Culturile epocii bronzului pe teritoriul Romaniei (1)

de Mircea Munteanu
Principala problema care se ridica in fata arheologilor romani, consta in
denumirea perioadei ce se intinde intre sfirsitul eneoliticului (aprox.2800
i.e.n.) si perioada propriu-zisa a bronzului (2000/1800 i.e.n. 1200 i.e.n.)
Si, evident, incadrarea ei culturala.
In Europa Centrala, Caucaz, Anatolia si Egipt-Mesopotamia, noul aliaj
este prezent din belsug, mult inainte de 2000 i.e.n. La noi si la vecini, nu.
Colegii bulgari considera ca se poate vorbi de epoca bronzului, tinind
cont de faptul ca numeroase piese descoperite la Troia II asigura
corespondente cronologice intre statiunile arheologice din Bulgaria si
centrul amintit. Aceste descoperiri plaseaza cronologic statiunile, dar nu
dovedesc faptul ca purtatorii respectivelor culturi cunosteau obtinerea si
prelucrarea bronzului.
Acest argument i-a oprit pe arheologii romani sa vorbeasca de epoca
bronzului mai devreme de 2000-1800 i.e.n. Perioada dintre cele doua epoci
(eneolitic bronz), devenind o perioada de tranzitie. In ciuda faptului ca
asistam la schimbarea modului de viata al comunitatilor de pe teritoriul
Romaniei. Populatia incepe sa se ocupe majoritar cu pastoritul. Apar
primele morminte de incineratie. Asezarile sunt aparate cu sant si val de
pamint, in mod obisnuit. De acum se trece clar, la familia monogama,
patriahala.
Ce este bronzul
Bronzul este un aliaj intre metalele neferoase. Cel mai utilizat (si azi si
mai ales in vechime) este aliajul dintre cupru si staniu. Primele bronzuri la
noi si-n Caucaz, sunt, insa, bronzurile arsenicale (arsenicate). Un aliaj
natural dintre cupru si arseniu. Datorita faptului ca este un aliaj nativ, are
proportii diferite de arseniu. Este un bronz roscat, cu 1-3% arseniu. Uneori
si 5%. De ce acest bronz? Cupru are o temperatura de topire foarte
ridicata: 1085 grade Celsius. Staniu doar 232. La aprox. 265 grade, staniul
incepe sa fiarba. Deci, trebuie ca mesterul (in greaca veche mesterii erau
denumiti :demiurgoi;creatorul; va spune ceva acest termen?) sa fie
foarte atent, sa fie foarte rapid si sa cunoasca foarte multe secrete, pentru
a putea obtine bronz din cupru si staniu. Dar bronzul are o temperatura de
topire de aproximativ 800 grade Celsius. Deci, se putea obtine si-n cuptorul
cu o singura camera de ardere, relativ usor si repede. Poate si intimplator,
1

o piatra pusa in cuptor pentru diferite scopuri, s-a topit. Cam asa s-a
descoperit bronzul. Cele mai bune bronzuri, au staniu in proportie de 915%. Bronzurile ideale, 13,5% staniu. Uneori, si putin argint pe linga staniu.
Sunt de culoare aurie si prelucrate prin martelare dupa turnare, pot fi mai
dure decit fierul moale. Concentratiile mai mari de staniu, schimba culoarea
bronzului, care ajunge cenusiu. Aceste bronzuri nu erau utilizate in
vechime (mai putin rezistente, prea mult staniu -foarte rar-).
Astazi, sunt folosite in industria chimica, pentru ca rezista cu succes in
mediu coroziv. La descoperirea unei piese de bronz, obiectele prezinta o
patina de oxizi verzi. Daca patina este uniforma, omogena, fara adincituri
mari si de culoare verde deschis, avem de-a face cu o patina nobila. Un
bronz de calitate, sau bine pastrat. Daca avem de-a face cu o patina
inchisa la culoare (verde sau alte nuante), cu numeroase scoliatii, gauri,
etc. este vroba de un bronz inferior. Trebuiesc luate masuri urgente de
conservare, pentru ca e cu putinta ca piesa sa nu mai existe. (Oxizii au
mincat metalul in intregime. Daca punem piesa in baie de acizi, ramine
doar mil.) De asemenea, la piese subtiri, trebuie sa fotografiem, desenam
piesa si abia apoi s-o incredintam restauratorului. Cum laboratoarele nu au
sectii mobile pe santiere si altele, va dati seama ca doar piesele cele
mai robuste si bine conservate pot sa apara in muzee. Celelalte
Si piesele de argint au acelasi oxid nobil, verde. In plus, piesele de
argint devin casante si exfoliaxa usor. Trebuiesc pastrate in cutii speciale,
captusite cu vata, pentru a fi distruse doar in laboratoare.
Culturile proprii acestei epoci sunt: Horodistea, Foltesti-Cernavoda II,
cultura amforelor sferice, Cernavoda III, Cotofeni, Baden, Vucedol si
Kotolac, etc.
In a doua jumatate a acestei perioade isi fac aparitia grupurile Yamna.
(Cultura Yamnaia ?). Originari din S-V Siberiei, acestia migreaza simultan
spre mai multe directii: Europa Centrala, Balcani, Caucaz-Iran-India, Asia
Centrala. Unii cercetatori considera ca avem o cultura specifica, altii ca e
doar o moda in ritualul de inmormintare. Mormintele de inhumatie sunt
acoperite cu birne, peste care se ridica un tumul de pamint. Mormintul
principal este sarac (de obicei) cu foarte mult ocru. Pamintul suprainaltat se
numeste manta. In manta, gasim deseori, numeroase inmormintari
secundare (fie ale celor ce au ridicat mormintul, fie ale unor populatii
ulterioare). De obicei, mormintele secundare nu au inventar; doar ocru
(presarat sau sub forma de bulgarasi). Uneori, pe astfel de tumuli se ridicau
statui de piatra (menhire).

(Nu cred ca trebuie sa va mai aduc aminte ca primii slavi ce au trecut

Uralii au facut-o in ultimii ani ai sec.XVI A.D., cind au cucerit cetatea Sibir
de la Tatari. De aici numele de Siberia pentru toata zona este uraliana.)
Cum tumulii funerari se gasesc si la alte culturi (Horodistea, Cotofeni,
Baden) sunt si voci care cred ca nu e o cultura speciala ci doar o moda in
lumea stepelor, care se raspindeste fulgerator si cuprinde mai multe
populatii.
Abia acum, dupa amestecul populatiilor neolitice cu noii veniti se pare
ca avem o populatie indoeoropeana ce formeaza baza proto-tarcica. (Deci,
in 2000 i.e.n., cu aproximatie). Din aceasta populatie se va dezvolta
populatia si limba tracica. Nu fara nou veniti, care vor fi (si ei) absorbiti.
Cultura Horodistea se formeaza in extremitatea estica a culturii
Cucuteni. Are trei faze. In prima faza se dezvolta local, in a doua se extinde
, cuprinzinrd si arealul de baza: vest Prut. Unii cercetatori o considera tot
Cucuteni, desi este total diferita (continuitatea unor forme ceramice,
calitatea superioara a ceramicii, fata de vecini). Multi pun in legatura
culturile Horodistea-Foltesti cu culturile Ucrainiene Gorodsk-Usatovo.
In timp ce Moldova este ocupata de cultura Horodistea, din Podolia si
Volhinia patrund elemente ale culturii amforelor globulare. Sunt pastori. Nu
avem descoperite asezari ci doar morminte in ciste (cutii) de piatra. In
fiecare cutie (podeaua este o lespede mare de piatra; pe marginle ei se
plaseaza peretii (alte lespezi) si pe acestia capacul (alta lespede); totul se
acopera cu pamint) se gasesc unul sau 2-3 schelete. Intre piesele de
inventar, faimoasele amfore sferice.
Cultura Foltesti Cernavoda II (S-E Moldovei, N-E Munteniei). Unii o
considera rezultatul unei sinteze tirzii Gumelnita cu Cernavoda (Renie II linga Oltenita), altii o considera o varianta a culturii Usatovo. (SV Ucrainei.)
Cultura Cernavoda III (derivata din influente Cernavoda I, Gumelnita,
Salcuta si influente anatoliene) se pare ca are o predilectie pentru
cresterea oilor. Impinsa de grupul Celei, ajunge pina in Slovacia unde da
nastere grupului Bolerasz.
Cultura Cotofeni s-a format in Oltenia, Muntenia, estul Banatului si
sudul Transilvaniei. In faza a doua s-a dezvoltat pe aceeasi vatra, iar in
faza a treia s-a extins in toata Transilvania, Crisana, maramures, NE
Serbiei si NV Bulgariei.
Culturile Kostolac si Vucedol, originare din Serbia, apar sporadic in
Banat.
Cultura Baden, originara din Austria de est si Pannonia, patrunde in
zonele extrem vestice ale Romaniei si-n NV (tot extrem). Este axata mai
3

mult pe valea Tisei (in est). Probabil s-a dezvoltat din cultura Bolerasz.
Contemporana cu Cotofeni

Culturile epocii bronzului pe teritoriul Romaniei (2)

de Mircea Munteanu
Despre epoca bronzului in Romania, avem numeroase stiri
contradictorii. Sau sa zicem ca sursele, nu sunt inca suficient cunoscute
(descoperite). Acest lucru duce la interpretari diferite.
Sa analizam, pe rind, problemele, incepind cu metalurgia.
Nimeni nu stie cum a aparut aceasta tehnologie la noi. Cel mai apropiat
centru era Europa Centrala, unde exista cositor din abundenta. Dar primele
noastre bronzuri erau cu arsenic (ca in Caucaz), nu cu staniu (cositor). Unii
vorbesc de o tehnica autohtona. Nici o teorie nu are suficiente probe. In
ceea ce priveste autohtonia, este de remarcat ca eneoliticul nostru, care
cunostea frecvent cuprul topit, este la 1000 de ani distanta de epoca
bronzului. Si cu atitea virtejuri de populatii si barbarizarea clar observata in
urmele arheologice, nu se mai poate vorbi de o traditie locala.
Relatiile cu lumea sudica (Grecia, Anatolia, s.a.) sunt documentate
pentru primii 400 de ani si ultimii 300 in mileniul II i.e.n. Intre ele nu avem
nimic. In sud-estul Romaniei si nord-estul Bulgariei. Nici un fel de legatura.
Este o problema curioasa, pe care am semnalat-o intr-un articol stiintific.
Posibil ca populatia nord-pontica ajunsa in Moldova, estul Transilvaniei,
Muntenia de est, Dobrogea si nord-estul Bulgariei sa fi intrerupt aceste
legaturi. Nu aceeasi situatie este in Transilvania si pe Dunarea Mijlocie.
Probabil, fatada vestica a Balcanilor (mai adapostita in fata migratiilor
datorita reliefului muntos) a continuat sa serveasca de cale de legatura
Greciei cu valea Dunarii, in zona ei de mijloc. (Intimplator, cind ma
documentam pentru articol, am gasit un autor bulgar, care facea praf
toata teoria acestui vid de legaturi cu sudul, dar -uneori, la unii autori- si vid
de populatie. Ajuns la Sofia, am cautat articolul respectiv si am luat
documentatia fiecarui santier citat, sa vedem ce s-a descoperit: nimic.
Autorul, a scris un articol patriotic, opunindu-se teoriei vidului de populatie
si venirii slavilor nord pontici. Iata ca nu doar la noi avem astfel de
excese. Exagerarile istoricilor comandati nu pot fi oprite prin alte exagerari.
In ceea ce priveste slavismul nord-ponticilor, am scris in repetate rinduri
la aceasta revista, nu mai are rost sa revin.)
In Romania se simt trei impulsuri, trei momente de venire a unor noi
triburi. In jurul anului 2200 i.e.n., 1600-1500 i.e.n. si 1200 i.e.n. In intregul
4

spatiu egean se simt aceleasi momente. (Plus in jurul anului 1800 i.e.n.,
cind la noi, Yamna e inlocuita de Katakombnaia). Trebuie discutat despre
fiecare in parte. Din pacate, se intra in specialitate pura. Mentionez ca
primul moment se poate lega de Yamna, al doilea de Noua-CoslogeniSabatinovka (deci, ambele nord pontice) iar al treilea moment este legat de
expansiunea culturii cimpurilor cu urne funerare, de pe Dunarea Mijlocie.
Cultura Yamna se transforma (cam pe la 1800 i.e.n.) in cultura
Katakombnaia (inmormintari cu catacomba). In realitate, groapa clasica
de la mormintele Yamna a capatat o nisa laterala, unde era depus
defunctul. In spatiul ramas liber, se depuneau ofrande, inventar, etc.
Inventarul, totusi, se schimba. Cele doua culturi se gasesc raspindite pe un
mare areal. Cu exceptia zonelor de origine, nu ocupa o zona compacta, pe
care s-o domine. Artefactele lor, se gasesc sporadic pe teritoriul altor
culturi.
Acest lucru se modifica spre sfirsitul epocii bronzului, cind apare cultura
Sabatinovka in nordul pontic. Ea se extinde spre vest si sud-vest. In
Moldova si Transilvania de est se formeaza cultura Noua, iar in Baragan,
Dobrogea si nord-estul Bulgariei se formeaza cultura Coslogeni. Daca
aceste culturi veneau in sec. XIV i.e.n., gata formate, pe o zona nelocuita
(am mai tratat despre vidul de populatie din sud-estul Romaniei in epoca
mijlocie a bronzului), nu se explica influentele Monteoru si Tei ce se
regasesc in cultura nou aparuta. Nici timpul de formare nu exista. Este mult
mai firesc sa credem ca grupurile intruzive ajung mai devreme in sud-est.
Aici, in legatura cu culturile locale, se cristalizeaza noile aspecte culturale,
inrudite dar diferite de Sabatinovka.
In acest fel, Bronzul Mijlociu din zona este reprezentat de faza timpurie
a culturii Coslogeni. Dincolo de teorie, am reusit sa dovedesc acest lucru
cu ajutorul unui pumnal de bronz foliform, descoperit intr-unul din
cenusarele de la Gradistea Coslogeni. Descoperirea nu-mi apartine. Doar
interpretarea, ce se baza pe pozitia cenusarului in care a fost gasit
pumnalul (suprapunea un alt cenusar cu doua sau trei nivele de locuire).
Cum acest pumnal este datat de toti arheologii sec.XVI-XIV i.e.n. si era in
cel mai nou cenusar, nu mai are rost sa discutam. (Concluziile mele,
publicate in lucrarile Congresului de tracologie din 1996 de la Constanta,
au fost plagiate de alti arheologi, fara sa se citeze sursa.) Oricum, am
reusit sa dovedesc faptul ca hirjoana arheologica de la Gradistea
Coslogeni nu avea nici un temei. (Se propunea mutarea inceputului culturii
din sec. XIV i.e.n. in sec. XII i.e.n. Nu, inceputul culturii trebuie dus in sec.
XVI sau XV i.e.n. Despre sfrisitul culturii, se poate afirma ca sunt elemente
ce indica o prelungire dincolo de sec. XII i.e.n.
5

Dar pentru asta nu schimbi toata cronologia culturii! Mai ales ca avem
elemente de datare certa descoperite si fragmente ceramice din alte culturi,
care asigura corespondente culturale in toata epoca bronzului. Daca mai
lucram, poate reuseam sa clarific si acest element. Deja, in Bulgaria, am
vazut fragmente de ceramica interesanta. Numai ca la noi nu aparuse,
inca, nimic.)
Culturile epocii bronzului incep sa se sedentarizeze si agricultura
incepe sa joace un rol important, din nou. (Numeroasele seceri de bronz
sunt mai degraba lingouri decit unelte, tinind cont de faptul ca nu aveau
urme de folosire. Plus ca erau prea multe in mai toate depozitele
descoperite. In plus, secera din corn de animal, cu tais din microlite de
silex, supravietuieste pina tirziu in epoca fierului.) Casele incep sa fie tot
mai solid construite, la suprafata. Totusi, se pastreaza un vas compozit: o
caldare pe o vatra. Dintr-o bucata. Cu torti masive, pentru a putea fi
transportata cind focul ardea si carnea fierbea. Asta dovedeste ca ocupatia
principala ramine cresterea animalelor si nomadismul nu disparuse. (Si
vechii evrei cultivau vita de vie, practicau gradinaritul si semanau griul, dar
erau socotiti nomazi.)
Ritul incineratiei face pasi importanti, devenind majoritar in vestul tarii.
In est, inhumatia se pastreaza mai mult timp.
Analizindu-l pe Homer, observam ca aheii lupta in fata Troiei cu tracii si
amazoanele (tarmul de vest si nord al pontului). La lupta participa toata
lumea greaca veche si aliatii lor. Din punct de vedere arheologic, Troia se
prabuseste (impreuna cu aliatii; am mai precizat, Troia VII b2 este
incediata; in acest nivel s-au descoperit si ceramica Coslogeni si ceramica
Babadag?!!!). Civilizatia din Europa Centrala si Dunerea Mijlocie va invada
Grecia, Balcanii, estul Romaniei, nordul Italiei, sudul Frantei si nordul
Spaniei, etc.
Epoca bronzului se incheie. Urmeaza epoca fierului.
In epoca bronzului, Transilvania devine cel mai important centru
metalurgic european (aur, bronz). Nu se stie de unde provin bronzurile
arsenicate de la inceput si nici staniul din epoca finala.
Pe teritoriul culturii Monteoru (jud. Buzau si partial Vrancea) s-a
descoperit chihlimbar baltic si piese egiptene (perle de faianta). Asta arata
ca exista un intens comert continental si intercontinental, noi aflindu-ne pe
un astfel de ax comercial. Posibil ca sa fi existat schimburi de la un trib la
altul, si nu caravane negustoresti. Desi in epoca, existau mestesugari
itineranti.

Nu se poate vorbi despre traci decit dupa ultimul val de veniti din valea
Dunarii de mijloc. In toata epoca bronzului, termenul de proto-traci e cel
mai corect.
Guy Rachet, considera ca noii veniti in spatiul egean in aceasta epoca
(indo-europenii) sunt originari din zona carpato-dunareana. Are si dovezi in
acest sens. Nu contest ipoteza. Dimpotriva. Mai mult, impactul noilor veniti
poate fi prelungit pina in Creta, Egipt (hicsosii) si Palestina (philistinii).
Intotdeauna, insa, trebuie sa vedem ce se intimpla in zona carpatodunareano-pontica. Si aici, exista nou veniti. Exact in perioadele in care
vin si-n spatiul egean. Posibil ca nou venitii de la noi, sa fi dezlocuit
populatiile autohtone. (Ca bila rosie la biliard.) Posibil ca o parte din nou
veniti sa-si fi continuat drumul, impreuna cu unii bastinasi. Ceea ce e sigur
e faptul ca nu putem vorbi de caracterul populatiei de aici pina la sfirsitul
acestor migratii si asimilari. In acelasi timp, reamintesc faptul ca primele
piese de bronz de la noi sunt de origine caucaziana, ceea ce denota faptul
ca indo-europenii s-ar putea sa fie din alta zona. Sigur ca au trecut pe aici,
dar si noi am fost indo-europenizati. (In privinta insotirii migratorilor,
avem o dovada tirzie: in sec. XIII e.n., in nordul Italiei au fost atacate doua
minastiri. Agresorii erau tatari insotiti de valahi. Episodul a fost introdus in
circuitul stiintific de N.Iorga. Nimic nu ne opreste sa consideram ca astfel
de fenomene au mai putut avea loc inainte.)
Fara indoiala, mai sunt probleme teoretice legate de o epoca atrit de
framintata. Ne oprim aici, incercind sa vedem (in numarul viitor) culturile
arheologice carateristice acestei perioade.

Culturile epocii bronzului pe teritoriul Romaniei (3)

de Mircea Munteanu
Culturile epocii bronzului sunt foarte numeroase si ocupa spatii mai
mici, decit in epocile precedente. Uneori, dispar de la o faza la alta a epocii.
Aceasta farimitare este ciudata, tinind cont de spatiile vaste ocupate de
culturile neolitice ca si de uniformitatea culturala din epoca fierului (lumea
tracica), pe o mare arie teritoriala.
Cele doua fenomene: disparitia rapida a unor culturi, combinata cu
farimitarea excesiva (si obositoare pentru cel ce urmareste epoca) a
spatiilor lor culturale ne dovedesc impactul migratiilor asupra populatiilor
locale ca si posibilitatea plecarii \aborigenilor\ in zonele sudice.
7

In Bronzul Timpuriu, avem de-a face cu culturile Nir, Cotofeni, Vucedol,

aspectul cultural al tumulilor de piatra Milostea, Glina III- Schneckenberg,
Jigodin, Bratei si Zimnicea. (Tumulii de piatra dispar repede. Interesant ca
tumuli de piatra n-am mai vazut decit in Mongolia, pentru populatia
hunica. Sec. II-I i.e.n.)
Tot acum apar culturi ce vor ajunge la maturitate in Bronzul Mijlociu.
(Periam, Otomani, Verbicioara, Sighisoara-Wietenberg (in viitor doar
Wietenberg), Monteoru.)
In epoca bronzului mijlociu, exista culturile Periam, Otomani,
Verbicioara, Wietenberg, Monteoru, Vatina, Costisa, Tei. Tot acum incep
culturi ce se vor extinde si-n Bronzul Tirziu: Suciu de Sus (pe viitor doar
Suciu), Cruceni, Girla Mare- Cirna, Coslogeni.
Bronzul Tirziu cuprinde majoritatea culturilor din epoca anterioara,
aparind culturile Zimnicea- Plovdiv si asistind la o explozie a culturii
Sabatinovka Noua Coslogeni. Tot acum, avem intre Braila si Tulcea, pe
o arie restrinsa, in doar citeva puncte, aspectul cultural Sihleanu. Ceramica
sa pare mai degraba Noua II. Personal, cred ca avem de-a face cu grupuri
Noua din Transilvania, impinse de grupurile ce vor provoca hallstattizarea.
Ca orice ipoteza, ramine de verificat in practica si nu exclude alte ipoteze,
pina la dovada finala.
Cultura Suciu. Ocupa Maramuresul, Crisana (partial), Transilvania de
Nord la noi si NE Ungariei si SE Slovaciei. Nu se stie exact din ce culturi sa format. (Sunt mai multe ipoteze.) De remarcat ceramica decorata cu
motive florale (sau ce par florale), care are analogii in Creta (stilul
Kamares).
Cultura Nirului sau Nir (in maghiara Nyirseg). Putin mai la sud decit
cultura Suciu (cu decalajul cronologic prezentat la inceput). Spre sfirsitul
culturii, apare ceramica decorata cu \maturica\. (Pasta cruda a vasului, se
\peria\ cu un instrument cu pir uscat sau nuiele fragede si foarte subtiri,
un fel de maturica, obtinind un decor caracteristic.) Aceasta va reprezenta
fondul din care se vor dezvolta culturile Otomani, Periam, Verbicioara,
Wietenberg.
Cultura Otomani se formeaza pe fondul cultural Baden si al ceramicii
decorate cu maturica. Initial a ocupat spatiul dintre Apuseni, Mures, Tisa.
Ulterior, a ocupat teritoriile de la vest de Tisa. (In Ungaria se numeste
Fuzesabony.) La est, nu penetreaza in spatiul Wietenberg. Se presupune
ca era o societate razboinica. (Prin deductie, Wietenberg era si mai
razboinica.)
Cultura Periam. Se gaseste in Crisana (sud), Ungaria (est), Serbia. S-a
format pe fondul local (ceramica decorata cu maturica), cu puternice
8

influente sudice (Macedonia, Grecia). A evoluat, dind nastere culturilor

Pecica, Vatina si Verbicioara.
Cultura Pecica continua cultura Periam. Unii vorbesc de \cultura
Muresului\, altii de cultura Periam- Pecica. S-a vorbit de importuri din
cultura Hagelgraber, originara din Europa Centrala si care va ajunge pina
in Ungaria, Serbia, Crisana (doar vest).
Cultura Vatina ocupa bazinele inferioare ale Tisei si Savei. Desi este
inglobata in complexul cultural al cimpurilor de urne funerare, se pare ca
are o origine mai timpurie, pe fondul Periam Mokrin Pancevo.
Cultura Verbicioara are tot o origine banateana (se presupune), de
unde a roit spre est (Oltenia, Muntenia de vest si nord-vest), vest
(Voievodina) si sud (Serbia, NV-ul Bulgariei). Interesant ca asezarile sale
se transforma in timp. Din asezari pe promontorii (aparate natural de
pantele repezi din trei parti), unele cu sant de aparare, in asezari tip
cenusare (zolniki) specifice complexului Sabatinovka. (Desi nu a venit in
contact direct cu acest complex cultural, Monteoru si Tei fiind zona
\tampon\ intre Verbicioara si Coslogeni.) Cultura Verbicioara este saraca
in piese de bronz (ca si Coslogeni). Se ramarca (tocmai din aceasta cauza)
un ac de bronz, de tip cipriot. Sfirsitul culturii este provocat de invazia
culturii cimpurilor cu urne funerare. Un sfirsit lent, care este provocat de
inghitirea spatiului sau de noii veniti.
\Marele complex al grupurilor de urne\ (funerare) cu decor incrustat
(pasta alba pe vasul negru) este un fenomen care inglobeaza mai multe
culturi. (Un nume cam lung, nu?) El ocupa sistematic totul in calea sa,
presind pe directia Macedonia Grecia. Simultan, din nordul Marii Negre,
Sabatinovka Noua Coslogeni preseaza, si ea, spre vest si sud-vest.
Pina la urma, \Occidentul\ a cistigat. Daca aheii sunt veniti in Mediterana
spre mijlocul mileniului II i.e.n., spre anul 1200 i.e.n. isi fac aparitia dorienii
si \Popoarele Marii\ ce vor bulversa tot spatiul egean.
(Cred ca trebuie retinut foarte clar, ca ultimul moment -1200 i.e.n.- nu
este datorat Asiei sau nordului pontic, ci Europei Centrale. Miscarile vor
continua mult dupa anul amintit -cam 400 de ani- si semnifica o reactie a
Europei la numeroasele veniri din est. Centrele de putere \mondiala\ s-au
mutat din Orient in Europa. Migratia acestor centre continua, cu unele
reveniri ale vechilor areale culturale. Dar de acum, puterea se muta hotarit
in noul spatiu, colonizat si culturalizat de orientali. Acesta e momentul
revansei milenare. Caderea Troiei este un simbol mai larg decit cel surprins
de Homer.)

In cadrul acestui complex cultural, putem identifica culturile CruceniBelegis (Voievodina si vestul Banatului) si Girla Mare-Juto Brdo (Banat sud-, Oltenia -sud-, Serbia si Bulgaria -NV-).
Desi, exista pericolul de a fractiona artifical un mare complex cultural,
pentru citeva elemnte nesemnificative de decor. Utilizat, uneori, doar la
ceramica.
(Va urma)

Culturile epocii bronzului pe teritoriul Romaniei (4)

de Mircea Munteanu
Glina III -Schneckenberg este cea mai veche cultura de epoca
bronzului din Muntenia si Transilvania de S, SE. Multi cercetatori opineaza
ca inceputurile ei depasesc limita epocii bronzului, fiind plasata in epoca de
tranzitie. Altii cred ca avem 2 culturi diferite. Glina (in Muntenia si Oltenia)
si Schneckenberg Naieni in sudul Transilvaniei si nordul Munteniei.
Probabil, centrul de formare al culturii e in Muntenia. Pe masura dezvoltarii,
va penetra si in S si SE-ul Transilvaniei. (Rar si izolat, apar asezari ale
acestei culturi si-n centrul Transilvaniei.) O alta directie este Oltenia, unde
va ocupa teritoriile Cotofeni si Milostea. Tot aici, a mai existat un mic grup a
ceramicii decorate cu snurul. (In pasta cruda se imprima un snur; o
sfoara impletita. Este un motiv caracteristic pentru populatiile nord
pontice, desi cultura Cucuteni cunoaste -si ea- o astfel de ceramica.) Ritul
de inmormintare este inhumatia, ritualul fiind dublu: tumuli sau ciste de
piatra. Se pomeneste si de ritul incineratiei, destul de rar. Glina a avut un
rol important in geneza culturilor Tei, Monteoru si Wietenberg.
Cultura Tei se formeaza in Muntenia (mai mult in zona de cimpie). Nu
intra in Baragan. Avem urme Tei (numeroase) si-n Bulgaria, dar si-n
Transilvania (S,SE). Nu si-au intarit niciodata asezarile, devenite in ultimele
faze cenusare (zolniki). Ea se intinde in Bronzul Mijlociu si Tirziu.(De ce nu
intra in Baragan, daca se extinde si-n nord, si-n sud?)
Cultura Monteoru se formeaza in Muntenia colinara de N si NE.
(Centrul in judetul Buzau.) Se intinde rapid in Moldova de sud (inclusive la
est de Prut). Are puncte si-n interiorul arcului carpatic. Numai ca-n aceasta
perioada Transilvania este la apogeul puterii ei. Se pune intrebarea:
punctele Monteoru (ca si celel Tei) sunt zone cucerite sau simple comptoire
comerciale? Toate asezarile acestei culturi sunt fortificate (cu 1-2 santuri cu
val si, probabil, palisade. Singura fortificatie de piatra (zid) se cunoaste la
Sarata-Monteoru. In fazele timputii ale culturii, in Moldova de centru-vest,
10

patrund elemente ale culturii Bialyi Potok, din Ucraina . (Cunoscuta la noi
sub numele Costisa). Triburile monteorene le vor elimina, insa, reocupind
teritoriul. Tot in perioada timpurie, aceasta cultura a fost in contact cu
populatia de stepa patrunsa in Baragan, dupa cum o dovedeste tumulul de
linga Ploiesti.
Cultura Wietenberg s-a dezvoltat in centrul Transilvaniei. La maturitate
va impinge culturile extracarpatice din SE acesteia, pe care-l va ocupa.
Provine din cultura Cotofeni si complexul ceramicii decorat cu maturica,
avind si influente Schneckenberg. Aceasta cultura practica aproape
exclusiv incineratia. Are incontestabile si continui- legaturi cu lumea
myceniana, dar prin intermediul lumii de pe Dunarea Mijlocie.
Cultura Zimnicea-Plovdiv este mai degraba o cultura sudica (se intinde
si la sud de Balcani, desi centrul este intre Dunare si Balcani). Ajunge
punctual la nord de Dunare (necropola de la Zimnicea, ce se dateaza intre
sec. XIV-XIII i.e.n).
In sfirsit, avem cultura Sabatinovka-Noua-Coslogeni.
Am vazut ca nici o cultura de epoca bronzului mijlociu nu a ocupat
Baraganul, Dobrogea si nord-estul Bulgariei. Cultura Monteoru a fost in
contact cu elemente stepice de la inceput, iar Tei a fost in final atit de
influentata, incit a preluat tipul de asezari (si deci, modul de viata).
Legaturile sud-estului nostru cu Troia, Mycene se intrerup in Bronzul
Mijlociu. (Spre deosebire de Otomani, Wietenberg. Si aici, trebuie sa
precizam ca aceste legaturi sunt posibile doar pe fatada vestica a
peninsulei balcanice.) Elementele estice (Costisa, Katakombnaya) sunt
prezente continui in prima jumatate a mileniului II i.e.n. Pumnalul de la
Gradistea Coslogeni si pozitia cenusarului in care a fost descoperit
(suprapunea un alt cenusar cu mai multe nivele de locuire.), dovedesc ca
inceputurile culturiiCoslogeni trebuiesc plasate mai timpuriu. In acest mod,
s-au asimilat elemente culturale Tei si Monteoru. La venirea grupurilor
Sabatinovka, exista dj un orizont autohton realizat pe sinteza populatie
stepica-aborigeni.
Cultura Coslogeni a fost impartita in mai multe etape, teoretic. (Nu
exista o definitie a fiecarei etape.)
Cultura Noua exista in Moldova de nord si centrala si penetreaza in
Transilvania de Est. In a doua faza, unele din grupurile acestei culturi se
retrag din Transilvania, sub presiunea culturilor care produc hallstattizarea.
Acum dispare epoca bronzului, cind culturile materiale de pe teritoriul
Romaniei (si nu numai), trecind de barbarizarea epocii de tranzitie
(eneolitic-bronz), vor ajunge la o noua starlucire.
11

Personal, cred ca epoca bronzului de la noi este mai importanta decit

neolitcul-eneoliticul. Pentru ca in neolitic-eneolitic, avem o stralucita
industrie a ceramicii. Dar neoliticul European, nu era mai prejos decit
neoliticul nostru. Daca facem analiza doar pe cantitatea si calitatea
productiei de ceramica, nu ajungem la rezultate satisfacatoare.In epoca
bronzului, pe linga ceramica de nivel european (in ambele cazuri ne
refrim la ceramica de lux, nu la cea grosiera), trebuie sa precizam ca
depozitele de bronzuri din Transilvania (si numai Transilvania, nu discutam
despre restul tarii) sunt echivalente (cantitativ) cu tot ce s-a descoperit in
Europa. Calitatea, este de multe ori superioara. Daca adaugam si
depozitele de aur
Mirajul eneoliticului nostru, se datoraza unor vechi autori (romani sau
straini), care identifica aici primul centru European, patria pelasgilor, etc.
(Desi pelasgii sunt peste tot in jurul Mediteranei neolitice, dupa cum spune
Densusianu..) Pe scurt, protocronismul porneste din eneolitic
(romanesc).., asa cum pentru altii, istoria incepe la Sumer.
Daca cititorii mai au rabdare, va urma epoca fierului.

12