Corneliu Stoica Obstea Evreilor Din Targu Ocna

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
Corneliu Stoica
Obştea evreilor din Târgu Ocna
Scurtă istorie ilustrată
Carte apărută cu sprijinul Primăriei oraşului Târgu Ocna
DTP, design grafic şi copertă: Corneliu STOICA
Coordonator: Maria DOHOTARU
Editor: Editura Magic Print, Oneşti
Cuprins
Tipărit: Tipografia Magic Print Oneşti Târgu Ocna, oraş istoric şi turistic ............ 4
Descrieri ale oraşului Târgu Ocna din
c(
zt..) @ Editura Magic Print Oneşti
secolele XVIll-.XX ................................ „ •• 14
o Editură recunoscută de Ministerul Educaţiei naţionale prin Consiliul Evoluţia populaţiei evreişti din
:::> Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior
~
cc (CNCSIS} - Cod 345.
Târgu Ocna .........................„ •••••••••••••••••••••••• 28
•c(
I- Lumini şi umbre în istoria evreilor din
z Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice Târgu Ocna .................................................. 48
c mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.
cc Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv Şcoala Primară Israelită Mixtă
g autorului I autorilor. Târgu Ocna .................................................. 72
w
cc Contribuţii cultural-ştiinţifice ............... „ 76
~
c(
w
Indexul numelor de familie evreieşti din
I-
CI>·
Târgu Ocna (1774-1998) „„„„„„„„„„„„„„ 81
a:i
o Descrierea CIP Sinagogile, expresia tradiţiilor evreieşti 82
a Bibliotecii Naţionale a României Locurile sacre, cimitirele evreieşti „.„„„. 88
STOICA, CORNELilJ Remember ................................................ 94
Obştea evreilor din Târgu Ocna : scurtă Bibliografie selectivă „„„„„„„„„„„„„„„„. 96
istorie ilustrată I Corneliu Stoica. - Oneşti :
Magic Print, 2019 Abrevieri
Conţine bibliografie CPI = carte poştală ilustrată Ocna/ Town of the
TAR = Corneliu Stoica, romantic years, A
ISBN 978-606-622-422-2 Târgul anilor romantici, century ofTârgu Ocna
Un secol de istorie illustrated history, Oneşti,
323.1 ilustrată a oraşului Târgu Editura Magic Print, 2018
Corneliu Stoica
Obstea evreilor
'
din Târgu Ocna
Scurtă istorie ilustrată
EDITURA MAGIC PRINT

Oneşti, 2019 MUP
MAGIC PRINT
Pitorescul acestei zone a fost remarcat încă
Târgu Ocna. din secolul al XVIII-iea de călătorii străini care
au vizitat oraşul, dar şi de călătorii români
• • (suverani, oameni politici, scriitori, pictori etc.)
oraş 1stor1c încântaţi, în egală măsură, de frumuseţea acestor
locuri.
Oraşul are coordonatele geografice de
şi turistic 26°37'12" longitudine estică şi 46"16'48" latitudine

nordică şi se găseşte la o altitudine de 263 m. Ca
teritoriu, 4.740 ha, este printre cele mai mici oraşe
din judeţul Bacău. Din acest punct de vedere
poate fi comparat cu oraşele Comăneşti, Moineşti
O
raşul Târgu Ocna este situat în SV şi Oneşti, dar are un teritoriu mult mai mic faţă de
judeţului Bacău, într-o zonă depre- oraşele Dărmăneşti şi Slănic-Moldova. Să nu
sionară, la contactul dintre munţi şi uităm că în secolele trecute, când exista „Dome-
dealuri, pe cursul mijlociu al râului Trotuş, la niul Ocnei", teritoriul său includea şi pe cele ale
ieşirea acestuia din defileul de la Cireşoaia. staţiunii Slănic-Moldova şi ale comunei Târgu
Cadrul natural în care este situat oraşul este Trotuş de astăzi.
pitoresc: râurile ce confluează aici, dealurile aco- Se poate remarca prezenţa unor căi rutiere
perite cu livezi, viile şi pădurile ce străjuiesc loca- importante în apropiere (E 574, la cca 14 lan, sau
litatea, defileul Trotuşului de la Cireşoaia (Bo- E 85 la cca 51 km), care asigură legături rapide cu
gata-Poieni), prelungirile muntoase ale Nemirei marile centre urbane ale ţării. în secolele trecute,
sau ale Culmii Berzunţului dau un farmec aparte
acestui oraş-staţiune balneoclimatică. ~ Vedere panoramU:ă a On&JUlui Târgu Ocna, de pe
Muntele Măguro. (2016) (foto: Sergiu Adrian PĂUN)
„drumul Braşovului•, prin pasul Oituzului, şi Localitatea Târgu Ocna, atestată documen-
„drumul Ghimeşului", prin pasul cu acelaşi nume, tar încă din secolul al XV-lea (15 martie 1410), a
lega oraşul de Transilvania, iar din Târgu Ocna cunoscut, de-a lungul timpului, mai multe stadii
porneau mai multe drumuri ale sării, active şi în socio-geografice: de sat (1410-1709), de tirg
secolul al XIX-iea, „drumul Ocnei• (Târgu (1709-1774), de or&f (1774-2002), de staţiune
Ocna-Galaţi), „drumul Sculenilor", drumul turistică de interes naţional (2002-2013) şi de
Ocna-Leova şi „drumul Lipcanilor". staţiune balneoclimatică (din 2013).
Oraşul, din punct de vedere administrativ, Administraţia locală a fost exercitată de:
este constituit din localitatea componentă prin- Cămara Ocnelor (secolul al XVI-lea-1846).
cipală Târgu Ocna şi două localităţi: Poieni şi Eforie (1846-1864). Primărie (1864-1950).
Vâlcele. Sfatul Popular (1950- 1968), Consiliul Popular
Nu doar pitorescul zonei, dar şi bogăţiile (1968-1989) şi Primărie (după 1989).
subsolului (sare, petrol, izvoare minerale, gresie, Oraşul Târgu Ocna a fost reşedinţa unor
argilă, gips, potasiu, ozocherită etc.) au atras subunităţi administrativ-teritoriale : de ocol
atenţia autorităţilor statului şi ale străinilor şi au (1741-1864), de plasi (1864-1950) şi de raion
contribuit la dezvoltarea economică a acestei (1950-1968).
localităţi şi a celor învecinate. Târgu Ocna a fost, în primul rând, un dar al
Vatră de locuire străveche (aşezarea neoli- „sării" şi, în al doilea rând, al poziţiei geografice de
tică de la Podei, cetatea dacică „Utidava•, de pe excepţie. Localitatea a atras, de-a lungul secolelor,
dealul Titelca), cu sate atestate încă din secolul al mulţi străini (secui, ţigani, armeni, evrei, greci,
XV-lea, Târgu Ocna se afinnă ca singurul centru albanezi, germani, francezi, italieni). care au jucat
de exploatare a sării din Moldova, sare pe care a un rol important în viaţa economică, socială şi
exportat-o timp de câteva secole pe trei conti-
nente. ~ Vederepanoramiai de noapte a ora1ului Târgu Ocna,
depeDealulMunarJu(2017)(foto:DanSULTĂNEL)
culturală a oraşului. Turistic „Creangă", mai multe pensiuni turistice şi
Ridicându-se spectaculos în timp ce, în restaurante).
secolul al XVIII-iea, vechiul târg Trotuş decădea, Istoria oraşului a fost marcată de încercări
Târgu Ocna, timp de aproape trei secole, a fost, dramatice: războaie pustiitoare (secolele XVII-
fără îndoială, cea mai importantă aşezare de pe XX), incendii devastatoare (secolele XVIII-XIX),
Valea Trotuşului. Ea a eclipsat, până la mijlocul epidemii de holeră şi tifos (secolele XIX-XX).
veacului al XIX-iea, Bacăul, centrul de reşedinţă al Incursiunile armatei maghiare (1637, 1653), a unei
ţinutului. A urmat o lungă perioadă de stagnare, armate turco-tătare spre Transilvania (1659), a
dar şi de încercări dramatice care au marcat detaşamentelor poloneze (1686), a cătanelor
evoluţia oraşului. austriece (1717, 1737), a armatelor austriece şi
Ridicarea, după 1950, a unor puternice turceşti (1788), prezenţa eteriştilor şi a turcilor
centre urbane muncitoreşti, municipiul Oneşti şi (1821), soldată cu represiuni şi incendieri de case,
oraşul Comăneşti, prezenţa staţiunii balneo- prezenţa armatei revoluţionare maghiare condusă
climatice de renume Slănic-Moldova, au constituit de generalul Bem şi a celei ruseşti (1848), încar-
elemente care au contribuit la dezvoltarea mai tiruirea trupelor ruseşti (1849 şi 1854), o povară
lentă a acestui vechi oraş şi la pierderea rolului de apăsătoare pentru locuitorii oraşului, Războiul
centru de influenţă zonală pe care l-a preluat, pentru Întregirea Neamului (1916-1918), când în
după 1956, municipiul Oneşti. După 1989, a conti- apropierea oraşului s-au dat unele dintre cele mai
nuat regresul demografic şi economic şi abia după sângeroase lupte (Oituz, Coşna şi Cireşoaia), Al
anul 2002, când oraşul dobândeşte statutul de Doilea Război Mondial (1941-1945), regimul
staţiune balneoclimatică, se vede un început de comunist (1947-1989), au marcat profund evoluţia
progres legat de promovarea serviciilor turistice oraşului Târgu Ocna.
(Baza turistică de agrement „Salina", Compex bal-
near „Măgura", Parcul „Măgura", Complexul ~ Strada Victoriei (astăzi, Carol I) în primiii ani ai
regimului comunist (1958) (colecţia foto: Corneliu
STOICA)
Oraşul Târgu Ocna a avut un destin dra- şului", este evocat cu nostalgie dar şi cu revoltă
matic, putând fi socotit cu adevărat un oraş nedisimulată de scriitorul Gelu Ionescu în cartea
martir. Transformat 1n ruine 1n timpul Războiului sa, Covorul cu scorpioni, Douăsprezece frag-
pentru Intregire Naţională (1917), reîacut cu greu mente memorialistice (Iaşi, Editura Polirom.
1n anii perioadei interbelice, este demolat aproape 2006). ,,Din curtea casei bunicilor se mai vedeau,
complet în anii regimului comunist Ritmul demo- ceva mai îndepărtate, dealurile pe care se dăduseră
lării vechilor clădiri este ilustrat de cel al construi- teribilele bătălii în primul război mondial şi mai
rii noilor blocuri: 9 (între 1963-1970), 35 (între ales monumentul înalt, de piatră, un fel de turlă de
1971-1980), 21(între1981-1989) şi 15 (după 1989). biserică ce fusese ridicat în cinstea eroilor. El
Deceniile 8 şi 9 ale secolului trecut au fost devas- străjuia dealul Măgura - câte miîguri vor fi fiind
tatoare pentru patrimoniul arhitectural şi istoric în toponimia românească ? - unde urcam, câteo-
al oraşului distrugându-se practic „centrul isto- dată, direct din parcul Nastasaki; sus era o prive-
ric", adică .,inima oraşului"'. Camillo Sitte re- lişte frumoasă, cu valea Trotuşului şi calea ferată
marca, pe bună dreptate, că urbanismul ,..este do- pe malul lui; în jurul monumentului erau poieni
meniul în care greşelile, odată făcute, cu greu mai frumoase, liniştite păduri de stejari. Totul în
pot fi remediate" şi că „absenţa gândirii, comodita- dimensiuni moderate, aşa cum sunt în general
...... tea şi lipsa de bunăvoinţă l-au condamnat pe cetă Subcarpaţii noştri. Monumentul era în părăsire şi
10 ţeanul oraşelor moderne să trăiască spectacolul ajunsese un fel de WC public şi se cam zguduise şi
.... abrutizant al etern aceloraşi imobile de raport şi
aliniamente defaţade. " Inceputul demolării oraşu
la cutremurul din '40, nici nu ştiu dacă nu s-a
dărâmat după cel din '77. Dincolo de Măgura era
lui de către comunişti, amurgul vechiului târg şi drumul spre Slănic-Moldova, mergând mult înspre
distrugerea strhii principale (actuala strada Carol
~ Strada Carol I (fo1tl Vidoriei, între 1949-2018);
I), „stupid-fermecătoarea stradă principală a tutu-
blocurile noi au înlocuit v"hiul centra istoric (2017)
ror târgurilor din lume, centrul de atracţie al ora- (foto: Cornelia STOICA)
munte. Ca să ajungi în parc şi la stadionul nou con- abundente iarna ne chemau la derdeluşuri pe care
struit, unde jucam baschet vara, trebuia să treci pe nu le slăbeam nici cand eram în ultimele clase de
un pod peste Trotuş, pod care de mai multe ori liceu. Erau şi vreo câteva case boiereşti chipeşe,
fusese luat de apele mari. ln parc erau brazi, stejari acum în paragină, căci fuseseră de mult părăsite de
şi platani mari, un chioşc în care, pe timpuri, cânta proprietari. Apoi, în anii nebuni, aproape totul a
fanfara militară, bănci pentru odihnă şi un stabili- fost distrus şi înlocuit cu zidăria morbidă a blocu-
ment de băi termale, părăsit, în ultimii ani, chiar rilor-tip, pe care eu nu le-am văzut, am refuzat să
înainte de a mai fi mers pentru ultima oară la mai merg după construirea lor, care a desfigurat
Târgu Ocna, adică prin 1965, după ce ai mei se orăşelul şi a sacrificat şi casa bunicilor mei."
mutaseră la bloc la Oneşti. Târgu Ocna era un Am redat această tristă evocare din perioada
orăşel curăţet cu acel farmec desuet al târgurilor în care buldozerele au demolat vechile clădiri ale
moldoveneşti; avea, în afara străzii principale, oraşului fără ca nimeni să remarce că nu doar
comerciale, poate o sută de case mai arătoase, două clădirile au dispărut ci şi două minorităţi impor-
biserici domneşti, un liceu, două gări, o cazarmă, o tante din istoria oraşului: evreii şi armenii.
sina.gogă părăsită din anii '50, un cinematograf, Menţionaţi pentru prima oară în 1742, istoria
...
12
câteva şcoli, dintre care una, de meseri~ fusese
fondată de străbunicul meu. preotul Diaconescu,
cred că acum mai bine de o sută de ani; o seamă de
obştii evreilor din Târgu Ocna se în.tinde pe 277
de ani, aproape trei secole de convieţuire alături
de comunitatea târgocneană, fiind parte a istoriei
~ cârciumi şi multe case de tip ţărănesc, cu cerdacul multiseculare a acestui vechi oraş moldav. Despre
cufundat în verdeaţa livezilor şi grădinilor de zar- luminile şi umbrele din viaţa unei obşti bine
zavat. Avea canalizare şi lumină electrică cu mult integrată în destinul istoric al oraşului Târgu
înainte de războiul al doilea. Relieful lui era vălurat Ocna scriem în continuare.
şi deci deloc monoton, iar Trotuşul îl străbătea la
~ Monumentul Eroilor, de pe Muntele Măgura (2018)
una din marginile oraşului. Clima dulce, zăpezile
(foto: Daniel NECULA)
--•12
trăsăturile caracteristice ale oraşului. în puţine
Descrieri descrieri se fac referiri şi la evreii care se stabiliseră
la Târgu Ocna pe la jumătatea secolului al XVIlI-
ale oraşului lea.

Preotul secui Peter Zold. în călătoria sa din
anii 1766-1767, descrie sumar târgul Ocna. care era
„renumit din pricina ocnei sale de sare" şi unde
Târgu Ocna locuiau „alături de unguri, (...) evrei, greci, români,
armeni („.) şi câţiva turci':
După 1776, austriacul Franz-Josef Sul.zer,
din secolele autorul cunoscutei lucrări Geschichte des trans-

alpinischen Daciens (Viena,1781). călătoreşte pe
văile Trotuşului şi Oituzului Cu această ocazie
XVIII-XX vizitează şi Târgu Ocna, descriind ocna de aici şi

masivele de sare de la Grozeşti.
Medicul şi naturalistul austriac, de origine
ezvoltarea remarcabilă a oraşului bretonă, Baltazar Hacquet, întreprinde în 1788,
D Târgu Ocna. de la sfârşitul secolului

al xvm-lea, va continua şi în prima
jumătate a secolului al XIX-iea. Acest lucru se
când trupele austriece erau prezente în Moldova. o
călătorie prin mai multe părţi ale acestei provincii,
inclusiv pe Valea Trotuşului Vizitează cu acest
prilej Târgu Ocna. „Când am ajuns acolo, am găsit
reflectă şi în descrierile lăsate de unii călători străini
sau români în trecere prin această zonă. Unele acest târg prefăcut aproape tot în cenuşă. Nici chiar
descrieri swit succinte, făcând trimitere la existenţa bisericile - în afară de una singură -, înconjurată cu
ocnelor de aici, altele swit mai ample şi surprind ziduri - nu fuseseră cruţate, căci turcii pustiiseră
acest loc, cand au trebuit să se retragă înaintea
armatei prinţului de Coburg. Chiar şi instalaţia de la
ocnă, toate vârtejurile şi celelalte sisteme de ridicare
au fost arse sau nimicite în altfel şi, de asemenea.
săpăturile ocnei au fost dărâmate sau inundate, iar
locuitorii care nu apucaseră să fugă la timp de
această grozăvie au fost târâţi de acolo, împreună cu
vitele ce puteaufi de folos".
O descriere mai amplă a oraşului o face
preotul secui Gego Elek în 1836 cu ocazia docu-
mentării întreprinse în localităţile din Moldova
locuite de ceangăi. După ce a trecut prin satele de pe
cursul superior al Trotuşului, Ciugheş, Brustu-
roasa, Comăneşti, Dărmăneşti şi Dofteana, Gego
Elek poposeşte în Târgu Ocna. wAcesta este primul
târg pe care l-am văzut în Moldova, pe malul stâng al
Trotuşulu~ având circa 4.000 de locuitori. Printre
...
casele sale de lemn niciuna nu este construită cu etaj;
cele mai noi sunt mai ftumoase, dar cele mai vechi
constau numai din ferestre şi cerdac. (.„) ln oraş
...
15
merită uliţa în formă de L, <Unde se face> negoţul şi
~ O scenă la groapa Ocnelor (Desen de Gheorghe

Asachi, publicat în. „Calendar pentru români pe anul ®m~~n'b .llA Jl.'p®n~
1849"} ®Im tedl!G)p .
unde, pe lângă alte mărfuri, pot fi văzute holerca şi tioară, care estepaveluită."
tăiţeii. Cel mai important <lucru> este <ocna> de sare, Inegalabilă rămâne descrierea făcută de
de la care oraşul şi-a primit numele. ln prezent sunt scriitorul Costache Negruzzi, care în urma celor
~
z două <ocne> pe lângă oraş şi la deal.1n cea dintâ~ se aproape două luni de şedere în târg, în anul 1852,
u taie sare pentru o plată infimă de către locuitorii din ne-a lăsat printre cele mai frumoase pagini scrise
o
=>
t!>
împrejurimi scutiţi de dări, iar în cea de a doua, robii despre această localitate. „După ce deci, ca din po-
a: osândiţi la detenţiune pe termen lung <extrag sare>, veste, am mai trecut un deal, o vale ş-o limbă de pă
·~ în cantităţi stabilite. ". dure, am zărit în depărtare Târgul-Ocnei, închis între
5.....I
=> Nu numai călătorii străini ne lasă impresiile munţi, aşa fel încât se pare că în văgăuna aceea se
CI>•
~ lor despre acest târg, ci şi unii călători români care sfârşeşte lumea.(...) Cămara este cantora sărării/or,
o cunosc bine zona. Astfel, la 1849, Mihalic de dar înfiinţă ea este curtea Târgului-Ocnei. Aice se con-
w
Ci! Hodocin, un cunoscător al locurilor, în articolul centrează toate interesele, nu numai a rufetaşilor, ce
a:
w Sarnitele sau ocnele Moldovei, ne lasă o fru- şi a orăşenilor. De la Cămară se împrăştie favorul
•
a:
u moasă prezentare a târgului. ,,Politia Ocna, pe râul şi dezgraţia, dragostea şi urgia, binele şi răul. Într-un
răpede Trotuş, fiind aşezată la poalele munţilor, este
CI)
w
c
cuvânt, ea este o autoritate mai mult sau mai puţin
pitorească şi apărată fiindu de vănturile de Nordu, însemnată, după gravitatea cămăraşului. "
.... vegetaţia se face totdeauna timpurie, aerul cel bun Perioada de la cumpăna veacurilor XIX-XX,
16 înriurează asupra sănătăţii locuitorilor dintre carii este, rară îndoială, cea mai frumoasă şi romantică
..... mulţi agiungu la adănci bătrăneţe. Ear acei tineri perioadă din istoria acestui oraş. Clădiri frumoase,
poartă în faţă semnele unei constituţii puternice şi în parcuri, locuri de promenadă şi agrement, maga-
caracter voioşia şi săninătatea. Drumurile cele grele zine, hoteluri şi restaurante, cinematografe, o lume
şi neîndemănate pănă aice, n-au împedecat să
străbată cultura şi tonul cum ce însamă în saţietatea ~ CPI, Centrul oraşului Tcli:JU Ocna, Editura P.
aleasă. (...) Multe alte case au sporit această poli- Poppa Ssori, circulati 1908 (TAR, p. 9);
... Sinagoga Mare
...
...
17
Îaxă griji, încă departe de tragediile războiului. lugubru, cenuşiu, la poalele dealurilor sterpe.
Ne-au rămas câteva frumoase descrieri ale oraşului Salinele, Ocnele-mari, în care trudesc să extragă
din această perioadă, scrise cu sensibilitate, talent, sarea din măruntaiele pământului, la lumina
admiraţie şi o notă de melancolie. torţelor, într-un semiîntuneric din care răzbate un
Maria Cantacuzino-Enescu scrie din per- murmur de purgatoriu, asudă sute de ocnaşi.»
spectiva celei caxe a cunoscut, prin evocările Şi George Sion-Gherey. în revista „Buciu-
mamei sale Alice Rosetti, epoca de glorie a mul român„, din 1882, se dovedeşte un îndrăgostit
„Castelului Negri„. Iată cum îşi aminteşte întâl- iremediabil de farmecul acestei localităţi. „Oraşul
nirea cu acest tulburător oraş. ,.Pe la şapte seara, Târgul-Ocna, prin posiţia sa variată şi frumoasă,
în măreţia apusulu~ Târgul Ocna! ln sfârşit! Pe atrage iubirea tuturora ce au prilejul de al visita.
malul drept al Trotuşului, pe care berlino. albă de Încunjurat mai de toate părţile de munţi stâncoşi
praf înaintează urmându-l de la Târgul Trotuşulu~ acoperiţi cu păduri, şi şerpuind la poalele lor, în
cocioabe joase, albastre şi verz~ ca la Orăşa - dar nepasare, Trotuşul pe patul seu sgrimţiros, înfăţo
mai numeroase - şi străzi desfundate cu noroi gros şază ochilor o privelişte din cele mai minunate.
sau colb, prin care se scurge o apă puturoasă şi în Nopţile de vară petrecute la băile din târgul Ocna
...
18
mijlocul cărora o grămadă de plozi evrei se joacă,
ţipă. Ici-colo, câte o căsuţă curată de gospodar
român, se iveşte surprinzător, albă şi îngrijită
este tot ce poate fi mai pitoresc; luna ce străbate cu
razele sale văgăunele munţilor, când auzi în
depărtare jalnicele doine cantate cu multă dulceaţă
~ printre prăvăliile crăpate ale lui David Şloim, Iţic de flăcăi şi fete ce şi-au dat cuventul de întălnire,
Grinberg, Naum Weis, Ruckenstein şi alţii, cu
grădina curată plină de brazi şi pomi fructiferi ~ CPI, Salutări din T.f. Oma, Vitdaea pnnwlă tn
pitici, decorată cu globuri mari de sticlă de culoare apre partea Hotelului Repl, Editura neprecizată,
roşie, galbenă şi albastră. Ceva mai departe, faţă în circulată 1908 (TAR. p. 14);
~ Sinagoga Mare
faţă cu vârful albastru al Măgurei, penitenciarul
Salutări din Tg.-Ocna.
Vederea Generală in spre partea Hotelulni Regal.
...
...
19
când auzi resunand buciumul în depărtare, când Moldova întreagă. cu liniştea oraşelor sale, cu străi
vezi lumini ce licuresc unele în oraş, altele pe nii de tot soiul lipiţi de pământul ei: armeni, greci,
dealuri, aerul cel curat, adierea zefirului, aceste dau nemţi desnaţionalizaţi şi deveniţi români, cu nelip-
o mulţămire nespusă sufletului." siţii evrri, cari, aici ca şi peste tot, n-au pierdut o
Duiliu Zamfirescu, romancier şi diplomat de iotă din tipul şi năravurile tradiţionale."
carieră, în notele sale de călătorie din 1883, ln inegalabilele pagini scrise de Al. Vlahuţă
intitulate Din munţi, De la Bucurefti la Târgu în România pitorească (1901) nu lipseşte şi
Ocnei, scrise într-un stil dezinvolt, în care evocarea acestor locuri. ..Din vatra Oneştilor facem
reportajul se împleteşte cu consideraţiile politice un ceas, cu trăsura, până-n Târgu-Ocna - un
şi sociale, î.şi demonstrează vocaţia plastică a celui orăşel drăguţ, cuibărit pe apa Trotuşului, între
deprins "" desena cu fraze şi a colora cu vorbe" în măguri acoperite cu vii şi livezi. Lăsăm în dreapta
descrierea cadrului natural al oraşului. „ Târgu- gorganul vânăt, cu vestitele-i ocne, cari din tim-
Ocnii e aşezat într-o vale, pe care o formează mun- purile cele mai îndepărtate şi-au deschis ţării nes-
ţii de sare de prinprejur, vale ale cării panorame se fârşitele lor bogăţii de sare, ş-o luăm cătră apus, pe
desfăşură în depărtare pe toată albia Trotuşului, drumul uscat şi colburos al Slănicului. „
până spre satul Oneşti. De la schitul Măgura, care e Mihail Sadoveanu, în cele trei luni petrecute
...... aşezat spre apus, pe una din coastele cele mai ridi- în garnizoana din oraş (1903), a cunoscut bine
20 cate ale muntelui, te uiţi în Târgu-Ocnii, ca într-o împrejurimile şi tot ce avea caracteristic urbea.
.... lingură. Orăşelul e vechi. O mulţime de case, a
căror ruine par a vorbi de o mărire oareca1'e, stau în
~ CPI, Stilutări din Tg. Ocna, Veickr. gmerali cu
picioare ca nişte documente ale trecutului, dove- fosta ndnă Nqri, Ctisa Boris0111i Podul pate Trotuf,
dind viata ce erau siliti să ducă multi dintre boierii Editura Socec & Co., BUCU1'efti, circu1ată 1912 (TAR,
noştri d~ pe vremuri, ~nd năvăleau 'turcii or tătarii p. 15);
~ Sinagoga Comercianţilor
în ţară. ln acest targuşor, s-ar zice că e rezumată
o 1J cn 1 a cu fosta ruina Ncgrr
d B h te Trotuş
...
...
21
„Orăşelul, curăţel cu case albe şi plin, slavă Dom- dela Târgul-Ocnei, care fierbe de lume în aşteptarea
nului, de crâşme, se întinde pe lângă Trotuş. Apă şi primirea zilnică a oaspeţilor pentru băile din
limpede ca lacrima: unde-i de două staturi de om, Slănic. Hamalii trec încovoiaţi sub bagaje, tineri
se văd pietrele fundului. Pe malul dinspre târg, eleganţi stau de vorbă în atitudini ca la fotograf
stângut se înşiră căsuţele mahalalelor şi case vechi Evrei poftesc la oteluri. Afară aşteaptă o sumă de
boiereşti, cu cerdacuri. Peste apă treci pe poduri de birji curate, pe capra cărora ţerani cu pălăriuţe
lemn care se clatină sub paşi. Şi dincolo, vii, livezi, rotunde mână iuţii cai mărunţi de rasă moldo-
şi grădina Nastasache cu băi de piatră şi c-o apă ce venească. Ocna începe printr-un bulevard foarte
miroase destul de urât, dar pe care oamenii o beau cuviincios, bine pavat cu piatră din aceste părţi. O
până ce-şi fac pântecele dobă. Dincolo, stăpânind gospodărie comunală bună, care se vede şi mai
toată valea, se înalţă, drept, cu coama zbârlită de departe: este o piaţă cu un întreit felinar, este o gră
copaci, muntişorul Măgura. (. ..) Iar în orăşel, când dină publică; cele trei biserici, din veacul al xvm-
căsuţe de mahalagii, când clădiri mai arătoase, ba lea, mari, puternice, elegante, sunt foarte bine ţinu
şi străzi pietruite. Iar lângă şandramalele care ne te; locurile sunt împrejmuite. Stradele romăneşti,
ţin loc de cazarmă, grădina publică.„ O măsori care se înfundă şi la vale, pietruite aspru şi aproape
...
22
uşor, făcând zece paşi la dreapta şi alţi zece la
stanga. Şi cum inserează, vin boeri cu pălării tari şi
cucoane gătite, ş-o muzică de alămuri începe a face
lipsite de lumină, au case - dintre care unele foarte
frumoase - de o îngrijire şi o curăţenie desăvârşită.
Hanurile le ţin şi Armenii; (.„) Partea din strada de
~ un vuiet, de urlă toţi cânii împrejurimilor." căpetenie pe care o au Evreii e mai curată decât în
Şi marele istoric Nicolae Iorga vizitează
oraşul în 1904, lăsându-ne câteva impresii şi con- ~ CPI, Tg. Oma, Vederwl genenaLl cu prim4ri4 nod,
sideraţii istorice despre oraş, salină, penitenciar şi Editura neprecizată, Bucurefti, circulată 1924 (I'AR., p.
vechile biserici ale acestuia. ,,Linia se arcuieşte
18);
acum, şi în curând trenul e oprit în gara cea mare ' Sinagoga Comercianţilor
T O na. \ ere Oener IA <'ll l'nmărm nonă
alte locuri: descopăr o papetărie, o legătorie de cărţi, ură înăbuşite în dosul zidurilor groase ale
o fotografie; târgul a căpătat de curând o şcoală închisorii, cu pioşenia şi filantropia unor localnici,
practică de meserii." cu dorul de studii depărtate sau de călătorie a
~ La începutul secolului trecut, fermecătorul altora, o lume pe care războiul o va nărui fizic dar
z
u
o oraş oferea următorul tablou vizitatorilor. Era un şi moral. O lume pierdută pentru totdeauna,
=> oraş care număra 8.033 locuitori cu 500 de contri- rămasă doar în conştiinţa urmaşilor.
t!>
a: buabili. Avea primărie, judecătorie, poliţie, 2 şcoli Perioada interbelică a fost una de recon-
·~ primare de băieţi şi tot atâtea de fete, care erau strucţie a oraşului distrus de război, dar întreruptă
5.....I
=> frecventate de 381 de băieţi, respectiv 222 de fete. brutal de norii negrii care prevesteau cel de Al
CI>•
~ Mai exista o şcoală armenească şi 5 belferii. Un Doilea Război Mondial. Pentru comunitatea
o număr de 11 biserici ortodoxe, un schit de călu evreiască din Târgu Ocna se anunţau timpuri
w
Ci! gări pe muntele Măgura, o biserică armenească, tulburi, care vor distruge pentru totdeauna ideea
a:
w alta catolică şi două sinagogi întregea imaginea de acasă, aşa cum fusese Târgu Ocna până atunci.
a:
u unui oraş cu o personalitate distinctă. Zestrea Regimul comunist a încurajat emigrarea evreilor,
edilitară a oraşului includea pe lângă cele amintite
CI)
w care vor pleca spre Israel, lăsând în urmă părinţi
c
mai înainte un spital public şi altul al peniten- care se vor stinge treptat, spre a se odihni pentru
ciarului, o farmacie, un penitenciar, numit şi vecie în cimitirul de la marginea oraşului.
„Castelul", două cazărmi, una în centru şi alta în
~ CPI, Tg. Ocna, Vedem& gmerali, Ştefan Antorulf
Geoseni, un foişor de foc în curtea localului
Librar Tg. Ocna, Fotofilm Cluj, Târgu Ocna, circulată
primăriei, cu un serviciu de pompieri, două gări, 1937 (TAR, p. 25); ~ Sinagoga Mare
feredeu, grădină publică şi multe altele·. ~ CPI, Tg. Ocna, Vederea generală, Editura Librăriei
Aceasta era lumea vechiului târg antebelic, Auchber& Târgu Ocna, ci.rculati 1923 (TAR, p. 20-
animată, pitorească, tihnită, dar şi cu trudă 21);
încrâncenată în adâncurile ocnelor sau durere sau ~ Sinagoga Comercianţilor; Sinagoga Mare
...
...
25
...
26
~
...
...
27
subgeneraţiei oraşelor din secolele XVI-XVIII,
cunoscând un ribn maxim de creştere în secolul al
Evoluţia XVIII-iea (o creştere teritorială de 11503 şi a

populaţiei de peste 2003)- Am putea socoti seco-
lul al XVIII-iea ca „secolul Târgului Ocna':
populaţiei Urmărind creşterea demografică a princi-

palelor localităţi moldovene în această perioadă
putem considera Târgu Ocna printre oraşele mari,
evreieşti din
la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi prima
jumătate a secolului al XIX-lea, şi printre oraşele
mijlocii, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.
Târgu Ocna în 1774, cu cei 3535 de locuitori, ocupa locul

al doilea, după Iaşi. De la 1742, când este men-
ţionată prezenţa unui evreu la Târgu Ocna, numă
rul evreilor stabiliţi este redus. Catagrafia din
e la începuturile sale, populaţia Târgu 1774 indică 6 case ale evreilor, dar nominalizează
D Ocnei era eterogenă din punct de
vedere etnic. Astfel, alături de moldoveni au mai
doar 5 (Moisa, Lupul, Avram, Ursul şi Dii).
în 1803, cu cei 3035 locuitori oraşul ocupa
convieţuit, de-a lungul secolelor, secui, unguri, locul al patrulea după Iaşi, Botoşani şi Bârlad.
germani, anneni, greci, evrei, turci, italieni, alba-
nezi etc. ln epoca modernă, cu deosebire în ~ CPI, T41JU Oma, Vederwl gmenaLl cu Pom1ima
Comunală, Editura Ad. Maier Ic D. Stern, Bucurefti,
perioada de trecere de la feudalism la capitalism
circulată 1911 (TAR. p. 36);
(1741- 1864), localitatea Târgu Ocna cunoaşte o
' Sinagoga Mare
evoluţie spectaculoasă. Localitatea aparţine
Tărgu - Ocna Vedere cu Pompieria Comunală
...
...
29
Bărbaţi Femei Feciori Fiice Me$eriile l\liedomostii de clţi evrei ~
Catagra.6.aJidovilor trăind în Târgul-Ocnei, ia.cută la
se află în T.-Ocnelor 12-13 maiu de Isprăvnicia de Bacău în urma cererii
1 2 3 { s 6
comitiei de cercetare (1836)
1 1 - 2 Croitor Chidalea Boroh. După Corneliu Stoica, lltorla ilmtratl a O.nlfalul Thp Ocna, Din cele
1 1 - - Croitor LeibaHaim. mai ~echi timpuri pan1Ia1918, Oneşti, Editura Magic Print., 2009, p. 304.
- I I - Croitor Bora Haim Văduva.
1 1 1 2 Sticlar Lupu!Isac. Catagrafia din 1820 înregistrează 4365 de locuitori
I 1 3 1 Rachier Meir Sucevianul.
l I - - Ahtarlic Naftule sin Meir. din care, doar 9 evrei (Marcu, Iosâp, Iosâp, Herş,
1 I - - Lipscan Zisul Herşcu). Beniş, Iancu, Isac, Avram argintar şi Moisă, sudit
l 1 4 1 Ahtarlic Şulem sin Ioseb Bllanul.
austriac).
l I - 1 Mărunţquri Pascal Iuster.
în 1832, cu cei 5012 locuitori, ocupa locul al
1 I - 1 Rachier DavidEni.
1 1 1 1 Croitor Şa~iMan:ul şasele~ după Iaşi, Botoşani, Galaţi, Roman şi
l 1 4 1 Rachier Solomon Şetfu:J.
1 I 1 1 Ahtarlic Meir !sac Starostile.
Bârlad. Catagrafia înregistra la rubrica Evrei cu a
1 1 3 2 Velnicer Herşcul losep. lor familii şi slugi următoarea statistică: 23 evrei,
l 1 1 1 Haham Mendel Isac. 26 evreice, 30 feciori, 21 fete, 2 slugi şi 5 slujnice,
1 1 - - Mlnmţquri Haina şîn Mendel. în total 107 suflete. în ţinutul Bacău, obştile
l 1 3 1 Velnicer Iancul Isac..
1 I 2 1 Rachier UrsuJDavid. evreieşti din Bacău şi Moineşti erau mult mai
1 1 1 1 Ahtarlic MoîsiCros. numeroase. La Moineşti, catagrafia de la 1832
l 1 -1 4 Croitor IţicLupul.
menţionează 193 de evrei. Această situaţie se va
1 I 1 - Croitor Şmil Leibovici.
1 1 - - Feredier Herşcu Kohn. păstra până în zilele noastre, când aceste comu-
l 1 1 2 Croitor David Moin~teanul nităţi se vor stinge prin emigrările masive din
1 I 1 1 Croitor David Iaşanul.
1 1 - 1 Croitor Marcul Ladr. secolul trecut.
l 1 - 1 Ahtarlic Leibul He11cul.
~ CPI, TârJU Ocna, Strada Carol I, Editură
- - - - Adică douăzeci şi şcue bărbaţi, neprecizată, circulată 1904 ('I'AR. p. 30);
26 "7 28 28 douheci şi şapte femei, douăzeci fi ~ Privălii evreietti
optfeciori şi douăzeci şi optfete.
în urma tulburărilor iscate de procesul de 1860, este o creştere importantă, dar ponderea
sacrilegiu intentat celor şase evrei din Târgu comunităţii evreieşti în populaţia oraşului rămâne
Ocna, Isprăvnicia ţinutului Bacău efectuează una destul de mică.
prima catagrafie a evreilor, care înregistrează şi Trebuie subliniat şi faptul că Târgu Ocna a
profesiile practicate de aceştia (vezi tabelul de la fost cel mai mare oraş nereşedinţă de ţinut din
p. 30). Moldova şi până la 1859 cel mai mare oraş al
Catagrafia din 1845 trece la rubrica Litera E ţinutului Bacău. în anul 1774, populaţia Târgu
- prescrierea jidovilor: "29 raiale, 6 sudeţi, 5 Ocnei era de 10 ori mai mare ca a Bacăului, în
w bătrâni nevolnici, 2 văduve, peste tot alcătuiesc 1803 de 3 ori, în 1832 de aproape 2 ori, pentru ca
i=· suma de 42 liuzi, cuprinşi în ciastia roşie, în tot în 1859 populaţia Bacăului să întreacă pentru
:5
::::> târgul: 10 croitori, 5 care specularisesc din prima oară pe cea a Târgu Ocnei, 8972 de
a..
o
a..
picioare, 14 alte bresle"). locuitori ai primului faţă de 8295 de locuitori ai
<(
j::.
în 1859, cu cei 8195 de locuitori, ocupa celui de al doilea oraş.
3o locul al unsprezecelea în ierarhia oraşelor din În a doua jumătate a secolului al XIX-iea,
Moldova, după Iaşi, Botoşani, Galaţi, Bârlad, Huşi, populaţia oraşului staţionează (8460 locuitori în
~
Piatra Neamţ, Roman, Focşani, Fălticeni şi Bacău. 1871). în Budgetul de veniturile ordinare a
Recensământul populaţiei din anii 1859-1860, comunei urbei Ocna pe anul 1899-900 (tipărit
socotit ca prim recensământ modem, înregis- în 1900) aflăm amănunte despre populaţia
trează la rubrica Jidovii pământeni, 77 capi de oraşului. După statisticile dinainte de 1899, oraşul
familie, 234 membri de familie, cu un total de 311 avea o populaţie în regres, de 7496 de suflete din
suflete. în acelaşi an, la Moineşti, sunt înregistraţi
~ CPI, Salutări din Tg.-Oma, Strada Carol I spre
822 de evrei, iar în târguşoarele din apropierea Cazarmă, Editură neprecizati, circulată 1905 (TAR, p.
Târgu Ocnei, 141 de evrei la Căiuţi şi 162 de evrei 31);
la Valea Rea. De la 6 evrei, în 1774, la 311 evrei în .J. Prăvălii evreiefti
Strada Carol I. qre Ca.carma. Salutări dw Tg.-Ocnn.
care, 3811 bărbaţi şi 3685 femei. După religii, 5109 care ajunge la 12588 de locuitori la recensământul
erau ortodocşi, 711 catolici şi 1598 mozaici. din 1930. Obştea evreiască numără 913 suflete,
Reprezintă apogeul demografic al obştii evreieşti deşi în cele trei decenii de la începutul secolului
din Târgu Ocna. în 1898, s-au născut 305 copii, trecut mulţi evrei au emigrat spre America sau
159 băieţi şi 146 fete, din care 194 ortodocşi, 35 Franţa. Situaţia din secolul al XIX-lea se păstrează
catolici, 76 mozaici şi au decedat 248 de persoane şi acum. La Bacău trăiau 9593 de evrei, iar la
din care, 139 bărbaţi şi 109 femei, iar după religie, Moineşti 1761, fiind comunităţi mult mai repre-
174 erau ortodocşi, 36 catolici şi 38 mozaici. zentative în demografia localităţilor respective.
Sporul natural era unul pozitiv. Recensământul Perioada cea mai dificilă din existenţa obştii
din 1899 dă o populaţie de 8033 de locuitori. evreilor din Târgu Ocna, ca de altfel a tuturor
Populaţia oraşului a stagnat până la Primul Război evreilor din Europa, a fost cea dintre anii 1940-
Mondial. La recensământul din 1912 sunt înregis- 1944, perioadă de persecuţii, pogromuri, deportări
traţi 7989 de locuitori. După 1900 asistăm la ale populaţiei evreieşti. Recensământul din 1941
emigrarea multor familii de evrei spre Franţa şi înregistrează oraşul Târgu Ocna cu o populaţie de
Statele Uni.te. Printre familiile care au emigrat în 8899 de locuitori din care, 780 de evrei. O
această perioadă (1905) a fost şi cea a lui Lupu statistică întocmită de Federaţia Comunităţiii
An.cel, care va avea trei generaţii de urmaşi cu Evreieşti din România arată că la 1942 mai
cetăţenie americană. rămăsese un evreu în Târgu Ocna şi unu în
Primul Război Mondial cu pierderile de Moineşti şi 13038 de evrei la Bacău, unnare a
front, oraşul aflat luni de zile sub bombardament
inamic, tifosul din 1917, emigrările spre locuri mai ~ CPI, T4rp Ocna, Stnul4 Carol I apre Caarmă,
liniştite, au contribuit la diminuarea populaţiei Editura Ad. Maier & D. Stern. Bucurefli. circ:ulată
1908 (TAR. p. 33);
oraşului. Revirimentul economic din perioada
' Prăvălii evreiefti
interbelică duce la o creştere a populaţiei oraşului,
evacuărilor din vara anului 1941. Evrei evacuaţi oraşul până în 1953, alţi peste 250 vor emigra în
din Târgu Ocna la Bacău, au fost nevoiţi să Israel în anii 1958-1965. Din cei rămaşi, circa 20
presteze muncă obligatorie (curăţenia munici- odilmesc în cimitirul evreiesc (nou), decedaţi în
piului), sub supravegherea Prefecturii Bacău, care perioada 1970-1998, iar restul, cu o singură
plătea o parte din suma datorată pentru munca excepţie, au emigrat în Israel până în 1989.
acestora. Această perioadă a durat până Ia înce- Populaţia oraşului a cunoscut perioade de
putul toamnei anului 1944 (sfârşit de septem- creştere demografică (1835-1860, 1912-1940,
brie-început de octombrie. când evreii târgocneni 1948-1992). datorată dezvoltării industriale şi
au avut permisiunea de a se întoarce la casele lor. comerciale, de stagnare (1774-1835, 1860-1912),
Pentru această perioadă dificilă (1941-1944), din când se atinge un maxim de dezvoltare, şi declin
viaţa obştii evreilor târgocneni, nu avem statistici demografic (1940-1945, 1992-2019), datorat pier-
care să ne arate câţi dintre ei au murit la Bacău derilor din timpul războiului, decăderii indus-
(boală, bătrâneţe), câţi au plecat spre Palestina (de triale a oraşului. Populaţia evreiască înregistrează
ordinul zecilor) şi câţi au preferat să rămână în două perioade: de creştere progresivă (1774-
Bacău (de ordinul zecilor). După 1945, odată cu 1899) şi scădere progresivă (din 1899-2019); de
instaurarea regimului comunist, populaţia oraşu Ia un evreu (1742), la 6 (1774), 107 (1832). 311
lui are o creştere uşoară, de la 8899 locuitori în (1859), 1598 (1899), 913 (1930), 780 (1941), 500
1941 Ia 9796 de locuitori în 1948. După unele (1945), 50 (1970), un evreu (2019). Doar cele două
mărturii, circa 500 de evrei au revenit la Târgu cimitire mai amintesc de cât de importantă a fost
Ocna până în 1945. oştea evreilor din Târgu Ocna în ultimele 3 secole.
Odată cu instaurarea regimului comunist în • CPI, Tg. OCIUI, Strtula Ctl7011 njic"'4 dllpl rliboild
România şi înfiinţarea statului Israel, în 1948, 191~1918, Editura S. A. Griinberg, Târgu Ocna,
dorinţa multor familii evreieşti din oraş a fost circulată 1933 (TAR. p. 47);
aceea de a emigra Peste 150 de evrei părăsesc "' Prăvălii evreiefti
ocupau cu negoţul şi crâşmăritul. Catagrafia din
1774 consemnează nu mai puţin de 27 de meserii
Meşteşuguri. practicate de locuitori, dar nu menţionează vreun

meseriaş evreu. Abia catagrafia din 1820 ne preci-
zează meseria unuia dintre cei 9 evrei şi anume pe
comerţ.
Avram, argintar. Catagrafia evreilor întocmită de
Isprăvnicia ţinutului Bacău ne oferă o primă ima-
gine legată de ocupaţiile acestei comunităţi, care
profesii număra 107 membri (26 bărbaţi, 27 femei, 28 băieţi

şi 28 fete). Catagrafia înregistrează: 9 croitori
(Ghidalea Boroh, Leiba Haim, Bora Haim Văduva,
liberale Şapşi Marcul, Iţic Lupul, Şmil Leibovici, David

Moineşteanul, David Iaşanul, Marcul Lazăr). un
sticlar (Lupul Isac), 4 rachieri (Meir Sucevianul,
Dezvoltarea economică a oraşului Târgu David Eni, Solomon Şerfui, Ursul David). 5 ahtarlici
Ocna în ultimele două secole are unele particu- (Naftule sin Meir, Meir Isac Starostile, Moisi Gros,
larităţi faţă de celelate oraşe ale Moldovei. ln Leibu Herşcul). un lipscan (Zisul Herşcul). 2 care
economia oraşului, industria extractivă (a sării şi a vând mărunţişuri (Pascal Iuster, Haina sin Mendel),
petrolului, de la mijlocul secolului al XIX-lea) a 2 velniceri (Herşcul Iosep, Iancul Isac). un haham
deţinut primul loc ca pondere economică. Meşteşu (Mendel Isac) şi un feredier (Herşcu Kohn). Din cei
gurile, mica industrie, activităţile comerciale şi
transporturile, odată cu construirea căii ferate) • CPI. T4rp Ocna, Stratla Carol I .pre Caarnail,
deţineau o pondere mai mică. Evreii stabiliţi. în Editura neprecizată, circulati 1923 (TAR, p. 41);
Târgu Ocna, pe la mijlocul secolului al XVIll-lea, se ' Prăvălii evreiefti
26 menţionaţi, 10 sunt meseriaşi, 14 se ocupă de oraşului. Apar meşteşuguri noi. Pietre funerare
w negoţ şi doi de nevoile spirituale ale obştii. săpate îngresia din carierele de pe valea Slănicului
..... Ponderea în economia oraşului este încă nesemni- le regăsim în cele două cimitire evreieşti. Pe la 1880
~
w ficativă. Catagrafia dughenelor din 1830 înregis- apar bijutierii evrei veniţi din Bucovina: Spaier,
a:i
:J trează un total de 115 dughene, din care 25 Ratter şi Block. Prima tipografie a aparţinut lui
Ci;
w aparţineau evreilor (peste 253). La 1839 erau 25 Sache Riveanu. În 1905 se stabileşte în oraş
LL.
o
a::
negustori evrei dintr-un total de 88, iar catagrafia tipograful evreu Simon A. Griinberg, care a tipărit
D....
din 1845 consemnează 29 raiale (evrei pământeni), 6 de-a lungul câtorva decenii, lucruri interesante. Pe
1-".
a::
w sudiţi (supuşi ai unor puteri străine), 5 bătrâni lângă tipografie existau şi edituri, librării şi
::!!:
o nevolnici, 2 văduve, în total 42 evrei cuprinşi în depozite de ziare. Alte librării, existente la începutul
u
ciastia roşie (centrul târgului). Menţionează 10 secolului trecut, au fost cele ale lui A. Nachman-
a:
=> croitori, 5 care specularisesc (vând) din picioare şi zohn şi H. Auchberg. Acestora le datorăm splendi-
t!J
=>
CI)·
14 alte bresle. Catagrafia din 1851 trece la matca dele vederi de epocă pe care cititorii le pot admira în
w
I- neguţitorilor 34 negustori armeni, 80 negustori această carte. în 1899, obştea evreilor din Târgu
CI>•
w creştini şi 39 negustori evrei (29 pământeni 10 Ocna atinge apogeul demografic cu cei 1598 de
:!:
sudiţi). Negustorii evrei depăşesc numeric, pentru suflete, reprezentând aproape 203 din populaţia
...... prima oară, pe cei armeni. Primul recensământ oraşului. Statistica din 1890 înregistra: 601 agricul-
40 modern, din anii 1859-1860, consemnează o tori, 280 meseriaşi, 8 industriaşi, 141 comercianţi,
..... creştere semnificativă a populaţiei evreieşti (311 152 profesiuni libere, 250 muncitori şi 260 servitori,
suflete), cam de trei ori comparativ cu datele
catagrafiei din 1836. Meşteşugurile cunosc un nou
imbold în a doua jumătate a secolului al XIX-iea ~ CPI, Târ.gu Ocna, Strada Carol I, Editura Ad. Maier
datorat industriei extractive (sare, petrol, ozoche- & D. Stern, Bucureşti, circulată 1906 (TAR, p. 32);
rită), construirii căii ferate şi a celor două gări ale -'" Prăvilii evreieşti
în Anuarul general al agriculturii, comer- I., Griinberg A„ Herşcu Herşcu, Lazarovici Avram;
ciului şi industriei României pe anul 1905, sunt Baia Comunităţii Israelite; brutari (Krămer M.);
menţionate la mica industrie un abator, o fabrică de cârciumari (Abramovici S„ Aisenfratz I„ Aronovici
apa gazoase, 2 fierării, 3 mori, o fabrică de pielărie şi I., Bergmann M„ Braunştein S„ Caufman Leon,
tăbăcărie. Fabrica de sifoane fuse înfiinţată în 1905 David B., Goldenberg M., Herşcovici H., Lazarovici
de doi asociaţi., LObel şi Abason, care au adus de la A., Lazarovici H.. Lazarovici S., LOvensohn D.,
Viena instalaţia necesară. Fabrica a fost până în Marcovici Z„ Nachmansohn Debora, Sender B„
1950 proprietatea lui Avram LObel. Statistica din Toivi H.); comercianţi de cereale (Calmanovici I.,
1890 înregistra 141 de comerciaţi între care şi mulţi Cohn I„ Comisioner I., Halăm. L, Herşcovici H„
evrei. Marcovici L. Bosner B., Weiselberg E.); comerţ cu
în privinţa numărului de meseriaşi, comer- ciment (Carniol B., Lipcovici Ţ„ Lupovici S.);
cianţi., industriaşi şi profesiuni liberale, evreii au cismari (Dolnigher N., Lazarovici M„ Vendi A„
atins apogeul privind ponderea lor în activitatea Weiss Iancu); croitori bărbăteşti (Bercovici M.,
economică a oraşului în perioada interbelică. Un Bernştein I., Bemştein L.• Moscovici H.); croitori de
tablou complet a profesiunilor practicate şi de evrei dame (Herşcovici Miuca, Diopol D-na, Leibovici
ll găsim în Anuarul „Socec„ al României-Mari Ana, Neuman Rebeca, Noia D-rele, Parisianu Sega!,
1924-1925. La nivelul anului 1925, evreii din Târgu Schvartz S.), cuÎarari (Moscovici Lazăr), curelari
Ocna practicau următoarele profesiuni: abagii (Israil Ioan), dentişti (Copel Aron); distilerii (Toivi
(Herşcovici Şabsă, Iosefsohn Avram, Moscovici H.); dogari (Abramovici M„ Herşcovici L., Lupu
Herman); ape gazoase (Costiner L, Lilbel Avram); Avram); exploatări de păduri (Aronsohn Fraţii);
agenţii de asigurare (,.Agricola", agent, Bercovici
Moritz; ,.Dacia România", agent, Wechsler; „Naţio • CPI. Tarp Ckrua, Strtul4 Carol I. Editura David
nala", agent, Kendler Z.; „Urania„, agent, Jăger Stem, Bucurefti, circulati 1926 (TAR, p. 42);
Osias); băcani (Aisenfratz I„ Cohn Iţic, Comisioner ' Prăvălii evreiefti
Tărgu-Oena, Strada Carol I
depozite de făină (Comisioner I., Halăm I., Herşco (Toivi H.); petrol (fabrică) (Toivi H.); piatră de
vici H„ Lazăr 1); farmacii (Malhasovici Zadig); construcţie (exploatatori de cariere) (Herşcovici C.,
magazine de fierărie (Carniol B., Lupovici S.}; maga- Noie Lupu, Şmil Abram); pielării (fabr.) (Gelber
zin de galanterii (Aronovici I.. Bernştein M .• Fraţi, Haber Solomon); pielării (magazine) (Briill
Bernştein S., Davidovici M.); hoteluri ~Comercial„, M .• Herman Iancu. Herzog Sara, Lobel A.); sculptori
antrep. Abramovici Iţic); împrumutători de bani în piatră (Noie Lupu, Şmil Avram); tăbăcari (Haber
(Griinberg A. Ruckenstein I.); încălţăminte (Brolt Solomon); tâmplari (Abramovici Adolf, Herşcovici
M., Herzog S.. Iancu H.. Neuman H. Abram); C.); tinighigii (Abramovici 1. Cohn H .• Llpcovici T.,
legători de cărţi (Gălătzeanu Oscar}; lemnari Rosenberg L„ Toivi Sender); tipografi (Gălătzeanu
(Abramovici A); lemne de construcţii (depozite) Oscar, Griinber S.); depozit de var (LOvenştein B.);
(Felman G., Kannec I.}; lemne de foc (depozite) vopsitori (Toivi Sender); ziare (depozit} (Auchberg
(Aronsohn Fraţi); librari (Auchberg H .• „Mwica„. H.. Lupul L. Sara). în cartierul Vâlcele erau
proprietar Nachmansohn Alter); lingerii (Herşco cârciumar (Sender Simon) şi morar (Herşcovici
vici M., Lemer N., Noie D-rele); magazin de lţic). Anii crizei economice (1929-1933). ascen-
lumânări (Comisioner I., Herşcu Herşcu); manu- siwiea mişcărilor extremiste de dreapta, evacuarea
factură (mag.) (Abramovici Adolf, Acig G., Arono- întregii populaţii evreieşti la Bacău (1941-1944), au
vici I., Bernştein M„ Bernştein S„ Davidovici M .• dus la declinul prezenţei evreilor în economia
Marensohn I.); mărunţişuri (magazine) (Abramo- oraşului, care a continuat accelerat după instau-
vici Adolf, Aronovici 1. Davidovici M., Moscovici rarea regimului comWlist în România şi emigrarea
Herman. Sender B. David); maşini de cusut masivă şi definitivă în Israel, înainte şi după 1948.
(Griinberg Haim); medici (Herrer C.); mode (maga-
zine) (Davidovici S.• Griinberg A. Griinberg Ceci- • CPI. T4rp Oma, Strvulta Carol I, Editura David
lia); mori (Elberg I.. Haber M., Lazăr Iancu); pescării Stem, Bucurefti, circulată 1926 (TAR, p. 42);
(Abramovici A. Leibovici I.); petrol (exploatatori) ' Prăvălii evreietti
.Souuenir din <t:~. Gena
Vtitfon'n Genflrală n Str. ('arn1

l<MH11r11. llirnHne lMna.h. 'l'g.· OCUll.
Revenim cu unele completări legate de Doliner Solomon. Dr. Dulberger Otto. Dr. Friedman
profesiunile liberale practicate de evreii din Târgu B. (din 1931). medicii stomatologi Friedman A (din
Ocna. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX- 1931) şi Glasberg Iosef (din 1936) sau veniţi mai
lea. spitalul din Târgu Ocna era deservit şi de recent, după 1938 (Dr. Lazarev Z. şi stomatolog
doctori de origine evreiască: Dr. Samuel Torceaner Zaharia Leon). După instaurarea regimului comu-
(1848-1852). Dr. Albert Bauman (1852-1862). Dr. nist, între medicii oraşului, întâlnim şi pe Lazare
Wilhelm Frisi (1859). Dr. Adolf Clain (1872-1877). Bruno (medic generalist la Dispensarul Urban din
Dr. Eugen Spirt {1900-1920). Mulţi dintre aceşti Târgu Ocna între 1958-1988) şilsrael Emil.
medici care activau la spitalul din Târgu Ocna erau Tinerii evrei. născuţi după 1945, au urmat
buni specialişti. care-şi susţinuseră doctoratul în cursurile şcolilor generale de stat, liceul teoretic din
străinătate (Samuel Torceaner la Erlagnen, în 1848, Târgu Ocna şi au absolvit facultăţi de medicină
iar AlbertBaumanlaWiirzburg. în 1852). generală din Bucureşti sau Târgu Mureş (Israel
Cele mai râvnite profesiuni liberale ele către EmiL Lazare Valentin Mirel), facultatea stomato-
tinerii evrei au fost medicina. avocatura şi. în logie (Davidovici Relu), Academia de Ştiinţe
perioade mai recente, ingineria şi economia Atât în Economice din Bucureşti (Lupu Benu), Facultatea
perioada antebelică. dar şi în cea interbelică. de ingineri din Braşov (Davidovici Roni). Cu o
numeroşi tineri evrei au studiat medicina în Franţa singură excepţie, toţi aceşti specialişti, formaţi în
sau Germania Unii dintre ei se stabilesc definitiv în facultăţile româneşti, la care adăugăm şi pe Lazare
străinătate aşa cum au fost doctorii Sega! Cezar, Bruno (tatăl lui Lazare Valentin Mirel) au emigrat,
Comisioner Natan. Comisioner Adolf. farmacistul până în anul 1988, în Israel.
Idei Solomon, Simon Suchăr, inginerul Jale Iosif- ~ CPI, Tirgu Ocna, Strtula COl'OI rejicllti tlllpi
sohn. într-un tabel al medicilor şi dentiştilor evrei 1*/Jobd 19lfrl918, Edituri nepreclzati, drculati 1938
din Târgu Ocna, din 1941, sunt trecuţi medici care şi (TAR, p. 48);
în anii precedenţi au activat în localitate: Dr. ~ Prăvălii evreiefti.
TG. OCNA. - Strada Carol refăcută
după războiul din 1916 - 1918
Aşezarea evreilor s-a făcut treptat, numărul
lumini şi lor crescând lent până la 1835, 6 în 1774, 9 în 1820 şi

107 în 1836. Domnitorul Mihail Sturdza a încurajat
a: venirea evreilor în Moldova, care vor juca un rol
o
.....
w
a:
>
w
umbre în important în popularea, înfiinţarea şi dezvoltarea
unor târguri. În ţinutul Bacău, ora.şui Bacău şi
<( târguşoarele Moineşti, Căiuţi şi Valea Rea vor
a:
o
.....
cn istoria cunoaşte un aflux însemnat de populaţie evreiască.
în Târgu Ocna ponderea evreilor e mult mai scăzută
·-
z decât în restul târgurilor din ţinut, lucru datorat şi
evreilor din
w
a: specificului economiei oraşului bazat pe exploata-
cc
::!!: rea sării.
:::>
CI>• Până la 1835, mica comunitate evreiască a
z
~
:::>
..... Târgu Ocna trecut prin aceleaşi momente dramatice pe care le-a
cunoscut populaţia oraşului. Războaiele ruso-turce,
ruso-austro-turce sau ruso-turco-austriece, din anii
rimele menţiuni documentare despre
P prezenţa unor evrei la Târgu Ocna este

din 1742. Pe 30 martie 1742, cămăraşul
de Ocnă primea carte pentru un evreu din Iaşi
1768-1774, 1787-1791, 1806-1812, 1828-1829 au
fost momente de cumpănă şi pentru populaţia
acestui oraş, care a fost ocupat de austrieci, apoi
incendiat de turci (1788), ocupat de eterişti apoi de
condamnat la ocnă. Pe 5 aprilie 1742 se trimitea ~ CPI, Târxu Ocna, Vederi generale din Tg. Ocna,
poruncă celor care adunau banii din ţinutul Bacău, Editura .,Fortuna", Bucureşti, circulată 1902 (TAR, p.
să restituie banii luaţi unui evreu din Târgul Ocna 7);
care nu avea pecetea la el. °" Sinagoga Mare
...
...
49
turcii, care au devastat oraşul. evrei au luat în batjocură acest eveniment creştin,
Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, stârnind mânia creştinilor, şi cere îndepărtarea
populaţia evreiască cunoaşte două perioade de acestora din târg pentru a nu tulbura lucrul la ocnă.
creştere numerică accentuată: de la 107 la 311 în aceeaşi zi, vei vistierul Balş, înştiinţează pe dom-
(1835-1860} şi de la 311 la 1598 (1860-1899). nitor despre raportul serdarului Gheorghe Opranu
respectiv de 3 ori în prima perioadă şi de 5 ori la referitor la tulburările provocate în Târgul Ocnii de
sfârşitulsecoluluialXIX-lea. acţiunea unor evrei care în noaptea de înviere au
în 1836, obştea evreilor din Târgu Ocna trece luat în batjocură ,,legea pravoslavnică", solicitând
printr-un moment tensionat în relaţiile cu o parte a alungarea tuturor evreilor din târg. La începutul
n
populaţiei majoritare româneşti evocăm pentru lunii aprilie Mihail Sturdza, domnul Moldovei,
că, în istoria oraşului tensiunile interetnice au fost porunceşte habnanului Alecu Aslan, ispravnicul
rare. Incidentul a fost provocat de o farsă pusă la ţinutului Bacău, şi vel comisului Grigore Morţun,
cale de câţiva evrei în timpul Paştelui ortodox, preşedintele Judecătoriei, să cerceteze jalba creşti
într-un oraş în care existau 2 mănăstiri închinate la nilor din Târgul Ocna contra sacrilegiului comis de
Sfăntul Munte Athos, un schit pe Măgura şi încă 6 unii evrei în sâmbăta Paştilor. Pe 23 aprilie Mihail
...
50
biserici ortodoxe. La 31 martie 1836, creştinii din
Târgu Ocna adresează o jalbă domnitorului Mihail
Sturdza privind sacrilegiul comis de mai mulţi evrei
Sturdza, domnul Moldovei, porunceşte maiorului
Petrachi Asaki să facă parte din comisia care va
cerceta faptele evreilor din Târgul Ocna care „au de-
~ în noaptea de înviere, din 28 martie 1836. Parte din făimat pravoslavnica credinţă" în sâmbăta Paştilor.
evrei au fost prinşi şi închişi câteva zile. Alţi evrei
s-au refugiat la Căiuţi şi Focşani. Se cerea domni- ~ CPI. Salutiiri din Târ.JU·Oma, Intrarea în Salim,
torului pedepsirea evreilor vinovaţi. La 31 martie Editura H. Auchberg, Libririe fi Depozit de ziare.
Tirgu Ocna, circulati, circa 1906;
Gheorghe Opran înştiinţează pe domnitor despre
'Salina
evenimentele din ajunul Paştelui, când mai mulţi
...
...
51
Pe 27 aprilie, adresa către Marea Postelnicie 1rimisă el „asupra Paştilor creştineşti". 1n aceeaşi zi, dau
de Departamentul de Finanţe, după raportul primit mărturie: Leiba Isac, născut în Târgul Adjud, trăitor
de la serdarul Gheorghe Opreanu, otcupciul Ocne- în satul mănăstirea Caşinului, Leiba Herş, născut în
lor, despre faptele evreilor din Târgul Ocna din Târgu Ocna, Ştefan Belcic, Leiba Bogasierul şi
noaptea hi.vierii, cerând pedepsirea vinovaţilor. Pe Gheorghe Vezeteul, din târguşorul Ciiuţul. Depar-
2 mai, Veniamin, mitropolitul Moldovei, cere arlu- tamentul Trebilor din Lăuntru cere lămuriri serda-
mandritului Paisie, de la Mănăstirea Precista, să rului Gheorghe Oprianu, otcupciul Ocnelor, despre
cerceteze alături de oamenii trimişi de domn faptele acele evenimente. I se cere serdarului Ion Jărăscul
incriminate de creştini despre întâmplarea din trimiterea unei probe în cazul cercetării evreului
noaptea învierii. Pe 8 mai, membrii comisiei, Avram Davidovici. Pe 11 mai, mai mulţi târgoveţi
arhimandritul Paisie Ocneanul, hatmanul Aslan, creştini din Târgu Ocna dau mărturie despre faptele
Grigore Morţun şi maiorul P. Asaki, au cercetat la evreilor din sâmbăta învierii. Tot în aceeaşi zi dau
faţa locului plângerea târgo-veţilor, din târguşorul mărturie şi evreii: Lupul Steclariul, trăitor în târgul
Ocnei, împotriva evreilor din acea localitate. în Ocnei, Meir Isac, locuitor în Burdujeni şi căsătorit
aceeaşi zi, comisia alcătuită din arhimandritul în Târgul Ocnelor, Avram Cotariul, trăitor în Târgul
Paisie, hatmanul Alecu Aslan, comisul Grigore Ocna, Iosep Balan, Ursu David, despre eveni-
Morţun şi maiorul Asaki au început cercetările mentele din sâmbăta lnvierii. Se înaintează o listă
legate de plângerea târgoveţilor creştini contra către Isprăvnicia ţinutului Bacău cu numele
evreilor din localitate. Pe 9 mai, David Eni, din evreilor găsiţi vinovaţi. Pe 23 mai se trimite raportul
Târgul Ocna. numeşte pe evreii care, în sâmbăta comisiei de cercetare către Departamentul Trebilor
hi.vierii au luat în batjocură credinţa creştină. A ~ CPI, Salutări din Tg.-Ocna, Interiorul Sali~i,
fugit în satul Glodurile de frica şavgăilor, dar a fost Deţinuţi tăind san:, Editura Librăriei Simsen.sohn &
prins şi adus înapoi. Pe 10 mai, Avram Davidovici, Griinberg. Tg.-Ocna, necirculată, circa 1906;
trăitor în Târgu Ocna, recunoaşte faptele comise de .J. Detinuti. tăind sare
' '
...
...
53
din Lăuntru despre evreii găsiţi vinovaţi. Comisia a batjocuri împotriva legii creştineşti„. Pe 17 decem-
întocmit şi o vido-mostie (recensământ) a evreilor brie, Marea Logofeţie a Dreptăţii. trimite o hotărâre
locuitori în târgul Ocnei. Pe 8 iulie, Departamentul Tribunalului Criminalicesc, prin care arată că
Trebilor din Lăun-tru comunică domnitorului evreilor din Târgu Ocna condamnaţi la moarte li
cercetările întreprinse în cazul faptelor comise de s-a schimbat pedeapsa în ocnă pe viaţă, altora trei li
evreii din Târgul Ocna. Se dă numele celor găsiţi s-a redus pedeapsa la 3 ani de ocnă, iar celorlaţi
vinovaţi şi vedemostia (recensământul) populaţiei urma să li se aplice bătăi cu biciul. în final, pedep-
evreieşti din târg (109 suflete, din care: 26 bărbaţi, 27 sele vor fi. şi mai mult diminuate, în 1837, datorită
femei, 28 feciori şi 28 fete). Pe 17 august, Departa- avocatului evreu Michel Daniel, dar este regretabil,
mentul Criminalicesc judecă pricina evreilor cum o farsă pusă la cale de câţiva evrei. au pus în
vinovaţi din Târgul Ocna, stabilind pedepsele în primejdie propria lor comunitate, a generat un
funcţie de gravitatea faptelor. Pe 7 septembrie, proces de „sacrilegiu", şi a atras revolta unei părţi a
Divanul Donmesc, analizând sentinţa tribunalului majorităţii creştine.
Criminalicesc, schimbă pedepsele celor 6 evrei După revoluţia de la 1848, cu prezenţa tru-
găsiţi vinovaţi în pedeapsa cu moartea prin spânzu- pelor revoluţionare maghiare, conduse de generalui
rătoare pentru patru dintre ei şi ocna pe viaţă Iosif Bem, şi a armatei ruseşti, în 1849, cu încar-
pentru ceilalţi. Avocatul Flechtenmacher se adre- tiruirea a 4000 de soldaţi ruşi, cu excesele unei
sează Logofeţiei Dreptăţii, pe 10 septembrie, ară armate de ocupaţie şi un episod similar în 1854,
tând că pedepsele date evreilor vinovaţi din Târgul oraşul Târgu Ocna a cunoscut un lung răgaz de
Ocnei sunt mult mai aspre decât o cer pravilele linişte (1854-1916), care s-a dovedit favorabil şi
existente. Mai mulţi reprezentanţi de seamă ai • Foto, Vedere gerNnd4 cu ştnula Carol I, după
naţiei evreieşti din Iaşi solicită domnitorului bombardammtele din augiut 1917 (colecţia foto:
schimbarea pedepselor cu moartea şi cu ocna în Corneliu STOICA);
cazul câtorva evrei din Târgu Ocna care „ar fi făcut " Prăvălii evreiefti clistrme în război
a:
o_,
~
jjj
a::
~
~
a:
o
t;
~
w
a:
m
:?i
=>
<;;..
z
:!:
_,
...
=>
...
55
obştii evreieşti. Este perioada de apogeu demo-
grafic, de pondere accentuată în industria mică şi
comerţul local. Este perioada în care are loc
emanciparea populaţiei evreieşti din România,
până ce Constituţia din 1923 a legiferat, cu mare
întârziere, dreptul meritat al evreimil române Ia
cetăţenie.
Ştim puţine lucruri despre participarea evrei-
lor din Târgu Ocna la Războiul de Independenţă din
1877-1878, dar despre implicarea lor în Războiul
pentru hitregirea Neamului (1916-1919), cunoaş
tem mai multe amănunte. Oraşul Târgu Ocna a fost
în lunile august-septembrie 1917, la limita liniei
frontului de la Oituz. Pe Coşna şi Cireşoaia s-au dat
lupte crâncene pentru salvarea statului român.
...56 Oraşul a fost bombardat cu sălbăticie de artileria

germană. Sute de case au fost distruse, printre care
şi zeci de case şi dughene ale obştii evreieşti.
~ Doctorul Eugen Spirt a participat la luptele desfă-
~ Cimitirul nreiac. Mormântul soldatului Heinrila
GRINBBRG(foto: Corneliu STOICA)
~ Foto, T.triu Ocna, Stnula Carol I tn perioada inter-
belică; circa 1928(colecţiafoto: Corneliu STOICA);
' Privllii evreiefti în perioada interbelici
...
...
57
_..,; . .-
:c.:
şurate la Oituz şi a fost rănit la picioare în septem- drepte în general, iar responsabilii acestor tulburări
brie 1916. în cimitirul evreiesc (nou) odihneşte Leon antievreieşti au fost rareori şi şi atunci doar uşor
H. Haber, căzut pe front la 11 martie 1917, la vârsta pedepsiţi. Legile Mârzescu (1924) şi Angelescu
de 26 de ani. în acelaşi cimitir întâlnim monumentul (1925) au restrâns drepturile evreilor. Un incident
soldatului Heinrih Grinberg (1886-1917), din deosebit de grav a fost în noaptea de 6 spre 7
Regimentul 27 Bacău, căzut eroic în luptele de la decembrie 1927, când o parte din studenţii reîntorşi
Cireşoaia, cu inscripţia: „ Trecătorule prieten sau cu trenul spre casă, după un congres al lor, au
drumeţi necunoscut stai o clipă şi te roagă pentru profanat şi vandalizat sinagogi şi agresat evrei la
mine eroiu mut. Spune tuturor că Grinberg Heinrih, Oradea, Teleagd, Ciucea, Huedin, Şoricani, Cluj,
evreu curat, ia iubit pe toţi sărmanul şi a murit viteaz Târgu Ocna şi Iaşi. în ianuarie 1928, Sfatul Rabinic
soldat. Mort în luptele de la Oituz în 8 august 1917. al Comunităţii Evreilor Bucureşti, în legătură cu
Etate de 31 ani."' profanarea de către studenţi români a Sinagogilor
După război, prin Constituţia din 1923, evreii din Oradea, Cluj, Tg. Ocna, Huedin şi Iaşi, propune
îşi capătă un drept meritat, cel al cetăţeniei române. o serie de măsuri. Pe 3 ianuarie 1928, la Iaşi, se
Perioada interbelică reafirmă aportul unor desfăşoară solemnitatea înhumării relicvelor sfinte
...
58
evrei care au contribuit la modernizarea oraşului.
Evreii au fost profesionişti apreciaţi de populaţia
locală- medici, farmacişti, meseriaşi, croitori, tini-
provenite de la devastările Sinagogilor din Oradea,
Cluj şi Târgu Ocna, în prezenţa a circa 80 de per-
soane ale cultului mozaic. în parlamentul român,
~ chigii, tâmplari, giuvaergii etc. Pe strada Carol I, senatorul I. Clinciu face o interpelare pe marginea
Bulevardul Ferdinand, Strada Costache Negri, şi tulburărilor studenţeşti de la Oradea, Huedin, Cluj,
răzleţ, pot fi. întâlnite casele, dughenile sau atelie-
~ Foto, T4riu Ocna, Stnu:la Carol I, partea de aus,
rele evreilor din Târgu Ocna. Din păcate, atitudinea
circa 1928 ((colecţia foto: Com.eliu STOICA);
duplicitară a unor oameni politici, au încurajat
' Privllii evreiefti in perioada interbelici
manifestările şi agitaţiile studenţeşti şi ale extremei
...
...
59
Târgu Ocna şi Iaşi. Măsurile luate împotriva stu- secolului al XVIlI-lea, sub forma „botezaţilor".
denţilor s-au soldat cu pedepse uşoare. Populaţia După 1938, se adună nori ameninţători
oraşului Târgu Ocna nu a fost părtaşă la acţiunile pentru comunitatea evreilor din România.
extremiste a unor tineri, studenţi la Iaşi, de vanda- Prin aplicarea legislaţiei antievreieşti (1940-
lizare a Sinagogii Mari. Nu am găsit mărturii care să 1944), în timpul domniei lui Carol al II-lea, dar mai
arate sprijinul adulţilor faţă de extremismul unor cu seamă în perioada dictaturii militare a mare-
tineri aflaţi sub influnţa ideologiilor cuziste şi legio- şalului Ion Antonescu. populaţia evreiască a fost
nare. Un grup de simpatizanţi legionari s-au mani- separată de ceilalţi cetăţeni români din punct de
festat, în ianuarie 1937, când „trenul mortuar", care vedere politic, juridic şi social. Evreii au fost împăr
îi transporta pe cei doi legionari. Ion Moţa şi Vasile ţiţi în trei categorii, iar prin programul de români-
MarÎlls morţi în războiul civil din Spania, a trecut şi zare s-a urmărit trecerea bunurilor industriale şi co-
prin cele două gări ale oraşului spre Alba Iulia şi merciale, dar şi a capitalului evreiesc. în proprie-
Orăştie. Nu au existat însă excesele făcute de tatea statului şi a întreprinzătorilor români. Odată
legionari în gările Focşani şi Adjud. Până în vara cu sinistrul progrom de la laşi {29iunie1941), dar şi
anului 1940, cea mai neagră perioadă a istoriei cele de la Podu Iloaiei, Târgu Frwnos. Dorohoi, »tre-
...60 româneşti, nu au existat manifestări ostile ale

populaţiei majoritare faţă de obştea evreilor din
Târgu Ocna.
nurile morţii", înfiinţarea lagărelor şi ghetourilor la
Cernăuţi şi Chişinău, au marcat perioada cea mai
neagră din viaţa comunităţilor evreieşti, care au
~ în perioada interbelică asistăm la un fenomen luptat pentru supravieţuire. Pentru populaţia evre-
mai vechi din sânul obştii evreieşti. Ne referim Ia iască din Târgu Ocna zilele de restrişte se prefigu-
tendinţa românizării numelor evreieşti pentru a
~ Foto, TcbJ'u Ocna, Strada Coatuhe Negri, partea iU
evita discriminarea, dar şi cea de convertire la
sus, circa 1958 ((colecţia foto: Corneliu STOICA);
creştinism. Primele menţiuni despre acest fenomen,
' Magazine evreiefti în perioada po•tbelică
în această zonă, îl regăsim încă de la sfârşitul
...
...
61
rează din vara lui 1941. Autorităţile româneşti au Lazăr (vice-preşedinte) şi Iancu Iacobsolm {secretar
obligat, în primă fază, ca toţi evreii din localităţile general). Conducerea comunităţii a trebuit să
învecinate să se mute la Târgu Ocna, la care s-au întocmească tabele nominale cu evrei din oraş sau
adăugat şi. alţii care şi-au pierdut casele în urma tabel cu situaţia medicilor şi dentiştilor din Târgu
cutremurului din 1940. Un tabel, întocmit de Ocna. In tabelul trimis, pe 22 decembrie 1941
comunitatea evreiască din Târgu Ocna, înregis- Uniunii Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat,
trează 22 de familii evreieşti refugiate în oraş. Din din Bucureşti, sunt trecuţi 4 medici (Ainer Solomon,
cei refugiaţi, 13 erau comercianţi (Bernhard Dulberger Otto, Friedman B., Lazarev Z.) şi 3
Schwartz, Lazăr Kremer, Herman Braunştein, Carol stomatologi (Friedman A., Glasberg Iosef, Zaharia
Bercovici, Iţic Lazăr, David Comissioner, Smil Leon), cu date privind modul de dobândire a
Comissioner, Mendel Blank. lţic Coppel, Cassel cetăţeniei române, ce grad militar şi dacă posedă
Goldenberg. Talie Leibovici. Iancu Bergman. Lazăr medalii sau distincţii militare.
Weinştock). 5 funcţionari (Bernhard Kegler, tn momentul în care va veni ordinul de
Solomon Marcus, Ilie Marcu, Harry Goldenberg, evacuare la Bacău (iulie 1941), populaţia evreiască a
Noe Ianovici), 2 meseriaşi (Milu Fischler, Izu oraşului se ridica la circa 250 de familii. Familiile
...
62
Maidaneck), un cărăuş {Marcu Katz) şi unul fără
profesie (Tiscer Blank). Cele 22 de familii însumau
89 de suflete. Situaţia era atât de rea, mulţi refugiaţi
evreieşti din Târgu Ocna şi Moineşti vor trăi în
refugiu la Bacău 26 de luni (iulie 1941-septembrie
1944). Măsurile luate de Prefectura Bacău au fost
~ neavând alimente, încât preşedintele Comunităţii mai blânde faţă de ceea ce s-a întâmplat în celelate
Evreieşti din oraş cere ajutor domnului Ernest judeţe din centrul şi nordul Moldovei (Suceava,
Klein, din Dărmăneşti, să-i ajute cu bani, lemne de
foc şi alimente. Comunitatea Evreiască din Târgu ~ Foto, TcbJ'u Ocna, Strada Coatuhe Negri, partea iU
sus, circa 1958 ((colecţia foto: Corneliu STOICA);
Ocna îşi avea un sediu pe Bulevardul Ferdinand nr.
' Magazine evreiefti în perioada po•tbelică
13. Era condusă de Isac Aisenfraţi (preşedinte), Iosef
...
...
63
Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vaslui). Ei au fost nevoiţi să care au trecut evreii târgocneni şi oportunismul
presteze munci obligatorii în folosul comunităţii şi care apare în asemenea situaţii.
să respecte anumite restricţii (de circulaţie în „În primele zile ale lunii Iulie din acest an -
a:
o timpul nopţii, locurile de aprovizionare cu alimente anul războiului sfânt împotriva comunismului -
..... etc.). Nu s-au înregistrat excese ale autorităţilor sau evreii din Moineşti şi Tg.-Ocna, printr-un ordin de
w
a:
>
w
agresiuni ale evreilor din partea comunităţii româ- evacuare al autorităţilor civile şi militare, transmis de
<( neşti. Prefectura Bacău, părăseau aceste două Târguşoare
a:
o In esenţă, politica Prefecturii Bacău a fost de moldoveneşti, până atunci ghetouri evreieşti cu
.....
cn a-i aduna pe toţi evrei din judeţ într-un singur loc, la destinaţia Bacău.
·-
z
w
a:
cc
Bacău, pentru ca să-i poată supraveghea şi apăra
mai bine.
Timp de aproape două săptămâni, orăşelul
acesta liniştit, de care se leagă glorioase amintirl a
::!!: Un memoriu trimis de Gheorghe Funduc, în trăit intens în febra unei mari lichidări comerciale.
:::>
CI>• numele comercianţilor din Târgu Ocna, mareşa Comerţul românesc era aproape inexistent pe
z lului Ion Antonescu, Preşedintele Consiliului de întreaga vale a Trotuşului.
~
:::> Miniştri, pe 29 septembrie 1941, ne oferă multe Uşor de înţeles ce a putut însemna într-un
.....
amănunte privitoare la evacuarea populaţie evre- răstimp atât de scurt, desfacerea mărfurilor din cele
ieşti din Târgu Ocna la Bacău. Dincolo de oportu- câteva zeci de magazine evreeşti, grupate în plin
nismul manifestat de unii comercianţi târgocneni, centrul oraşului, de-a lungul câtorva decenii de exclu-
care doreau să profite de această conjuctură nefastă sivitate şi de monopol
a negustorilor evrei, indirect se recunoaşte prepon- ~ Foto, Târxu Ocna, Strada Costache Negri. în această
derenţa ultimilor în activitatea comercială locală. clădirea au funcţionat în anii '50 şi '60: magazinul lui
Plecarea evreilor a văduvit comunitatea locală de Feldman, tutungeria lui Solomon Lazăr fi sifonăria lui
avantajele unui comerţ actic. Redăm în întregime Bergman (Fabrica Sistematică de Băuturi Gazoase,
fundată în 1914)(2019) (foto: Corneliu STOICA)
textul acestui memoriu ilustrativ pentru drama prin
...
...
65
Deşi mărfurile ar fi trebuit să rămână în aparţin. Cu excepţia unui magazin de fierărie şi a
magazine şi inventariate pentru ca apoi, locuinţe şi unui anemic depozit de sticlărie, nu a mai rămas
prăvălii să fie sigilate, evreii negustori ca şi ceilalţi de astfel în Tg.-Ocna decât rafturile goale şi firmele lor
altfel, au avut libertatea de a-şi desface integral toate evreeşti.
mărfurile şi tot calabalâcul gospodăriei lor. Centrul comercial a rămas pustiu, cu obloa-
Nimic sau aproape nimic nu a rămas neva- nele trase ca-n „Oraşul fără Jidovi" al austriacului
lorificat. Mărfuri şi mobilier şi multe alte nimicuri Bettauer.
ftră valoare au fost deefăcute la preţuri care n-au fost Potrivit instrucţiunilor trimise de prefectura
derizorii, iar ţărinimea de pe întreaga vale a Trotu- Bacău, s-au sigilat apoi la plecarea lor, prăvăliile şi
şului, naivă ca-n totdeauna s-a grăbit să-şi chel- locuinţele, rămase goale.
tuiască o bună parte din economii, cumpărând cu rost Se închidea astfel pentru târguşorul acesta de la
şi mai ales foră rost tot ceeace se prezenta spre van- poalele Măgurii o epocă în care cel puţin sub aspectul
zare. Este drept că o bună parte din mărfuri au fost ei economic, evreimea ajunsese să-şi consolideze bine
cumpărate de negustorii creştini dinjudeţ, după cum situaţia, înlăturând automat orice concurenţă creş
este iarăşi adevărat că multe din aceste mărfuri, au tină şi transformând încetul cu încetul orăşelul într-
...
66
fost transportate de negustorii evrei la Bacău, cu
camioanele sau căruţele împreună cu bagajele lor.
Puţine dintre aceste mărfuri au rămas însă în
un centrujidovesc dintr-un Canaan oarecare.
Două sinagogi, o impozantă şcoală primară,
consilieri în conducerea oraşului şi mai cu deosebire o
~ oraş, căci cei câţiva negustori români din târg nu puternică influenţă în unele cercuri conservatoare.
dispuneau de capitaluri suficiente pentru unele Ce s-ar întâmpla dacă s-ar înapoia? Să reocupe
cumpărături masive. Cu spiritul lor de adaptabili- în comerţ locurile pe care le-au părăsit? Imposibil, în
tate la împrejurări, evreii au ştiut astfel să-şi primul rând, din punct de vedere practic„.
transforme în capital lichid inventarul de mărfuri şi Se prea poate Domnule Mareşal ca măsura
să-şi salveze înainte de biblicul lor exod ceea ce le evacuării evreilor din oraş săfi fost pripită.
Să constituie un abuz, sau poate, cum ni se
spune, săfi fost determinată de interpretarea greşită a
unui ordin.
Problema comportă desigur şi unele laturi
juridice, în ce priveşte soarta imobilelor.
Oricare ar fi însă situaţia, măsura aceasta
odată luată şi rămasă în vigoare mai bine de două
luni de zile, nu mai poate fi schimbată, fără grave
primejdii. Din prăvăliile şi locuinţele lor unde,
repetăm că au intrat din îndemnurile şi cu sprijinul
legal al autorităţilor, numai cu forţa armată vor
puteafi scoşi cei ce locuiesc astăzi.
Ar fi însă nedrept şi penibil, ar fi o crimă
Domnule Mareşal să scot din casă cu baioneta familia
lui Teacă Ştefan, căzut la începutul lui Septembrie în
jurul Odesei, ca să-l restaurez în drepturi pe Strul
Toivi, reîntors să fericească oraşul şi să sugă ca o ...
lipitoare economiile blajinilor ţărani de pe valea
Trotuşului.
Chiar dacă măsura evacuării a fost pripită,
...
67
~ Foto, Tflrru Ocna, Stnula Carol I,"'""" de ......

lnainte ca centrul istoric să fie demolat de buldozere
(1970) (colecţia foto: Corneliu STOICA)
chiar dacă s-ar fi făcut o greşală, e mai bine, e mai 450 de persoane). Restul membrilor celor circa 100
cuminte să persistăm întrânsa, decât să facem una de familii fie au murit de boală sau bătrâneţe, fie au
mai mare. putut emigra spre Palestina (1942-1944), fie au
a:
g !n numele comercianţillor români din Tg.- hotărât să rămână în Bacău, oraş mai mare şi cu
w
a:
Ocna şi de pe întreaga vale a Trotuşului să vă rugăm oportunităţi economice superioare.
i!i Domnule Mareşal ca apreciind cele expuse de noi să Instaurarea regimului comunist în România,
<C hotărâţi în dreapta Domniei Voastre judecată, dacă legile de naţionalizare (1948 şi 1949). alte măsuri
a:
o evreii plecaţi acum două luni şi mai bine din Tg. - din perioada Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-
t;
Ocna se maipot întoarce sau nu. „ 1965), înfiinţarea statului Israel (1948), au deter-
-z
w
a:
m
Din memoriul redat mai sus, nu rezultă o
atitudine antisemită a comercianţilor români din
minat ca tot mai multe familii evreieşti să emigreze.
Valuri de emigrare mai însemnate s-au înregistrat
::E Târgu Ocna, care nu doreau răul concetăţenilor între 1948-1953, 1958- 1962, iar ultimele emigrări
:::>
c;;. evrei aflaţi într-o situaţie grea, cât mai ales oportu- s-a produs în perioada 1981-1988. Parte din aceste
~ nismul unor negustori târgocneni frustraţi de pre- emigrări le deducem din dosarele, aflate în arhiva
::E
:::>
....I
ponderenţa economică a evreilor din oraş. Aflăm primăriei, cu imobilele trecute în proprietatea
că, în ciuda măsurilor de sigilare a caselor şi statului prin decretele nr. 92/1953 şi nr. 218/1960. ln
...... prăvăliilor evreieşti, unele case au fost ocupate 1953, 1O case evreieşti au devenit proprietatea
68 fraudulos, iar multe altele vandalizate în acele statului (Aronovici Isac, Bemştein Samoil, Marcu
..... timpuri nesigure. Pivu, Davidovici Marcu, Grtinberg Simon, Haimo-
După trecerea trupelor sovietice pe valea vici Strul, Lipovici Avram, Zilber Utu, Safirman
Trotuşului spre Transilvania, în septembrie 1944, Herman, Rafael Rifca). Până în 1962, numărul celor
evreii au libertatea de a se întoarce la casele lor. Din
cele 250 de familii evacuate la Bacău, în iulie 1941, ~ Foto, Tâ'Jl' Ocn4. ClUiru wehii ccmnne, don~
au revenit în Târgu Ocna peste 150 de familii (circa l11t#lpentru 11/u:e loc "locurilorcomunbte(t972)
(colecJia foto: Corneliu STOICA)
...
...
69
plecaţi a crescut simţitor. Astfel, în 1960, au mai Schuller, Haim, Israel). Ei au lucrat ca funcţionari,
intrat în proprietatea statului încă 30 de case medici, ingineri, economişti sau în comerţul de stat.
evreieşti (Rozânberg Sami, Solomon Basi, Solomon Cei tineri au urmat, în această perioadă, cursurile
Netti, Strul Iţic, Dulingher Leon, Lupu David, primare, liceale sau superioare.
Haring Aron, Hercovici Isac, Colbeci martiz, Lupu Până în 1988, majoritatea populaţiei evreieşti
Oisei, Levensten Mortiz, Calmanovici Iulia, Iancu emigrează în Israel. Printre ultimii emigranţi, s-au
Ionescu, Reiss Iancu, Zahnan Paulina, Solomon numărat Solomon Sofia, contabilul Cohn Simon,
Marcovici, Dalnier Solomon, Lazăr Iosif. Ghizberg medicul stomatolog Davidovici Relu (cu familia),
Aneta, Griinberg Leon, Auchberg Haim, Aronsoch medicul Israel Emil (cu familia), medicii Lazare
Iancu, Bernsten Nisia, Herscu Maria, Lobel Avr~ Bruno şi Lazare Valentin Mirel (tată şi fiu). Alţii,
Neuhauser Maria, Iancovici Aurel. Din datele legaţi definitiv de aceste locuri, au preferat să
Circumscripţiei Financiare Târgu Ocna, regăsim o rămână până la sfărşitul vieţii în orăşelul de la
parte dintre evreii care, până prin 1950, exercitau poalele Măgurii, odihnindu-se alături de înaintaşi
diverse profesii: Toivi Ştrul (produse petroliere), în cimitirul evreiesc (Saper Ahon S., Rusenfeld
Klein Lupu (pielărie), Lipcovici Aron (sticlăl'ie), Heinrich, Matias Haiasure, Matias Sandu, Ruck-
...
70
Griinberg I.A. (librărie şi tipografie), Herşcu Toni
(atelier de perii), Aucheberg Haim, Bergman
Rebeca, Dolingher Leon, Herşcu Maria, Iacubovici
stein Leon, Lupu Nuhum şi Lupu Frida, Solomon
Lazăr. Sega! Herman Leizer Mendel, Davidovici
Ştrul). Cu ei s-a încheiat o istorie de 277 de ani a
~ I., Lupu Oisie, Sender N., Zahnan Ştrul (diferite comunităţii evreieşti care şi-a găsit, timp de
activităţi comerciale). Au mai rămas, după 1960, aproape trei secole, un cămin în acest pitoresc ora.ş.
suportând aceleaşi rigori ale regimului comunist ca
şi românii, un număr mai redus de familii (Saper, ~ Foto, Tarxu Ocn4. Amur.fl'l wclaiului t41%. ln
Neste, Fişcu, Matias, Rusenfeld, Ruckstein, Suchăr, puţini ani, blocurile comuniate vor înlocui complet
Lupu, Solomon, Segal, Davidovici, Bercovici, ceea ce a fost centrul istoric al matului (1982)
(coleqia foto: Corneliu STOICA)
...
...
71
Şcoala
activitatea în a da copiilor şi o hrană spirituală.
Aceasta a fost geneza celei dintâi şcoli israelite a
târgului, deschisă la 1 mai 1894, cu un număr de 20
de copii. În Dicţionarul geografic al judeţului
Primară Bacău, apărut în 1895, sunt menţionate 5 belferii în
Târgu Ocna, care funcţionau pe lângă sinagogile
oraşului.
Israelită în anul 1908, a luat fiinţă, în Târgu Ocna,

Şcoala Israelită Română Mixtă. Localul şcolii a fost
construit pe Bulevardul Ferdinand. Era o şcoală
Mixtă particulară, cu limba de predare română. Avea 4
clase şi 4 posturi de învăţători, 2 pentru limba
română şi 2 pentru limba ebraică. în anul şcolar
Târgu Ocna 1938-1939, şcoala a fost frecventată de 59 de elevi.

Nu s-au păstrat documente din primii ani de func-
ţionare ai şcolii (1918-1935). Veniturile şcolii erau
P
rimele eforturi pentru introducerea asigurate din: taxe şcolare, subvenţia Comunităţii
unei şcoli modeme la Târgu Ocna au israelite, subvenţia Primăriei Târgu Ocna, baluri şi
venit de la nişte oameni modeşti, care serbări. în anii 1935-1941, în această şcoală au
au înfiinţat, la 1 februarie 1893, o societate predat: Wolfsohn Munich, director şi învăţător de
filantropică, Malbiş N eurim, cu scopul de ~ CPI, Tg.-Ocna, Vedere Kf!neTală, Ştefan Antonaş
aprocura haine pentru copii săraci. Strângând, după librar Tg. Ocna, Târgu Ocna, circulată, 1937
14 lun de existenţă, o sumă relativ însemnată pentru (TAR, p. 24);
localitate, societarii au hotărât să-şi extindă .J. Şcoala Primară Israelită Mixtă Târgu Ocna
...
...
73
limba română, Aronovici Haia, învăţătoare de 1940, ultima socotită ca fiind ziua eroilor. Vremurile
limba română, Manole D. Manole, învăţător, preda grele prin care trecea comunitatea evreiască nu a
religia mozaică şi limba ebraică. Personalul didactic ocolit nici şcoala. Prin adresa înaintată de Comu-
era bine pregătit. Wolfsolm Munich, absolvise nitatea Evreiască din Târgu Ocna, la 7 decembrie
Facul-tatea de Litere şi Filosofie Bucureşti (1908), 1940, lui Wilhelm Filderman, Preşedintele Fede-
învăţă-oarea Aronovici Haia, Seminarul Pedagogic raţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din
Universitar (1934), Manole D. Manole, Şcoala România, se anunţa că imobilul şcolii, din Bulevar-
Rabinică. în anul şcolar 1940-1941, şcoala a fost dul Ferdinand nr. 13, a fost rechiziţionat de armată,
frecventată de 48 de elevi. Pe 13 iunie 1941, preşe devenind Depozit de Materiale Aeronautice. Loco-
dintele Comunităţii Evreieşti din Târgu Ocna, tenentul comandor Georgescu Constantin a respins
Aisenfraţi Isac, elibera un certificat fostului director solicitarea comunităţii evreieşti de a muta depozitul
al Şcolii Israelite Mixte, din perioada 1935-1941, în de arme din clădirea şcolii şi nu a depus eforturi
care subliniază calităţile acestuia. ,,În tot acest timp pentru „găsirea altui local de şcoală". La începutul
D-sa a dat dovadă că posedă însuşiri alese, precum şi lunii noiembrie 1940, Comunitatea evreilor a decis
o metodă de a preda elevilor, dintre cele mai bune, deschiderea şcolii provizoriu, iar corpul didactic a
dand astfel un frumos procent de absolvenţi care au fost angajat tot cu caracter provizoriu. Şcoala şi-a
fost mult admiraţi în şcolile în care au continuat să încetat activitatea în anul 1941. Abia în toamna lui
studieze. "Unii absolvenţi ai şcolii israelite au urmat 1944 s-a pus problema şcolarizării elevilor evrei
cursurile Gimnaziului „Oituz", înfiinţat în 1918. reveniţi acasă, care vor fi înscrişi la şcolile de stat
Este cazul lui Dobei Toivi (decedat în 1938) sau al din oraş.
absolventului premiat al gimnaziului "Oituz", Iancu
Caiman (decedat în 1958). învăţătorii au trebuit să ~Tablou, &Ndeul vechi din TcîrJU Ocna, pictură în
organizeze programe speciale pentru serbarea zilei ulei pe pimi ele Ion Diaconacu (1941);
de 8 iunie (1939). a zilelor de 10 mai şi de 6 iunie ~ Feredeul (Mikve), baia rituală evreiască
Contribuţii F ALIK, Ioşua (*Moineşti, 1835, tFălticeni, 1915).
- Rabin. R.av Gaon F. s-a născut într-o familie de cărturari.
Intre anii 1870-1875, a fost rabin la Târgu Ocna. slujind la
vechea sinagogă din centrul oraşului, apoi, timp de patru
cultural- decenii, a trăit la Fălticeni, ca rabin al evreilor din acest târg.
Era cunoscut ca un învăţat cu spirit deschis, lipsit de
prejudecăţi etnice. Pe lângă ebraica ne<:esarl propriilor studii,
ştiintifice
cunoştea limba latină. A avut nwueroşi elevi, printre aceştia
remarcându-se NahemSchechte.r, rabin şi profesor de iudaism
la Oxford. Cambridge şi New York. Intelectual cu un larg
orizont. Gaonul a scris cărţi de iudaism. dar şi de antropologie,
astronomie, arhitectură, filologie. A murit în 1915, iar pe
A n trecutul oricărei localităţi au existat mormântul său din Cimitirul Evreiesc din Fălticeni arde
I oameni care au influenţat într-un fel

evoluţia acesteia. Fie că au fost în struc-
turile puterii. centrale sau locale, agenţi economici
permanent o lumânare, până în zilele noastre.
GAVRILOVICI, Ernest
(*Largu Ocna, lJ.1926, ţBaciiu, 30J.1990).
~----~
(bancheri. negustori, patroni) sau oameni de cul- - Poet. Fiul lui Aurel Gavrilovici, tele-
...
76
tură, ei şi-au lăsat amprenta în destinul acestui oraş.
Şi evreii târgocneni au dat oameni de seamă în
trecutul acestui oraş. Elita intelectuală evreiască a
grafist, şi al Antonetei. (n. Diaconescu),
casnică. Clasele primare le urmează la
Şcoala Nr. 2 din oraşul natal, după care
devine elevul Liceului Militar din Cernăuţi
~ inclus medici, profesori, ingineri. avocaţi. scriitori. Reformat tn ultimul an, termini ciclul
Câţiva dintre ei au devenit personalităţi recu- secundar la Liceul ,.N. Gane„ din Flltic:eni.
Studii universitare de filologic (2 ani) şi
noscute pe plan european (Miron Grindea. Claude drept (3 ani), neterminate. Urmează Insti-
Semet). Am ales să prezint câteva medalioane tutul Pedagogic de 3 ani din Baciu, obţi-
nând (tn urma unor examene de diferenţă.) licenţa la Universitatea
biografice a unor personalităţi. remarcabile din ,.Al.1 Cuza" din Iaşi (1971). Slujbe diverse: funcţionar la fabrica de
domeniul ştiinţei şi culturii. cherestea din Grozcşli (1946-1948), lector de partid, directorul
Şcolii Medii de Celulom şi Hârtie de la Letea Bacău (1943-1950). Bucureşti cu Carola Rabinovici. Debutează literar, în 1927,
corector la ziarul „Steagul roşu" din Bacău (1951), şeful Secţiei de în revista „Sburătorul'" a lui E. Lovinescu. Se stabileşte în
învăţământ şi cultură (1958), învătător, directorul Casei de creaţie Anglia, în 1939. Din septembrie 1941, G. editează la Londra
din Baclu, vicepreşedinte al Comitetului Judeţean de Culturi
revista ..Adam Intemational Review", publicaţie apărută
Baclu (1963-1974). Debut literar în anii liceului, la Cernăuţi Debut
editorial târziu, tn 1981. A colaborat la ,,Ateneu", .Steagul roşu", iniţial în România tn 1929 şi condusă de el din 1939. Revista
„Carpica", „Cronica'" ş.a. Frecventeam unele cercuri literare din apA.rea în limbile franceză şi englezi.. Din cauza rhboiului,
Bucurcf!i (1945-1946) şi Baciu. A publicat sub pseudonimele: B. seria engleză îşi între.rupe apariţia până în 1946. Până în
Dumitru. E. Trotuf şi Har Dumitru. A publicat două romane 1989 au apărut 500 de numere. Printre colaboratorii revistei
(Memorii ele pace, Bucureşti, Ed. Albatros, 1981; Viaţa bunilor s-au numlrat: H G. Wells, G. B. Shaw, Thomas Mann, T. S.
Ioan, Bucureşti. Ed. Albatros, 1985) şi un volum de poezie Eliot, E. M. Forster, Pablo Picasso, Jean Cocteau, J. P. Sartre,
(Poeme, Bucureşti, Ed. Cartea Româneascl, 1988). A fost inclus tn A. Gide ş.a. G. a îngrijit în cadrul revistei mai multe numere
antologiile timpului: Plaiurile Bistritef, Baclu, 1958; Caiet în tematice (nr. 235-327, The image of Je:nualem; nr. 387-
mer&, Baclu, 1963; Colocviu liric, Baclu, 1964; Pagini literare,
400, The London Library). Monica Lovinescu, în volumul
Baclu, 19M; Vblnd o co.rable, Bacău, 1983 ş.a. A lăsat două
său memorialistic La apa Vavilonului (1999), afirma
lucrări în manuscris: Dicfio:na.rul limbii poetice baaniene şi o
lucrare cu maxime şi cugetAri diseminate în opera lui G. Bacovia. următoarele: „din rumoarea publică
aflasem că a făcut carieră la Londra la ~-----~
GRINDEA, Miron (nu- un mod extrem de balcanic. Sosea, siJ
me la naştere: Mondi Griin-
berg) ("Târgu Ocna, 311.1909,
tLondra, 18.XI.1995). -
zicem, St-John Perse la Londra. li
telefona: - Maestre, ţine să stea de
vorbă cu Dvs. T. S. Eliot. Arfi mai bine ...
Eseist, editor, publicist,
critic literar. Fiul lui Iacob
Griinberg, funcţionar comer-
cial. şi al Rebecăi In 1946, şi-a
siJ vă întaJntţt la mine, la adiJpost de
privirile indiscrete. Apoi compune şi un
al doilea număr, al lui T. S. Bliot: -
Maestre, trece prin Londra St-John
...
77
schimbat numele în Mondi Perse. Ar dori siJ w tntâlneasciJ la mine.

Miron Grind.ea. Studii primare Cum sil refuze unul şi altul? Cunos- OMiron Grindea
în oraşul natal, iar liceale şi când atâtea celebrităţ~ cum să nu în vizi:anu. pictorului
superioare la Bucureşti. 1n ajungă cineva Miron Grindea?". 1n Pica11o(Paris, 1952)
1936, G. se căsătoreşte Ia colaborare cu soţia sa, Carola Grindea,
absolventă a Conservatoru lui din Bucureşti. a editat volu- fost membru al Societăţii Internaţionale de Medicină Generală
mul Dances of Romania (1952) şi Urmuz. Complete (Austria, 1970), membru corespondent al Societlţil Franceze de
Psihoanalizl (1972). în Consiliul internaţional de luptl împotriva
Worka (Londra, 1967). A revizitat pentru prima oară
alcoolismului fÎ. toxicomanilor (Elveţia, 1972), în Societatea de
România m 1974 la invitaţia Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Boologie Umani. (Austria, 1976), membru de onoare al comitEtului
Cavaler al Legiunii de Onoare (din 1974) şi Cavaler al de conducere a cabinetului metodologic al absolventului (IMF Iaşi,
Ordinului Artelor şi Llterelor al Republicii Franceze (din 1984) ş.a. A emigrat tn lara.el, tn 1938, cu fiul slu, Valentin Mirel
1985). Arhiva revistei ..Adam" fi biblioteca sa personală au Lazare, tot medic, stabilindu-se în Hadera, unde a decedat în 2001.
fost achiziţionate m 1984 de King's College din Londra.
SERNET , Claude
LAZARE , Bruno (*Bacău, (nume la naft.ere: Spirt Emest-
Benoit)\flrg u Ocna, 24.V.1902,
17.XLl923, tHade.ra.
Israel, 18.12001). -
ţParis, 15.ID.1968). - Po~t. Fiul
Medic. btor.l.c al medicinei românefti.
lui Eugen Spirt, doctor, şi al
Fiul lui Avram Lazaze şi al Sarei. Studii
Sidoniei (n. Marcovici). Tatll slu,
generale fi liceale în oraşul natal Urm.eul
născut tn 1871 la T"argu Frumos.
cursurile Jnatitutului de Medicini şi Far-
s-a stabilit tn Târgu Ocna pe la :-.,;
macie din Bucureşti (ahs. 1949). Medic la
1900 fi a locuit în clldirea vechii
Valea Rea (azi, Llvez.i., j. Bacău, 1949-1958)
farmacii El a participat ca doctor
fi timp de tn!i decenii f4i desflfoari activi- la luptele din Primul Rkboi Mon-
tatea de medic generalist la Diapensarul
Urban din Târgu Ocna (1958- 1988). Din
dial fi a foat rănit la picioare în
..... 1963, este medic primar tn medicinl
gencralL A fost un medic apreciat şi popular printre concetăţenii
septembrie 1916. fn 1920, doctorul
Eugen Spirt se mutl la Bucureşti ' - ----""-".,_; :-
...
78 di ln paralel cu munca de medic începe munca de cercetare cu
predilecţie aspecte legate de istoria medicinei locale. tn di~se
articole prezintă figuri luminoaBC de medici din istoria oratului fi
împreună cu soţia şi cei doi cop.ii:
~st şi Colomba. Ernest a tnvlţat franceza şi germana pe când
locuia la Târgu Ocna. Ab.tolvl Liceul .Matei. Basarab'" (1921) din
Bucureşti fi debuteazl la ,.Sburitorul literar" sub pseudonimul
momente dificile pentru asistenţa medicali locali cauzate de
marile epidemii din secolul al XIX-I.ea. A participat la conferinţe şi Mihail Cosma. Allturi de Darie Voronca. Geo Bogza. Ştefan R.oll,
Safa Pană fi Victor Brauncr, se: afirmă în avangarda românească
congrese internaţionale unde a susţinut ta jur de 390 de
publicând la revistele ,.Punct", .unu• fi .1SHP•. Studiile univer-
comuniclri (Austria, Australia, Belgia, Israel). Diverse articole apar
în circa 55 de reviste de specialitate din România ~i 22 din
sitare le face la Pavia, în Italia. lşi va lua doctoratul tn drept cu o
lucrare originală: La pai.canaUza giudiziaria (1928). fn 1928,
strlinitate (Germania. Serbia, Elveţia, Ungaria, Franţa, Belgia). A
dispare Mihail Cosma din literatura ro-
mAnă, dar apare Claude Sernet în litera-
tura francezi. La Paris scoate revista
.Discontlnuite•. Colaborează cu puţine
reviste rominetti fi franceze. Prima cule-
gere de versuri apare abia 1n anul 1937
(Commimoratiom). C.S. a luat parte la
campania militari din 1940. A fost 7 luni
prizonier într-un lagăr din Germania. Se
afli inclua 1n volumul L 'Honneur de1
Poeta, antologie a poeţilor din Rezistenţa
franceză. întocmită de Paul Eluard. A mai •
publicat volumele: Un jour et un nuit
(1938), Mail ane ne ou peut-âre an
rivage (1943),Jour apr1bjour (1951). Lei
Pu ncompt61 (1962), EJ.em.en.b (1963)
etc. A primit premiile literare Antomn
Artaud (1962) fi Reni Laporte (1964). A
tradus 1n francezi din poeziile de tinereţe
ale lui Tristan Tzara, Tudor Arghezi,
romanele Negura de Eusebiu Camilar şi
O Thgu Ocna, Cua de Culturi (2002). Participanţii la
Desculţ de Zaharia Stancu. A murit la
Centenarul Claude Sernet" (de la 1tinga la dreapta): Cornel
Galben. Nicolae Tone, Ioan Dinili, Corneliu Stoica, Teodora
.....
...
Paria la 15 martie 1968. ln 2002, cente-
narul naşterii poetului este celebrat la
Padl, Ioan EnaChe, Viorel Savin. Vladimir Pani, Octavian 79
T'argu Ocria, într-un program cu nume- Voico, EugenBudi.u, Vuile Robciuc
roase comuniclri ale unor prestigioşi tn amintirile unor mari personalităţi, de origine evre-
specialifti, precum şi lansarea revist.ei .....__ _ _ _ __ iască, se fac trimiteri la momentele deosebite petrecute de ei. în
Aldebaran•, nr. 1-4/ 2001(direct or: copilărie sau mai târziu, în or~elul de la poalele Măgurii Cele-
Nicolae Ţone), dedicatl lui Claude Semet fi avangardei. Prieten
apropiat al poetului moinqtean Triabm Tzara, Claude Scmet poate
brul dirijor şi violonist american Sergiu Comissiona îşi vizita, în
fi socotit cel mai important poet Discut în TArgu Ocna. perioada interbelici, bunicii (Iosef şi Emestina ~~sioner):
iar compozitorul Nancy Brandes (şeful formaţiei ,.Roşu '1
Negru•) rudele sale, prin anii '70 şi '80.
echipamentelor medicale, V. şi-a vândut afacerile cdui mai
VICTOROV,
mare fond de investiţii din lwne, Carlyle. V. e o întruchipare
Herman
Herman naştere: lill~
(nume la ("Târgu
H.AlMOVICI)
a visului american, dar sufletul i-a rAmas pe Valea
Trotuşului. ln iulie 2005, când inundaţiile catastrofale
Ocna, 9.vm:. 1931). Om de .,, distrug conductele de utilităţi (gaze şi apă) care traversau
1
afac:eri. Fiul lui Talie Hai- I Trotuşul. lăsând oraşul timp de mai multe săptămâni fără
movici, funcţionar comercial şi apă şi gaze naturale, V. fa.ce un act de nobleţe faţi de oraşul
al Rashelei Haimovici (n. ~llw natal, suportând cheltuielile necesare montării noilor
Cojocaru). casnici. Numele de f, conducte. Pentru gestul său, V. a fost declarat Cetăţean de
V'ictorov n ia după soţie. După ~iS;."i~ Onoare al oraşului Târgu Ocna. 1n 2017, publică, la
terminarea studiilor, lucrează ~=:.___ _ _ _ __ _ J
Montreal, cartea Sub aripa neagră a războiului. cu
ca inginer la construcţia hidrocentralelor de Bicaz şi Porţile conţinut autobiografic.
de Fier. A plecat din ţară în 1975 din cauza presiunilor
regimului comunist, emigrând în Canada în cautarea unei VULPESCU, Marghit (nume la naştere: Casch)
vieţi mai bune. S-a angajat ca inginer mecanic la o ("Târgu Ocna, 2.Xl.1908, tBucureşti, Vl1976). - Artist
companie farmaceutică din Ontario. ln 1983, la şase ani de decorator. Fiica lui Liopold Casch. inginer, şi a Anei,
la angajarea sa în cadrul companiei RP Scherer, V. a reuşit să casnică. Pmnţii erau evrei, supuşi austro-ungari, stabiliţi în
modifice o maşină producătoare de capsule tari folosite la ora.ş. Locuiau pe strada Metaxa (azi, Maior Roşiţi). Studii în
...80 fabricarea medicamentelor antibiotice, invenţie revolu-

ţionară. 1n 1984 şi-a înfiinţat propria companie sub numele
Multi Motion Engineering. O afacere care a crescut an de
an, de la 8 angajaţi la peste 200 în 1988. în 1988, societatea
localitate şi la Bucureşti. Stabilită în Bucurefli, la 6 martie
1930 se căsătoreşte cu pictorul şi poetul suprarealist evreu
Victor Brawaer ("15.VI.1903, Piatra Neamţ-ţl2.1II.1966,
Paris). Stau la Paris câţiva ani (1930-1935), devenind
~ sa ia numele de Technophar Bquipment and Service Limited prieteni cu B. Fondane, Yves Tanguy, C. Brâncuşi, Alberto
şi-şi modifică şi structura serviciilor oferite. Cu toate că Giacometti. După o scurtă perioadă la Bucureşti, V. Brauner
cetăţenia i-a fost retrasă de statul român, iar el nu a se va instala definitiv la Paris, în 1938, unde o va cunoaşte
solicitat-o niciodată înapoi, legăturile sale cu pământul natal pe Jacqueline Abraham. Marghit va divorţa la 4 mai 1939 de
au devenit mai mult decât de suflet după 1990, când s-a Victor Brauner. La nici o lună de la divorţ, va renunţa la
întors să investească în România (Odorheiul Secuiesc, re.ligi.a mozaică pentru a trece la cea ortodoxă. Se va căsători
Romcan,1991; Cornu, Micron, jud. Prahova, 1998). După 30 cu R. Vulpescu. Din 1964 va participa la expoziţii de artă
de ani, în care inovaţiile sale au schimbat industria decorativă cu ţesături şi imprimeuri.
Indexul numelor de familii evreieşti din Târgu Ocna
(1774-1998) i==
CI>•
LLI
w
cc:
A c Fehnan Herman Lazarovici Mendel s V >
w
Abramovici Cahana Fischel Herşcovici Lazăr Meir Saper Vais w
Fischler Herşcu Leiba Moscovici ;;;;;!
Acig Calman Schlima Vendi ::?
Aisenfratz Calmoviei Fişcu Herzog Leibu N Schuller w ~
Anto novici Carniol Flachs Hulubaş Leiner Nachmansohn Schwartz w
Wasserman c
Aronovici Casch Focşăneanu I Levenstein Naftule Segal cc:
Wechsler
Aronsohn Caufman Freier Iacobsohn Leventer Neste Sender o
.....
Weinştok w
Auchberg Chismevici Fridman Iancu Lipcovici Neuman Solomon Weisman :!:
Avram Cohn G Ianovici Lobel Noie Spirt Weiselberg
:::>
z
Comissioner Gartenberg Iosefsohn Lovenştein p Stern .....
B Weiss :::>
Copel Gavrilovici Iţic Lowensohn Suchăr
Beiner Pascal Wolfsohn ~
Bercoviei Coppel Ghelbel J Lupovici
Lupu
Perlmutter s. z c
z
Bergman Costiner Gelber ]ager R Şapşi Zisu
Berman
Bernştein David
D Ghidalea
Ghizber
Juster
K
M
Maidaneck
Rabinovici
Rappaport
Şimşen
Şimşensohn
16 S-au 1nregis-
trat toate numele
.....
Birmann Davidovici Goldenberg Malhasovici Şmil de familie a 81
Blank Dolinger Griinberg
H
Kegler
Kendler Manole
Marcu
Reinhorn
Reihman Şnepf evreilor trăitori
în Târgu Ocna,
.....
Blănaru Dolnigher Kolber Riga Şulem
Bora Haber Marcus de la catagrafia
E Kriimer Rosenberg T din 1774 pânâ la
Bosner Elberg Haina Kremer Marcoviei Ruckenstein Toivi 1998, când s-a
Marensohn
Braunştein
Brii
Enghelberg Haimovici
Halăm
L Matias
Rosenfeld u făcut ultima
F Lazare Rosenstock Ursu înmormântare în
Broder Haring Mayersohn Rosenzweig cimitirul evreiesc
Feldstein Lazarev Moisă
Buium Heinich Rusenfeld al oraşului.
Sinagogile, sinagogi, băi rituale şi şcoli.
Sinagogile sunt locurile de întâlnire a evreilor în
zilele lor de sărbătoare: Shabat (Sâmbăta), Roş Haşana
(Anul Nou), Pesah (Paştele), lom Kipur (Ziua ispăşirii),
•
expresia Hanuka (Sărbătoarea luminilor) etc. Dintre toate cele 4
sinagogi ale oraşului, cea mai frecventată a fost ,,sinagoga
comercianţilott, atestată la 1832, şi care a funcţionat până
tradiţiilor
în 1988. Sinagoga Mare, ridicată în 1890, a fost frecventată
până prin 1968, dar de două, trei ori pe an, iar celelalte
două. până în 1941.
În aceste sinagogi, sub îndrumarea rabinilor, se
evreieşti
oficiau slujbele de sâmbăta şi de sărbătorile importante. în
viaţa obştii, momentul circumciziei băieţilor (la 8 zile după
naştere), majoratul fetelor (la 12 ani), a băieţilor Oa 13 ani),
intre valurile succesive de emigranţi evrei
D
a căsătoriilor cuplurilor tinere şi înmormântării celor
aşkenazi, wrbitori de limbă idiş, din spaţiul decedaţi, jucau un rol important Evreii se rugau de trei ori
german, polonez şi rusesc, persecutaţi de pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara. Veşmintele tradiţionale,
...
82
autorităţi şi populaţia indigenă, care şi-au găsit refugiu în
Moldova în secolele XVIII-XIX, puţini au ales, la început, şi
orăşelul Târgu Ocna. A trebuit să treacă aproape un secol,
purtate în vechime, au fost înlocuite cu cele modeme. Se
purtau cu ocazia slujbelor ţinute în sinagogi, a rugăciunilor
de peste zi, la toate festivităţile religioase, kippah-ul (acope-
~
ca obştea evreilor de aici să depăşească o sută de suflete şi rământ pentru cap, uşor rotunjit şi fără margini), ţiţitul (şal
să se poate organiza din punct de vedere social şi religios. special) şi tallitul (eşarfă) de către bărbaţi. Tallitul era
În catagrafia întocmită de Isprăvnicia Bacău cu evreii din purtat de bărbaţi, după căsătorie. Cel puţin odată pe lună
Târgu Ocna, în 1836, este amintit, pentru prima oară, Meir
Iţac, starostele obştii evreieşti din t.ârg. Odată cu creşterea ~ CPI. Tg.-Ocrui, Sinllgog11, EditmaLibriria
numerică, ponderea în economia t.ârgului, obştea evreiască Nachmaasohn, Târgu Ocna, circulati 1930;
îşi conservă tradiţiile religioase prin construirea unor ~ Sinagoga Mare
evreii t.ârgocneni trebuiau sa meargă la baia rituală (Mikve)
sau feredeul, cum o numeau localnicii. Îmbăierea avea
senmificaţia unei purificări. Cea mai cunoscută Baie rituală
(Mikve) a fost cea situată între str. Cămării (dispărută
astăzi) şi str. Tudor Vladimirescu. Cutremurul din 1940 a
afectat-o serios încât nu a mai putut fi folosită de către
comunitate după această dată.
Din păcate, din documentele existente, nu avem prea
multe exemple de rabini, îndrumătorii religioşi, care au
slujit în sinagogile oraşului. Rabinul Falik Ioşua a slujit,
între anii 187a-1875, la sinagoga „comerciaţilor", din
centru oraşului, rabinul Iţic Suchăr, care slujea la Sinagoga
Mare, este amintit în 1941. Tot atunci, sunt amintiţi şi cei
doi hahami t,oameni deştepţi, înţelepţi"), care erau însăr
cinaţi cu tăierea animalelor (ovine, caprine, bovine) şi a
păsărilor (Iţic Suchăr, haham şi rabin şi Manole D. Manole,
haham şi învăţător la Şcoala Israelită Mixtă).
în cursul secolului al XIX-iea, obştea evreilor din
Târgu Ocna creşte atât numeric (de la 109 suflete, în 1836,
la 1598 suflete în 1899), cât şi economic. Obştea va ridica în
timp 4 sinagogi: „sinagoga comercianţilor" (1832),
„sinagoga mare" (pe la 1890), „sinagoga meseriaşilor
~Foto, Târgu Ocna, Sinagogo. Mare. Vetlen ttpn: Uf4 de

intrare În sala man:{1973){foto: Corneliu STOICA);
.J. Sinagoga Mare
croitori şi cismari" (pe fosta str. Cămării), alta pe str. V.
Alecsandri (nu departe de intersecţia cu str. Costache
Negri). ln 1941, patrimoniul Comunităţii Evreieşti din
Tirgu Ocna, care număra 250 de familii, era alcătuit din 4
sinagogi, Şcoala Israelită Mixtă şi baia rituală.
Cele mai vechi au fost sinagogile de lemn, mai t.ârziu
cele din cărămidă. Despre cele trei sinagogi situate pe stră
zile Căpitan Buşilă (centru), Cămării şi Vasile Alecsandri,
nu putem oferi prea multe detalii. Cea mai veche, din 1832,
situată. aproape de centrul comercial (Strada Carol 0, era
formată din două clădiri. O clădire cu două caturi, cu i~ire
în str. Căpitan Buşilă, era sinagoga propriu-zisă, iar a doua
mai mică, având câteva încăperi, era folosită pentru rugă
ciuni şi sacrificii de animale şi păsări de către haham.
Adunările pentru oficierea unor slujbe s-au ţinut în clădirea
mică până în 1988, după care a fost demolată şi ea.
De.spre Sinagoga Mare putem da mai multe amă
nunte, pentru că am awt posibilitatea să o vizităm, în 1973,
cu puţini ani înainte de a fi demolată. ....
A fost construită pe la 1890 din piatră şi cărămidă, 85
având ziduri cu grosimea de aproape un metru. Nu am găsit .....
numele arhitectului acestei clădiri, dar piatra este din
~ Foto, TiPJU Oma, Sinapg• Marr. Vedere cu colţul

nord-estic 111 •llJii nuari(1973) (foto: Corneliu STOICA);
' S.inagoga Mare
cariera de pe valea Slănicului. Sinagoga este o construcţie sinagogii, după cum se observă şi din fotografii, relevă
~
w
dreptunghiulară, cu forma exterioară a unei nave paraleli- separarea pe sexe (tribunele de la etaj şi grilajele de lemn).
w pipedice, acoperită de o şarpantă în două ape şi intrarea Din punct de vedere funcţional, două spaţii sunt deter-
cc dinspre sud (Bulevardul Ferdinand I). La nivelul acope- minante: vestibulul („pronaos"), intrarea şi spaţiul de
>
w
rişului sunt perechi de turnuleţe (pe vest şi est), deasupra rugăciune (sinagoga propriu-zi.să). Primul spaţiu, de acces,
a:
o cupolei şi a intrlrii). Faţada sudică este simplă, cu două realizează purificarea simbolică, prin ritualul spălării pe
::::!
E- rânduri de ferestre în semicerc în partea superioară, 4 mai mâini şi exercitarea carităţii iudaice (dulapul pentru bani).
c mari la parter şi 4 mai mici la etaj. Corpul de la intrare are Interiorul spaţiului de rugăciune cuprindea: nifa estică
~
.... două uşi rotunjite în semicerc în partea lor superioară şi (mizrah), chivotul cu sulurile de pergament ale Penta-
<(
două ferestre mici deasupra. Pe uşa din stânga se pătrundea teulwlui, amvonul, pupitrul de rugăciune, Menora (cande-
(ii
w
a: într-un mic hol cu o cămăruţă unde se aprindeau lumânări labrul cu 7 braţe) , jilţurile, uşile de dulap şi de înclpere,
a.. şi scara de acces la galeria femeilor. Pe uşa din dreapta se cutiile de pomeni etc. Deosebit de originală este sculptura
~ în lemn şi pictura murală a bolţii şi pereţilor cu motive ani-
w~ intra într-u hol, unde erau câteva nişe în perete, şi tot de
..... aici se pătrundea în sala mare. Organizarea planimetrică a maliere şi abstracte, având valoare estetică sau educativă,
ts dar nu caracter sacru (nu sunt icoane). A fost vandaliazată
o
CD
<( în 1927 şi în anii celui de Al Doilea Război Mondial (1940-
z 1944). Sinagoga a fost frecventată pană în 1968, iar după
(ii
cutremurul din 1977, va fi demolată şi terenul înstrăinat.
......
86
.... ~ CPI, Sin11goga lsnu!lită. din lg. Ocna, Alfred .Adl.er,
fotograf' Brllfov, Editura Librăriei J. Flachs, Târgu
Ocna, circulatl 1908TAR, p. 146);
'SinagogaMare
~ Foto, Targu Ocna, Sin4goga Mare. Vedere cu
peretele nordic al lăc8fului. Se observi galeria pentru
femei de la etaj (1973) (foto: Comdiu STOICA);
~ Sinagoga Mare
...
...
87
locurile
sacre.
cimitirele
evreieşti
rimul cimitir evreiesc s-a înfiripat după
... P mijlocul secolului al XVIII-lea. în

partea de est a oraşului, în apropierea
,_,drumului sării„ (Târgu Ocna-Galaţi). Cimitirul a
funcţionat peste wi secol (circa 1750-1856). Iacob
88
~ Psantir, în Istoria evreilor din România, ocu-
pându-se de inscripţiile funerare evreieşti afirmă că
la „o jumătate de leghe depărtare de Ocna se găseşte
un vechi cimitir evreiesc, unde pietrele funerare sunt • Poto, Cimitirul eww:iesc vechi. Piatră juMrririi
intrate prea adânc în pământ pentru a puteafi desci- (2018) (foto: Comeliu STOICA);
frate. „Astăzi, se mai păstrează în jur de 40-50 pietre • Foto, Cimitirul nrdeac wchi. Vedere pnnaUi
funerare. (2018) (foto: Comeliu STOICA);
...
...
89
Comunitatea evreiască devenise tot mai
numeroasă pe la mijlocul secolului alXIX-lea (peste
300 de persoane), vechiul cimitir devenind neîn-
căpător. La 1857, Comunitatea Israelită a cumpărat
de la Primărie 8.250 mz de teren cu destinaţie
cimitir. El este amplasat în hotar cu cimitirul "Eter-
nitatea•, care cuprinde un sector ortodox şi altul
catolic. 1n cimitirul evreiesc nou, dar cu aproape
două secole de existenţă, se găsesc între 400 şi 500
de pietre funerare, wiele dintre ele ilustrând pros-
peritatea pe care o cunoscuse comunitatea într-o
anumită perioadă. tn colţul nord-estic există un
grup de 10-15 pietre funerare vechi plasate la o dis-
tanţă de circa 30 de metri de cimitirul propriu-zis.
Cele 10 rânduri, de 30-40 pietre funerare, avan-
...90 sează de la cele mai vechi la cele mai recente, din

apropierea cimitirului ortodox. Dintre sutele de
pietre funerare aliniate, remarcăm unele dintre ele
~ în care sculptura în piatră s-a realizat prin mafeva,
pietrele de mormânt fiind bogate în motive florale şi
.... Foto, Cimitirul tvn!Îac nou. Piatra funerară a
vegetale, în obiecte şi vietăţi simbolice. Printre su- familiei Comwioner (Iosef fi Enentimi), bunicii
tele de pietre funerare găsim numeroase nume din celebrului dirijor Sergiu Comusiona (2019) (foto:
perioada interbelică: Brii Solomon (1916), Haber Corneliu STOICA);
Leon (1917), Grinberg Hainrich (1917), Ghelbel Eta ~ Foto, Cimitirul evreiesc nou. Vedere gmendă
(2018) (foto: Comeliu STOICA);
...
...
91
( 1924), Rabinovici Aizic (1926), Goldenberg Rebeca
(1926), Lazarovici Strul (1930), Bemştein Moritz
(1931). Leibovici Clara (1933), Bergman Raşela
(1937), Juster Simon (1937), Comissioner Iosef
( 1938) şi Emestina (1937), Levenştein Manas (1938),
Toivi Dobei (1938), Enghelberg Isaia (1940), Lupu
Beri (1939) ş.a. După 1950, aici şi-au găsit odihna:
Suchăr Iţic (1951), Caiman Iancu ( 1958), Davidovici
Keila (1953), Kremer Lopa (1957), Marcovici Z. Leon
(1958), Bergman Iancu (1960), Davidovici Fişei
(1961), Neste Alecu (1964), Ruckstein Leon (1967),
Saper A. Aron (1978), Matias Sandu (1989), Matias
Haiasure (1970), Rosenfeld Isac (1976), Haim David
(1980), Bercovici Herscu (1982), Solomon Lazăr
(1983), Lazare Renata (1985), Saper Hana Basa
...
92
(1985), Segal HennanLeizer Mendel (1989), Maria
Lupu (1991), Lupu Nuhum - Vili - (1996 şi Frida
(1983), Davidovici Strul (1998). Astăzi, este loc de
~ meditaţie, rugăciune şi recunoştinţă veşnică faţă de
înaintaşi
....,. Foto, Cimitirul evreiesc nou. Pidn: funerare din
perioluUi interbelică (2018) (foto: Corneliu STOICA);
~ Foto, Cimitirul e11ttil!lu: nou. Vethre generală cu
ultimul rând de monninte (cele mai .recente) (2018)
(foto: Comeliu STOICA);
sînagogi, şcoli israelite, Wi rituale. Prin Cla:w:le ~(Ernest
Remember Spirt), Miron Grindea. (Mont:li Grimherg), Malghit Vv.lpescu.
(Ma:rgh.it Casch) şi mulţi alţii, s-au TaroTdat la. cuftwa euro-
A fost odatl o comunitate mîcl de evrei,

~i din spaţiul central-estic al Europei,
ele teama persecu.ţillor şi pentru sigu:ra:nţ.a.
propriilor lorvieţi. Augăsit, pe la m!jlocul secoluful al XVlll-lea,
un U:rgîn Moldova, situat ~-un „colţ cle Tai". Aici emu. renu.-
peană. Lafel ca'mtreagacomu:nitate evreiască. din spaţiulromi-
nesc, evreii tilgocneni au parcw-s lungul drum al emaru:ip.bii,
de la raia (su.pus plmAntean) sau sudit (su.pus shiin), pe la
1832, la cel de cetlfe.an ~ recunoscut prin Constituţia din
1923. Au avut cle suportat prejudedţite unei phţi a populaţiei
mitele ocne, iar în apropi.ere drumuri com.ercîale tnsenma.te. majoritare, ignonmtă şî ÎY!fD!eran~ şi au. fost. victime ale unei
Dupl un secol cle evoluţie, obştea evreiascl dep~ 300 cle su.- politici şî ideologii extremiste, antisemite, promovate de stat.
ffef.e. A urmai un alt secol (1850-1950), îrt care această obşte a Nori negri s-au a.bMut asupra comunîtlţîi tn anii nebuni ai
... cunoscutsuişurişî cobmişu.ri înfunctie cle evoluţia politicia ţl dictatwii militare antonesciene (1940-1944). În anii ele refativl
linişte, atmoefera. tbgului era una cafA d.esch.isl Pe aceeaşi
Cii
.a rii în care trruau, cunoscAnd dnmtfle satt perioadele de pros-
E
Cii
E peritate tmpreunl cu ceilalfi locuitori ai tâlgulu.i (T0111Ani, ar- sf7adl. copii români, evrei, anneni şi albanezi, pidul4 să se
~ meni, ungwi, ţigani, albamzi, italieni). Meseriaşi pricepuţi şi biu:u:re că sunt tmpreu.nă. şi să lege prietenii pe viaţă. După
.._ clutafi, negustori abili, care asigwau piaţa locafl C1A cele mai Tăzboi, odată cu. regimul comu:nist., care a. demolat tot ce era
94 diverse mhfori, medici, avocaţi, profesori, scrîîtorisau artişti cle frumos în ora.ş, acelaşi regim. a înrurajat, interesat, plecarea
,.. talent, evreii t!ygocnenî auawt o conbihuţietnsenmatllaclez.. u:rwr membrî ai comwi.iflţll spre lsra.eL Alţi4 legaţi pentru
voltarea economîcl a. oraşului. Cateva decenii bu:ne (1880- totdeawut de~ ,,co~ de Tai", odihnesc în cimillrul oraşului.
1940) au fost inim.a comerţului locaL Apogeul clem.Dgrafo; şi „Acasl" tnseamnl acolo unde tfi este bine şi comu:nitafea tfi
econom.ic al acestei obşti afost la cu:mplfla secolelor XIX- XX. apreciad meritele. Comu:rtitatea evreitort!rgocneni a displru.t,
perioadl denumită şi „La Bell epoque". A:u.awt o viafl de obşte pe nesîmfite, dupl aproape trei secole de ex~ dar ea va
acl:iW, reglementată de tmdîţiî şi de religia mo~ au ridicai rlfm!ne, pen.f:mtat.d.eauna, oparte din istoria acestui oraş.
....
CD
.o
E
CD
E
...
CD
a:
...
95
*** Evreii din România în texte istoriografice,
Bibliografie Antologie, Bucureşti, Editura Hasefer, 2002

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România,
Memoria cimitirelor evreieşti, Editată de Ministerul
selectivă
Culturii şi Cultelor, Bucureşti, 2007
KULLER,Harry, O istorie a evreilor din România în
date, Bucureşti, Editura Hasefer, 2000
DirecţiaJudeţeană a Arhivelor Naţionale Bacău, ROSETII, Radu, Un proces de sacrilegiu la 1836 în
- fond Prefecturajudeţului Bacău (1838-1950) Moldova, în „Analele Academiei Române. Memoriile
- fond Primiria oraşului Târgu Ocna (1846-1950) Secţiunii Istorice, s. II, t. XXXI, 1909, p. 9- 47
- fond Comunitatea Evreilor dinTârgu Ocna (1932-1945) SCHWAZRFELD, Dr. E„ Din istoria evreilor.
-fondŞcoalalsraelităMixtăTârguOcna(1925-1941) im.popularea, reîmpopularea şi întemeierea târgurilor
- fond Administraţia financiară Bacău (1921-1965) şi târguşoarelor în Moldova, Bucureşti, Editura Uniunii
Arhiva Primăriei oraşului Târgu Ocna (1951- Evreilor Pământeni, 1914
2018) STOICA, Corneliu, Istoria ilustrată a oraşului
*••Antisemitismul universitar din România Târgu Ocna, Din cele mai vechi timpuri până la 1918,
(1919-1938), Mărturii documentare, Cluj-Napoca, Editura Ediţia a 2-a, Oneşti, Editura Magic Print, 2009
Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului, Enciclopedie,
...
96
Naţionale, 2011
***Anuarul general al agriculturii, comerciului şi
industriei României pe anul 1905, Bucureşti, 1905
Ediţie de lux, Oneşti, Editura Magic Print, 2017
STOICA, Corneliu, Târgu anilor romantici, Un
secol de istorie ilustrată a oraşului Târgu Ocna/Town of
..... *** Anuarul .,SOCec" al României Mari 1924-1925,
vol. II, Bucureşti, Editura Socec & Co., 1928.
the romantic years, A century ofTârgu Ocna illustrated
history, Ediţiaa2-a, Oneşti.EdituraMagicPrint, 2018
Congresul Mondial Evreesc, Secţiunea din România,
Populaţia evreească în cifre, Memento statistic, Bucu- ..s Cea mai completă bibliografie despre istoria evreilor din bazinul
Trotuşului. la Corneliu Stoica, Valea Trotufului, Enciclopedie, Ediţie de
reşti, 1945
lux, Oneşti, Editura Magic Print, 2017, p. 1044- 1045 (81 de referinţe biblio-
*** Contribuţia evreilor din România la cultură şi grafice). fn aceeaşi enciclopedie găsim: documente istorice, izvoare statistice,
civilizaţie, Ediţia a 2-a, Coordonare generală: Acad. Nicolae date despre sinagogi şi cimitire, medalioane biografi.ce ale peronalităţile
Cajal şi Dr. Harry Kuller, Bucureşti, Editura Hasefer, 2004 evreieşti născute sau legate de oraşul Târgu Ocna etc.

Corneliu Stoica Obstea Evreilor Din Targu Ocna

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corneliu Stoica Obstea Evreilor Din Targu Ocna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

Carte apărută cu sprijinul Primăriei oraşului Târgu Ocna

EDITURA MAGIC PRINT

şi turistic 26°37'12" longitudine estică şi 46"16'48" latitudine

ale oraşului lea.

din secolele autorul cunoscutei lucrări Geschichte des trans-

XVIII-XX vizitează şi Târgu Ocna, descriind ocna de aici şi

D Târgu Ocna. de la sfârşitul secolului

merită uliţa în formă de L, <Unde se face> negoţul şi

~ O scenă la groapa Ocnelor (Desen de Gheorghe

Evoluţia XVIII-iea (o creştere teritorială de 11503 şi a

populaţiei Urmărind creşterea demografică a princi-

Târgu Ocna în 1774, cu cei 3535 de locuitori, ocupa locul

Meşteşuguri. practicate de locuitori, dar nu menţionează vreun

profesii număra 107 membri (26 bărbaţi, 27 femei, 28 băieţi

liberale Şapşi Marcul, Iţic Lupul, Şmil Leibovici, David

Vtitfon'n Genflrală n Str. ('arn1

lumini şi lor crescând lent până la 1835, 6 în 1774, 9 în 1820 şi

P prezenţa unor evrei la Târgu Ocna este

...56 Oraşul a fost bombardat cu sălbăticie de artileria

...60 româneşti, nu au existat manifestări ostile ale

~ Foto, Tflrru Ocna, Stnula Carol I,"'""" de ......

Israelită în anul 1908, a luat fiinţă, în Târgu Ocna,

Târgu Ocna 1938-1939, şcoala a fost frecventată de 59 de elevi.

I oameni care au influenţat într-un fel

schimbat numele în Mondi Perse. Ar dori siJ w tntâlneasciJ la mine.

...80 fabricarea medicamentelor antibiotice, invenţie revolu-

~Foto, Târgu Ocna, Sinagogo. Mare. Vetlen ttpn: Uf4 de

~ Foto, TiPJU Oma, Sinapg• Marr. Vedere cu colţul

... P mijlocul secolului al XVIII-lea. în

...90 sează de la cele mai vechi la cele mai recente, din

A fost odatl o comunitate mîcl de evrei,

Bibliografie Antologie, Bucureşti, Editura Hasefer, 2002

S-ar putea să vă placă și