutul (Gutul), locuinte pArAsite ; aci sunt paduri §i livezi.
Gelmadsoaja (Ghelmegeoaia, cAtun corn. Gutul), locuinte
pArAsite; aci sunt pAduri §i livezi.
Tzegaja (Zegaia), locuinte pArAsite cu pAdure §i cu livezi.
Peri (Peri), locuinte pArAsite, cu o bisericA.
Mormanu, mo§ioarA cu pAdure.
Fudse Bine (?), Ino§ioarA cu pAdure.
Dedowtta (Dedovita), locuinte de§arte.
Dembrowlza (Dambrovita), locuinte de§arte.
Tzernezul (Cerneti), sat cu o bisericA de piatrA, un pArAu
numit TopolnIza, o moarA, un izvor, o capitAnerie §i livezi.
Kimpul Sewerinolut (Turnul Severin), sat cu un turn de
piatrA numit Sewerlkul.
Bresniza (Bresnita), sat cu trei vii, pe Motrul.
Challnga (Halinga), sat cu vii §1 douA mori.
Pietra Alba (Piatra AibA, cAtun comuna Simianul), mo-
§'oarA cu o moarA §i cu vii.
Alowezul, sat cu douA vii, cu livezi §i un pArau nuinit
Pieschowa.
Balutesdal (Balote§ti), sat mic cu o bisericA §i vii.
Boluwaneschtl (BAlvAne§ti), locuinte pArAsite ; aci sunt
vii §i livezi.
Topolnitza (Topolnita, cAtun §i schit, com. Izvorul BArzei),
sat cu o mAnAstire cu acela§i nume, un pArAu numit Stir-
blza §i douA izvoare.
Wale Bojareska (Valea BoereascA), sat mic cu vii §i un
izvor, pe Motzul.
ARM VELE OLTENIEI 507
Kolibasda (Colibasul), sat cu o biserica, vii, un parau

numit Pleschowa si o moara.
Balza (Barza, catun corn. Pitulasi), sat mic cu vii §i livezi.
Presneni (Prosneni, pe harta lui Pappasoglu 1864 la
nord-est de Colibasul), locuinte parasite; ad sunt vii si
livezi.
KrIgogesdal (Craguesti), sat mic cu paclure si cu vii.
Tzowurnischani (Ciovarnasani), sat cu o biserica, pa
dure si un izvor.
Girbowetza de Sus (Garbovatul a doua oara), sat mic
cu vii si paclure pe Kotuschte.
Schoscheschti de Sus (Sisesti de Sus), sat mic cu pa-
dure si cu livezi.
Sohoschesdat de Jos (Sisesti de Jos), sat mic cu padure
si cu livezi.
Negone (Negoia ?), locuinte parasite cu paduri, cu vii si
cu un parau cu acelas nume.
Birda Zerowezal (?), sat mic, cu o lantana si cu vii.
Budanescha (Buddnesti, catun corn. Bazesti), sat mic cu
livezi.
Basseschtl (Bazesti), sat mic cu livezi si un parau nu-
mit Megirdante
Dolbatzitza (Dalbocita), sat cu paduri, vii, livezi, o moara,
cloud izvoare si un parau numit Koschuschte.
Plloweza (Ilovatu), sat mic cu o biserica.
Ochaba (Ohaba, catun corn. Vidimiresti), locuinte cu
padure, vii si livezi.
Peschana (Pesteana, catun corn. Jegujani), locuinte pa-
rasite; aci este padure.
Janka (?), locuinte parasite ; aci sunt livezi, padure, si
un parau numit Chobiza.
Poutzincschtt (Pestenuta?), mosioara.
Strojeschti (Stroesti, catun corn. Jegujani), mosioara cu
padure
Sagasanl (Jegujani sau Zegujani), locuinte parasite.
Radina (com. Rudina), sat mic cu vii si livezi.
Radina (repetat), sat mic cu livezi.
Bala de Sus (com. Bala de Sus), sat mic cu o bisericA.

Bala de Jos (corn. Bala de Jos), locuinte cu livezi
Komaneschti (ComAne§ti), sat cu o bisericA, vii §i livezi.
Kralnize (Crainid), sat cu livezi §i un pArAu numit Pes-
triza, situat pe rAul Kostuschte.
Dragleschtl (Dragoesti pe harta lui Pappazoglu, la std
de ObAr§ia), locuinte päräsite cu livezi.
Gornowiza (Gornovita), sat cu livezi.
Gornowadlza, sat cu un park §i livezi.
Obirschcc (ObArsia)
Iswerna (Isvernea) locuinte cu pAdure.
Tztreschtl (Ciresu)
Presna (Prejna sau Preza)
Gornowlza (a doua oar5) I mo§ioare.
Bachna (Bahna)
Eilecwiza, sat cu vii.
Marga (corn. Marga), locuinte pArtsite.
Balta
Romanoru mo§ioare cu livezi.
Baja de Rama (Baia de AramA), ora§ cu o mAnAstire,
pAdure, o moard §i un pftrAu nurnit Baja, situat pe Motzul.
Breblna (Brebina, cAtun corn. Orze§ti), mosioar5
Marascheschtl (MArAsesti), mo§ioarA pe Baja.
Kloschanl (Clo§ani)
Kalugarent (CalugAreni, I sate
cAtun com. Arge§ti) pe Motzul.
Padeschul (Pade§ul, cAtun com.
Negoesti), locuinte.
Wojent (Vdeni, cAtun com Arge§ti), sat cu o bisericA.
Sotzelul, sat cu livezi.
Badsesditl, locuinte cu un pArAu nurnit Breblna.
Bredilowul (Bratiloveni, cAtun,
corn. Negoesti). mo§ioare.
Negogeschtl (Negoesti).
PestrIza (Pistrita, cAtun corn. ComAne§ti), locuinte pA.
rAsite.
Komaneschtt (a doua oar5), sat cu o bisericA, vii §i

padure.
Munze Kubrase (?) locuinte pArasite.
Moro lul, rnosioarA.
Girla (GArla, pichet de granitii), sat pe Dunäre.
Plistola (Pristolul), sat pe acelas rAu.
Koschmlra (Cujmirul), mosioarA.
Silischluza (Silistea), sat.
Raskaiezl, sat cu o bisericA.
Dr laza (Drincea), mosioarl
Wale Aninilor (Valea Aninilor), rno§ioarä
Graja (Gruia), rnosioarA unde este si pAdure.
!Swart le (lzvoarele), sat.
Balta Werde (Balta Verde), sat cu un parau numi
Wanlza.
Resslpizt (Risipiti, corn. jud. Do lj), sat cu o bisericA.
&libel le (Stubeiul, cAtun com. Cdciulatul jud. Do lj), lo-
cuinte pArAsite pe Desnetzujul.
Mastischte, sat.
Srnordaneschti (SrnArdänesti, la sud de Hotäreni), sat
mic cu pAdure.
Tzorubanenl (Cioroboreni, la est de Fl Amanda), sat cu o
bisericA si pAdure.
Chotorant (Hotärani), sat cu o biserid si pAdure.
lirtrsul. sat pe Desnetzujiul.
Rogowa de Sus (Rogova), locuinte pgrAsite; are padure
si vii.
Batodst (Bato li), sat mic cu päduri §i vii.
Gradischte, sat mic cu vii.
Deweselu (Devesel), sat cu o biserid.
Flamirda (Flamanda), rnosioarA.
Rogowa de Jos (Rogova), sat cu o bisericA
Bulboschanl, locuinte pArasite ; aci stint pAcluri si vii.
Orewlza (Orevita), sat cu o bisericA, vii, pAduri, un pArAu
si o moard.
Porotna (Poroina), sat cu vii si pAdure.
Burtla (cont. Burila), sat cu 0 biserid.
.510 A RIIIVELE LTEN IE
Isworu Fromos (Isvoru Frumos, catun corn. Burila MarE),

sat cu pädure, izvor §i o moarA.
Deana (Jiana), sat cu o bisericA.
Gogoscht (Gogosi), locuinte.
Bolzazi (BAltati), sat cu o bisericA, vii, pAdure si livezi.
Bikleschul (Baclesul), locuinte parasite ; are trei izvoare
si padure
Korsl (Corzul), mosioard cu pAdure, vii i douA izvoare.
Bussul (Busul), sat mic cu o bisericA si pädure.
Stubeul (probabil Stubeiul pentru a doua oarA), locuinte
parasite cu livezi si pAdure.
Wardenlza (Gvardenita), locuinte parasite cu livezi, pA-
dure si un izvor.
Wladoaja (VIAdaia), sat cu o biserick pAdure i un iaz
Dobra (corn. Dobra), locuinte pArAsite ; are pAduri §i
douA izvoare.
Jablaniza (Iablanita), sat cu o bisericA, pAduri i trei
izvoare pe Anintlor.
Broskare (Broscari), locuinte parasite ; are o fantanA.
Isworu (Izvorelul), sat cu o bisericA, pAdure si vii.
Fontina Domnesca (Fantana DomneascA), sat cu o bi-
serica, pAduri, vii, un pod, o fantand de 'Atha si un prat'
numit Chuniza, situat pe Chuntza.
Dedsorazi (Degerati), sat cu livezi i o moarA.
Ttmna (Minna), sat cu pAduri, o moarA, un izvor i un
parau numit Tzemeniza, situat pe Chusniza.
Bresniza (Bresnita a doua oarA), sat cu vii un izvor, o
moard i un pod
Tzupertzent (Ciuperceni, com. jud. Dolj), mosioarA si
tuatA pe DunAre.
Wada Diolul (?), sat cu o bisericA.
Chunla (Hunia corn. jud. Dolj), mosioarA.
Funtina Banolul (FAntAna Banului, corn. jud. Dolj), sat
cii o bisericA.
Tzelate (Cetatea, corn. jud. Dolj), rnosioarA.
Ulmal (Ulmul, cAlun corn. Cetatea, jud. Dolj), sat cu o
bisericA.
ARIIIVELL OLTENIEI 511
Askunza (Ascunsa, azi o band in corn. Salcea, jud. Me-

hedinti '), mo§ioara pe Dunare.
Oblrska (Obar§ia-Campu), sat cu o biserica.
Isemtscha (Izimi§ea), mogioara pe Anini lor.
Florentinul (Florentinul, azi pichet de granita pe Dunäre),
sat cu o biserica.
Bredeschtl (Brädetul ?), sat cu o biserica.
Podumenzl, sat cu o biserica.
Rantina, locuinte parasite.
Motrul (Gura Motrului), sat cu vii §i o mdnastire cu
acela§ nume.
Sakoleschtl, sat.
Peria (Piria), sat cu paduri, o biserica pe raul Karaula.
Smadowiza (Zmadovita), mo§ioard cu paduri.
Gretzeschti (Grece§ti), sat cu o biserica, vii, padure,
livezi, un pod, doua izvoare §1 o fantana.
Sekul (Secul), sat cu o biserica, Wad, §i dotra izvoare.
Rudsl, rno§ioard cu paduri, livezi §i un izvor.
Tzernateschtl (Cernate§ti, corn. jud. Dolj), sat cu o bisc-
rick vii, paduri, livezi §i un izvor.
Salltzla (Salcea, corn. jud. Dolj), sat cu o biserica.
Rasnikul (Rasnicul, corn jud. Do)j), sat.
Belodsi (Belotu, corn jud. Do)j), sat cu padure §i livezi
Batzka mutt, sat cu o biserica §i padure.
Sopotut (Sopotul, corn jud. Dolp, sat cu paduri.
Gogosthi (Gogo§ul, con]. jud. Dolj), sat cu o bisericd,
paduri §i livezi
Batojeschtl (Boto§e§ti), sat cu vii, padure §i livezi.
Paja (Paja catun, corn. Boto§e§ti), locuinte parasite cu
padure §i livezi.
Saka (Seaca, com. jud. Dolj), locuinte parasite
Karpenul (Carpenul, corn. jud. DoW, sat cu padure.
Mosna (Mo§na, corri. jud. Dolj), sat cu o biserica, pa-
dure, livezi §i douà izvoare.
I) Satul Askuns este Insemnat pe harta lui Dirwaldt 1810.
512 ARHIVELE OLTENIFI
Bukowizorul (Bucoviciorul, cAtun corn. Vela, jud. Do lj),

sat cu paduri §i un izvor.
We la (Vela, corn. jud. Do 1j), sat cu pädure, livezi §i douA
izvoare.
Sudiaja, rno§ioard cu pAdure, livezi §i douà izvoare.
Gubauza (Gubancea, corn. jud. Do lj), sat cu o biserick
vii §i doul izvoare.
Draganejul, mo§ioarA cu pAduri, doud izvoare §i un iaz.
Kornu (Cornu, corn. jud. Dolj), sat cu livezi, padure §i
un izvor.
Karaula (Caraula corn. jud. Dolj), sat cu un izvor, si-
tuat pe rAul Karaula.
Rudori (Rudari, corn; jud. Dolj), sat cu vii §i o fantAnä
pe rAul susnumit.
Mozazel (Motatei, corn. jud. Dolj), sat cu un izvor.
Chorodelo (Orodelul, corn. jud. Dolj), sat cu vii.
Pletra (Piatra, pe harta lui Dirwaldt 1810, la nord-est
de Risipiti), locuinte parasite; aci este o biseria, pAdure §i
un izvor.
Plenniza (Plenita, corn. jud. Dolj), sat cu o bisericA, vii,
pldure §i cloud izvoare.
Wirbiza (Varbita, corn. jud. Dolj), locuinte parasite ; aci
sunt paduri, livezi §i un izvor.
Se vede cA multe localitAti care sunt astAzi in judetul Dolj
fAceau parte pe vretnea aceea din jud. Mehedinti. NotArn §i aci
numArul insemnat de sate parAsite, pustiite de rAzbot ; te-
nacitatea tAranului nostru pentru pAmAntul strArno§esc l'a
intors insA spre vetrele goale, alte sate s'au clAdit pe lo-
curile celor distruse §i denumirile lor au rArnas in cele rnai
multe cazuri neschimbate pang in zilele noastre.
Const. I. Kafadja
4% WSW 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cartea lui Antonie Voevod

dare manAstirea Sadova-Dolj
intArind dania facutä de Matei Basarab voevod
pentru satul Vilrbita de jos.
.
Cu mila lui Dumnezeu : lo : Antonie Voevod §i Domn a toat5
tara Munteno-româneasc5. DA Domnia mea aceastd porunc5 a
Domniei mele, sfintei §i Dumnezee§tii m5n5stiri ce se chiam5
Sadova, care este urzit5 §i fkutà din temelia ei de r5posatul
Matei Von' unde este (sic) hramul sfântului §i de minuni fAcAtor
Nicolae Mirlichischi, §i pdrintelui egumenului tefan §1 tutulor
alugkilor cati vor fi lkuitori intr'acest slant 15ca§, ca sä fie
sfintei m5n5stiri satul Varbita de jos ot sud. Mehedinti, tot satul
§1 cu toti rumânii §i cu toga mo§iea de peste tot hotarul, din camp,
din p5dure, §i din ap5, §i din §ezutul satului de pretutindenia
oriat se va alege. Pentru c acest sat Varbita de jos, fostau a
lui Andrei sp5tarul feciorul Vladului LogofAtu Rudeanu ; deci
Vladu Logof5tu Rudeanul el au fost dator Barbului Stolnicului
Bridescul, §i pentru acea datorie au fost dat acest sat Varbita
de jos, §i bani n'au mai putut da, s5 scoata satul. Iar dup5 aceea
jupaneasa Canna, care au fost jupaneasa Barbului Stolnicului Bra-
descul, din preun5 cu fiu ski Preda, ajungandui §i pre ei vre-
inea de iips5, n'au mai putut tinea satul zAiog, ci au apucat pe
Dumitra§co feciorul lui Andrei Spitarul Rudeanul, §i au mers cu
zapisul inaintea r5posatului Matei Voevod in Divan, §i a tuturor
boerilor de s'au Intrebat de fata cu Dumitra§co feciorul lui Andrei
Sp5tarul Rudeannl. cer§indu-§i jupâneasa CAlina §1 cu fiu s5u
Preda bani, §i sg'§i tie Dumitra§co satul, iar el nici cum n'au
putut a se apuca sà dea bani s5 scoata satul, ci iar au r5mas
satul pe seama jupânesi CAlinei. lar dupà aceea jupâneasa CA-
4
514 A RIIIVELE OLTEIVIE.1
lina, n'au mai putut tinea satul, ci'l au fost fAcut vAnzAtor; deci
intr'aceea rAposatul Matei voevod, avand mo§ii impreunate cu a-
cest sat VArbita de jos, fostau mai volnic a cumpAra deck alti
streini ; deci s'au tocmit cu jupAneasa CAlina de au cumpArat a-
cest sat cu toti rumAni §i cu toatà mo§iea de peste tot hotarul
drept aspri gata 40.000 ci unghi 200 cu zapis de vAnzare de la
maim jupAnesii CAlinil jupAneasa Barbului Stolnicu BrAdescul,
§i a fiu sAu Predei cu multi boeri mArturie, de and au fost cur-
sul anilor 7157. Iar dupà aceea rAposatul Matei Voevod, fostau
dat §i au adaos acest sat Varbita de jos in sfAnta mAnAstire Sa-
dova pentru pomana ; §i au fost fAcut §i cArti domne§ti pre acest
sat. Iar dud au fost in zilele lui Costandin Voevod, pre vremea
ce s'au ridicat dorobantii §i slujitorii asupra boerilor de i-au tà-
iat §i le au jefuit casele, atuncea au fost With §i mAnAstirea Sa-
dova, de au luat §i cArtile cele domne§ti, care s'au fost fAcut pre
satul Varbita de jos de au perit, numai ce s'au aflat zapisul ju-
pAnesei Cahn& §i al fii ski Predei cel de vAnzarea acest sat,
§i de atunci au rAmas acest sat a fi pre sama domneascA pAn5
acum in zilele Domnii mele. Deci and au fost acum, venitu pa-
rintele tefan egumenu de la SfAnta manastire Sadova, arAtAnd
zapisul de cumpAratoarea rAposatului Matei Voevod, care au fost
cumpärat acest sat dela jupAneasa Calina §i dela fiu sau Preda,
§i'l au fost dat sfintei manastiri Sadovei pentru pomanA. Intr'a-
ceea §i Domnia mea Inca am socotit impreunä cu tot Divanul
cum sä nu se spare pomana rAposatului Matei Voevod, ci'l .am
dat Domnia mea sA fie iar al sfintei manastiri de intArire §i cA-
lugArilor de hranA, iar rAposatului Matei Voevod §i Domnii mele
in veci pomanA ; §i de ori §i cine neclintit dupe porunca Domnii
mele. Nth' dara §i martori a§azA Domnia mea: Pan Mare§ vel
Ban, i Pan Neagoe vel Dvornic, i Pan Radu Cretulescul vel
Logolät, i $erban vel Spatar, i Hrizea vel Vistier, i Ghiezea vel
Clucer, i Mihai Cantacuzino vel Postelnic, i Gheorghie vel PA-
harnic, i Paanä (sic) vel Stolnic, i Papa vel Comis, i....vel Sluger,
i Tudaran vel Pitar. i ispravnic Tomu, Radul Nasturel vel Lo-
golAt. i am scris eu Mihai in scaunla cetate Bucure§ti.
Luna Aprilie 22 leat 7177.
Io: Antonie Voevod.
(Pecetea DomneascA).
AIIII1 VE LE 01,7 ENIE1 515
Cartea Ispravnieilor Seaunului Brteure§tilor

eittre aceeali mttniistire, pentru dijma
diva. molfea Virbita de jos.
Gheorghie biv vel Ban, i Valcul vel Vornic, i Hrizea vel

Vistier Ispravnicii scaunului Bucure§tilor, datam cartea noastra
Sfintei §i Dumnezee§tei mänastiri Sadova, unde este hramul
Sfeti Nicolae, §i parintelui egumenului Nichifor, §i tuturor càlu-
gàrilor cati se era ldcuitori intr'acel sfant laca§, ca sa fie volnici
sfanta m5n5stire cu aceastä carte a noastra de sa-§i ia toata dijma
de pre mo§ia ot dol Varbita din sud Mehedinti, din grau, din
meiu, din toate bucatele, din zece una dupa obicei, Insá de pre
partea lui Andrei Spataru, feciorul Vladului Logofatu Rudeanul,
carea o au cump5rat raposatul Matei Voevod dela jupaneasa Bar-
bului Bradescul. Deci danduo raposatul Matei Von' Sfintei ma-
nästiri Sadova cu zapisul de cumparatoare atata sa tie §i manas-
tirea cat au tinut §i Matei Voevod pana o au dat manastirii, §i
mai mult alugärii sa nu se tinza pentru ca se jaluirà §i alti oa-
meni de acolo, cum ca au §i ei ocina acolo in dol Varbita, §i o
iinpresoari manastirea peste tot. Drept aceea noi am dat sä tie
manastirea numai partea lui Andrei Spatarul, iar ce se va afla
mo§ie mai multa sa o stapaneasca cin se va cadea.
Aceasta scriem Iulie 9 leat 7184.
Gheorghie Banul Valcul vel Vornic. Hriza vel Vistier.
Comunicate de N. Ploplor.
Acte i scrisori din trecut

Comunicate de Prof. C. N. Mateesen
V.
Adeca eu Badea i Ion frate sin Radului Danii i maica lui
Neac§o, dat-am zapisul nostru la mana popii Stoicai i a lui Stancu
i a lui Vasile precum sa-s' §tie ca le-am vandut zece meri cu un
par din livade din vale. Supt coasta, un par gurguiat 1) i un mar
cu tal 14 ; la StAncil trei perei 2) ; la biseria perii ciora§ti 3); la
drum un par gurguiat.
Note: 1) numele unei specii de peri. 2) perf tined nedati pe rod.
3) numele unei specii de perf.
516 ARHI ELE OLTENKE1
I-am dat de a noastrA bun(à) voie nesilit de niminea, sä aibA

a-i stApAni ei §i copii lor §i nepoti de nepoti lor, cAti Dumnezeu
le va dArui.
Si pentru adeverintà ne-am iscAlit ca sA-s creazà.
1817 Aprilie 25.
Eu Badea vAnzAtor. Eu Ion brat vAnzAtor.
i-am dat noi cei mai sus numiti.
si am scris eu pop(a) Stoica cu zisa lui Badea i alui Ion brat.
VI.
Adecl Radii sin Gheorghe Coltan dat-am zapistul mieu la

mAna lui Parvul sAn Dumitru Buzieanu din RAtezi precum sA-s'
§tie cA i-am vAndut pimnita noastrA in bani gata tl. 3 numai sA
mA a§tepte pAn'la sfeti Arhangheli. De aci incolo sA-§' ia pim-
nita cu bunA pace de cAtre niminea oprearsA n'aibA.
Si cAnd s'au fAcut aceastA scrisore fost-au multi omeni buni
martori.
Eu Radu Coltan vAnzAtori.
Eu Gheorghe Sorca martor.
Eu Iovan Cipic i eu Mihai PArtene martori.
si am scris eu popa Gheorghe Cuzmescul ot RAtez cu zisa
vAnzAtorului. Leat 7260 Apr. 12.
VII.
Dat-am eu paharnicul Milco§an lui Gheorghie Buzieanul ma-

rie§i I) 50 se-i parte 2) pe yin la culesul, §1 ne-au lost vorba
cum va rupe dumnealui Vornicul Matei. si s'au rumpt vadra
un ortu4) §1 dintr-ace§ti 50 de mAriea§i vedre de vin 82.
Atuncea cAnd i-am luat banii §i ne-am socotit cu dumnealui
pre amuruntul, ce mi-a dat §i ce i-am dat §i i-am mai rAmas sg-i
mai dau vedre de yin 61. i 1-am chemat sA-§' ia vinul ce-i sint
dator pAn'la Ispas §i n'au vrut se vie se-§' ia vinul. i neviind
se-§i ia vinul, au mai dat lui Gheorghie tal. 10 5)
NeputAndu-i se-i imparte pe vin, au stAtut pAn'la culesul vii-

lor §i i-am dus la cules acas' de i-am dat, iar el n'au vrut se-i
Note : 1) monedd austriad. 2) sA-1 impkteascA. 3) pretul cu care se
incepe vânzarea noilor recolte. 4) a 4-a parte din leu. 5) actul este stricat.
6) numele, probabil popular, al vreunei mAsurl. 7) restul actului lipseste.
A BIIIPELE OLTENIEI 517
ia, ci au zis sà-i imparte la culesul viilor cum vor da §1 alti ne-
gustori §i sA ne de §1 bute se-i strAngem vinul. Si vinul s'au
rumpt ate 2 vedre de yin la 30 de bani. Si au zis dumnealui
si punem butea lAngA pAretele pimnitii, cã va veni de-1 va lua
curund. Si noi am strens tot vinul In bute si am pus la pAretele
pimuiii precum ne-au fost vorba. Si el au mAnat pe sluga lui de
au luat yin din bute si iar au mai venit ad000r de au mai luat 2
fucei 6) de yin si au zis sA nu ne tindem la yin cA-i place vinul
va lua. Si noi nu ne-am mai tins la yin si au stAtut vinul
pAn' in postul lui stAi Petru i neluAnd acesta vinul, au venit
tomna, de am dat o bute de vedre 52, apoi de atunci n'au mai
venit. Luot-au PArvul dela frate-sAu Gheorghe din cei 50- de ma-
riasi au luat marieasi 25 si i-am dat atunci pentru acei 25 de ma-
rieasi vedre de vin 27. Au mai luat PArvul dela fratesAu Gheorghe 7).
Leat 7239.
VIII.
Noi 3 boieri carei sAntem rAnduit(i) din porunca dumnealui
Manolache biv vel Armas vel c5p. za Cernet, ca sA alegem si sA
hotArAm mosiea RAtezul.
CAnd au fost la zi si la soroc(5) am venit aici in fata locului,
dupA obiceaiu strAngandu-se toti mostenii fatA. Le-am cerut toate
scrisorile ce vor avea de mosteniti si de cumpArAturi, cercetAn-
du-le toate pricinile lor cu amAruntul, prin scrisori si prin mArturii
gi trAgAndu-sA mosiea pA trei locuri, dupA obiciaiu, sa gAsirA : TrA-
soarea cea dintAi despre rAsArit, stânj. 1500 ; al doilea trAsoare
prin mijloc, stj. 1208 ; a treia trAsoare la apus, stj. 1304.
DinteaceastA sumA de stAnjeni sA fac trei teasmale. 9
S'au ales si lui Ion NAnAu ot CAlcesti, dintAiiil cAlcean, din
cincizeci si trei de st. ce avea cu vArusAu Stefan Bostin §5 ales
partea osebit stj. 27 pol 4) si la Bostin stj. 27 pol precum aratA
in cartea ce i-am dat la mAna lor la trei impArtAri : in Igrealiste,
in Dealul de jos, in pAdure, sA-i stApAneascA alAturea cu teiasii
lui (sic).
lar s'a ales si din Iazul lui Deacon de stj. 15, s'au ales par-
tea lui loan NAnAu ot CAlcesti stj. 7 poi sA-i stApAneascA cu bun(A)
pace decAtre verii lui Stefan cu fratii lui si decAtre alti mosteni
din rAsteu' acesta. 7260 Iol. 25.
(IscAliturile boerilor nu se pot ceti).
Note. I) fa§ie, curdea.
518 AHHI VELE OLTENIEI
Carte de judecatii, din Negoe§ti 1)

Transcrisä de I. Dinculescu.
SUD MEHEDINTI
f. Dumitra§co Branzan ot Pe§ceana au tras la judecat5 inain-

tea noastrA pA Ion sin Popa Barbu ot Ro§u tot dintr'acest judet
arAtand jaluitorul cA de sant §asA ani avand trebuinta de un cazan
au si plecat la Tara NemtascA cu popa Barbul tatAl numitului i
cu tin popa Dumitrascu ot tam si cu un !gnat Negutatorul. Mer-
gand Oa la Atig in Tara Nemtasca, fiind poruncd a nu mai lAsa
oameni din tarA sd treacA de acolo mai inainte nu i-au mai in-
gAduit de a mai merge. lar acel Ignat avand carti impArAtesti la
manA ca sd nu fie poprit mergand inainte au vrut de a-1 lua pA
dansul de slugA dar Barbul avand mai multa trebuinta s'au in-
voit a merge el slugA frupt] cu acel negutAtor Ignat [pentru] tre-
buinta lui cat si celorlalti sA le cumpere cazane dAndu-i in manA
pentru cazanul ski 385 florinti si cinci galbini imparAtesti, care
s'au fost adunat la suma florinti 685. *i intamplandu-sA de au
murit numitul preot acel Ignat NegutAtorul ar fi arAtat pricinA cA
s'au scum pit cazanele pentru care s'ar fi si judecat atat aci la Is-
prAvnicie cat si la Divanul Craiovei si li s'ar fi hotarat ca sA pre-
dea numitul douA cazane atat pentru banii ce au dat popa Barbul
pentru dansul cat si al lui. *1 acest Ion ar fi tiind cazanele de a-
tunci si el sA aflA pagubas. Apoi murind si negutAtorul sA aratA
acum cu pricinuire cum cA de are zapisul tAtani-sau a§a li va da
cazanul. Dar el are mArturii cerand ca prin judecatA sA-si afle
dreptatea. DupA care a lui arAtare mai intai orAnduit fiind la zapcii
plA§ii ca sA cerceteze aceastA pricing in fata locului nerAmaind
multumit Ion paratul au venit si inaintea noastrA unde a dat je-
luitorul la judecatA alegerea zapciilor prin care vedem cA dA drep-
tate jeluitorului dup5 mArturia ce ar fi dat popa Dumitrascu cum
cA au vAzut cu ochii and au dat numitul jeluitorul bani in mana
tatalui pArAtului ca sA-i cumpere cazan. Asemenea unul Raducan
carele ar fi auzit pa Popa Barbul, dup5 ce au venit din Tara Un-
gureascA cA ar fi cumpArat §i pentru jAluitor un cazan bez doug
ale sale si cu aceste mai dau zapcii dator pA Ion ca sA raspunzA
cazanul jaluitorului : S'au intrebat de cane noi Ion PArAtul ce are
sA rAspunza. SA aratA la judecatA cu o jalba ce au dat cAtre cin-
stita cAimAcAmie dela trecutul iulie 14 ce este buiurdint (?) ca din
pravilA sa se cerceteze pricina fAcand el arAtare cA tatA-sAu popa
Barbul avand trebuintA de dou5 cazane au si dat bani la un Ni-
colae Bratoloveanu cAldArar sud Sibiu prin chizasia lui Ignat lup-
ceanul cu zapis §1 cu soroc dud le va aduce §i le va face teslim (!),
1) Pus la dispozitie de D-na Stoenescu, din Negoesti-Mehedinti (Vd.
A. 0 p. 248 No. 13), prin mijlocirea D-lui I. BAlu.
AR1IIVELE OLTENIE1 519
din care unul 1-a si adus tthind tath-sAu iar unul dupä moartea
talAni-sAu prin judecath 1-an luat de la numitul cAldArar si de la
Ignat chezasul lui mai luandu-i acel Ignat i doi boi din plug cu
nume de chirie pentru aducerea acestor cazane mai cheltuind si
taleri 200 prin judedti. CA le-au avut atatea nAcazuri §i cheltueli
ce au cercat panA au scos acele cazane ce sA mai vede apucat si
de Dumitrascu BrAnzan ca sA le ia acel cazan cu cuvant cA ar fi
dat rAposat tAtAni-sAu bani de hArtie florinti sA-i cumpere si lui
un cazan pentru care bani and i-ar fi dat zice ca ar fi avand si
mArturie pe popa Dumitrasco care acel popA din pricina mortii,
vecinAndu-sA cu dAnsul, aflAndu-sA nevArznic caut5 sa-i izgonea-
scA din dminurile pArintesti fiind om rAu si netemAtor de Dum-
nezeil cum este stiut si de alte obrazA zicand CA de dud au cum-
pArat tatA-sAu acele cazanne sant zece ani si cat au trait tatA-sau
de ce nu §i-au dutat nici nu 1-au pomenit sa vie vreodath ca sA-i
fad vre-o cerere de cazan sA-1 auzA si el, nici la moartea tAtAni-
sari n'au venit ca sA le arate oamenilor sau la alte obrazA ce s'au
fost afland sau sA aibA vre-un zapis dela clansul de and zice cA
i-ar fi dat bani ca sA-i aducA cazan. Mai vArtos cA nu sa afth de-
pArtat ci vecin langA dansii. Cum dupA moartea tAtAni-sAu in [rapt]
de cinci ani de ce nu-i fAcuta nici o cerere §i tocmai acum, iar
fiind supArat [mpg cerere ca prin judecatA sA-si afle dreptatea.
ImpotrivA adus5 jehritorul la judecatA de mArturie pe acel popa
Dumitrascu care dupA intrebarea ce i s'au fAcut dete rAspuns ca.
dupA ce au mers cu jaluitorul i cu tatal paratului si cu acel Ignat
negustorul !Ana la Atig in Tara NemtascA nevrAnd a-i 15sa sA
meargA cu toti mai nainte ducandu-sA numai acel Ignat cu popa
Barbut au vAzut cu ochii pAnA au dat jAluitorul in mAna popii
Barbului 400 florinti si cinci galbeni impArAtesti vorbind ca dAn-
sul sA-i ia un cazan si cA intorcAndu-sA acasA, dupAce au venit si
Ignat din Tara NemtascA dAndu-sA in vorbA cu dAnsul i-au spus
d au cumpArat ocatia de aram5 florinti 27, iar mai multA stiinta
nu are. SA impotrivi paratul zicAnd [cAl de acestea stiintA nu are
neauzimi nici dela tatA-sAu nici dupA moartea tAtAni-sAu pAnA acum,
decAt cA avAnd thmas asupra lui Ignat un cazan dintr'acele dotth
ce au fost dat bani prin chez5sia lui. In urmA vAzAnd ca au murit
tatA-sAu cu socoteala cA nu vor avea stiintA s'au arAtat cu prici-
nuire pentru dAnsul si prin judecatA cu cheltueli nesuferite abi
1-au scos mai and si alti bani din cei ce au dat tatA-s5u si de
jAluitori nimic n'au auzit pomenind nici pA Ignat. S'au intrebat
numitul jAluitori mai intai de are vre-un sinet dela tatal paratului
cA i-au rAspuns bani pentru acel cazan si zisA cA nu ar fi avand
incredintandu-s5 asupra lui cA-1 va aduce. I s'au mai zis dupA ce
au venit din Tara NemtascA sA scoata vre-o dovadA aici i-au Halt
vre-o cerere si zisA c5 altA dovadA nu are decAt c5 cerere necon-
tenit5 au fAcut la tat51 paratului si 1-au tot prelungit. S'au mai in.
trebat dupA moartea tat5-sAu de ce n'au mai fAcut cerere pAnA
acum §i zisA cA el au fost adAstAnd umbland si el intr'ajutorul
sau la judecata ce au avut cu Ignat panA va scoate de la dansul

cu gandul cA i-1 va da. Deci dupA cercetarea ce am facut asupra
ace§tii pricini m5car cA jeluitorul sA razmA pe mArturia ce cla popa
Dumitra§cu dar dupA arAtarea Iui nu poate pune judecata temei
§i sA indatoreze pe parat la vreo rAspundere pentrucA putem zice
cu adevArat va fi dat Dumitra§co jeluitorul popii tatAlui paratului
bani ca sA-i cumpere (Sfaoitul lipsote).
Data putin anterioarA lui 1800.
1807 Octombrie 30
Un Zapis 1)
Zapisul mieu la mana dumnealui jupanului Costandin Caradeanu
precum sA sA §tie cA avAnd o vie raposatu fratele mieu Dumitru Suditu
chesaricesc 11 Sute§ti in dealu verzii intre.... §i intre.... §i dupg
moartea fratini-meu nerAmAind clironom altcineva cleat mine §1
fiind trebuinta ca sAii ia zestrea sotia r5posatului §i alte datorii
ce au limas pe urma ca SA sA plAteasca datorii §i zestre pentru
aceia m'am tocmit cu mai sus numitul cu via de am vandut-o cu
tocmala bunA cu bani gata in taleri 1800 adecd una mie opt sute
§i am primit toti banii in maim mea. InsA via cu tot cuprinsul ei
cu pomet, cu livedea cat iaste ingraditA i cu leaurile ce sant in-
transa fAcute. Insa via cAtA tine ingradi§ul ei iaste pe mo§ia ei
ohabnicA cu tot pAmantul infundat frA dijma. i dumnealui sA
aibA a stApani cu bun5 pace dumnealui i coconii dumnealui call
ii va darui Dumnezeu. i pentru mai adevAratA credinta m'am
iscAlit mai jos ca sA sA creaza.
Craiova 1807 Octombrie 30
(ss) Zoila sora rAposatilor vanzAtoare
(ss) Preda i§licaru soVia mai sus numitei adeverez.
Vasili Pavlovici martor
Arghiris Pihu martor.
Apartinad Doamnei Maria Gopnec, din Craiova. Transcris de D-1
Prof. N. G. Dinculescu.
NOTE SI COMUNICARI
Vederi din Oltenia
S'au gäsit totd'auna oameni de inim5, cari au aprecfat un
monument care amintea o m5rturie a trecutului nostru, sau un
document care Inchidea in slovele lui un trecut.
Uuul dintre ace§ti cunosc5tori ai trecutului Olteniei a fost §1
Al. tefulescu, harnicul cercet5tor al vechilor urice oltene.
Dar nu numai documentul, ci §i o colectie strAns5 §i p5strat5
cu ingrijire, ne aratä pe oarnenii iubitori de art5.
Unul care s'a entuziasmat de monumentele arhitectonice ol-
tene este §i Grigorie (Gut5) N. Manu. El a strAns o frumoas5
colectie de fotografii cu vederi din tarafn special din Oltenia
procurate prin anii 1893-94 de r5posatul Al. Stefulescu §i
Rola Pieckarski.
Aceastà colectie a lui Gr. N. Manu a fost cumpArat5 in vara
anului 1923 de Academia Rom An5, uncle se gAse§te §i astAzi.
Am gAsit c5 este bine s5 o aduc la cuno§tinta celor doritori de
a §ti ceva despre acest trecut al Olteniei, §i de aceia le in§ir mai
jos, (rand titlul a§a cum este scris pe dosul fiecArei fotografii,
fàrà niciun comentar.
Mapa A I, cu 31 fotografii 11)05,5 cm.
2. Schitul Cioclovina de jos (Judetul Gorj). Vederea exteri-

oarA a schitului, care este acoperit cu §indril5, aripa dreaptA
este de zid.
3 7. M5n5stirea Tismana : vederea din nord, vederea din
nord-vest, m5n5stirea reflectatA in ele§teu, vedere dela nord-est,
cládiri din curte.
8. Adormirea Maicii Domnului, picturA mural5 din m5n5s-
tirea Tismana.
522 A RHIT'ELE OLTENIEI
9. Sfantul Nicodim, portret din mAnAstirea Tismana.

10. Odoare biserice§ti vechi din m5nAstirea Tismana (cruci,
evanghelii, patrahire).
11. Ve§minte sacre vechi din mgastirea Tismana.
12. Felonul cu care a trecut sfantul Nicodem prin foc, dup5
cum spune traditia.
13. Prefata pomelnicului din 1798, dela m5n5stirea Tismar.a.
14. Pomelnicul Domnilor din Pomelnicul mAn5stirii Tismana
din 1798.
15. Pagina 1 a pomelnicului Domnilor din Pomelnicul man5s-
tirii Tismana din 1840.
17. U§a dela intrarea bisericei din BAlce§ti-Carligei (Gorj), cu
pisania d'asupra ei. InteresantA prin sculpturile ei. Fotografia
cam §tears5.
18. Portile dela casele lui C. Prejbeanu din 1351e§ti (Gorj).
19. Portile dela casa lui TonoacA din 135le§ti (Gorj).
20 Pisania dela Biserica din Benge§ti (Gorj.) Are frumoase
sculpturi in piatrA la pervazurile u§ii ; d'asupra este pisania s5pat5
in piatr5.
21-23. CulA din Gro§era (Gorj). Trei vederi, dela apus, dela
sud-vest §i dela fas5rit.
24-26. Cul5 din Moscule§ti (Gorj). Trei fotografii luate in
timpul iernei ; cula este in ruin5.
27-28. CulA din Poiana (Gorj). DouA fotografii luate in timpul
iernii vedere dela sud §i dela nord-est. Cula este in ruing.
29. CulA din Pojogeni (Gorj).
30 32, Cul5 din Rovinari, cu trei vederi in timpul iernii vedere
dela sud-vest, nord-est, vest. Cula este in mina §i in curte este
un cimitir.
33. Portile dela casele lui Gheorghe Fieraru din TAIn4e§ti
(Gorj) 1895. Interesante prin sculpturile stalpilor portii.
Mapa A lf, contine 14 fotografli de mitrimea 17x23 cm.
1-2. Castrul roman din Gorj.
3. Gaurile Zmeilor" din comuna Calinesti, judetul R. Valcea.
4. Pe§tera cu cruce. Valea CAline§tilor (Valcea).
5. Valea C5line§ti1or, Valcea.
6. Pe§teri gAuri' in stand de conglomerate la Proieni (Valcea).
7. Biserica din Voineasa (Valcea)Biseric5 de lemn §i aco-
peritA cu §indrilà, fotografiatà in timpul iernii.
4 RHIVELE OLTEN1EI 523
8. Valea Lotrului la Brezoiu (Valcea). Vedere.

9. Valea Lotrului vazutä din Brezoiu spre gura Lotrului, cu
muntele Cozia.
10. Valea Oltului laugh' manastirea Cornetu.
11. Crucea de piatri cu inscriptia din secolul XVII, pe so-
seaua spre Cetatuia (Valcea).
12. Paraclisul din curtea caselor d-lui C. 011anescu, din orasul
Râmnicul Valcea.
13. Fundamentul cetatii Ramnicului Valcea, fosta proprietatea
mangstirei catolice a Franciscanilor.
14. Vederea generala a orasului Raninicu-Valcea.
Mapa A, III en 24 fotogro:111 16><2I cm.
1. Constantin Brâncoveanul si Cantacuzino, picturg muralg la

usa bisericii dela intrare, manastirea Hurezi.
5. Vederea bisericii din Balcesti-Carligei (Gorj)
6. Casa boereasci din Bengesti (Gorj), in ruing ; Biserica
din Bengesti (Gorj).
7-10. Cula din Curtisoara (Gorj), cu patru fotografii: vedere din
miazazi despre sosea, vedere despre räsarit-miazazi, vedere des-
pre miazanoapte, vedere despre apus.
11. Portile si casa lui Gh. Fieraru din Tamasesti (Gorj). Foto-
grafie mai mare ca cea dela mapa I No. 33. Foarte interesanta
este sculptura pridvorului.
12. Biserica cea veche din Brezoiu (Valcea), acoperitg cu
§indri15. Vedere exterioara.
13. Biserica cea noug din Brezoiu (Valcea). Vedere de pe sosea.
14. Valea Oltului la Caineni (Valcea). Platou cu urmele san-
turilor si redutelor. Dupg traditiune, pe acest platou, in timpul
revolutiunii unguresti (1848), au fost asezate tunuri rusesti.
15. Vederea comunei Calinesti (Valcea).
16. Vederea mangstirei Cornetu (Valcea). In dreapta se vede
raul Olt.
17. Biserica cea veche, de peste 100 de ani, din Cglinesti (Valcea);
este facuta din caramida si -acoperita cu sindrila, iar pridvorul
are sase stalpi rasuciti.
18. Casa din comuna Calinesti (Valcea).
19. Pietrile Zmeilor" sau Gaurile Zmeilor" din Calinesti
(Valcea).
524 A RILIVELE OLTENI El
20. Terasele aurifere de pe malul drept al Oltului, la Bre-

zoiu (VAlcea)
21. Vederea satului Brezoiu (Valcea).
22. Vederea mAn5stirii Tismana (Gorj).
24. Planul caselor domnului Cornoiu in Curtipara (Gorj).
Plan original pe hârtie de pand 53 N47 cm.
Mapa I.V, 38 fotografli eu vederi dela mtinastirea Hurezi.
1. Badea Ispravnicu biv Pärdlab, Apostolul ispravnic, Cernica

Stirbei (picturi murale).
2. Constantin BrAncoveanu cu copiii (pictur5 mural5).
3. Doamna lui Constantin Brancoveanu cu fetele (pictur5 mural5).
4. Matei Basarab, Neagoe Basarab, Laiotã Basarab, loan Ar-
himandritul (picturi murale).
5, Parvu Cantacuzino, erban Von Cantacuzino, Constantin
Basarab, Radu Von' erban (picturi murale).
6. Neamul boerilor Brancoveni (picturá mural5).
7. Neamul boerilor Cantacuzino (pictur5 mura15).
8. Poarta dela intrarea spitalului rural Hurezi.
9. Vederea generall din gall dela intrarea in m5n5stire.
10. Vederea chiliilor §i a clopotnitii.
11-12. Scaun arhieresc (sculpturA In lemn).
13. U§a cu pisania dela intrare in m5nAstire.
14. Clopotnita §i o parte din curte.
15. Sala arhondariei.
16. Sculpturl in piaträ din jurul ferestrelor.
17. Biserica cea mare.
18. Jetul din bolnita (sculptur5 In piatr5).
19-20. SculpturA in piatil dinprejurul u§ei dela biserid (fru-
moase sculpturi in piatrA).
21. Inscriptia dela scara s5Iii priincipale, In fata bisericii.
22-23. Coloane de pridvor, In fata bisericii celei mari. Stint
douä coloane de sculpturi diferite.
24. Coloan5 In coridorul arhond5riei.
25. Partea de sus a unui jet din bolnita.
26, 33. Fatada bisericii celei mari.
27. Clopotnita dela intrare.
28. Pridvorul bisericii.
29-32. Jetul episcopal. Frumoad sculptur5 In lemn, cu 4 vederi.
ARLIE VELE OLTENIE1 525
34. Bolnita ; la dreapta sala de mancare de \Tara (chio§cu) a

Brancovenilor.
35, 37. Scara sIii principale, in fata bisericii. Arcada scàrii
are frumoase sculpturi in piatra.
36. Aspectul general al scarii principale din fata bisericii.
38. Sculptura de pe u§a bisericii.
Mapa VI. No. 26. Pomelnicul bisericii Bale§ti (Mahalaua
Arhotilor).
Mapa VII. No. 2. Vederea cascadei din Vafdei (Gorj). Iden-
tificarea a fost facutd de d-1 Nicolaescu-Plop§or.
loan C. Brteila.
Musca Columbaed
(din isvoare vechi românesti)
Cronicarul Radu Popescu 1), care a trait supt Brancoveanu-Voe-

vod, povestind evenimentele anului 1695, cu campania sultanului
Mustafa II contra Nemtilor In Ungaria §i care se incheie cu cu-
prinderea Lugojului §i Sebe§ului, vorbe§te §i de insarcinarea data
Domnului Munteniei de a priveghea trecerea Dunarii despre Cer-
nett §1 de a trimite provizii o§tilor Imparate§ti. La trecerea inapoi
a Sultanului dinspre Cerneti spre CalafatVidin, care era prima-
vara cam in vremea Pa§tilor, a venit §i Domnitorul sa faca In-
chinaciunea cuvenita. Dar au avut multi suparare ca era vremea
aspra Miercuri dupa Pa§ti ningea Inca i trebuiau sa Main-
teze foarte incet pentru ca sa treaca vremea unor musce vent-
') Radu Popescu Cronlcarul este fiul vestitului Hrizea vistierul din
Popestii din Ilfov, spre deosebire de Popestii din Prahova, de unde se
trage Antonie-VodA din Popesti, (ambele ramuri Insä se inrudeau); el
scrie evenimentele dela 1689 la 1714. Cronicarul acesta erea un om foarte
Invatat pentru timpul lui; stia latineste, leseste, turceste, arApeste, era
bun cArturar ; cunostea I ceva filosofie, citise pe Herodot l pe Omer,
pe Tucidide i pe Xenofon, din autorii vechi. BrAncoveanu 11 trimete cu
Golescu §i cu Balacianu la generalul Haisler in Ardeal sA trateze alianta
cu Nemtii. El erea cronicarul palatului, pe and Banul Kornea BrAiloiul
de care deseori vorbeste si el erea oratorul consiliului de ministri (di-
vanului domnesc). Cronica sa e in vol. V al Mag. 1st al lui BAlcescu.
52(i ARIIIVELE OLTENIET
nate ce es printhara la Cerneti, de fac multA pagubA oamenilor

in dobitoace, cA este intre muntil care tae Dundrea deacurmezi§,
de ese la Cladova cetate, care au facut-o Clavdie impAratul, §i la
Turnul Severinului care l'au facut Sever imparatul, unde sunt if
picioarele podului lui Traian impAratul ce au fAcut peste Dunäre,
se vede cA este o piaträ gaunoasä a ca'reia gaunqiturA, gura este
neagra, afumatA, ca cum ar e§i un fum dinAuntru de negreVe
marginele gaurilor, ear nu este fum, ci in toti anii primAvara ese
un fel de mused mituticA, care eOnd din piatrA asupra DunArii,
multA se Mead, ca ca un vifor intunecat se pornqte pre Dunare
in jos, §i ese la camp la dobitoace pre care le mu§ca, le veni-
neazA i mor, ci cu fum de tufe, de fan, 4i pazesc cativa oa-
meni dobitoacele §i pre iei, cA §i oamenii patimesc rau de mu--
tele acelea, insA nu mot' 1).
Aceasta mused mitutica", cum o numqte cronicarul, este
musca ColumbacA de azi, care a bantuit atat de mult acea re-
giune a Olteniei i Banatului 2).
Const. V. Obedeann.
Din trecutul Craiovei

Ora§ul Craiova a stat in trecut in fruntea mi§cArilor cultu-
rale §i nationale, mai mult poate cleat ar fi dispus cineva sa
creada astazi. Din insemnarile pe care le publicam mai jos, se va
vedea cA cea dintai muzicA militarA in tara noastra s'a infiintat
in Craiova, la 1830, §i ca. cea dintai defilare a armatei din nou or-
ganizata, dupA veacuri de robie, s'a tinut tot in Craiova, pe locul
unde acum este grAdina publicA Mihai-Bravul, in anul 1831.
I.
Infiin(area primei muzici mili(are in Tara Romkneascd.

Muzica milliard s'a infiintat in Tara Romaneasca mai intaiu
in Craiova, pe la anul 1830. Imprejurarea care a adus infiintarea
ei fu urmAtoarea : in acel an fiind tara bantuitA de holerä, Craio-
venii, pentru a scApa ora§ul lor de acea urgie, se hotarirà a aduce
moaVele Sfantului Grigore Decapolitul, ce se afla in Manastirea
1) V ezi Mag, 1st, vol V pag. 138
2) In vreme ce aceastà comunicare a D-lui Obedeanu era la tipar,
Redactia a primit un articol al D-lui prof. Bogoca, dela Universitatea din
Cluj, l care se va publica in nurntirul urmator al A. 0. in care §i
D-sa ne semnaleazA, incidental, acelq pasagiu din cronicar.
ABIlIFELE OLTENIEI 527
Bistrita, §i pentru a primi acele sfinte moaste cu toat5 pompa cu-

venitA, hotArirà sA ieasà inainte la marginea oraplui toata oastea
ce se afla in oras ; pentru aceasta lipsea insA podoaba acelei
o§tiri, adicA muzica ; de aceia Marele SpAtar Alecu Ghica pro-
vocA infiintarea ei, näimind cu simbrie mai multi musicanti din
banda de rnusicA, proprietatea particularà a Marelui Vornic Con-
stantin Golescu. Pe acestia ImbrAcandu-i in uniform5 mi1itar5, au
compus din ei o bandd de musicanti, mai complectAndu-o cu ghi-
tAri si flaute luate din isnaful bArbierilor, avAnd de capelmaistru
pe un musicant ungur Dobos, si un subcapelniaistru Dinic5, ti-
gan de al lui Golescu, care era si primclarinetist. Cu aceast5 mu-
sic5, care mergea in fruntea ostirei, s'a intampinat moa§tele Sf.
Grigore Decapolitul. AceastA rnusic5, singura in toatà ostirea, s'a
numit Banda &abului, §i s'a intretinut din simbria ofiterilor,
care se numea paraua musicei, luAndu-se ate dotiä parale la leu
din salariul fiec5rui ofiter.
In anul 1832 infiintându-se in Bucuresti un regiment de in-
fanterie, sub Polcovnicul Constantin Filipescu, acesta organizA §i
el cu banii s5i proprii o bandà de rnusic5 rnilitarA regimentului
sAu, care s'a intretinut tot cu paraua musicei, si aceasta fu a doua
musicA militard organizatà in Tara RomAneascA". (DupA T. T.
Burada : CercetAri asupra musicei ostäse§ti la Români", in Revista
pentru Istorie, Arheologie §i Filologie, anul 1891, vol. VI pag.

71. Vezi §i Acta Nr. 1249 din 1859, in Arhiva Statului din Bu-
curesti).
Prima defilare a ostirei romdnesti tzumitd streaja

pdmtinteascd" la Craiova.
Ostirea româneascA, organizatä la Craiova la anul 1830, dup5
cadrele a §ease batalioane de panduri ce au combatut cu ostirile
rusesti in rAzboiul cu Otomanii la anul 1828 29, sub comanda
generalului adjutant A. Gheimar §i CApitanilor I. Solomon, Ma-
gheru si M. Ciupagea, s'a organizat in ostire regulatA, numindu-se
streaja pdmanteascd, compusä din 3 regimente infanterie §i 6
escadroane de cavalerie, pus5 sub ordinele Marelui Sp5tar Al.
Ghica ; iar regimentele ereau comandate I-iul de Polcovnicul E.
BAleanul ; al II-lea de D. C. Ghica si al III-lea de Maior I. Solo-
mon ; iar escadronul I de C. Filipescu, al II-lea de S. Cretulescu,
al III-lea de CApitan Enghel, al IV-lea de D. BrAtAseanu, al V-Iea
;52,V ARIIIVELE OLTENIEI
de Th. Bratianu, §i al VI-lea de Maior Fochianu, fail a avea Inca

o§tirea musici, steaguri §i tunuri, ci servindu-se de banda musicei
ruse§ti. La anul 1831, Ianuarie 6, ziva Botezului, fiind exersate
doug compAnii din polcul I, comandat de Porucic Gr. Locusteanu
§i al V-lea de Praporcic D. Budi§teanu (In care ma aflam §i eu I)
autorul cu gradul de iuncar), au defilat, pentru prima oarg, in ger
mare, pe dinaintea Spgtarului Alecu Ghica (in urmg devenit Domn),
care Inca nu se imbracase in uniformg osta§easca, decal numai
adjutantul sau Praporcic C. Eronim §i porucic St. Golescu. Defi-
larea ce se numea Ceremonial Marr erea prezentatil de *eft]]
instructorilor ru§i, General-major Starov, de Polcovnicul E. BAlea-
nul comandantul Polcului I-iu, §i comandatg de Maior Al. Flo-
rescu. La aceastA defilare a fost invitat §i Caimacamul Craiovei
Vornicul Al. Ghica (zis Barba Ro§ie), precum §i mai multi boeri
§i negustori, impreung cu publicul craiovean, care admirau scurtul
timp in care au putut streaja pamanteasca a se instructa a§a lesne.
Defilarea s'a petrecut in mijlocul Craiovei, pe mAidanul lui BrAi-
loiu §i Bengescu (azi grAdina Mihai-Bravul)".
(Notd de Locot.-Colonel D. Papazoglu, pe tabloul ce repre-
zintg aceastA defilare, tablou pe care nu 1-am putut obtine spre
fotografiere, din cauza refuzului celui care II posedg. Am fi recu-
noscAtori aceluia care posedand aceasta gravurg or §tiind pe cineva
care o posedg, ne-ar semnala lucrul, ca sg-I fotografiem §i repro-
ducem §1 noi in A. 0).
A. Vasculescu.
Notith astronomich
In dimineata zilei de 25 Septemvrie a. c., a avut loc un fru-
mos fenomen astronomic al Lunei §i Planetei Venera, numit con-
junctiune, vAzut §i la noi, §i anume Luna trecand intre Parnant
§i Venera.
Planeta s'a ascuns astfel vederii noastre timp de o org, fiind
ocultatg de Luna, §i reapArind din nou la ora 4.36 dimineata, and
acest fenomen a luat sfar§it.
De notat ca era lung noug.
Jug. Al. Popescu.
0 Colonel Papazoglu, autorul acestei insemnArl.

A It III VELE OLTENIET 529
0 serisoare a generalului Nasturel

privitoare la Hotarnicia Negoinlni
Prietenul meit D-1 St. St. Tutescu, vechiul i cunoscutul fol-

klorist oltean, incredintandu-mi mai multe nail de ale D-sale spre
cercetare, am gAsit intre acestea i o scrisoare a Generalului N5s-
turel, cu privire la Hotarnicia Negoiului.
D-1 Tutescu lucrand la Monografia satului Catanele din ju-
detul Doljiu Impreung cu r5posatul P. Danilescu, monografie ce
s'a tipArit in 1908 la Craiova, indreptandu-se pentru partea isto-
rica la Genera lul N5sturel, i-a trimis sà vad5 Hot5rnicia Negoiu-
lui, care i-a fost inapoiatä cu scrisoarea ce o reproducem aici ;
N. P1opsor.
Bucuresti, 9 Iunie 1907.

Domnule Tutescu,
Am primit brosurele ce mi-ati trimes i v5 multumesc din
inim5, constatând cu pl5cere ca sunteti un adevarat apostol al po-
porului i lucrati pentru luminarea lui i m5rirea, prin urmare, a
Patriei.
VA inapoiez Cartea de hotärnicie a mosiei iVegoiu, pe care
mi-am permis a scrie usor cu creion, spre a se putea sterge. Sunt
acolo erori colosale. Pretul nu poate fi 37 aspri, ci 30000 de aspri.
Jupaneasa Marga, cunoscut5 si sub numele de Maria din Caracal,
este o Brâncoveanc5, fata lui Matei Banul din Brâncoveni, si so-
tia lui VI5esan logof. cu care a avut intre alti copii i pe Danciul,
Vornicul din Brâncoveni, tatal lui Matei Basarab. Ea a fost casa-
torita de dou5 ori ; al doilea ba'rbat a fost jup. Ivan Vel Postelnic
cu care nu stiu sa fi avut feciori.
Ivago, Vel logolAt i apoi Vel Vornic, este Golesc, ca i hate-
s5u Albul, Marele clucer ; ambii sunt feciorii lui Radul Vistierul,
cel ce la fantana Tiganului a scapat Vistieria lui Radu Vodà Ca-
lugarul i i-a adus-o la Turnu din fata Nicopolului.
JupAneasa Marga a vandut UrAth lui Radu Calug5rul, ca s5'si
scape din temnita de la Constantinopol pe fiu-sau lklea, care o-
morise un om §i-1 inchiseser5 Turcii acolo.
De unde va fi scos hotarnicul c5 bAt5lia s'a dat impotriva lui
5
530 A RIIIVELE OLTENIEI
Laiotd V.V. Basarab? nImpotriva lui Basarab §i a liii Stroe", zice

hrisovul, care nu pomeneste nimic despre Laiotd. SA fi citit bine
inginerul hotarnic documentul ? In acest caz am avea Inca un
Laiotd, necunoscut panA azi.
Radu Vistierul nu este Golesc ; el a tinut o GoleascA, §1 pe
dreptate Ivasco si Albul nu sunt nici ei Golesti deck dupA mama
El s'au numit Golesti dupä ocina de ba§tinA a maid-si.
Eu cred cA ar fi bine sä reproduceti §1 hotarele care se inve-
cinesc cu comuna Catanele.
Al D-voastra cu totul devotat
General Nästurel.
Cartea de hotdrnicie a Mcliei Negoiu, despre care vor-
beste generalul NAsturel, este tiparita pe patru foi mari (douà coale
timbrate in folio) textul ocupAnd sase pagini i un sfert din a
saptea , in Tipo-Litografia Nationale Ralian Samitca din Cra-
iova, cu data de 10 Marte 1885 si cu semnAtura originala in ma-
nuscris a Inginerului hotarnic C. Litarczek (fost si inginer al Pri-
mAriei orasului), care fusesc autorizat a hotarnici mo§ia Negoiu
prin ordonanta Tribunalului de Dolj sect. I, cu No. 3625 din 11
Fevruarie 1884.
Dupà o introducere privitoare la procedura indeplinitA intru
lacerea acestei hotarnicii, se expune istoricul proprietatii, dupA acte
infAtisate de Givko A. Radivojevitch, procurator al proprietarului
Velimir Teodorovici. Din acestea rezultä c5 Mo§ia Negoiu, nu-
mità in vechime Urdtii. s'a cumpArat de Radu V. V. (Calugdrul)
dela JupAneasa Marga din Caracal pentru 37 aspri 1), d5ruind-o
la 1539 lui jupAn Radu Vestieru pentru drepte si credincioase
slujbe in lupta dela Fdntdna Tiganului cu LaiotA V. V. 2) Ba-
sarab. Dela pArintele lor Radu Vestieru au mostenit-o Ivascu3),
marele logorAt si Albu 4), marele clucer A), cari ca ctitori Sf. Ma-
nastiri Vierosu din Muscel, au daruit-o acesteia. Pela 1584, supt
Petru V. V. (Cercel) calugarii din Govora, proprietarii mosiei ye-
cine Strâmba (azi numitä Catanele) reclamA drepturi asupra mo-
§iei UrAtii", dar cererea lor aratandu-se neintemeiat5, M-rea Vierosu
rAmAne in linistita posesie pAnA sub Mihai Viteazui, cAnd la 1595
se reinnoesc acele pretentiuni ale calugArilor din Govora, dar ju-
I) Dupa notitele scrise cu creionul pe actul de hothnicie: nu 37
aspri, ci probabil 30,000. 2) Ce Laiota" s'a fie acesta ?! 3) adaoga :
Golescu. 4) adaoga : Golescu. 5) adaoga: i cu Stroe.
ARM VELE 0 LTENIEI 531
decata prin hrisov domnesc hot5r5§te a§tig de cauz5 tot M-rii

Viero§ul. Acest hrisov se confirmA prin altul dela 6 Mai 1672 al
lu Grigore Ghica V. V., cAnd, la o nou5 pretentiune a egumenului
m-rii Govora, divanul domnesc hotAr5§te ca ,,M(*a Urdfii sd fie
ohavnicd stiltdtoare in veac a M-rii Vieropl". In 1696 printr'un
hrisov dela Const. V. V. Basarab (Brdncoveanul) se confirmA ho-
tarele ei contestate din nou ; atunci afl5m cd §i mo§ia BArca din
Dolj, apartinea tot aceleia§i m-ri Viero§ul. La 6 Nov. 1811 egu-
menul m5n5stirii schirnbA cu un chir Astrinos Costa Petru mo-
§iile Negoiu §i Bärca, cum §i Urzicuta din Romanati, pentru mo§ia
HArte§ti Potmoluzu din Muscel, zapisul fiind intArit de Divan in ace-
la§ an, apoi de velitii boeri in Dec. 1813 §i int5rit de Domnitorul
I. G. Caragea in 20 Ian. 1814. Negoiul trece apoi la fratele pro-
prietarului, un Hagi Enu§ Costea Petre, la cererea c5ruia un pitac
al cAimAcAmiei ins5rcineazA pe biv-ceau§ul Scarlat Dolea, cu in-
ginerul Andrei Covaci din Bucure§ti, s5 hotkniceasc5 rno§iile luate
cu schimbu de la M-rea Viero§u. In 1827 mo§tenitorii proprieta-
rului pun la mezat mo§iile Negoiu §i B5rca, pe care le curnp5r5
un Anesti Hagiopolu in 1828 Fevr. In Iunie 1841 ambele t110§ii
trec prin cump5rare in stApAnirea Domnitorului Alex. D. Ghica,
care le vinde printului Milo§ Obrenovici III in Noemvrie 1847.
Dela acesta trece la mo§tenitorii lui, cari o fac danie principelui
Mi1o§. Obrenovici IV, cu obligatia ca acesta sg dea lui Velimir
Mich. Teodorovici o sum5 de bani §i mo§ia Negoiu. Astfel dela
5 Nov. 1868 acesta din urrnA era proprietarul Negoiului.
Dupa ce se expune istoricul proprietAtii, se face descrierea ho-
tarelor mo§iei, du p5 cum urtneaz5 :
Hotarele NWei Negoiu a) Despre vecirzdtatea cu cqa nu-
rnitul ostrav al Statului Gdldunele :
De la punctul A (de pe plan) din hotarul mo§iei Rast, in apropiere
,,de actualul pichet No. 25 (care s'a mutat din locul ce ocupase de
lang5 Dun5re, pe plan litera P), pe tin fel de rnatc5 uscat5 mai in tot
timpul anului §i care matc5 inaintAnd spre r5s5rit devine cu in-
cetul WHOA §1 formézA scursura b5ltilor mo§iei Negoiu nurnin-
du-se Zdtdca, alirnentatà fiind din &la Negrd, din garliciOra
Strdinba, din garla Uritii §i din &la Cdrjand, §i impingend spre
apus o cifid5 numit5 Zdtunu pentru apele debord5tOre, tot la vale
pe mijlocul acelei scursuri, Ong in hotarul mo§iei Ca tanele, in
punctul insemnat pe plan cu litera B.
.732 A Rill E 0 LTEN E
b) Despre vecindtatea cu mo$ia Catanele, proprietatea Sta-

tului :
De la &la Z5t6ca (punctul B pe plan), prin movila numit5
nRtidsa (pe plan No. 1) spre meazA nOpte p5n5 in mdgura Inn-
,,rilor (pe plan No. 2) ; de aci se frange in mod forte putin sim-
titor linia hotarului p5n5 in m5gura numitA, de la gropana de
din sus de banita (pe plan No. 3) §1 de aci tot linia dreapth
p5n5 in nagura Coteia$ului(pe plan lit. C) situatA in coltul mo-
§iilor Negoiu, Catanele, Urzicuta-Coveiii §i B5ile§ti".
c) Despre vecindtatea cu ino$ia Bdile$ti
De la m5gura Coteiwilui (pe plan lit. C) prin doue movile
intermediare Oa in m5gura (pe plan No. 4) linie drept5 de o
lungime de stj. S. V. 787 palme 6 ; de aci formAnd cu prima
directie un unghiu de 1770 49, iar linie dreapt5 prin patru mo-
vile intermediare p5n5 in m5gura de la gr6pa fOntdnei Tiganu-
tut (pe plan No. 5) in lungime de stj. S. V. 1378 p. 5 §i de
,,aci 0115 in mAgura numità acum la Brobinlari (pe plan lit. D.)
situatA in coltul mo§iilor Negoiu, BAile§ti §i Rast stj. 79, tot linie
dreptä formAnd cu directia precedenth un unghiu de 1710 48', ca
cu aceea a hotarulin despartitor intre mo§ia Negoiu §i Rast
de 139° 30'.
d) Despre vecindtatea cu mo$ia Rast $i Urzicufa-Coveiu:
Hotarul se indreptez5 de la cea din urnth m5gur5 numith la
Brobintari (pe plan lit. D) in spre meadà-di prin mai multe mo-
vili intermediare in distant5 de stj. S. V. 1935 palme 6 pAn5 iii
nagura Zeveleanulul (pe plan No. 6), de aci se cote§te hotarul
dupA cum se aratA pe plan trecend prin movilele insemnate cu
No. 7, 8, 9 §1 10, peste balta C5cata, balta LunguletA §1 balta
Lung5 p5n5 in mAgura cu peatth de la balta Cotlovei (pe plan
No. 11) §i de aci peste balta Cotlovei linie dreapth p5n5 in mo-
vila din grindul Porumbului (pe plan No. 12) i de aci linie dreaptil
prin movila cu peatrd de la Precdrstea (pe plan No. 13), precum
§i prin movila de lAng5 pichetul actual (pe plan No. 14) pAn5 in
Z5tOca (punctul pe plan lit. A), unde se inchee perimetrul mo§iei
.Negoiu.
.11? IIIVELE OLTENIEl 533
Insemnäri marunte
1. Cateva cuvinte auzite dela Mehedinteni In 1923 :
1) Zeiletit speriat, le§inat.

Ce ma, parca e§ti zaletlt I"
(Strehaia).
2) Mecit Lovit.
la'n vezi, bou Ala ii mecit".
(Strehaia).
3) Flencedzd =-- lasa'n jos.
,,Calu batran flenceaza' urechile §i mi§ca 'n mers buza
de jos".
(Plo§tina).
4) Scoicile scobituri supra orbitare.
Calu' batran are scoicile scobite §i buza de jos ii atarna"
(Strehaia).
5) Cornori$te loc unde's ascunse comorile.
(Imoasa).
2. Cuvinte notate In Julie 1911, stand de vorba cu Maul Du-
rnitru P. Munteanu, Roman din Serbia, dintr'un sat de dincolo de
Dunare, peste drum de comuna Vrata-Mehedinti. Teal tanarului
.e roman, iar mama-sa sarboaica.
1) Angdr clopot 15) Laghen lighean
2) Argot, castna 16) Pclianjen voal
3) Bdicoane pietre 17) Proosluc vesta, jiletca
4) BranWe padure 18) A ribui a freca cu carpa
5) Bucfar abecedar 19) Sanzti Postul Pa§telor
6) Casmd lopata de fier 20) Sangir lant
7) Crtancd carte de citire 21) ofIeancd=flanela.
8) Ciubdr = hardau 22) Straf §urub
9) Civi piulita 23) Tarabd= I) gard de scanduri
10) Cle,stari ace de cap (nu de lanteti), 2) tinda
11) Cliser cantaret casei
12) Fader arc de trasura 24) Tdrgovi bucle de par.
13) Harlot, butie 25) lubld= caramida
14) Lopatd lopata de lemn 26) Trep = ligla
Dr. Od. Apostol, Cluj.
334 A R11 I VELE 0 LTEN1 Er
Addenda et corrigenda
Cu privire la articolul Din Istoria *calor Craiovene", notez a
Pensionul Raymond, dad nu m'a'n§el, exista inc5 de pe la 1844,
subventionat de guvern in zilele lui Bibescu Voclà, fiind un tel
de internat al Statului, cum se alined in Istoria colilor de V. A.
Ureche. tiu dela cei b5trAni de pe vremuri c5 pensionul era in casele
lui Veron, dinspre Liceul Carol I, §i a in casele din aceastà curte
dinspre Madona era un pension de fete apartinAnd altei direc-
tiuni, nu lui Raymond. Pe la 1873 acesta avea §i el un pension
de fete.
Serghiade era cumnat cu Serdarul Costache Otteteli§anu §i avea
pensionul in casele lui Otteteli§ann de lang5 Sfântu Dumitru, unde
a fost mai tarziu Po§ta §i apoi Tribunalele in vremea and se
cládea Palatul Justitiei, §i unde acurn e un seminar.
In privinta articolului D-lui B5rcicilà cu privire la viata §i opera
lui Bibicescu stint de f5cut cateva rectific5ri §i puneri la punct de
amAnunte. Asifel, and Bibicescu a intrat la Românul", Carada
nu mai era acolo, deci nu a fost tovar5§ de scris al acestuia, cum
nu a fost nici al lui G. Cantacuzino §i Ant. Carp. Cantacuzino nu
a inceput sä scrie la gazete dec5t la 1888, la Vointa Nationale
anume, iar r5posatul Carp nu a lost cleat abonat la ziar. De la
1886-88. Bibicescu a lost prim ajutor §i locotiitor de Primar al
Capitalei ; in 1900 §i p5n5 in Martie 1901 el nu a fost la Printhie,
cum nu a lost in vremea aceasta nici d-1 Al. Constantinescu, ci
primar era atunci Mi§u Cantacuzino, având de prim-ajutor pe
Paul Arlon. Bibicescu a revenit la PrimArie ca simplu consilier
comunal in 1901, and era primar Procopie Durnitrescu, iar Saita
prim-ajutor.
Amänunte in acest sens se g5sesc intr'o mic5 bro§ur5 chiar a
lui Bibicescu, din 1913 mi se pare, intitulatä : Amintiri despre
Eugeniu Canada".
M. Theodorian-Carada.
Nota 2-a, din josul paginei 526 a sapat la revizia tiparului cu

o eroare §i necomplectä. In ea este vorba de D-I Prof. V. Bogrea
(nu Bogoca). R5nduri1e emise din not5 sunt urm5toarele :
,,D-1 Bogrea a facut in iarna aceasta o comunicare la Socie-
tatea Etnografice din Cluj, despre Musca columbad in traditia
noastri popular5 §i istorice, in care cita §i D-sa, intre altele, ran-
durile lui Radu Popescu, reproduse in revista noastrà. Vd. Co-
moara Satelor", Febr. 1924 P. 31, cum §i o dare de seam5 din
aceea§i vreme in Patria" din Cluj.
Redactia
AR HIPELE OLTENIEI 535
Note märunte
Dintr'o Foaie de zestre cu data de 11 Ianuarie 1873 din corn.
Bgte§ani (Valcea), pe care neo trimite D-1 I. Pisculescu, notAm
cum sunt pretuite in bani cateva din cele 16 articole, anume : Trei
oi 10 lei noi ; una scroafg = 5 lei ; una scurteicg = 8 lei ; patru
cging§i bune = 20 lei; una carpà de borangic = 10 lei ; cinci carpe
urzite bumbac §i Mute borangic = 20 lei ; doug pe§chire bum-
bac = 5 lei ; doug avelci roptice = 8 lei ; una fust5 = 5 lei; doug
brane = 5 lei ; un a§ternut de 7 coturi = 5 lei ; una cergg de 26
coturi = 20 lei ; cinci cat:At:ale = 4 lei.
O statistiea a Craiovei din 1838"

Comunicatà de T. G. Bulat.
In urma aplicgrei Regulamentului organic era necesar s5 se

stabileascg, cat mai exact, numgrul locuitorilor din Odle romane.
Lucrul acesta se fgcuse de altfel in mai multe randuri in secolul
al XVIII, pentru Oltenia, in timpul ocupatiei austriace. Aceasta,
mai ales, pentru reglementarea birurilor.. Unei astfel de statistici,
din 1838, dator5m §tirile pentru Oltenia 1), care pentru unele din
judete stint date cu un adevgrat lux de amánunte. Din totalitatea
informatiilor, §tiri" date de protopopul respectiv ,,potrivit cu a-
§ezarea cinstitei comisii catagrafice§ti", afl5m num5rul relativ res-
trans al locuitorilor din Craiova, din acea vreme. Se constata din
aceste §tiri cg este vorba numai de birnici §i numai cre§tini daj-
nici i boeri". Ora§ul este impgrtit pe mahalale, grupate in jurul
bisericilor parohii. Socotind de fiecare cap de familie in medic
ate cinci persoane, am avea o sued de 9175 locuitori ai Craiovei,
la care adäogand pe sudi(i (str5ini), pe vaduve §1 alte categorii
de scutiti, am avea o suma sumarum de 10.000 locuitori, popu-
latia celui mai mare ora§ al Olteniei, la 1 Septemvrie 1838 2).
I) Statistica pentru cele cinci judete o avem sub presi.
2) Dela No. 29, 1838, din arhiva Episcopiei Râmnicului Noul Severin.
.736 A II HI!' ELE OLTENIE1
- o
Numirea mahalalelor Hrarnul fiecarei
,t7z
orasului EE E biscrici
z z
1 Mah. Manastirii domnesti 122 1 Sft. Dimitrie

2 Brandusa 52 1 Sft. Nicolae
3 Mantuleasa 97 1 Adortnirea Maicii Djmnului
4 Basica 97 1 Toti Slintii
5 Dorobantia 80 1 Sft. Nicolae
6 Popa Hristea 73 1 Sitil Apostoli
7 Oota 61 1 Adormirea Maicii Domnului
8 Chitara noua 90 1 Stf. loan Botezatorul
9 Ungureni 154 1 Sft. Nicolae
10 Sfintii Voevozi 41 1 Sfti Voevozi
11 Sft. the 72 1 Sit Ille
12 Sit. Gheorghe nou 93 1 Sit. Gheorghe
13 Petre Boji 67 1 Adormirea Maicii Domnului
14 Postelnicu Fir 93 1 Sftii Trei lerarhi
15 Targu de afara ot Hagiu 101 1 Toti Sfintii
lb Sft. Spiridon 44 1 Sit. Spiridon
17 Ot Hasu 88 1 Sf(ii Parin(i loachim si Ana
18 Episcupia 18 1 Sft. Nicolae
19 Sf. Gheorghe vechi 187 1 Sft Gheorghe
2( Craiovita 80 1 Sft. Nicolae
21 Potbanita 17 1 Adormirea Mateii Donnului
22 Belivaca 30 1 Sft Nicolae
23 Savastian 18 1 Sft loan Botezatorul
24 Obedeanu 46 1 Sftti Imparati
25 Sfiinta Troita 65 1 Sit Troita
26 Mah. ot. Dud. 40 1 Achnmitca MaicH Domnului
1835 26
I
Aded una mie opt sute trei zeci §1 cinci familiile ora§ului
Craiova, insa numai creOni dajnici i boeri.
r
Mis,carea culturala
t
...e..
a 4
r,,.
r_
In Craiova
r. ...,,-,_
....
.
Soc. Prietenii Stiintei a reinceput con-
PITSTERVR ferintele sale de fiecare Dumineca §i zi
-. . de serbatori, tot in localul Teatrului Na-
tional. La §iragul celor 231 conferinte pe
care aceasta societate le-a tinut 'Dana acum, se mai adaogd ur-
matoarele
Dumineca 25 Octomvrie, Sf. S. Par. I. Ghia: Chestiunea Ca-
lendarului.
Dumineca 2 Noemvrie, Dr. Ch. Laugier : Contributia medici-
nei la etnografie.
Vineri 7 Noemvrie Al. Rally : Adevärul istoric in romanul Cei
trei mu§chetari".
Sambata 8 Noembrie Al. Rally : Controversa Shakespeareiana.
Dumineca 9 Noemvrie Prof. C. D. Fortunescu : Comemorarea
lui Al. Vlahuta.
Dumineca 16 Noemvrie G. D. Pencioiu : Drepturile civile ale
femeei romane.
Vineri 21 Noemvrie Sf. S. Pr. Anghel Parvanescu: Apostolul
Neamurilor.
Dumineca 23 Noemvrie Profesor V. Mihailescu: 'Cele trei
Uniri.
Dumineca 30 Noemvrie Prof. M. Platareanu : Pacea morala a
lumii §i contributia femenismului.
*
In afarA de aceasta, Prietenii *tiintei" au organizat un deo-

sebit de reu§it Festival Ronsard, la Teatrul National, in seara
zilei de Luni 10 Noemvrie, cu prilejul serbarei celui de al patralea
centenar dela na§terea poetului franco-roman.
Programul acestui festival cuprinde : un Cuviint inainte, de
Pre§ed. Societatii, D-r. Laugier, o conferint5 despre Via(a lid
Ronsard, de Prof. C. D. Fortunescu ; Recitdri din poeziile lui
Ronsard de D-ra Mimi Stavrache-Cerna ; conferinta in frantuze§te
a D-nei Marya Kasterska-Sergescu, scriitoare, poloneza de na§tere
§i romanca prin casatorie, despre Opera lui Ronsard ; Muzicd
vocald din epoca Rena§terei §i pe cuvinte de ale poetului, exe-
cutata de quartetul : D-na Ciolac, D-ra D'Arly, D-nu Sergescu §i
D-1 Mitti Georgescu ; Recitarea versurilor lui Alecsandri Banul
Markine" de D-1 C. Rovintescu, §i la urm5 reprezentarea ultimu-
ui tablou din piesa lui V. A. Ureche Banul Märkine" cu arti§ti
din ai Teatrului National.
* * *
Universitatea Liberd si Populard a Soc. ,,Prietenii %Stiin(ei"
§i-a redeschis portile in primitoarea casa a Bibliotecei Aman, dela
1 Noemvrie. Cursurile se fac de trei ori pe saptamanadeocam-
data intre orele 6 1/2 §i 7 V2, in ordinea §i cuprinsul urmator :
Martea : Cursul de Istoria Literaturei Franceze, al D-lui Prof.
C. D. Fortunescu.
Joia : Cursul de Istoria Civilizatiunii, al D-lui Prof. A. Vas-
culescu.
Sambata : Cursul de Istoria Poporului Englez in sec. XIX, al
D-lui Prof. Teodor Stefanescu.
*
*
D-1 Profesor N. lorga, cu prilejul venirei sale in Craiova la
o intrunire publica a partidului ce conduce, potrivit obiceiului sào
de a da intaietate intereselor culturale in orce ocazie, a tinut o
conferinta publicA in ziva de 27 Septemvrie, in sala Palatului
Ramuri", cu subiectul : Manifestdrile claselot sociale in literatura
ronulneascd. Aceste manifestari au fost : 1) ale poporului, in li-
teratura poporana, o literatura care e in continua creatie, anonima
de regula, iar uneori mai individualista ca acea a lui Radu de
la Giubega sau o literatura culla ca la alde moldoveanul Creanga,
or olteanul nostru Partenie; 2) manifestarile boerimei celei ade-
varate, acea care traia la tara alaturi cu sateanul de pe mo§ie, cum
sunt VAcArestii, Conachi §1 ceva mai putin Alecsandri si Russo,

pretuitori ai creatiunilor geniului nostru popular ; 3) Burghezia ora-
§elor i fargurilor noastre, a cArei sAnAtoasA manifestare e literatura
epocii ,,SAmAnAtoruluP`, dar care este reprezentatA si intr'alt chip
de literatura pe care am pute-o numi a cafenelii", productiune a
intelectualilor a cAror odae de lucru e cafeneaua, simbolistii de
ieri i -trAsnitii de azi, cu poezie fArA inspiratie nici idei, cu vor-
bArie stearpà de imitatie neo-germanA; insfarsit 4) manifestarea in
literaturà a porturilor Brilei si Galatilor, cu insAilAri de prozA tri-
vials model Panait Istrati, vulgari in fond casi in expresie.
Teatrul Nafional, de§i vitregit de Ministerul Artelor, care

nu-i acordA cleat cu mare parcimonie din subventiile i ajutoa-
rele pe care le dä cu liberalitate celorlalte institutii dramatice ro-
mânesti de aiurea, si-a inceput stagiunea in luna Octomvrie.
PAnA c5nd inregistrAm aceste note, s'au reprezentat urtnAtoa-
rele piese : Cocoxl Negru, de V. Eftimiu, Clopotelul de alarmd,
traducere dupA Hennequin & Coolus, Taal de Strindberg si Ca-
pelanul din San-Lucio de G. Forzano, plus o reluare a Pescuito-
rului de utnbre, cu o distributie nouA a rolurilor, cum si a Scri-
soarei pierdute.
Cocowl Negru, care nu este dintre cele mai bune piese ale
noastre, ca sA motiveze deschiderea stagiunei cu ea, a fost pus in
scena cu minutioasa ingrijire i jucat corect de trupa localA, supt
privigherea D-lui loan Manolescu, pe care d-1 Director al Teatru-
lui a isbutit a-I atasa, macar vremelnic, institutiei ce conduce. An-
gajarea acestui vrednic artist, cu un talent atAt de mlAdios, cu
bogate §1 variate resurse, pe care §tie sA le foloseascA bine fiindcA
are simtul mAsurei, al naturalului (ce lipseste tutulor celor cari
cleclamA"), si care adaogl la cultura sa prestigiul omului subtire,
a lost un mare cAstig pentru teatrul craiovean. D-sa a isbutit s'a
sustina cu succes pe scenA fantezia dramaticA a D-lui Eftimiu.
Clopotelul de alarrna, comedie usoarg, in care elementul de
farsA se invecineste cu notarea miscArilor sufletesti delicate, dra-
matice chiar uneori, a infAtisat un ansamblu unitar, intradevAr sa-
tisfAcAtor. D-nul Manolescu ne-a surprins deosebit de plAcut in
comedia aceasta frantuzeascA, in care jocul sAu firesc, fin si nu-
antat se simtea tot asa de la largul ski casi in drama. Doamnele
Vecera, Cosmin si Cosmanovici, cum si d-nii CAlin, Antoniu, Co-
.740 A RH I I ELF OLTEIVIEI
maneanu, Cosmin, Dordea si Roco§ au secondat bine pe prota-

gonist. 0 nota speciala Doamnei Cosrnin.
Teal va ramane unul din cele mai frumoase succese ale sta-
giunei acesteia, multumita creatiunei magistrale a d-lui Manolescu
in rolul Capitanului. Artistul ii traeste rolul acesta sub ochii nos-
tri atat de intens incat ne sgudue sufletul pana in adancurile lui,
ne face sä simtim par'ca falfaind deasupra capetelor noastre ari-
pele unei fatalitati napraznice, intrupate in perfidia unei femei in-
constiente de ce e bine si ce e rau. Ansamblul sufere din pricina
covarsitoarei superioritati a jocului D-lui Manolescu : barbatii din
celelalte roluri dispar, femeile se v5d ca intr'o ceat5. $i totusi
Doamnele Dordea si Vecera au binemeritat fäcand sfortari re-
marcabile in jocul lor. Rolul dificil al Laurei mi-a chemat in
minte pe o tat-15ra artista D-ra Almajeanu pe care am v5zut-o
odinioara in aceiasi pies5, pe aceiasi scena, alaturea de acelas
Manolescu, dar care isbutia, printr'un joc sobru, concentrat, mai
mult launtric, sa nu se lase strività nici decum de marele ski
partener. Rolul copilei capitanului nu era pentru genul D-soarei
Cretulescu ; D-na Cosmin, bunioara, ar fi fost mult mai bine in Berta.
Expozifia sculptorului Anghet Chiciu, din Salonul Minerva

adunä o sam5 de lucrari ale artistului craiovean, mai toate din anii
din ured, de dup5 intoarcerea sa din Franta. Sunt bucati de sculp-
tura in bronz, gips sau teracota, lucrari mai marunte afara de
un dorobant de dimensiune mai mare ca in natura modelate
cu sentiment si cu stlinta, caci artistul este un bun desenator,
chiar daca conceptia dela care porneste §i procedeele sale de exe-
cutie difer5 dela unele la allele. Caci dela cutare cap de studiu or
statuet5 a caror factura denota influenta scoalei franceze, treci la
altele de un modelaj in gen clasic, spre a intalni apoi bucati in
care artistul se invedereaza muncit de cautarea a ceva nou, or
cercand a da printr'o atitudine hieratic5 sau o tecnica imprumu-
tata altor vremuri ceva din simplicitatea unui primitivism care vrea
si fie sincer fara a parea naiv. In total opera unui suflet sbuciu-
mat, nemultumit, care nu e Inca singur bine lamurit asupra mo-
dului ski de exprimare adequat firei sale.
0 compozitie care iese din comun este avantata Din basme",
in care sculptorul isbuteste a da, Indrásnet, dar foarte simplu, ilu-
zia sborului Feciorului de imparat prin vhduh, calare pe alma-
4RHIVELE OLTERIEI 541
sarul intraripat. Problema suspend5rei calului cu cAlAretul säu in

aer, sustinut doar in partea sa dinapoi, e fericit rezo1vat5 i ori-
ginald in macheta prezentat5, cel putin. Silueta de profit a ace-
stei lucr5ri e in deosebi frumoas5.
Mentionez replica incantAtorului tors de fernele al c5rui original
e in Muzeul Aman din localitate, apoi un cap de copil (bronz),
P5storit5, un mic Tors de caracter, Robitul in pribegie, Domnita si
cateva capete remarcabile.
Al5turi de sculpturà, artistul expune §i un numAr de desenuri,
pasteluri §i picturi in ulei, in care regäsim din calit5tile artistice
ale sculptorului.
Soc. muzicald Armonia a c5rei activitate incetase de o

vreme, veste§te ca, reorganizAndu-se cu forte noi, isi va reincepe
in curând activitatea. Ea isi propune ca, cu concursul Soc. sPrie-
tenii *tiintei" §i a Directiunei Teatrului National din localitate, sä
puna la cale o serie de §ez5tori §i festivaluri artistico-literare, ce
s'ar da la Teatrul National.
Biserica Bdneascci a Sf. Dumitru, care de 30 de ani, de

and se lucreaz5 la ea, nu s'a mai terminat, se pare CA de ast5
data opreste cu temei atentia si interesul craiovenilor. Sub prep-
dentia P. S. S. Episcopului Bartolomeu al Râmnicului, la 26 Oct.
s'a format in ora§ul nostru un comitet de ateva persoane, care,
dup5 discutiuni lamuritoare, a luat hotArarea de a incepe sà strânga
fonduri pentru des5vAr§irea venerabilului monument istoric al Cra-
iovei. S'a revenit asupra pArerei ce se emisese nu de mult, adica
de a se trece aceastA biserid asupra eforiei Madona Dudu. Sft.
Dumitru va r5mâne astfel autonom, lasand astfel epitropiei bise-
ricei Madona Dudu, care functioneaza fara biseric5, sà-si constru-
iasca cu bogatele venituri ce are, o alta biseric5 in locul celeia pe
care au d5r5mat-o unii nechibzuiti. Caci este atAt de usor lucru
s5 risipe§ti or dac5 distrugi ceva, putini insa sunt vrednici a face,
in orice directie, opera constructiva si trainic5.
Fortunato
542, A RH I VELE OLTENIEI
Tot despre Misearea eulturala,

eraioveanä"
In foiletonul ziarului Viitorul" de Luni 27 Octomvrie, d-nul

Profesor I. Simionescu, dela Universitatea din Ia§i, a publicat un
articol intitulat Arhivele Olteniei. De§i autorul nu e din ora§ul
nostru §i nici nu cunoa§te personal pe directorii acestei reviste.
D-sa are o viziune clara a lucrurilor cu privire la manifestarile
culturale din Craiova. Reproducem §i noi aceste randuri, lasand
la o parte doar cateva pasagii care nu privesc direct subiectul
nostru:
Provincia incepe sä se desmorteasca, §i in directia culturalA.
E o schimbare adusä de mártrea teritorului §i de alipirea regiu-
nilor cu evolutii deosebite.
Mai Inainte vreme doar la§ii cat mai tineau piept pretentiunilor
de conducere culturalA §i concentrare in toate a Capitalei.
Dupà razboi, cum era de a§teptat, s'au creat samburi sanato§i
de activitate §i in jurul celorlalte centre universitare. Pe urma
acestor descentralizAri logice, care asigurA adevArata mi§care cul-
turalA a tarn, incep sä se organizeze §i in alte ora§e InjghebAri
culturale, dAtátoare de bune sperante.
Astfel §i in capitala Olteniei, s'a ajuns la o insemnatà miscare
pe terenul cultural, pe langa cel economic. Ora§ul cu cei mai multi
milionari cel putin a§a era socotit inainte de razboi, cu bin-
cile cele mai importante din vechiul Regat, dupA ale Capitalei, a
inceput sa' aibA o mi§care culturalà multilateralà din cele mai vii.
De regula manifestatiunea culturalà din ora§ele de provincie
se rezumA la o revistA literarà si cel mult la un Ateneu" cu o
viata sporadicA, folositoare cat de cat, prin conferintele tinute. Ori
cum, e un semn al trezirei din toropeala prea apasatoare. Atat
revistele cat §i Ateneele, de regulà, tin cat dureazd insufletirea
vre-unui dornic de indreptare a lucrurilor. Sunt slabe dungi de
lumina' meteoricA. Uneori un asemenea insufletitor are tactul §i
puterea sä mai intereseze §i pe altii. Lumina dureazA In acest caz
ceva mai lung, dar e paha, §i adesea se stinge curand.
La Craiova sunt semne cA s'a trecut de faza oscilArii. Pornirea
spre o mi§care dernna de insemnAtatea Capitalei Banilor, a isbuc-
nit din mai multe pArti. In atmosfera Muzeului Aman se mentine
A Bill VELE OLZENIEI 543
revista Nazuinta" ; pe langa vanjosul Institut de editura Ramuri,

apare revista cu acela§ nume. Altele mai notia cum e Flamura,
Lectura, se silesc, luptand cu greutati explicabile, sa-§i capete loc
in viata. Apar §i revistele speciale, cum e Rena§terea §i Grafica
Romana. Cele mai multe Insa sunt literare §i, cum e dela sine in-
teles, nu pot sa Pill intruna incordat interesul cetitorilor. E foarte
greu de altfel, caci trainicia §i vaza unei reviste literare depinde
de prea tnulte conditiuni, pentru ca acestea sa se &eased ori-
unde §i oricum. Dovada este disparitia atatora, aparute sub auspi-
cii de mai durabil trai.
Cu mult mai folositoare pentru cultura nationala, in genere,
sunt revistele a canon scop este sa cuprinda tot ce reprezinta spe-
cificul regional. De§teapta atat interesul localnicilor, dupa cum pot
sa ajunga informatoare pretioase §i pentru lumea mai departata.
Cea mai de seama urmare insa a unor asemenea reviste, este Ca
de§teapta dorinta de activitate la elementele de seama, inadu§ite
altfel inteo atmosfera de indolenta daunatoare Orli intregi.
Arhivele Olteniei, in al 3-lea an dela aparitie, dimpotriva, nu
numai ea se mentin, dar sunt din ce in ce mai pline de vlaga.
Din cauza aceasta revista a ajuns nu numai a Olteniei intregi, dar
§i a Banatului, a§a de strans legat geografice§te §1 etnic cu Olte-
nia. Revista i§i impline§te §i o menire nationala.
Ca o diviziune a muncii, Arhivele Olteniei", spre deosebire
de Analele Dobrogei", de Junimea literara" §1 de ,,Revista Mol-
dovei" dela Boto§ani, nu cuprind in ele literatura, lasata in sama
celorlalte reviste. Prin tarmurirea continutului, sunt mereu in progres.
Specializarea insä nu se restrange numai la studii istorice. E drep-
tul Ca acestea domina, dar stint impletite §i cu insemnate infor-
matiuni §tiintifice, care cu vremea desigur se vor inmulti.
Oltenia e doar o prea interesanta parte din parnantul Romaniei.
Din trecutul ei cel mai indepartat, chiar din vremurile preistorice,
au ramas urme, care ar fi fost pacat sa fie lasate cu totul uitarii,
sau sa nu fi de§teptat localnicilor !Una de a le cerceta ori macar ,
a aduna ce mai era de adunat. Cat se poate lucra §i in provincie,
in orice directiune, chiar in putinele clipe de ragaz lasate de greu-
tatile zilei, o dovede§te colectiunea arheologica adunata de D I
Profesor Al. Bareacild la liceul din T.-Severin.
In afara de trecutul lor istoric, Oltenia §i Banatul cuprind bo-
gatii naturale, in toate domeniile, prezentand un larg camp de
munca §i pentru diletantii in ale §tiintii. Muntii frumo§i, intere-
.544 A BM l'ELE OL'JENIEI
santi, sunt plini cu variate si bogate minerale ; peste tot, o climA

mai dulce, boarea slab5 din regiunea mediteraneanA le d5 un tipar
aparte atAt botanic cAt §i zoologic. In multe privinti Oltul e o ba-
rierà naturalà, pe and Carpatii mehedinteni din potrivA o tatanA
de unite.
Un muzeu regional in care sA se adune urmele trecutului, ca-
racterele etnografice de azi, ca i darurile naturale, ar ajunge re-
pede vestit. Pare-se a din ce in ce se IntAreste gandul inf5ptuirii
lui la conduc5torii Arhivelor Olteniei". SAmburele exist5. Socie-
tatea Prietenii tiirztei", care desfAsoarà o activitate lAudabilA cu
conferintele tot mai intetite, a pus mai de demult baza unui mic
muzeu.
Mediul natural e prielnic. Cei din jurul ,,Arhivelor Olteniei"
arat5 a nu e stAns5 de tot insufletirea si din alte domenii ;cleat
cel curat comercial. CAnd indemnul se manifestA, nu lipsesc nici
sustinAtori; dovad5 sumele insemnate adunate de comitetul de re-
dactie pentru cheltuelile revistei. ldeia infiintArii unui Palat cultural,
prinde tot mai adAnc rAdAcini i sprijinitori, dupA cum se india
in ultimul num5r primit. Toate sunt pe calea cea bun5, asa incAt
din idealismul care a grupat pe cei din jurul ,,Arhivelor Olteniei",
stint semne c5 se p5seste pe calea realizArii unui asezAmAnt cul-
tural trainic, demn si de bogata Craiov5, dar si de m5noasa Olte-
nie, care a dat t5rii atAtea elemente de energie i destoinicie in
multe directiuni".
Rabojul nostru
Sub titlul acesta, in rubrica Olteniei Culturale", vom insemna
in acest loc orce manifestatiune din regiunea noastrA a orarui
oltean sau bAn5tean, asezat chiar aiurea, doveditoare a calitAtilor
de initiativ5, de energie inteligent5, de perseverentà in munc5 §i
de nobil altruism.
*
Domnul I. Steincesca, sAtean din comuna Maglavit-Dolj, simplu

muncitor de p5mAnt mai intAi, logof5t pe moiile altora mai apoi,
devenit arendas, iar la urmA proprietar de mosii i imobile (po-
necIA intre altele si Hotelurile Splendid si Regal din Bucuresti),
ARHIVE LE OLTENIEI 545
acurn stabilit in Capita la, a infiintat Inca din anul trecut un Ca-
min Studentesc" la Bucure§ti, in casele sale din Stirbey-Vod5, 4.
C5minul acesta a adapostit 40 de tineri universitari in 1923,
iar anul acesta a fost amenajat pentru 60 de studenti. Fie-care
pensionar i§i are patul §i tot a§ternutul necesar, servindu-ise di-
mineata un ceai cu o gustare ingrijitä ca in familie.
Cdminul Studenfilor Milt. Eminescu", fundatia I. Stdncescu
este administrat de un comitet, fiind pus supt autoritatea Sena-
tului Universitar. Din acel comitet fac parte Rectorul Universit5tii
din Bucuresti, doi profesori universitari, fondatorii (d-na §i d-1 I.
St5ncescu), cum §i un numar de alte persoane ce se intereseazA
de mersu1 acestei institutii. Averea caminului e compus5 deocam-
data din cas5 §1 o suma de 120.000 lei, ce fondatorii dau in fie-
care an pentru intretinerea caminului. Se primesc in c5min stu-
deny sAraci §i merituo§i in numar egal dela facultatile de litere,
§i §tiinte, clandu-se preferinta fiilor de tarani, mai ales celor orfani.
Numai studentii ce-§i vor fi trecut regulat examenele vor putea fi
primiti in institut in anul §colar urmalor.
NO de nobila fapt5 a d-lui Sfancescu, pe care nu-1 cunoa§-
tern *i de a c5rui fondatie aflarn abia acum, ce am putea zice de
cat : Dumnezeu si-1 tralasc5, §i s5 ne dea mai multi ca dansul in
Doljul nostru, care e cel mai bogat judet §i avand cel mai mare
numar de milionari din toatä tara romaneasca !
s
Firma Adolf Waidmann, fabricä de ma§ini agricole §i indus-
triale din Craiova, a serbat in ziva de Duminec5 21 Sept. sAvar-
§irea celui de al zecelea motor cu titei lucrat in atelierele sale, un
motor de 70 cai putere, destinat unei mori din com. Hotaru, jud.
Romanati. Representanti ai autorit5tilor §i institutiiIor particulare,
cum §i numero§i cet5teni atr asistat la aceastä serbare, pe care o
socotim ca o meritoas5 cucerire a industriei romane§ti locale, in-
registrand aci cu cinstea cuvenitä numele conduc5torului actual
al acestei f3brici, d-1 Felix Waidmann. Amintirn c5 tot D-sa a c15-
roil anul trecut Bibliotecei Liceului Carol I" suma de 100,000 lei.
La mijlocul lui Septemvrie trecut a avut loc la Bucure§ti, la

Scoala de agricultur5 dela Her5strau, o demonstratie cu plugul
auto-insemantator Romania", inventie a concetateanului nostru,
d-1 Nicolae Lupescu, agricultor.
6
546 ARIIIVELE OLTEN1EI
S'a dovedit Ca suntem In fata unei inventiuni fericite, care are

doar de pus la punct cateva ambunte technice, spre a avea un
desävarsit succes. Noi suntem bucurosi a Inregistra ostenintele si
isbanda d-lui Lupescu In domeniul industriei agricole nationale.
* *
Cu adev5rat5 stupefactie am citit in gazete ca d-1 Gh. Lucu-
lescu, proprietar din Dr5g5sani-Valcea, construind pe socoteala sa
un frumos §i incapator local de scoald primar5, administratia de
sus II pune tot felul de piedeci in terminarea acestei opere bune.
Tot astfel d-1 Victor Cernatescu, proprietar din com. Roesti-
Valcea a donat Ministerului Instr. Publice 15 hectare de p5mant,
unde sa se construiascä un local de §coalä de agricultur5, pe
care o cer prin petitie invatatorii, preotii si satenii din partite lo-
cului. Ministerul Insä a refuzat donatia.
In acela§ judet primul procuror al parchetului, distins magis-
trat, demisioneaa motivat, pentru caspune dansur nu se poate
face !Arta§ la cocolosirea unor escrocherii pe care mai marii sta.-
panirii vor s'o obtin5.
* *
0 gazetä din Craiova anunt5 ea d-I Tatkascu, sub secretar de
stat la Interne, a luat initiativa clädirei unui camin al studentilor
olteni la Bucuresti. D-1 Tafariscu este fiu al Gorjului.
*
* *
La 21 Octomvrie s'a inaugurat la Baile§ti Monumentul Eroilor,
lucrat de sculptorul lord5nescu.
*
* *
D-1 G. Titeica, profesor universitar, vice-presedinte al Acade-
miei romane §i conferentiar, IndrutnAtor de frunte al institutiei
culturale Casele Nationale°, fiind delegat a participa din partea
Romaniei la Congresul International de Matematici din Toronto
(Canada), a fost prima cu cinstea cuvenit5 si de acel areopag
stiintific adunat in America. Pentru a cinsti si pe invalat si pe
Roman, D-sa a fost ales Presedinte al sectiunei de Geotnetrie la
acel congres.
Cu acest prilej d-1 prof. Titeica, severinean si fost elev al li-
ceului Carol I din Craiova, a tinut cateva conferinte Rornanilor
din centrele americane in care s'a oprit, conferinte care au facut
ARHIrELE OLTENIEl 547
inteadevAr opera constructiva, moralizatoare §i patrioticA dincolo

de Ocean, uncle multi rataciti sau farsori au facut cu totul altceva.
*
D-1 General Rudeanu, membru In comitetul conducator al Soc.
Prietenii *tiintei" §i conferentiar mult apreciat al nostru, fiind
acum la postul de onoare (unde se cere ochiu ager de priveghere,
suflet curat, minte hotäritä §i brat destoinic in acela§ timp) in ca-
litatea de comandant al corpului al 3-lea de armatà din Basarabia,
a isbutit prin staruintele d-sale sä Injghebeze o Universitate po-
pularA in Chi§in5u. Pre§edintele Soc. ,,Prietenii *tiintei" felicitftn-
du-1 dupA cuviinta §i indemnul inimei noastre, D-1 General Ru-
deanu a rAspuns la aceasta prin o telegramA pe care o repro-
du cem :
,,Multumesc cu aclAncA recuno§tiinta, colegilor §i scumpi prie-
,,teni, §i vA rog cAlduros ca in frunte cu insufletitorul de munc5,
distinsul nostru pre§edinte doctorul Laugier, sA pastrati totdea-
,una aprinsA flacAra sacrà a Olteniei, din care eu ad in Basa-
rabia nu sunt decat o modestà razA".
Expozitia regionald a judetului

Mehedinti
In partea nordicA a Severinului, spre §oseaua TArgu-Jiului, s'a
organizat din initiativa Prefecturei de Mehedinti o expozitle re-
gional5, deschisä la 28 Septembrie c. in prezenta D-lor Mini§trii
I. G. Duca, Mo§oiu §1 Franasovici.
Terenul din cAmpia Severinului, folosit expozipei, a fost trans-
format inteun modest parc impodobit de urmAtoarele pavilioane:
antierul Naval, Primdria Orasului, Indusiria, Cultura ,F i arta
casnicd, Agricultura. Au mai fost reprezentate produse de tigla,
caramida §i industrie ceramica, animate de soi cultivate In dile-
rite regiuni ale judetului, produsele insulei Adakaleh ce in tim-
pul de lap apartine Mehedintului, precum §i cultura albinelor
a cAror mad o poartA judetul §i care a fost reprezentatA prin
numero§i stupi sistematici.
0 deosebità insemnAtate se cuvine pavilionului *antierului Na-
548 A KIIIVELE OLTEN IEI
val, unde s'au expus planuri de constructie ale lucrárilor execu-

tate in acest §antier dela 1893 si Ong asthi, fotografii ale acestor
lucr5ri, vase de pasageri, remorchere, §lepuri, poduri de cale fe-
rat5, tabliere, rezervoare, etc.
Tot aci se mai aflau : 1) Macheta vaporului de pasageri Prin-
cipele Carol" lucratä in scara 510. Acest vas a fost prima cons-
tructie naval5 executatà in santier, inceputà in 1894 si terminat5
in 1896, cand a luat parte la inaugurarea podului Regele Carol"
dela Cerna-Vod5. 2) Macheta unui §lep tip 700 tone inc5rc5mânt,
lucratà tot in scara 510. 3) Ancore, helice, aparate de manipulare
a carmei. 4) Diferire lucrki mecanice executate de elevii §coalei
industriale a santierului.
S'au efectuat in total in acest §antier dela 1894 §i panä in
prezent 253 de lucrári marl si anume: 14 vase de pasageri intre
care si lactul Regal SArbesc Regina Draga", 67 §lepuri de dife-
rite tonaje, 11 remorchere, 112 pontoane, dintre care 50 militare,
9 salupe, 20 de poduri, 2 tancuri de petrol §i alte lucrari simi-
lare. Cel mai mare num5r de luctitori l'a avut §antierul in 1898
99, anutne 1100 ; astA-zi are 510 impreunA cu personalul technic
§i administrativ.
In pavilionul Prim5riei oraplui s'au expus cOpii depe actele
de intemeiere a Severinului cu hAräzirea pAtnânturilor §i invoirea
fo§tilor locuitori ai Cernetilor de a se strAmuta in noul ora§, cum §i
fotografii ale Severinului dealt5clatá §i ale primarilor destoinici din
trecut ce s'au str5duit pentru infrumusetarea lui.
In pavilionul industriei, pe 15ng5 tot felul de produse ale di-
feritelor fabrici si ateliere din ora§ si judet, au mai lost expuse
lucräri confectionate in atelierele c5ilor ferate locale, precum §i
ale §coalei de meserii din Vânjulet. De asetneni industria meze -
lurilor a fost din bel§ug reprezentat5.
In pavilionul agriculturii au fost expuse felurite produse §i va-
riet5tl agricole din judet, c5rora li s'ar fi cuvenit §i o etichetare
pe calitate §i varietate, nu numai pe producátor.
Pavilionul artei casnice §i al culturei, bine intocmit, cuprindea
pe ring5 minunate covoare frumos randuite, multe tesAturi §i cos-
tume reprezentAnd portul diferitelor regiuni ale judetului. Aripa
din dreapta a acestui pavilion, rezervarg muzeului regional, ran-
duit cu mult5 pricepere de d-1 Al. B5rcacila, directorul liceului,
care acum vre-o 15 ani a intemeiat acest muzeu si de atunci se
ostene§te mereu §i cu mult5 rAvn5 s5 imbogateasca din ce in ce
A R111 VE LE OLTENIE1 .749
nepretuitele mArturii ale vietii de altA data depe meleagurile Me-

hedintului.
Muzeul regional a fost rAnduit in urmAtoarele sectiuni :
1) Sec(iunea preistoricd neoliticd: Vase, idoli, unelte de piatra
din ostroavele judetului §i alte localitati.
2) Sectiunea Romand: Monede, statuete, basoreliefuri, vase,
podoabe, arme, unelte &He in T.-Severin §i judet.
3) Sec(iunea istoriei Romdnilor: 0 colectie de monede dela
Mircea cel BatrAn, colectii de hrisoave, mai multe scrisori ale lui
Tudor Vladimirescu, apoi côpii in gips depe inscriptiile bisericilor
si mAnAstirilor din judet.
4) Sectiunea fotograficd: Cule, biserici, manastiri, picturi in-
terioare §i exterioare.
Urma o colectie de cruci si pistornice din piatrA §i lemn, sculp-
tate, tezaurul dela BAlvAne§ti din epoca bronzului cuprinzAnd
coliere, bratari §i alte podoabe, cum §i tipArituri §i publicatiuni vechi
inehedintene, intre care acele ale rAposatului institutor V. Dumi-
trescu fratele bAtrAnului si cunoscutului Doctor Severeanu
cel dintai care s'a ocupat cu alcAtuirea unui muzeu regional, im-
prA§tiat insA odatà cu moartea lui.
In aripa din stanga a pavilionului au lost expuse fotografiiie
§i scrierile celor mai de seamA oameni in viata ce i-a dat
Mehedintul, §i anume :
C. Rddulescu-Motru profesor la Universitatea din Bucuresti:
Puterea sufleteasc5 ; Studii filozofice, 7 volume ; Cultura romAnA
§i politicianismul ; Curs de psihologie, si diferite alte studii.
Dr. C. D. Severeanu Bucuresti: Lectiuni de clinicA chirur-
gicalA.
Dr. V. GomoiuBucuresti : Istoricul Soc. studentilor in me-
dicinä 1875 1906 ; Din istoria medicinei §i inv5t5mantului me-
dical in Romania, inainte de 1870 ; Technica exploratiunii oculare.
In total 73 de lucrAri de specialitate chirurgicala si alte rarnuri
medicate.
Dr. Ion Jianu Bucure§ti: Sutura vaselor sanguine; Un in-
semnat numAr de comunicAri §i publicatii chirurgicale.
D. Bungetianu profesor, Universitatea din Bucuresti : R6-
sonance des liquides; Vitesse du son dans les liquides; La corn-
pressibilité des liquides ; Iuteala sunetului in aer.
Dr. V. Papilian profesor, Universitatea din Cluj : Tratat de
anatomie urnanA ; Manual de disectie, etc.
550 ABILIVELE OLTENIEI
D. N. Burileanuprofesor, Universitatea din Bucure§ti: Per§ii

lui Eschil ; Sintaxa latina etc.
Cdpit. St. N. Burileanu Dr. in matematici din Paris : Curs
de algebra superioara; Mi§carea proectilelor sferice; Probabilité du
tir, etc.
G. lonescu-&sesti Dr. in §tiintele agricole §i economice :
Studii ecorkomice ; Rumaniens bauerliche Landwirtschaft; Struc-
ture agraire et production agricole de la Roumanie, etc.
General G. lonescu: Armata veche §i armata nouà ; Educatia
milliard"; Armata romana : ce este §i ce ar putea fi ; Curs de geo-
grafie milliard ; Numeroase haiti geografice.
P. Garboviceanuproiesor, coala Normala Bucure§ti Ches-
tiunea religioasa a Românilor de peste Carpati ; Diferite traduceri
pedagogice §i manuale didactice, precum §i publicatiuni de ale
casei Bisericii, al carei administrator a fost.
Constant Georgescu: Reforma impozitelor directe; Diferite stu-
dii economice §i financiare.
Ion Ghiatd Inspector §colar publicatii pedagogice §i nu-
meroase manuale didactice de curs primar.
Gheron Netta Dr. in §tiintele economice: Cercetari econo-
mice asupra regiunii Or§ova-Severin.
Tot in acest pavilion se mai &eau expuse de catre revista
,,Datinau originalele schite-desenuri ale D-lui G. Simionescu
icoane din viata româneasca dela tara §i mai ales din Mehedinti
care in reproduceri impodobesc atat de nimerit paginele revistei
severinene.
De§i poate cu multe lipsuri care desigur pe viitor vor film-
plinite expozilia regionala a Meliedintilor a aratat, macar in
parte, puterile acestui judel, in care se aflä Inca multe ce au da-
toria sä fie date la iveala.
Nu se cuvine uitata stradania celor ce au luat initiativa §i au
organizat aceasta expozitie, precum nici a acelora ce Med precu-
petire au ajutat pe organizatori.
G. Ilitnen
Octombrie 1924.
A RUT VELE OLTENIE 551
0 serisoare a Profesorului
Abate le H. Breuil
Profesorul H. Breuil dela Institutul de Paleontologle din Paris, care
a tinut cAteva prelegeri i conferinte astA varA in Cluj 5i Bucure5ti, ne
fAgicluise sA villa 5i In Craiova, sA ne vorbeascA 51 mai cu samg sä ne
viziteze colectiile aflate in Muzeul etnografic. 0 indispozitie destul de
serioasA Fa impiedicat insi a o face, spre marea noastrà pArere de r Au.
PublicAm mai jos, in traducere, scrisoarea ce am primit in urmA de
la d-sa 5i care, dupà cum se va vedea, e plinA de interes pentru noi.
Dr. L.
Scumpe Domn,
Iat5-m5 inapoiat de o sapt5manA in Franta §i nu voesc sA mai
intarzii de a v5 spune cat am fost de contrariat c starea sana-
t5tei nu mi-a ingAduit sä viu la Craiova. Sper totu§i c5 Impreju-
rArile imi vor permite sä revin nu prea tarziu in Romania, §i ca.
atunci voi avea ocazia si vä v5d. A§i dori sä vizitez atunci ca-
vernele sau pe§terile din Oltenia, despre care mi s'a vorbit mult,
pentru a cerceta dacA nu s'ar gAsi, cum am aflat in Polonia, nu-
meroase silexuri mici, adesea triangulare sau trapezoidale. Se g5-
sesc prea multe pe Vistula §i pe Nistru, pentru a nu se g5si §i
pe valea Dunarei. A§i fi dorit sä verific aceasta; neputand-o face
pang acum, vA indemn s'o faceti D-voastr5.
Deasemeni atat la Belgrad cat §i la Bucure§ti am vAzut nume-
roase oase de Mamut, Cerb mare, Bison, provenind fie din loess,
fie din nisipurile Dunkei ; este imposibil ca In aceste p5rti s5 nu
se g5seasc5 §i omul. Insä la Bucure§ti osemintele din loess sau
din nisipurile quaternare au fost recoltate f5r5 ca nimeni sä mearg5
la fata locului, s5 cerceteze dacA in acele locuri nu s'ar gäsi macar
instrumente de piatrà cioplit5 probabil, nu de silex, dar de quartz,
quartzitä sau de roce dure, de gresie.
Aceste cercetAri sunt laborioase, §i cu rezultat mai putin rodnic
ca acele admirabile ceramice colorate din neo-eneoliticul bal-
canic, de o frumusete adesea incant5toare ; dar D-voastrA tre-
bue sA ridicati valid pentru a pAtrunde mai antic in negura
timpurilor.
.552 HE 1 ELE OLTENLEL
Am vazut la Belgrad o colectie superba de undite din corn

de cerb, provenind din statiunea de ceramica colorata din Vinca.
Mara de un fragment de undità la muzeul din Bucuresti, aceste
forme lipsesc din Romania veche si din Transilvania. Se intalnesc
ele pe la D-voastra -.0 Este firesc ca astfel de scule sa se gaseasca
de-a lungul fluviilor mari.
Cu refnoirea scuzelor mele, primiti
lf. Breuil.
Festivitate culturala la Timioara

In zilele de 27 §1 28 Septembrie a avut loc in Timisoara mari
serbari organizate de Asociatia corurilor si fanfarelor romane din
Banat", in folosul Societatii Crucea Rosie din Romania". La con-
cursul dintre corurile si fanfarele banatene s'au prezentat 43 de
coruri si 7 fanfare. Juriul, compus din d-I General Gavanescu si
Maestrii Vidu, Chiriac si Costin, au distribuit premii de onoare
societatilor muzicale Reuniunea de cantari a maestrului Vidu
(Lugoj), Lira (Lugoj), Progresul (Lugoj), Reuniunite de cantari
din Resita Montana, cea din Bocsa-Montana, cea din Vasiova si
Doina a maestrului Velceana (Timisoara); premiul I s'a dat co-
rurilor din Oravita Roma?* din Varadia, din Combos si din Mer-
cina. Fanfarele premiate au fost : cea din Vrani, cea din Izvin si
cea din Mircovet. Pe langa aceasta s'au mai decernat si alte pre-
mii II si III, cum si diplome de colaborare.
Mii de persoane din Timisoara si din tot Banatul au asistat
la aceastä frumoasä manifestare a talentului muziral recunoscut
intre Ro.mani al fratilor banateni. D-nii ministri Constantinescu si
Cipaianu au luat parte la serbari.
Succesul moral stralucit al concursului acestuia se datoreste in
primul rand maestrilor nostri I. Vidu i losif Velceanu, cari au
fost sufletul serbarei. Alaturea de dansii se cuvine a recunoaste
marele merit al d-lui General Gavanescu comandantul corpului de
armata din Banat, si al d-lui Iuliu Coste, prefect al judetului,
cari, la munca fara de preget a inimosului secretar al Asociatiu-
nei, d-I Velceanu si a Presedintelui sau, d-1 Vidu, au adaogat tot
interesul intru isbanda acestei frumoase manifestatiuni culturale
romanesti.
OHJ,CA
0 0 0 0 0
Arheologia
'H:1111.1_e_rixf7
in Statele Unite
o
American Anthropologist pu- i
raului Cumberland ; oase umane
blic5 raportul anual al societatei ins'a nu.
Arheologice din State le Unite pe Dorinta acestor cercetki atheo-
anul 1923 Activitatea diverselor logice s'a generalizat atata, !neat
asociatii particulare sau de stat se pare c'a dat aci loc, mai molt
este foarte intensk in special in ca orunde, unui trafic intens. Acest
ceea cc priveVe aflarea omului fo- trafic a necesitat chiar interventia
sil american. in lipsa de alti as- corpurilor legiuitoare, care s'au va-
cendenti, Americanii se intrec in zut nevoite a vota o lege we
ali data un predecesor preis- bill pedepsind cu 25 phi la
toric. Urmele sale sunt nenumä- 200 dolari amendà §i 90 zile in-
rate : instrumente de piatrâ, de os, chisoare pe cei ce ar reproduce
sau de lut ars se gAsesc din a- sau fa4ifica obiecte arheo!ogice,
bondentà in special pe marginile §i le-ar vinde drept originate.
Antropologia in India
In India, §i anume la Ranchi, din Paris se ocup'd de ea i aratä
apare o revIstä periodicii de an- cat de interesante sunt articolele
tropologie. E condusa de d-nul ce contine.
Sarat Sandra §1 se nume0e Man La noi nu avem Oita acunt
in India. Revista de antropologie nimic! L.
.554 ARRIFELE OLTENIEI
Neoliticul in Sahara
D-nul Jean Bourcart publid cer- \CAI-ate oteliere° In care se fabri-
cetárile sale relativ la preistoria cau diversele instrumente de pia-
Saharel. Ele sunt foarte interesante trA. Atelierele, cu numeroase res-
si dovedesc cA acest pustiu a fost turi de silex pe jos si cu bucati
locuit in bunA parte Inca din cele intregi lucrate printre ele, au rA-
mai vechi timpuri si cA drumurile mas asa cum au fost abandonate
actuate ce strAbat sunt aceleasi de neoliticul saharian. Aceste grA-
strAbAtute de mii si mii de ani de met; de piatrArejjemservesc si
popoarele cele mai primitive. azi drept miguri indicatoare a po-
Pe lAngA statiunile de o impor- tecilor sahariene, si sunt atribuite
tanta deosebitA, cum sunt cele din de nomazii locului unor timpuri
regiunea Ouargla, unde instrumen- legendare
tele neolitice si in special vArfuri vial la sud de regiunea Hoggar
de sulite de silex si securi pedon- D-1 Bourcart a mai descoperit §i
culate se gAsesc cu miile, s'a mai numeroase bucAti de quartz bine
descoperit dealungul drumuri- lucrate, precum §i ceramicA pre-
tor, a potecilor mai bine zis, ade- istoricA.
Locuintele Gigantilor in Danemarca

D-nul C. Nordam descrie in re- teuna din ele s'a g5sit si un os
vista de Antichitdfi Scandinave de cal ars in parte; el este dovada
asa nurnitele locuinte ale gigan- ci, odatA cu cadavrele omenesti,
-tilor din Danemarca. Ele nu sunt erau probabil sacrificati pe rug
deck ni§te monumente megalitice, si caii.
compuse din una, dou5 sau chiar Locuintele giganticilor n'au fost
trei camere funerare, acoperite tot- dar decal camere funerare colec-
deauna de un tumulus. In aceste tive, adevArate cimitire, si au fost
camere s'au aflat numeroase si utilizate in decursul mai multor
foarte frumoaseinstrumente§i arme epoci succesive. Astfel, aproape
relativ mai nou5 de bronz. Cera- in toate se gAsesc mai multe stra-
mica se gAseste din bel§ug ; or- turi suprapuse, datAnd Uri indo-
namentatia mai recentfi e in rom- ialS din diferite epoci, incepAnd
burl si triunghiuri. Se mai gAsesc dela cea mai indepArtat5, a pietrei
In aceste camere funerare nume- cioplite, pAn5 la sfArsitul neoliti-
roase resturi de schelete umane cului.
calcinate, arse si pulverizate. In- L.
AB II V E LE OLTENIEI 5 -7
Energia. Coneeptii moderne

Toate cunostiintele noastre asu- care constitue atotnul si molecula,
pra lumei exterioare, yin dela sim - nu se incorporeazA de cat o clipl
turtle noastre. Dar sirnturile noa- unui corp, numai in treacAt, Ora-
stre nu sunt impresionate dean sindu-1 pentru a inbrAca aiurea
de miscAri, sau de rezistente 1.1 forme nouä, Hind, rand pe rand,
miscAri. Notiunea de miscare se foc, vant, val, pArnAnt, planta, a-
prezinti dar ca o notiune funda- nimal, om, etc. In bucata de me-
mentalA a spiritului omenesc. No- tal, in stânca masivd care se cre-
tiunile de spatiu si de timp de- dea nemiscatA, in rauletul argin-
riv5 din miscAri, WA care noi nu tiu care serpueste, in flacári ca si
putem avea idee nici de spatiu, in vatrA, in crinul irnaculat al cam-
nici de timp. Timpul nu exista piilor ca i in frumoasa fata plina
in el insusi ; ceeace este, sunt e- de viata, totul nu este cleat mis-
venimentele insisi din care decurge care, miscare neincetatà ; totul nu
sentimentul de ceeace s'a intám- este decat un roi dansant de e-
plat in trecut, de ce este in pre- lectroni.
zent si de ce va veni In viitor, Universul este clAdit pe mi§Tare
nimeni, trebue s'o recunoastern, perpetud
n'are sentimentul timputui in sine, Aceste miscAri sunt considerate
considerat in afarä de miscarea luca manifestAri de forta, iar rezis-
crurilor si repausul lord, a spus-o tentele ce inceard, drept mani-
cu mult inaintea celor de azi Lu- festatiuni de forte care se opun
cretiu in ADe Rerum Natura,. fortelor producAtoare de miscAri.
Totul in univers este in perpe- In toate cazurile noi mAsurAin
tua miscare; niciodatà nemiscare, fortele prin lucru, prin mimed sau
niciodatA oprire ; repaus nu exis- prin forta vie ce a corn unicat cor-
la. In universul imens rnilioanc, pilor asupra carora se exercitA.
miliarde de sori, de planeti, de Munca este cantitatea de putere
ingramadiri de stele, de nebuloa- cheltuith pentru deplasarea corpu-
se, de lumi care incep, de hind lui asupra caruia a fost aplicata.
care sfArsesc, se precipitä cu iu- GeneralizAnd aceste notiuni de
telt vettiginoase Cake un tel ne- lucru 41 de forta vie, se ajunge la
cunoscut. Pe parnAntul nostru ae- notiunea de energie, energie ci-
rul este miscat farà incetare de netted sau de miscare, care nu este
vInturi, apele oceanelor sunt r s- altceva cleat forts vie, energie po-
colite de curenti marini, de maree tentiald, care este toatä capacita-
si de valuri ; muntii se desagre- tea de producere a lucrutut. Ne
gheaza incontinuu. Insiii atomit reprezenthm destul de bine ener-
stAncilor i metalelor cele mai tari gia cineticA i potentiala ; ne ex-
nu sunt deal vArtejuri de dec- pliant mult mai greu insa ener-
troni. Aceste vArtejuri de electroni, gia chimicd, calorica sau electri-
556 A taill'ELE OLTENI El
cd, si nu ne putem absolut face si frigului intuneric absolut, frig

o ideie de ceeace este energia bsolut (-2730 sub zero).
biologicö, i inca mai putin de ceea Cartile clasice ne spun ca ener-
ce este energia intelectuaM. gia solar5 ne vine sub form5 de
Se pare cà toat5 energia pe pa- caldurA 1 lurninA ; in realitate cal-
mAnt vine dela sore; In tot cazul dura si lumina nasc in atmosferA
lumina si cAldura yin dela el. si pe p5mAnt, din transformarea
Stefan Leduc!), de la care im- materiei ponderabile a energiei ra-
prumut5m in parte aceasta, a scris chante.
asupra acestui subiect pagini ad- PAmantul este un transformator
mirabile si prea putin cunoscute. de energie. Apa oceanelor, lacu-
F5rA intrerupere, de mu i mii rilor l fluviilor, primeste energia
de ani, soarele proecteaz5 in spa- radiant5 a soarelui i o transformA
tiu o cantitate formidabilA de e- in cAldura, lucru mecanic, evapo-
nergie. PAmAntul nu absoarbe de- rare de apA care se ridic5 in at-
ck o infimA parte, care, fata de mosfera. Atmosfera terestr5 pri-
ansamblul energiei radiate. este in meste energia radiant5 a soarelui
acelas raport cum suprafata Oman- si trimitc prin diviziune lumina
tului este fata de imensa supra- dulce, care constitue albastrul ce-
fat5 a unei sfere ce ar avea drept rului. Atmosfera terestra este un
raz5 distanta de la p5mAnt la soare. transformator de energie.
<Aceast'a proportie, dupa' Tyndal, Transformator de energie i do-
este de 1 2.320 000.000. Astfel ca rofila plantelor, care capteaz5, acu-
soarele varsä in spatiu o cantitate muleazà, potentializeaz5 energia
de energie putand sa insufletea- radiantA a soarelui. Separand ear-
sea cloud miliarde trei sute douà- bonul de oxigenul aerului, recIA
zeci de milioane p5mAnturi ca al oxigenul atmosferei, i combinAnd
nostru.0 Si tot astfel fac nenumarati carbonul cu apa sevei, fabric5 ce-
sori, cari constituesc stelele. Spi- lulozele, amidonul, feculele, gu-
ritul omenesc famAne coplesit ina- mete i zaharele AceastA celuloz5
intea spectacolului vertiginos al acest amidon, aceste fecule, ace-
cantitatei de energie care circulA ste zaharuri, mancate de animal
in nernarginirea spatiului. sau de om, produc energia animal5.
In ce constA insd aceastA ener- (And omul sau animalul, trans-
gie intersideral5? Nimeni n'o stie. formator de energie el insusi, va
Energia, care ne vine in cantitate aplica energia sa biologicA strà-
formidabilA dela soare, si in can- batand un drum bunioark el va
Mate, pare-se, mai mid dela stele, transforma energia biologicA in e-
strAbate spatiul fara s5-1 incAlzea- nergia mecanic5, sau prin frecare
sea', Vara' s5 lumineze. Spatiile in- produce energia caloricA.
t rasiderale sunt imparatia noptei Suntem astfel condusi a consi-
1) Leduc, L'energa'ique de la vie dera energia ca o entitate suscep-
Paris 1921 A. Po nat. tioil5 de diferentieri, putAnd sa' se
ARIII ELE OLTEN1EI
schimbe una in alta i sA se co- energie pe p5m5nt se fasfrAnge,
munice dela un corp la altul. Ace- transformAndu-se in radiatiuni ce
ste comunicAri de altmintrelea se se revars5 in spatiu. Totul pe pa-
pot face fie direct prin contact, mAnt este o reproductie minusculA
fie indirect prin radiatiune. a unui mecanism energetic imens
Totul pe p5mAnt este transfor- de mare.
mator de energie, transforrnator al Stiinta ne aratA toate acestea, dar
acestei energii care ne sose$te din nu ne lämure$te totusi: ce este
adAncurile spatiului. Toga' aceast5 energia. Ch. L.
Unde a fost rain pamantesc

Ne amintim de fanteziile geo- dela Fahrte, care insemneazA vad.
grafice scumpe pangermanilor de lerusalim se zice In arab5 : El
dupA rAsboi, acele atlase de pro- Kuds-o abreviaye de la hel" (lu-
pagand5, unde Nancy se nume$te minos) i kuds-Goth; lerusallm
Nantzig, Dunkerque, Diinkirchen este asa dar orasul Gotilor cu pA-
$i In care frontierele Gerrnaniei rul blond. Posen este orasul lui
erau impinse asa de departe, incat se Poseidon $i Sinai nu este altceva
confundau aproape cu ale Europei. decAt Zobtenberg in Silezia. Acolo
Un oarecare Frantz von Weri- Evreii au fost batuti, i ca amin-
dim Ii lasA insA in urmA pe toti. tire de invingerea lor, Germanii
ConbinAnd geografia, istoria i fi- aprind in fiecare an porni de CrA-
lologia, $i oare care alte $tiinte, ciun. Riegen este faimoasa insulA
germanul acesta pretinde a d e- a celor fericiy Aproape de ea s'a
monstra c5 Biblia este cea mai petrecut rApirea Sabinelor. Troia
mare dintre mistificatiuni, cA Ger- se gisea in Pomerania. Aceast5
manii sunt cei mai vechi Kultur provincie, celebrA prin cre$terea
Volk" $i cA de 2000 de ani lumea cailor $i prin seritimentele ultra
a fost indus5 in eroare de Evrei nationaliste ale popula ei, era de
si Romani, relativ la istoria tim- altfel raiul: inscriptiile de curAnd
purilor antice $i a originelor uma- gAsite pe stAncile sale probeazA
nitAtei. cA Germanii o locuiau de acum
Toate evenimentele al cAror tea- 800.000 ani i ea acolo se pot
tru II punem in Orient, In Asia descoperi cele patru fluvii, care
MicA, in Grecia sau in Italia, s'au dup5 Biblie scAldau raiul lui Adam
petrecut in realitate, dup5 acesta, $l Eva.
irttre Elba $i Vistula. Cea mai bun5 Wendrin exercitA astfel imagina-
prob5: toate nurnirile care s'au tia sa criticA asupra tutulor numi-
gAsit in Biblie sunt conruptiuni lor din Biblie, din mitologia hi
a numirllor nernte$ti. Eufratul vine geografia germanA.
55S .4 RE If' ELE OLTENIEI
Voiti sa* stiti a cum cum s'a pru- gAsi azi editori cari publica ast-
dus aceast5 mistificatie ce ne-o fel de opere. Descoperirea Para-
descopere? Un anume Esra, auto- disului a apArut in una din cele
rul Bibliei i cel mai mare falsi- mai marl case de edituri din Braun-
ficator al istoriei, a furat din Ba- swig, cu leg5tura superb5, 43 ilus-
bilon documentele regelui Arta- tratii si 2 h5rti. Este intitulat5
xerxe si peste tot a substituit nu- nu radeti : Cartea popoarelor de
mirile evreesti numirilor germane! acum 60.000 de ani, dupd isgo-
Dar ce e nostirn in aceast5 is- trirea din Rai.
torie, e ca' in Germania se pot
Epidemii de sughit
Sughiulde la latinescul sin- miile de sughit, epidemii ce de
gultus este la ordinea zilei in altfel s'au semnalat de mai multe
literatura medicalà, cad se sem- ofi in Europa centrald.
naleazA epidemil de sughit. Sughi- In genere aceste epidemii sunt
tul este de fapt un spasm al ace- cu caracter benign, 15sAnd cel mult
lui muschi care formeaza in oare- o obosealà, de care repaosul si
care masur5 pardoseala toracelui, al oare care tonice ne vinddcA repede.
muschiului diafragm, si care con- Uneori insA sughitul insoteste gri-
tractAndu-se, obligA plâmànii sä se pa, alte ori acea grozavA encefa-
dilate. Cei doi nervi ai acestui ilia letargick sau boala somnului,
muschi se numesc nervii frenici, atunci cAnd germenii patogeni ai
care aratà c5 cei vechi stabileau acestor boale atac5 regiunile cree-
oare care relatiuni intre uncle fe- rului la origina nervului frenic.
nomene psihologice i functiunile S'au observat alte ori forme grave
acestor nervi. de sughit asupra cArora nu suntem
Tot ce provoacA functionarea bine domiriti. S'au vAzut cazuri de
exageratä a diafragmului poate ex- sughit durand s5ptam5ni, luni si
cita nervul frenic provoand ast- chiar ani, inpedecAnd somnul si
fel sughitul. Copiii, dup5 ce prang determinAnd o formA de marasm
mult, au o crizA de sughit. Inghi- extrem de gray, care provoaca
tirea unei bucati prea mari, care moartea
dilata esofagul la locul unde trece S'au propus diferite remedii, u-
prin diafragm, sau umplerea prea nele serioase, altele care ne fac
mutt a stomacului, poate deter- sä zAmbim.
mina o crizA de sughit. Ea mai Contra formelor grave s'a pre-
poate fi provocatà si de o iritatie conizat interventiuni pentru täerea
a centrilor dela baza craniului, de sau smulgerea nervului frenic, in
unde porneste nervul frenic. asa tel ca sA Impiedice diafrag-
Cfind sughitul e provocat prin- mul de a se contracta spasmodic.
tr,o iritare la origina acestui nerv, Acest mijloc n'a dat totdeauna re-
cauza poate fi o inflamatie de na- zultatul asteptat
tura microbianfi a acestei regiuni. In ce priveste sughitul epidemic,
Ciermeni necunoscuti pot sa' se trebue sä se urmeze sfatul medi-
aseze in vecinAtatea nervului, pro- cului, care lucreazi dupA impre-
vocind o IngrAm5dire de s5rige jurAri.
si leucocite, avAnd ca consecinta
sughitui. Astfel se explicA epide- Ch. L.
iRECENZII 1
Le probleme de l'abandon parte a populatiei a limas in te-

de la Dade de N lorga. Revue ritoriul ocupat. Popoarele asezate
historique (I-ere année, n-os 1-3, nu emigreazA ; numai cele nomade
Janvier-mars. 1924, pp. 37 58). pärasesc in totul locurile lor si
Multe sunt Inca problernele nela- plead aiurea.
murite deplin in istoriografia TO- Netemeinicia Omni ca Dacia
mâneasca. Intre acestea a fost multa ar fi fost cu totul pArasitä de po-
vreme si chestiunea continuitatii pulatia ei si ca Romanii ar fi venit
poporului roman in Dada. Dad din sudul Dundrii prin veacul al
n'ar fi fost la mijloc si scopuri XII-lea sau al XIII-lea, a fost do-
straine adevArului stiintific, ches- vedita. Scopul randurilor de fata
tiunea n'ar fi avut desigur acuita- si recenzia comunicArii nu e Insa
tea ei. Unii din scrlitorii strain!, de a reaminti lucruri cunoscute,
in special Ungurii, interpretand ci de a atrage atentia si acelora
Mu anumite isvoare istorice si mer- pe cari ii intereseazi cercetArile
gaud pang la a tagadui chiar evi- istorice, despre interpretarea pe care
denta, au cercat sa tagicluiasca au- d. lorga o da pasagiului lui Vo-
tochtonia elementului romanesc. In piscus, pe care 1-au reprodus, cu
deosebi Robert Roesler a facut schimbari uneori, Eutropius si Sex-
mult sgomot cu parerile lui, susti- tus Rufus.
note cu tin aparat de eruditie care Dupa explicarile si argumentele
la prima vedere impuneau. Isto- pe cari d-sa le aduce, nu numai
riografia romana ca si cea strAina, ca. Aurelian nu a dat Gotilor Dacia,
nepartinitoare, n'a putut admite ci din mäsurile ce le-a luat n'a
teoria roesleriana. Chiar adrnitan- urmarit decal ,sa delimiteze raza
du-se pardsirea Daciei de cAtre milliard defensibilà a vechei Da-
Aurelian in anul 271 d. Cr., era cii, pe care a intins-o si a conso-
o imposibilitate ca toarci populatia lidat-o, in loc de a o restrange si
daco-romana sa fi parAsit Dacia. a o pArasi, si a intinde acest nume
Rasboiul din urma a fost pentru asupra Moesiei apusene Ca sa o-
tot! o dovada de ceeace s'a putut noreze pe Traian, al drui nume
intampla acum seasesprezece yea- si ale drui victorii erau, dealt-
cud. Mai bine de trei sferturi din mintrelea, comemorate pe acest pa-
teritoriul Romaniet a fost ocupat mant prin atatea Nicopole si Ul-
de German! si totusi cea mai mare pianae. Argumentele pe care d.
560 .1 Bin vELE OLTENIEI
Iorga le aduce in sus(inerea pa- trebue sa stie omul In ce priveste

rerii sale sunt convingatoare De- masurile de prevenire n'a scapat au-
sigur ele vor da nastere la discu- torulul. Pana l felul cum trebue sä- si
tii, dar in cele din urmä vor sfarsi sufle omul nasul n'a fost uitat. Ca-
prin a se impune i vor fi primite pitolul despre boalele venerice, in-
definitiv in istorie ca o cucerire sistându-se asupra urmarilor, e ne-
a stiintei romanesti. voe sa fie amplificat.
Metitul cel mare al d-lui lorga Nu numal din punct de vedere
nu e numai faptul i acesta des- stiintific si didactic, cartea e bine
tul de important de a face a- scrisa, dar si literar. Unele des-
proape Intotdeauna apel numai la crieri sunt atat de bine reusite,
isvoare, dar i acela, mai mare de cum e bunoara aceea a locuintei
cat acesta, de a sti sa le dea cea taranului roman, Meat ar putea
mai obiectiva i cea mai rationala figura ca pagini de antologie.
interpretare. V. Mihaileseu.
Notiuni de igiend de Dr. Ch. Anthologie Romdnischer Ly-
Laugier (Craiova 1924). In litera- ric, 1740 1900, von Dr. Albert
tura didactica rar uneori carti a Flacks Cartea Româneasca" face
caror valoare trece dincolo de in- un notoriu serviciu literaturii roma-
teresele invatamantului si ale sco- nesti i culturii noastre editand
larilor pentru cari in primul rand aceasta lucrare, ale card merite les
sunt scrise. Ele merita o cunoas- cu molt din comun. Autorul pune
tere i o raspandire cat mai intinsa. la dispozitia cititorilor de limba
Aceasta e 1nsä nu numai datori I germana o antologie variata
specialistilor, ci si a cititorilor cart aproape compleeta a poeziei noa-
stiu pretui insemnätatea unor ase- sire lirice, incepand en Vacarestii
menea carti. Ca simplu cititor tiu si pana la cantaretii cari abia ne-
sà atrag atentia asupra unei lu- aa parasit deunlizi, din a caror lu-
crari, care, desi numal un manual erdri a ales bucatile mai caracte-
didactic, se poate folosi de orice ristice, reprezentative ale talentu-
om cult. Dach, in ce priveste pe liii fiecaruia din ei. Traducerea este
scolari, cuprinde unele lucruri pe ficuta in metrul originalului i ur-
care ei le stiu dela alte materii si mareste aproape totdeauna textul
ca atare mareste volumul In mod românesc pas cu pas, isbutind sa
inutil, dad litera e prea marunta, redea foarte adesca ideea exacta,
desigur din nevoia de a incapea sentime.ntul, imaginile i chiar mu-
cat mai mult pe o pagina i a-i zicalitatea speciala a poeziilor tran-
micsora astfel volumul, in schimb spuse In nemteste. 0 singura ob-
cuprinde aproape tot ce-i trebuie servatie de facut, i aceea nu din
oricarui om ca sa-si *eased sa- vina autorului; greseli de tipar
natatea i sa previe deci boalele, prea multe.
mai greu de vindecat, de cat de lata o lucrare care ar merita sä
prevenit. Nimic aproape din ce fie premiata de Academia Romana.
Ali 111 VELE 0 LTENIE1 561
Infiintarea Mitropollilor In Ta- dand la Suceava, sub Domnitorul

ra Romeineasal ,Fi in Moldova, Alexandru cel Bun.
de C. Marinescu 1924, in Publi-
catiile Academiel Romane. Avram lancu, de Dr. Silviu
In Mai 1359, sub domnia lui Dragomir, 1924, ed. Publ. Casei
Alexandru Voevod, si la cererea 5coale1or. OdatA cu marile ser-
repetata a acestuia, Patriarhul de bad in clristea ,,Craiului Munti-
la Constantinopole Calixt numeste lor s'a tipArit si cartea aceasta a
pe lachint Mitropolit al Munteniei, harnicului profesor universitar ar-
dupA ce domnitorul se legatuise delean. Cele aproape 150 de pa-
In scris ca va rAmane, el si ur- gini ale volumului se citesc cu u-
masii lui, sub atarnarea religiaosa surint5 si placerea unei povestiri
a acestui patriarh. frumoase si interesante. Talentul
In August 1370, sub Vladislav- autorului face sd trAiascA viata de
Vlaicu VocIA, aflam pe Daniil Kri- trucla, de avanturi vijelioase, de
topulos ca Mitropolit, dar numai actiune incordata, cum si zilele de
al unei jumatati din Tara Roma- sdruncinare de mai tarziu, ceasu-
neasca, fiindca in scaunul mitropo- rile de desnAdejde si de deprimare
titan dela Arges pástoria Inca IA- ale aceluia din care nu mai rA-
tranul Iachint, cAruia ii era sub- mAsese dee& Umbra lui lancu".
ordonat acest Daniil, numit de a- Cartea are si cateva ilustratil bu-
cum Antim. nicele.
Am dori si vedem cat mai ras-
Pentru ce doi mitropoliti ? Au-
torul socoteste ca Intinderea teri- pandit volumul acesta In scoli si
toriala a lath, mAritA prin alipirea in casele celor pentru cari cultul
eroilor nostri nu este numai o vorbA
de Muntenia a Amlasului, FagA-
desartA.
rasului si a Banatului de Severin,
apoi din 1368 prin luarea in sta- Curtea de Arge$, de. Virg. N.
'Attire a Vidinului, explica nevoia Draghiceanu, 1924, este o sim-
numirei unui al dollea vlAdicA. Re- plA si modestAdup5 titlu cA-
sedinta lui Antim a fost Severinul. 1AuzA a vizitatorului monumente-
La moartea lul lachint, Antim lor orasului", cuprinzand numai
ii ia locul ca prim Mitropolit al 16 pagini de text. In fond InsA este
TArii Romanesti, In care calitate il un rezumat succint si complet al
ailam in 1401, pe and in Seve- istoricului orasului Curtea de Ar-
rin se inscauneaza alt prelat. Ceea ges, cu descrierea, ajutatA de bune
ce inseamnA ca in aceastA vre- gravuri, a Bisericei Domnesti
me Statul lui Mircea cel BAtran singura ratnAsitA din ce a fost pe
avea doua mitropolii, semn de con- la 1300 si ceva Curtea Domnea-
solidare si de intindere teritoriala sca a Argesului ; a Bisericei SA-
considerabil5°. nicoara a domnitei catolice Mar-
Cel d'intaiu mitropolit al Mol- gliita, sotie a lui Basarab Voe-
dovei recunoscut de Patriarch este vod ; apoi a actualei Biserici Epis-
losif, constatat in 1402 ca rezi- copate de Arges, cea ridicatA pe
7
562 ARDIFELE OLTENIKI
locut ctitoriei lui Nicolae Alex. structiunile similare sarbesti, ci

Basarab l terminatà de Radu Ne- pornind de la tipul lor Ii creaza
gru, apoi dAramatA I reclAditA din o forma, un mod de constructie
temelie de Neagoe Vod5 Basarab; si de ornamentare, care e a noa-
la urmA se descrie Biserica Olari, stra. Picturi si obiecte de add
cea construitA dupà tipul moldo- din Biserica cheilor Brasovului,
venesc, si alte cateva lucruri, in- cea zidità de Neagoe Basarab Vo-
teresante prin vechimea st fru- dà, infatiseaza D-1 N. lorga, in lu-
musetea lor, din cetatea domnea- mina istoriel, incheind cu consta-
sc5 a Argesului. Lectura pagini- tarea cA, orunde vom cerceta in Ar-
tor cu privire la Biserica Dom- deal, vom gasi i In cheltuiala de
neascA va fi de folos mare celor bani i In opera de arta dovada
cari nu ar avea la IndemanA mi- solidaritatii constiente a poporului
nunata lucrare a D-lui Draghicea- romanesc din toate provinciile.
nu Curtea DomneascA din Arges" D-1 V. Draghiceanu descrie Casa
tiparita anul trecut In Buletinul Cantacuzinilor din Mdgureni
Comisiunei Monumentelor istorice, (Prahova), cea de pe apa Provitil,
de cAtre Cultura Nationala". nu departe de B5icoiu, a lui Dr&
Buletinul Comisiel Monu- ghici Cantacuzino, incepAtorul nea-
mentelor Istorice, anul XVII, mului Cantacuzinestilor din Ma-
fasc. 39, pe Ian. Martie 1924, gureni. Casa aceasta, din care n'au
apare de astA data In tiparul cra- mai ramas deck ruine, se va fi zi-
iovean al easel de editurd Ra- dit pe la 1689, terminandu-se peste
muri", bogat ilustrat t curat, ele- 3-4 ani. Pisania paractisului Ca-
gant chiar, tipArit. selor boeresti poart5 data de 7197
Primul articol: Arta Romdnd, Aug. (1689) iar acea a bisericii,
este traducerea recenziei pe care terminata probabil de Serban MA-
D-1 L. Bréhier a facut-o pentru gureanu care a jugrAvit-o, este
revista Journal des Savants" des- 7202 (1694). Act aflam portretele
pre cartea publicatA la Paris de boerilor Cantacuzini si a Domni-
D-1 Prof. N. lorga l D-I arhitect torului Brancoveanu (in timpul ca-
G. Bats: L'Art. Roumain. Autorul ruia se jugraveste biserica). SAO-
releveaz5 importanta deosebitA a turtle intreprinse de D-1 Draght-
acestei lucrAri pentru straini, a- ceanu cu ajutorul D-lui Col. Nic.
devarata revelatie pentru arheo- Gr. Cantacuzino, au dat la iveal5
logi", Intru cat pictura noastrà bi- arhitectura acestel clAdiri si o mul-
sericeasca este prelungirea tradi- time de amAnunte de ornamentatie
tiunei medievale a unei originate interioark care sunt descrise In a-
arte orientate, care se pastreaza la ceste pagini, ilustrate de nume-
noi pang In sec. XVIII, pe and roase reproduced fotograf ice si
In Serbia vecinA ea dispare odatà schite in desen. La sfarsit un
cu veacul al XV-lea. D-sa constatA Raport asupra sdpdturilor dela
cA inteadevAr bisericele munte- Piscul Coconilor (1lfov), de D-I
nesti nu imit5 In mod servil con- R. VIAdescu-Vulpe, destinat a servi
ARIII VELE OLTENIEI 563
ca material istorlco-arheologic pen- pseudo-poeti; ademenit de curente

tru o hartd arheologicA a Romd- pe care un fel de atrofie a sim-
niei, la care lucreazd D-I Prof esor tului estetic a celor multi de azi
Pdrvan, directorul Muzeului nos- tardste pe o seamd de tineri in a-
tru national de antichitAti. pele turburi ale singularismului
incoherentRadu Gyr nu a putut
Tratamentul arbunelui prin nici el, negresit, tank cum era,
doze massive de ser anticarbo- sd nu fie atins putin de asemenea
nos pe cafe intravenoasfi de Dr. contagiune. Abuzul de imagini,
Aurel Metzulescu, medic primar repetirile obositoare, diluarea cu-
al spitalului de boale contagioase getdrei l belsugul de cuvinte prea
din Craiova, se publicd In Memo- cdutate i prea vddit tintind. la e-
ride Academiei Romdne, 1914, sub
feet, sunt scAderile unei astfel de
forma unei note prezentatà de Dr. poezii, scdderi datorite nefastei
V. Babes in sedinta de la 4 lulie Inrdurid a unei anumite literaturi
1924. Ea InfAtiseazd statistica nu- ultra moderne. Sub sgura acea-
rnitului spital pe anii 1922, 1923 sta frisk metalul pur l pretios al
si 1924 relativ la boala numitd adevAratel poezii fese la ivealA
cArbune sau dalac. Tratamentul a- in cele mai bune bucdti ale tdnA-
plicat de Dr. Metzulescu, dupd me-
rului nostru poet.
toda prof. Dr. Fenna din Buenos-
Procedeul obisnuit, caracteristic,
Aires, a dat fericitul rezultat cA
al lui Radu Gyr este simbolul, re-
procentul mortalitdtii sd fie re-
dus chiar sub 2 0/0.
dus de cele mai multe oil la o
simpld comparatle, In care elemen-
Asupra acestui tratament" ne re-
zervdm o cercetare mai amlnun-
tele unuia din termeni stare de
lltl, pe care o yam cere Insult fapt, circumstante, or sentimente
D-lui Dr. Metzulescu.
sunt transpuse la celdlalt. Cu el
isbuteste sä ne sugereze send.-
Linisti de schituri, poeme de mente sau reprezentArl, obtinand
Rada Gyr (recte : Radu C. De- cu mijlocul acesta simplu un efect
metrescu) se tipAresc de cAtre re- artistic puternic. (Vezi: IstorioarA
vista literarA Flamura". Tândrul cu o noapte de CrAciun, p. 19,
craiovean, care abia a terminat 11- sau: Colivia, p. 61).
ceul, surprinde prin calitatea ver- Fantezia bogata in creierea de
surilor sale juvenile, calitate care imagini a poetului and nu e
Intrece cu mutt Inceputurile poe- prea fortatà st uu abuzeazA de fa-
tice ale celor ce se gAsesc In pra- cllitatea ce posedd In acest sens
gul fericitilor 1ori intraripati doud- este o MCA caracteristicd a versu-
zeci de ani. rilor din volumul de fata. (Vezi
Tr5it in atmosfera literard a unel bunioarà poezille: Pe o foaie din
anarhii poetice In care adevdrata albumul lernei, p. 50 si plasticul :
poezie nu poate sA se fad auzitA Pastel de grAdinA publicd, p. 45 un
din cauza bdlbdelilor liberversifi- pastel continand culorl si trdsd-
cante a atdtor farsorl si paiete de turf de mester In el, precum §i
564 ARH.IVELE OLTENIEI
alte Cântece de toarnn5 in aceeasi Transbordare, Satisfactie si Liar

tonalitate). mistuit, dovedind toate pe un
Nota sentimentala dominanta a psiholog patrunzator.
poeziei lui Radu Gyr este nota Sunt insa si ceva .rezerve de
trista, de o cliscreta tristeta sobra, facut, alaturi de cuvIntele de laud&
care o face simpatica si intere- neprecupetite ce datoresc autoru-
santa and trubadurul vorbeste des- lui acestui volum. Intal o oare-
pre altul, casi and se povesteste care sovaiala in sirul povestirii,
pe sine Insusi (Vezi : Heidelber- cateodatà, chid esti surprins a
gul de alta data, p. 68 si : Domni- vedea cd actiunea se intrerupe ne-
soara Lizetta, p. 68). motivat, si ne lasa nelamuriti de
In definitiv un talent care din- ce se petrece, impletind visul cu.
tr'o data se ridica mult deasupra realitatea In asa chip ca cititorul
mediocrItatii poeziei asa zise noi", ramane in cutare loc nedomirit
cu temperament adevarat poetic, (ca in Visul" de o plida), dud
cu fond propriu original si capa- scriltorul pare a voi sa sugereze
bil de a scutura usor si repede ceva, renuntand la sarcina sa de
influentele nepriincioase de arti- povestitor. Apoi, prea multe a-
ficialitate ale gongorismului ro- manunte secundare pe alocurea,
manesc actual, ale carui fumuri amanunte si lungimi care ingreu-
poetul Linistilor de schituri le-a neaza istorisirea, pagubind prin a-
respirat o clipa si prea destul. ceasta simplicitatea de linie a po-
La hotarul dobrogean, nuvele vestirei Inshsi. Dar mal ales ant
si schite de I. Dongorozi, 1924, mai spus-o si cu prilejul aparitiei
tip. Scrisul Românesc". Acest al lui Filimon Hancu nu ma pot
treilea volum de insailari ale pro- defel impaca cu uncle trasuri de
zatorului craiovean (craiovean prin realism brutal, nu numai de pre-
adoptiune, moldovean de bastinb) zentare a cutarui subiect, dar chiar
Infatiseaza 11 schite noi, schite de inventie In sine (Vezi: Nor
zic, pentru ca nici una din aceste trecator), trasaturi care jignesc sim-
povestiri nu are amploarea unei tul estetic, casi pe cel etic al mul-
nuvele. Regasim In aceste carti tor cetitori, admiratori ai talentu-
aceeasi calitate de observator a lui D-lui Dongorozi, si care note
scriitorului care, aplecat asupra su- de brutalitate revin cu o frequenta
fletelor omenesti, le scruteaza si ce ar indica o pronuntata prefe-
noteaza, rece si putin batjocoritor rinta a autorului pentru cruditatt
chiar, slabiciunile eroilor sal, In de acest gen. Oare, ma intreb,
trasaturi precise si atat de taioase creatiunea artistica nu este si ea
uneori ca seamana a rautate. Cre- supusa, In inventiune, ca§i in exe-
ionul mesterului fixeaza pe hartie cutiune, unei limitari, a careia de-
fine jocuri de sentimente, obser- marcatiune, intre ceea ce poate fi
vatii de amanunte caracteristice, si ceea ce nu poate fi oblect de
invalite Intr'o non' de ironie, cum literatura, ne-o determin5 porun-
e in bucatile : Un suflet de artist, citor si gustul si simtul nostru etic,
ARIIIVELE OLTENIEI 565
precum i constiinta rolulut social tractele publicate separat. In ziva
de educator al artistului? in care Inchelem aceasta rubrica
Din punctul de vedere al lim- ne rarnane doar vreme si spatiu
bei bogate, colorate, de o plasti- abia pentru a mentiona urmatoa-
citate putin obisnult5, In care exce- rele cercet5ri: Revolufia hd Ho-
leaz5 D-I Dongorozi, afl5m si in ria ; Sufletul lui ,Saguna, de 1.
acest volum aceleasi frumoase ca- Lupas; Cum s'a alcâtuit tro-
Matt ale prozatorului viguros si difia nafionald despre originele
original, cu un progres In plus, PHI Romdnesti (articol deosebit
Intru cat provincialismele moldo- de interesant), de Al. Lapedatu ;
venesti sunt mai putin numeroase Romdnii din Peninsula Balca-
act si mai selectionate, stilul e mai nied, de Th. Capidan ; Viata si
literarizat, pastrandu-si totust ori- opera lui Daniel Philippide, de
ginalitatea sa.Exprestunica: Groa- N. Banescu; Notesul de insem-
za intepenita'n ghiare Ii falf5e ndri al lui S. Bdrnufiu, de G.
larg aripele despaturite..."si sunt Bogdan-Duicd ; Cdliitoriile Pa-
multe de acestea in paginele car- triarhu lui Macarie, de V. Bogrea ;
tii sunt demne de antologie. Mdrunfisuri istorico-filologice
In total La hotarul dobrogean" (Vd: Kara-Ulah, Ungro-Vlahia, 0
Insemneaz5 tin mare pas Inainte porecla a lui Mihai-Viteazul, Porecla
facut de scrittorul nostru In acesti Draculestilor st 0 insemnare veche
trei ani de zile, de dud a purces din satul Tunsi-Gorj, de pe la
pe taramul literaturii. 1790), de V. Bogrea Din Mis-
cellanea, sunt mai ales de retinut :
Anuarul Institutului de Is- Note de drum prin Serbia ale lui
torte Nationald dupe langa U- Szabo lossef, din calatoria ce ace-
niversitatea din Cluj an. 11, 1923, sta a facut prin 1872 pe la fratii
apare cu intarziere abia acum, la nostri de pe Valea Timocului.
finele anului 1924, dar nu din vina Despre deosebit de merituoasa
organizatorilor sat D-nii profe- Istoriografia Romdnd in 1921 si
sori Al. Lapedatu i I. Lupas. Des- 1922, de I. Craciun si I. Lupu, am
pre o parte din studiile si notele vorbit In nurnarul trecut al re-
publicate In acest volum arn facut vistei.
recenzit and ni s'au trImes ex- C. D. F.
566 A R HI V ELE OLTENIEK
Carti primite la Redactie:

Din Editura Cartea RomAneascA :"
Protozoarele, de Prof. I. Lepsi (Biblioteca Cunostiinte Folositoare).
Electricitatea atmosfericd, de C. BradAteanu 77 71
Lituania, de Prof. G. I. NAstase

Bucovina, de Prof. I. Simionescu /7
Finlanda, 11 11
Casa, /7 17 1/ 17
Omul dela Cucutent, )1
Cum sd ne ingrijim, de Dr. I. Bordea /7
Locomotiva, de Ing. A. Casseti

Cultura Legumelor, de Die Morlova.
Insaildri, de Mihail Lungianu.
Calendarul Gospodarilor, de I. Simionescu.
Opere complecte, vol. I de Al. Odobescu.
Poezii populare, de V. AlecsandrI (Pagini alese).
Legende istorice, de Bolintineanu )1
Povestea povestelor, de C. Stamati 17 77
Povestea ct inului, de I. Dragoslav 11
Alte Edituri :
La Fondation privee (Stiftung) dans le droit allemand, TezA de
doctorat In drept la Paris, de Marius Ridulescu.
Lespezi si moloz din templul lui Eptdaur, de Barbu L'AzAreanu,
Curtea de Arges, de Virgiliu DrAghiceanu.
Margaritare., publicatie ilustratA, pentru rdspAndirea operelor scriito-
rilor romAni, editatA de G. Filip.
Programme du gymnase grand-Ducal de Diekirclz (Luxembourg).
Tratamentul Cdrbunelui prin doze masive de ser anticarbonos pe
cale intravenoasa, de Dr. Aurel Metzulescu.
Linisti de schituri, poeme de Radu Gyr.
Tinerefd, versuri de G. Tutoveanu. Edit. Ramuri".
Zdri cle altd data, poezii de Ion Gane (R. SArat).
La Izotarul dobrogean, schite de I. Dongorozi.
L'Art populaire en Roumanie, par N. lorga.
La Roumanie pittoresque, 71
Lucrdrile Institutului de Geografie al Universitaiii din Cluj, vol.

I, 1922.
Cum putem normaliza viata politic& de M. Thedorian-Carada.
Anuarul Institutului de Istorie National& Cluj, an IL
AIIIII VELE OLTENIEI 567
Cronica Revistelor
Nuova Antologla (Roma) in mai bine de pravoslavnicii vecini
numArul sau din Septemvrie cu- de peste Nistru. La o asemenea
prinde o materie deosebit de in- propaganda folositoare sl opera de
teresantä. In Psihologia intera- l'amurire a strainatatei In privinta
liatd din urma rdsboiului, D-1 chestiunilor ce ne privesc, scriso-
L. Bonin constata ca, pe urrna de- rile pe care valorosul nostru di-
ziluziilor ce le-a adus Italia pacea, plomat D-1 Titulescu le-a adresat de
pica pe care Italienii o pastreazA curbnd la doua mari ziare engle-
fostilor lor aliati din rAsboi este zesti, cum 5i unui cotidian italian,
in masura inversa cu gradul de vin sa ne arate c'à in aceasta di-
adevArata responsabilitate pe care rectiune trebue indreptatA mai cu
America, Anglia si Francia o au temei grija noastrA.
fata de nemultumirile pricinuite Il Concilio (Foligno), II, 6, cu-
fratilor nostri peninsulari, resenti- prinde in sumarul s'au variat §I un
mentul popular fiind indreptat mai scurt istoric al celebrel Academia
ales spre Franta, printr'o preju- della Crusca,ceainfiintata In anul
decatA neintemeiata mai mult de 1582 de o m'AnA de prieteni flo-
cat dintr'o pricing obiectiva. Au- rentini, un fel de Ateneu unde
torul vede deci posibilA si doreste se faceau lecturi, se dlscutau lu-
o stransA apropiere intre tarile su- cruri de arta' si stiinta 5i se tineau
rori mai marl ale noastre.Hao- conferinte. In deosebi de alte so-
sril monetar in Europa ,si Soc. cietati de acest fel, Crusca Isi pro-
Nafianilor, de senatorul Maggio- puse a lucra un Dictionar al limbei
rino Ferraris, asteaptA si sperä nu- nationale. Prima editie a acestui
mai de la aceast5 institutiune in- vocabular apAru la Venitia in anul
ternationala o indreptare a actua- 1612 ; el este cel d'intdi dictionar
lei situatiuni economice dezastru- apArut in Europa. Tot acestei aca-
oase a celor mai multe dintre sta- demil se datoreste prima editie
tele Europei.D-1 Emil Panaitescu, critica a operei lui Dante Divina
profesor la Cluj, intretine pe cititor Commedia" din 1595. Printeun
despre Frontiera rdsdriteand a decret regal din Martie 1923 Aca-
latinitafii: Romdnia §q Basara- demia della Crusca se reformeazd
bia. Acest articol bine documentat pe baze moderne, sub protectia 5i
si de o logicA stransa in expunere, cu sprijinul Statului, dar cu oare
vine la timp si spung solide ade- care autonomie, propunAndu-si a
vAruri, Inteo vreme In care agenti elabora 5i tipAri un Mare Dictio-
ai republicei rosil isbutesc sA stre- nar al limbei italiene.
coare in presa italianA c5te o in- L'Europa Orientate (Roma)
formatiune mincinoasa, cu privire IV, 6 7 consacra acest numär
la jumatatea pArnbntului moldove- dublu Studillor Bizantine. Este deci
nesc ce ne fusese rApit un veac 51 deosebit de intetesant pentru bi-
568 A It HI VELE 0 LTENIEI
bliografia studiilor de aità si in- in .Cosmografia" lui Sebastian

fluentA bizantina', care se pot fo- Munster din sec. XVI, ne intretine
losi de cei cari ar urm5ri aseme- D-I C. J. Karadja.
nea cercet5ri in legAtur5 cu arta Revue Histortque du sud-est
romfineascd veche. Vezi in de- europeen, continuare a revistei
osebi articolele : Italia bizantmd, Bulletin de l'Institut pour l'étude
de Nicola lurch!, Studiile de artd de l'Europe sud-orientale", de sub
bizantina' in Italia din ultunii direc(ia D-lui lorga, apace cu No.
doudzeci de an!, de Antonio Mu- 1-3, avAnd ca secretar de redac-
noz, Pentru Istoria puterei bi- tie pe D-1 Prof. C. Marinescu, con-
zantine in Sicilia, de Biagio Pace, feren(iar la Facultatea de litere
cum si Impatatese bizantine, de din Capitald.Se publicA aci con-
Angelo Pernice. ferintele tinute de D-1 Profesor
Unione Storia ed Arte, (Rorna)
XVII, 100-102, Hand o dare de lorga la Sorbona In primAvara tre-
seamA a unei excursiuni a Soc. cutl, cu titlul de: Pdtrunderea i.
pentru Educatiunea si cultura po- deilor occidentulut in sud-estul
porului, al drui presedinte e bu- Europei in veacurtle XVII §i
nul prieten al nostru, D-1 Profesor XVIII-lea. Capitolele date in nu-
Romolo Artioli, Director al Mu- mIrul de fata sunt urmAtoarele
zeului Castel Sant Angelo, rela- 1) Primele contacturi, prin Con-
teazA c5 la masa luatd de parti- stantinopole si prin mijlocirea Gre-
cipanti Intre cari era si o ro- cilor, 2) Principatele romAnesti si
niAnca. : D-na RAdulescu, sotie a ideile din Occident, 3) Viena ca
D-lui Benedetto de Luca , D-I centru al ideilor venite din Occi-
Artioli a tinut o cuvAntare in o- dent si al spiritului revolutionar.
noarea României. Revista cu- De acelas : Problema pdrdstrei
prinde necrologul lui Armando Daciei, pe care o recenseazA in
Casalini, unul din cei 104 ex- ainAnunte colaboratorul nostru D-1
cursionisti italieni pe cari i-a con- V. Mihailescu ceva mai sus D-1
dus in tara noasta..Profesorul Ar- G. I. BrAtianu dA cAteva Note cu
tioli in toamna anului 1921. Era privire la un proiect de cdsatorie
un tAnär distins, cult, elocinte. ale Intre Implratul bizantin Mihail IX
clrui cuvinte au r5sunat calde in Paleologul si Catherina de Cour-
multe orase românesti din dru- tenay. Data aparifei Psaltirei
mul caravanei frAtesti, si care mai Scheiene o fixeazA D-1 I. Macu-
apoi a scris despre noi pagini pline rek, dupA descifrarea criptogramei
de entusiasm. dela sfArsitul psalmului 151, ca
Cronica numismaticd ci arlzeo- Hind anul 1482. Cu privire la a-
logicd, V, 51-52 aduce meritate ceastd chestiune i In legAturA cu
elogii celui care a fost Alex. G. ea, amintesc de cercetarea D-lui
Cantacuzino sprijinitor al Soc. Nu- C. Lacea: Copistil Psaltirei Sche-
misrnatico-RomAne Despre teh- iene" publicatA in Daco-Romania,
nica vechilor ateliere monetare, an III La urm5 dart de seanii si
ap cum aceasta se aflA descris5 recenzii.
A RH I VE LE OLTENIEK 56-9
Arhiva, XXXI 2, 3-4. D-1 Ilie nostiinta, ca din o suma de bani

Barbulescu urmärind problema Na- sa se faca un spital in Sofia, unul
§terea individualitdtei limbei ro- In Tulcea si unul in Braila, locul
mdne ,si elementul slay, cerce- lui de nastere. 0 culegere de
teaza rand pe rand cele sase ca- Poezii din tinereta lui Alexan-
tegorii de cuvinte slave socotite dra Hasdeu din 1850, cu foarte
vechi, care in paleoslovenica au frumoase accente lirice i patrio-
sunetele j k. Studiul e In con- tice, din care rezulta ca Alexandru
tinuare. Din articolul D-Iui N. Hasdeu a stat si In Moldova, ne
Bejenaru reiese ca Mircea LI Pre- prezinta D-I I. Negrescu In legä-
tendentul din timpul lui *tem tura cu aceasta anuntam ca D-na
cel Mare ar ii copil natural al lul M. Sergescu-Kasterska va publica
Vlad Calugarul i frate cu Radu in Revue Historique cateva noi lu-
cel Mare. Mo,steniri straveclzi crari inedite ale lui Thadeu Has-
in arta populard romdneascd ne deu, puse la dtspozitie de cel care
dovedeste D-1 P. Constantinescu- semneaza aceste notite. 0 ex-
Iasi Inter) deosebit de interesanta celentä recenzie a cartil, mult dis-
comunicare, pornind de la Egip- cutatä, Die Gepiden, a D-lui C.
teni, dela Asiro-Babilonieni i tre- Dincuiescu, cid D-1 Ilie Gherghel.
cand apoi pe la Daci. D-1 Bar-
bulescu atrage atentia asupra unei Junimea Literarei, XIII, 5-8,
Biserici a lui Matei Basarab la a isbutit in scurt timp, cu sfortari
Vidin, cu hramul Sfanta Petca" sacrificii demne de toed' cin-
(adica St. Vineri), din prima jurna- stea, a deveni una dintre cele mai
tate a sec. XVII, cu o inscriptie bune si mai frumoase publicatiuni
necomplet reprodusa de Boris Dja- periodice din tara. Mentionam din
kovici In Sbornik, 1900, Sofia, si alesul si bogatul sumar al acestor
pe ale carei ziduri s'ar fi afland din urma articolein afara de li-
resturi de vechi frescuri. Lega- teratura purl articolele:
Un ve-
turile intre Liberalii romdni ,vi chiu felon, care se spune a fi
vechii revolutionari bulgari ni le fost facut dintr'o arsa a calului liii
infatiseaza D-1 P. Constantinescu- Stefan cel Mare, felon pastrat in
1asi.Un numfir de Rusisme-Ru- biserica SI. Dumitru din Suceava;
tenisme in toponimia romdnea- Documente dela Familia Tdutu
scd din nordul Moldovei ne pre- §i altele de la Familia Petrescu ;
zinta D-ra Marg. Stefanescu. In o cercetare despre Viata si opera
continuare studiile despre: Dia- lui Cerna ; Insemndri vechi des-
lectele italiene de sud ci limba pre Biserrca Sf. loan cel Nou din
romdmi l cel despre Constantin Suceava ; Gramatica germ.-rom.
Serban domn.De catre D-1 Bar- lui Anton de Marchi din 1810,
bulescu se atrage atentia asupra Cernauti; 0 biografie a lui Zam-
testamentului pe care poetul bul- fir C. Arbure ; un articol de po-
gar Veliksin, care a trait in tine- menire la 400 ani dela moartea lui
rete, a invatat la noi in Ora, si Luca Arbore Hatmanul; la urma
care a murit la Paris in 1896, l'a recenzii multe 1 obiective, notite
lasat, si care trebue sa ne intere- interesante. Peste toate se simte
seseze. Acest Veliksin a dispus ingrijirea devotata pentru revista
prin testamentul sàu, drept recu- a D-lui Leca Morariu
C. D. F.
570 ARM VELE OLTENIEI
Reviste §i ziare primite in schimb :

Revistele: Nuova Antologia (Roma), an. 59, fasc. 1260. II Con-
cilio (Foligno), 11, 5, 6. Delta (Flume) II, 4 5. L'Europa Orien-
tale (Roma) IV, 6-7 Unione Storia ed. Arte (Roma), XVII, 100-102.
Bulletin de la Soc. Gen. d'Education et d'Enseignement (Paris) LV,
7, 8. L'Art a l'Ecole (Paris) XVI, 89, 90. Revue Franraise d'Orni-
thologie (Paris) XVI, 187. L'Athenee (Liege), VII, 10.Revista di se-
gunda Ensenanza (Madrid) II, 12. Revue Historique du sud-est eu-
ropéen (Bucarest) I, 1-3.Buletinul Soc. de pink din Cluj, torn. II,
fasc. 2 . Lucrdrile lnstitului de Geografie al Universitötii din Cluj,
vol. I. Buletinul Soc. Numismatie Romdtze, XIX, 49 50. Cronica
numismaticli ii arheolo,,ied, V, 49-52.Arhiva, XXXI, 2, 3-4.Gdn-
direa, IV, 2, 3.Cugetul Romdnesc, III 2-4.Viafa Romdneascd, XVI,
8, 9, 10.Buletinul Carfii, II, 8, 9.Revista Inveitdmdntului XII, 8, 9.
Via fa Noud XV, 6-7. Democrafia XII, 9, 10. Convorbiri Literare
LV1, Oct Junimea Literard XIII, 7-8.--Lamura V, 12,13.Societatea
de mdine, I, 32, 33.Tara Noastrd, V, 47, 48. Ideas EuropeatM, VI,
158.Revista tiinlified, X, 4.Natura, XIII, 10, 11. Peninsula Bal-
canied, II, 5, 6.Gdndul Nostru, III, 8-9. Pagini agrare $i sociale,
I, 10-12. Revista Moldovii, IV, 4, 5. Analele Rdmnicului-Sdrat, 1,
12.Gazeta Transilvaniei, LV, 7.Cosinzeana, VIII, 21, 22.Cele trei
Crisuri, V, 11-12.Roma, IV ,!7.Viata agricoM, XV, 19.Revista Teo-
logicd, XIV, 10-11.Inifierea, I, I.Victoria, VI, 61. Educatia, VII,
8 Romdma viitoare, IV, 10.Myriobiblon, I, 5-10. Clipa, 11, 77 .
Foaia Tinerimei, VIII, 19-20 Botosanii juridic, I, 1, 2.Ziarul Mkt-
torilor.Adevdrul Literar, V, 208.Miorifa, (Galati), III, 3-4. Econo-
mia Nafionald, XLV, 9-10.-7'ara de jos, I, 7-10.
Ziarele: Foaia Maramure$and (Sighetu-Marmatiei).Telegraful Ro-
man (Sibiu).Primdvara (Sannicolaul-M).Vointa Scoalei (CernAuti)
Desteptarea (CernAuti).Cultura Poporului (Cluj).Progresul (Oravita).
Carpatii (Brasov). Foaid Diecezand (Caransebes). Monitorul oficial
al ora$ului Timisoara. Drum Nou (T.-MAgurele) Foaia parohiald
din parohia Cdrdmidari (Bucuresti).Sdptdmdna, (Ploesti).
Din Oltenia: Nazuinfa, III, 3 Ramuri-Drum drept, XVIII, 22-23
Oltenia, cartea 11, fasc. 1 Gazeta &oalei, VI, 5-7. Rencqterea, III
11.Mdntuitorul, I, 5-6.Flarnura, 11, 9.si Grafica Románd, 11, 21,
apar In Craiova, cum si ziarele : Vremea Noud, Robia Modernd, --
Foaia pentru popor,Oltenia Econornicd,Liberalul,Straja,Brazda-
Din T.-Severin: Datina, II, 9.si ziarul Cerna. Din Caracal : Fdclia,1II, 1.
Din Calafat: Slove, II, 10.Din Filias: Cuveintul Parohiei.
ARHIVELE OLTENIE1 571
Tab la de Materii
ANUL III
Artleole:
Al. Bdracild. Insemnki de drum prin Gorjiu : Polovragi, Ben-
gesti, Ckbunesti pag. 467
Figuri ()Rene : I. G. Bibicescu . . . . , 421
loan C. &laid. Oltenia sub Austriaci ; un document carto-
grafic pag. 111 si 233
I. Bianu. Despre Moara de hArtie" pag. 2
G. Bogdan-Duicd. Craiova de odinioarA, dupA cAlgtorii strkni
pag. 8
Lucian Costin.Glosar de cuvinte dialectale din Banat 381
G. Mil. Demetrescu.Craiova in veacul trecut pag. 119, 217 si 315
I. C. Filitti. Banii i Caimacamii Olteniei . . . . pag. 193
N. T. lonescu.Mivarea populaVunei RonfAniei pe 1921 si 1922
pag. 489
Theodor lonescu.Din istoria scolilor cratovene . . . 401
D. lzverniceanu.Pagini din istoria Banatului si scriitorii bA-
nateni pag. 393 si 485
C. J. Karadja CAteva costume romAnesti din vechime pag. 3
Ceva despre Turnul-Rosu , 97
Oltenia dupà memoriile Generalului Von Ba-
uer (1778) pag. 225, 302, 410 si 504
R. S. Molin. Hore voinicesti din Banat . . pag. 24 si 129
CAteva insemnki cu privire la dialectul din Banat
pag. 311
C. Rddulescu-Motru. Figuri Oltene : Autobiografie . , 327
C. V. Obedeanu.Rolul Olteniei la intronarea Fanariotilor pag. 12
Anton Oprescu.Importanta studiului numelui de persoane 20
Din Toponimia Olteniei 290
Traian Simu. Carasova i Crasovenii . 477
Al. A. Vasilescu.VAmile Olteniei sub Austriaci . 370
Oltenia preistoricA :
N. Plomor.lnsemnAtatea cercetkilor preistorice in Oltenia pag. 33
Othrie insforitA in Oltenia 132
PI Cioburi incrustate in alb 137
ObsidianA in Oltenia 137
572 ARHIVELE OLTENIET
N. Ploppr.-Roata olarului pag. 238

, Din oläria preistoricA a Olteniei . . . , 241
. Lipsa cremenei lustruite in Oltenia . . . , 241
M. Roska. - Noi date cu privire la ceramica cordat5 . . 131
Sfaturi practice ,, 242
Acte §l Documente:
Acte vechi inedite (1643, 1782, 1785, 1815) comunicate de Al.
BArckilA pag. 138
Zapise privitoare la Tigani (1805, 1815, 1829) comunicate de T.
G. Bulat pag. 149
Acte oltene din sec. 17, 18 $i 19, referitoare la vii (1697, 1699,
1727, 1810) comunicate de T. G. Bulat . . . pag. 330
Zapise dela Pdr$cov-Romanafi (1762, 1778) comunicate de 1. Con-
stantinescu pag. 43
Jalbd dela Clo$ani-Mehedinfi (1848) comunicat5 de N. G. Din-
culescu pag. 46
Hoteirnicie dela Gro$erea-Gorj (1824), corn. de acela§ . ,, 144
Documente din colecfia M. Sdulescu (1655, 1699), de acela§ , 243

Zapis din Negoe$ti-Mehedinfi (1781), cotn. de acela§ . 248
,,
Zapis $i carte domneascd din Negoe$11-Mehed. (1629, 1650) 430

,,
Carte de judecatd din Negoe$ti-Mehed. (? 1790 1800 , 518

Zapis pentru o vie (1807), com. de acelas 520
Acte ,Fi scrisori din trecut (1743, 1781, 1772, 1802, 1817, 1752,
1731, 1752) corm de C. N. Mateescu pag. 336, 427 §i 515
Hrisov p. mo$ia Obedinu-Dolj 1724), comunicat de C. V. Obe-
deanu pag. 142
Carte domneascd dela Matei Basarab (1633), de acela§ , 245
Din Drdgneiu-Mehedinfi (1699), comunicate de N. Plop§or pg. 41
Carte de scuteald (1829), de acela§ , 142
0 dieta din 1687 , de acela§ ,, 149
Carte domneascd de boerie $i scuteald (1826), de ace1a§ ,, 431
Zapis pentru satul Vdrbila de jos-Mehedinfi (1649), de acelas ,, 432

Cartea lui Antonie Vodd ceitre mcindst. Sadova-Dolj (1669) , 513
Cartea Ispravnicilor Scaun. Bucure$ti catre aceea$i (1676) , 515
Carte de reinoire a boeriei (1820), comunicatA de D-na Elena 1.
StAncescu pag. 45
Note *1 ComunicAri:
Insemndri mdrunte, de Dr. Od. Apostol pag. 535
Vederi din Oltenia de I. C. BkilA 521
ARIIITELE OLTENIEI 573
Samboteanca, de G. Bodgan DuicA pag. 250

Musca columbacd (din isvoare ungure§ti) de Dr. V. Bologa 444
De prin Bucovina romkneascd ci instrdinata de Stef. Bosie , 50
Columbaca in paraiele Doljiului, de acela§ . . . . 260
O rectificare istoricd, de acela§ 35G
Foi de zestre oltene$ti, de T. G. Bulat 47
Inscripfii din Bis. Olteniei: Cernefi, de acela§ pag 250 §i 433
O corespondenfd dela Craiova din 1846, de acela§ . pag. 339
O statistica a Craiovei din 1838, de acela§ . . . . , 535
Din insemndrile unui naturalist, de R. I. CAlinescu pg. 347 §i 441
O poezie necunoscutd Ina a lui N. Nicoleanu, de Ilie Constan-
tinescu pag. 156
O rectificare, de acela§ 255
Muzeul national din Chisindu, de G. Mil. Demetrescu 439
Din gura poporului despre Tudor din Vladimir, de G. Dumitre-
scu-Bistrita pag. 255
Pasdri rare, vizitatori ai farii noastre, de Ion escu-Argetoaia 151
Manuscriptul unui bandfean despre Moldova inainte de 1848 de
D. Izverniceanu pag. 223
.Musca Columbacd in cronicari, de C. V. Obedeanu . 525
Note mdrunte : 0 foaie de zestre, de I. PAsculescu . 535
Mdruntipri, de Plop§or , 65
Insemndri mdrunte : Dobripn, de Plop§or , 155
, Muscu, A$teamdt, de Plop§or . . 345-
0 scrisoare a lui General Ndsturel despre mo$ia Negoiul ,, 529-
Contribufie la Lista Banilor $i Caimacamilor Olteniei, de G. Po-
boran pag. 437
Pentru o istorie a Craiovei, de D. D. Stoenescu pag 55 §i 341
Din lucrdrile lui Aug. Pessiacov a . . pag. 157
Notife astronomice, de Ing. Al. Popescu . . . pag. 445 §i 528
Comunicdri mdrunte pag. 446
Addenda et corrigenda de M. Theodorian-Carada . , 531
Din trecutul Craiovei, de A. Vasculescu 526
Oltenia culturalã:
Moartea lui Aug. Crainic, de A. Mihulet pag. 67
Mobilizarea culturald a preofimei oltene, de Pr. I. G. Ghia , 68
Mixarea culturald in T.-Severin,.de A. B. . . . . , 74
, i n Craiova, de Fortunato pag. 76, 166, 261,
351, 447 §i 537
574 A RII I VEL E 0 LTENIEI
Tot despre Miscarea cultural& craioveand, de Prof. I. Simionescu

pag. 542
Miscarea culturald in Calafat, de C. G 169
in Caracal, de II. Const. . . . , 267
Darea de seatnd a Soc. Prietenii pinteig . . . . , 161
Expozifia de picturd G. Teodorescu-Romanati, de C. D. Fort. pg. 80
Cronicd dramaticd, de Fortunato 82
Din T.-Severin 272
Expozitia Severo Buradescu-Burada de C. D. Fort. . , 457
Vizita medicilor delegafi ai Ligii Nafiunilor in Oltenia, de D.
I. Atanasiu pag. 449
Rdbojul nostru, de C D F ,, 544
Expozitia regionald a jud. Mehedinti, de G. Flancu ,, 547
0 scrisoare a Abatelui H. Bteuil 551
Festivitate culturald in Temipara 552
Cronica *tlintifla:
Restaurarea Alhambrei, de T. G. Bulat pag. 90
1nsemndri geografice $( istorice . . . . pag. 173 §i 275
Oameni fosili din epoca aurigniand de Ch L pag. 87
0 foarte interesanid descoperire istorica ,, . ,, 171
Experienfe asupra variabilitafei sexelor 172
Rostul rnuzeeelor etnografice ,, , 273
Cum a fost descoperita America 274
Berea la vechii Mexicani ,, , 274
Incercdri de imunizare contra tuberculozei 355
Teoria nouci asupra cancerului , 356
Sclipirea stelelor n . . . . ,, 356
Suferinfele exploratorilor muntelui Everest de Ch. L. 459
Arheologia in State le Unite ,, 553
Antropologia in India ,, 553
Neoliticul in Sahara . 554
acuintele Giganfilor in Danemarca ,, ,, 554
Energie: Concepfii moderne ,, 555
Uncle a fost raiul pdmtintesc , 557
Epidemii de sughit 558
Recenzil :.
Despre Spiritism, de C. M. Ciocazan, recenzata de Dr. Ch. L. pg. 58
Craiovegii, de I. C. Filitti, recenzatà de N. G. Dinculescu , 63
.Studi sulla Romania 91
ARIIIVELE OLTENIE1 575
Scavi eseguiti da privati nel territorio Pompeiano, de Matteo

Della Corte pag. 93
Novacula, de acela§ , 93
O cdldtorie pe apele romane $i Basarabia in 1835, de C. J
Karadja pag. 94
Discorso sulla Lingua Valacca, de Cardinalul Guiseppe Mez-
zofantl pag. 175
Novelle romene di Michaele Sadoveanu , 175
Invdtdmantul Istoriei Artelor la Universitatea dela Cluj, de Co-
riolan Petran pag. 177
Quelques considerations sur le service consulaire, par C. J.
Karadja pag. 177
Un vechiu cimitir romanesc, de D. M. Roska . . , 178
Bordeiul in Oltenia, de N. Plop§or pag. 178
Rolul istoricului de artd romand in Transilvania, de Coriolan
Petran pag. 178
Petra Rares, de I. Ursu 179
O pagind asupra evenimentelor dela 1854, de C. V Obedeanu
pag. 179
Alrnanahul Graficei Romane" , 180
Vocabularul Tipografului roman, de V. Molin 180
Pagini de literaturd veche, de N. Dräganu . 181
Toponirnie $i Istorie, de acela§ 181
Copi$tii Psaltirei Sdzeiane, de C. Lacea 181
Raporturile linguistice slavo-romane, de Th. Capidan , 182
Buletinul Soc. Reg. Rom. de Geografie pe 1922 . . , 182
Calendarul National al ziarului America" . . . . , 183
Anuarul Soc. Lit. scolare Gr. Alexandrescu" . . . , 183
Credinfa mea, de T. Bucurescu 184
Dacia in anticitate $i evul mediu, de I. Andrie§escu, recenzatà
de N. Plop§or pag. 176
La Catalogne et l' Armenie au temps de Jacques II, par. C. Ma-
rinesco, recenzatá de T. G. Bulat . . . . pag. 277
Antologia rumena, de Carlo Tagliavini , 278
La reforme agraire en Roumanie et les optants hongrois de 7 ran-
sylvanie p ag. 278
La Medecine au temps des Plzaraons, par Dr. Jules Guiart , 279
Notes ethnologiques sur la 7 ransylvanie, de acela§ . , 280
La monografia del Profesore Della Corte su la Groma" de P. E.
Bilotti pag. 280
Menirea etnogtafiei in Romania, de G. Valsan . , 281
576 ARDIVELE OLTENIE.1
Contributii la o Biografie a lui Nicolae Bdlcescu, de P. P. Pa-

naitescu pag. 281
Scrisorile lui Kelemen Mikes, de C. J. Karadja . . . 282
Vlahii si Morlacii, de Silviu Dragomir pag. 282
Fragmente din Cronica Sarbeasca a lui Brancovici 283
Raportul Comis. Monumentelor Istorice pentru Transilvania de
C. Daicoviciu pag. 283
Cercul pintific Craiovean, de Marin Demetrescu . . 283
Poezii alese, de Elena Farago 283
Prozatorii spanioli contemporani, de Al. P. Telega . 284
Filimen Hdncu, de I. Dongorozi 284
Moldova dintre Prut si Nistru, de Dr. P. Cazacu, recenzata de
Dr. Ch. L. pag. 357
Unamuno, de Al. Telega 360
Drumuri si cetdti romane in Banat, de Tr. Simu . . 361
Banatu-i fruncea, de Gh. Garda 362
Pictorul T. Aman, de G. Oprescu 362
Anton Bacalbasa, de Barbu Lazarescu 364
Operele unui singuratec, de Gr. Tau§an 364
Taranismul un suflet si o politica, de C. Radulescu-Motru 365
Amintiri dintr'un castel la Nistru, de S. Reli . . . . 365
luventus, de Matteo Della Corte . . . , . . . . 461
Colonizarea &abilor in Banat, de Tr. Simu . . . , 461.
Un manuscript al Efimeridelor" lui C. Caragea Banal, de P.
P. Panaitescu . . . . . . . pag. 462
Istoriografia Romand in 1921-22, de Craciun §i Lupu 462
Cercetdri somatologice, de Dr. Apostol . . . . . . , 462
Le probleme de l'abandon de la Dacie, de N. Iorga, recenzata
de V. Mihailescu . . . . . . . . . . . pag. 559
Notiuni de igiend, de Dr. Ch. Laugier, rec. de acela§ , 560
Anthologie, Romiinischer Lyrik, de Dr. Albert Flachs . , 560
Infiintarea Mitropoliilor in Munt. si Mold. de C. Marinescu , 561
Avram Iancu, de Dr. Silviu Dragomir. , 561
Curtea de Arges, de Virgiliu N. Dfaghiceanu . . . , 561
Buletinul Comis. Mon. Istorice pe Ian.Mart. 1924 . , 562
Tratamentul cdrbunelui, de Dr. A. Metzulescu . . . , 563
Linisti de schituri, poeme de Radu Gyr . 563
La hotarul dobrogean, de I. Dongorozi . 564
Anuarul Institutulut de Istorie Nationald, an. II . . 665
Toate cartile fara notatie speciala au fost recenzate de C. D. Fort.
Cronica Revistelor:
Tinuta de C. D. Fortunescu pag. 185, 286, 367

Carasoveni Nicolint Loga

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carasoveni Nicolint Loga

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NUL II No.16. Noun.

1. r-r1 "il : .Avan L to-5-A 1)211.*

AL. BARCACILA T. G. B UL A T ILI E CONSTANT.

lnsemnAri de drum prin. Gorjin . . . Al. BArcAcild

Pentra recenzii, sehimb de reiste si oni-ce priveste partea redactionahl

I D-no Mitu Andreesen, Craiova . : . . 2000 lei g

Insemnäri de drum prin Gorjiu:

thorn, care numärd intre strämo§i un Mihalu, spatar al lui

al 15 lea, i-a pierdut legAtura cu legAnul strAvechiu. Prin-

ddruit Dumnezetz cu sterna t1r11 de Domnie pe bunul crep

Intre Blahnita si Gilort, aproape de inpreunarea lor la

gu§orul .intreg sunt pironiti in vale : Dumineca e zi de tArg.

mitirul Spitalului, monumentul celor 79 soldati §i 1 ofiter,

zilele marlei (sic) sale lo Alicsandru Ipsilant Voivod, teat

Pictura, care acoperA in intregime zidurile interioare si

tionalá picturA bizantinA. Minunat zugrAvit este Pantocra-

dreptilor" adunati la poartA, pe care le o deschide Sf. Pe-

tindei Isus Hristos o Emanuil" (cu noi este Dumnezeu)

terilor zugravi. Pe icoana Fecloarel citim : .1832 in 19

RezematA de zidul pronaosului stä o lespede mare de

Aceste daruri nu le mai are astAzi biserica, läsatd fArA

Comuna aceasta in istoria judetului Cara§-Severin are

cnear pe un anume Bazarad" (de ce nu Basarab ?). La

Calugarii Franciscani, ca pretutindeni unde erau catolici,

tul desnationalizati, precum s'a intamplat 0 cu Cra§ovenii

incursiunilor turcesti depe atunci, ce nelinisteau intreg Balca-

camasa (cuplia") de un brau numit canite. In picioare

Femeile poarta o cAmasA (cusulia) lungd, aproape pana'n

Crasovenii sunt oameni foarte religiosi, inchisi la fire,

curte, afard de june, fiind intAmpinati de tatAl fetei. Cei so-

intorcandu-se la casa miresei, ospAtul sä continue din nou.

Pagini din istoria Banatului

Un alt rede§teptAtor al Romanilor banateni, cat §1 a ce-

preparandia din Arad, iar mai tarziu fu numit directorul

sentimentului national §i redesteptarea culturii nationale in-

cativa ani inainte de revolutia din 1848 a trecut la la§i,

tator. Flind eliberat din inchisoare, la 1848, a convocat o

Mi§carea populatiunei Itomaniei

Mi§carea populatiunei in cei doi ani de care ne ocupAm

1 1921 31 717 2.151 86.641 45.693 2.941 40.948

I 1922 15.275 852 55.658 35.630 2 011 20.029

Dobrogea 1921 6.923 238 28.527 14 506 548 14 021

Transilvania, J 1921 61.302 3 364 175 216 117.552 2 325 57.664

Cele cloud fenomene naturale (na§terile §i decesele), din

la finele lid la finele lui

In Moldova 2 171.000 §1 2.208.000 locuitori

Oltenia . . 1.420.000 ,, 1.440.000 i

In tara-veehe (total) . 7.636.000 7.770.000 )7

, Basarabla . . . . 2 620 000 2 665.000 97

Bucovina . . . . 826 000 835.000 17

Transilvania,Banat,etc. 5.173 000 5.230 000 )7

ln Romitnia (total) . . 16.255.000 16.500.000 19

In cazul and aceste evaludri ar fi juste, recensämAntul

Cred cd nu e lipsit de interes sd ardt ad §1 rezultatele

Italia 37.276.738 1921

Olanda . 6 865 314 s

Danemarca . . . 3.289.195 1921

si in 1922 cu 37.679 fata 1920, an in care, ce e drept, se

Anglia si Walles 20.5 1921

tiut este cd §i inainte de rdzboi in acesie tad coeficien-

( 1920 221.451 85 6 37.308 14.4

RepartizAndu-i dupd sex, ndscutii-vii au fost in total, In

cutii-vii din tara intreagA pe anii 1920, 1921 §i 1922, se

Ortodoxi (gr.-or.) 402.883 74.7 465.699 75.6 463 962 75 6