SARGETIA

FONDATOR: OCTAVIAN FLOCA

I, 1937, 214 p.
II, 1941, 164 p.
III, 1956, 231 p.
IV, 1967, 272 p.
V, 1968, 662 p.
VI, 1969, 319 p.
VII, 1970, 313 p.
VIII, 1971, 275 p.
IX, 1972, 283 p.
X, 1973, 447 p.
XI-XII, 1974-1975, 504 p.
XIII, 1977, 620 p.
XIV, 1979, 739 p.
XV, 1981, 540 p.
XVI-XVII, 1982-1983, 749 p.
XVIII-XIX, 1984-1985, 464 p.
XX, 1986-1987, 740 p.
XXI-XXIV, 1988-1991, 942 p.
XXV, 1992-1994, 982 p.
XXVI/1, 1995-1996, 688 p.
XXVI/2, 1995-1996, 800 p.
XXVII/1, 1997-1998, 896 p.
XXVII/2, 1997-1998, 758 p.
XXVIII-XXIX/1, 1999-2000, 577 p.
XXVIII-XXIX/2, 1999-2000, 600 p.
XXX, 2001-2002, 949 p.
XXXI, 2003, 469 p.
XXXII, 2004, 880 p.
XXXIII, 2005, 390 p.
XXXIV, 2006, 956 p.
XXXV-XXXVI, 2007-2008, 923 p.

SERIE NOUÃ

I (XXXVII), 2010, 606 p.

II (XXXVIII), 2011, 564 p.
III (XXXIX), 2012, 576 p.
IV (XL), 2013, 620 p.
V (XLI), 2014, 560 p.
VI (XLII), 2015, 386 p.
VII (XLIII), 2016, 394 p.
VIII (XLIV), 2017, 505 p.
IX (XLV), 2018, 374 p.
X (XLVI), 2019, 458 p.
ACTA MVSEI DEVENSIS

SARGETIA
X (XLVI)
SERIE NOUĂ

DEVA
2019
Manager – Ec. Liliana łolaş

Colegiul ŞtiinŃific
Mihai Bărbulescu – Membru corespondent al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Michel Feugère – Centre National de la Recherche Scientifique, UMR 5138, Lyon
Arja Karivieri – Classical Archaeology and Ancient History Stockholm University
Ioannis Motsianos – Museum of Byzantine Culture Thessalonik
Ioan Aurel Pop – Preşedintele Academiei Române, Bucureşti
Marius Porumb – Membru titular al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Richard Petrovszky – Historisches Museum der Pfalz Speyer
Reinhard Stupperich – Institut für Klassische Archäologie der Universität Heidelberg
Denis Zhuravlev – The State Historical Museum Moscow
Cornel Tatai-Baltă – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Colegiul de redacŃie
Ioan Alexandru Bărbat – redactor responsabil
Georgeta Deju – secretar de redacŃie
Cătălin Cristescu – membru
Daniel I. Iancu – membru
Antoniu Tudor Marc – membru
IonuŃ-Cosmin Codrea – membru
Adrian Stroia – membru

Coperta 1: Statuetă romană din bronz reprezentându-l pe Mercurius – Hermes-Thot descoperită

la Rapoltu Mare – La Vie, judeŃul Hunedoara, nr. inv. 52.612 – MCDR (Foto: Daniel I. Iancu)

Proiectare copertă: IonuŃ-Cosmin Codrea, Cristina Filcea

Machetare volum: Ioan Alexandru Bărbat, Dorina-Liliana Dan, Georgeta Deju

ACTA MVSEI DEVENSIS ACTA MVSEI DEVENSIS

Orice corespondenŃă referitoare la publicaŃia
Sargetia se va adresa:
Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeŃul Hunedoara, România
Telefon 0254 216750
Fax 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro
Toutes correspondance concernant la revue
Sargetia doit être adressé:
Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeŃul Hunedoara, România
Téléphone +4 0254 216750
Fax +4 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro

Responsabilitatea pentru conŃinutul materialelor publicate,

inclusiv a traducerii textelor, aparŃine în exclusivitate autorilor.

Copyright © Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane, Deva

ISSN 1013 – 4255
SUMAR SOMMAIRE INHALT CONTENTS

ARHEOLOGIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Gică Băeștean Din nou despre stratigrafia Sarmizegetusei și o

colonia de veterani ..................................................... 11
Once Again About Sarmizegetusa’s Stratigraphy
and a Veterans Colony

RAPOARTE ŞI NOTE ARHEOLOGICE

Cătălin Cristescu Materiale ceramice de la Piatra Coziei aparținând

La Tène-ului mijlociu ................................................ 35
Middle La Tène Ceramic Materials from Piatra
Coziei

Iosif Vasile Ferencz Importuri în mediul cultural dacic de la Unip, jud.

Dorel Micle Timiș .......................................................................... 51
Andrei Stavilă Imports into the Dacian Cultural Environment in
Unip, Timiș County

Oana Tutilă Monumente funerare romane descoperite la Vețel,

Marius Gheorghe Barbu jud. Hunedoara ........................................................... 63
Roman Funerary Monuments Discovered at Vețel,
Hunedoara County

Marius Gheorghe Barbu O statuetă romană din bronz reprezentându-l pe

Andrei Gonciar Mercurius – Hermes-Thot descoperită în villa de la
Rapoltu Mare, jud. Hunedoara .................................. 77
Une statuette romaine en bronze de Mercure –
Hermès-Thot découverte dans la villa de Rapoltu
Mare, Département de Hunedoara

Andrei-Cătălin Dîscă Situri și descoperiri de epocă romană din

împrejurimile Potaissei (I). Date noi despre situl
dintre hotarele satelor Rediu și Mărtinești ................ 87
Archaeological Sites and Roman Age Discoveries
Around Potaissa (I). New Data Concerning the Site
Located at the Border Between the Villages of
Rediu and Mărtinești
4

Andrei-Cătălin Dîscă Situri și descoperiri de epocă romană din

Ștefan Vasilache împrejurimile Potaissei (II). Date noi și clarificări
Dinu Ioan Bereteu privind siturile de la Vâlcele ...................................... 103
Archaeological Sites and Roman Age Discoveries
Around Potaissa (II). New Data and Explanations
About the Sites from Vâlcele

ISTORIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Ligia Boldea Femei din Banatul medieval în fața scaunelor de

judecată comitatense și capitulare (1350-1450) ........ 133
Women in Medieval Banat in Front of the County
and Chapters Courts (1350-1450)

Florin Dobrei Protopopul Iosif Sânziana al Trestiei – repere

biografice ................................................................... 153
The Dean Joseph Sânziana of Trestia – Biographical
Landmarks

Daniela Curelea Școala civilă de fete a „Astrei” din Sibiu între anii
Dragoș L. Curelea 1886-1919 .................................................................. 165
“Astra’s” Civil Girls School from Sibiu in 1886-
1919

Mihai-Octavian Groza Timpul Nou, oficios al Senatului Militar Român

Central al OfiŃerilor şi SoldaŃilor din Viena
(noiembrie-decembrie 1918) ..................................... 189
Timpul Nou [New Time], Periodical of the Romanian
Central Military Senate of the Officers and Soldiers
from Vienna (November-December 1918)

Ioachim Lazăr Solidaritatea ardelenilor cu bănățenii pentru

păstrarea integrității Banatului ................................... 199
The Solidarity of the People from Ardeal with the
People from Banat for Keeping the Integrity of the
Banat Territory

Ioachim Lazăr Participarea armatei române și a voluntarilor

ardeleni la campania din anul 1919 pentru apărarea
României Mari ....................................................... 213
Participation of the Romanian Army and Volunteers
from Ardeal at the 1919 Campaign for Defending
the Greater Romania
 5

Liviu Lazăr Tratatul de la Trianon și acțiunea Ungariei

revizioniste în perioada interbelică ............................ 233
Le traité de Trianon et l’action de l’Hongrie
révisionniste dans la pèriode entre les deux Guerres
mondiales

Adela Emanuela Ordean Reforma agrară din 1945. Studiu de caz: Sașii din
Romos, jud. Hunedoara ............................................. 251
The Agrarian Reform in 1945. Case Study: The
Saxons from Romos, Hunedoara County

Corneliu Beldiman Activitatea grupului de rezistenŃă anticomunistă

Diana-Maria Beldiman Dabija-Macavei (MunŃii Apuseni). 70 de ani de la
moartea maiorului Nicolae Dabija şi a camarazilor
săi ............................................................................... 259
The Activity of Dabija-Macavei Armed Anti-
Communist Resistance Group (Apuseni Mountains).
Major Nicolae Dabija and His Brothers in Arms –
Commemoration of 70 Years

Oana Ometa Scrisul istoric și jurnalismul cultural. Microistoriile

și renașterea narațiunii ............................................. 271
Historical Writing and Cultural Journalism.
Microhistories and the Revival of Narrative

ISTORIA CULTURII

STUDII ŞI ARTICOLE

Nicolae Teșculă De la meşteşug la artă. ViaŃa muzicală la Sighişoara

în secolul al XIX-lea .............................................. 285
Von Handwerk zu Kunst. Musikleben in Schässburg
in dem XIX. Jahrhundert

Laura Almazán Morales Valencian Heritage: Valorisation of the Ayora

Garden .................................................................... 293
Valorificarea patrimoniului valencian: Grădina de
Ayora

Minodora Damian Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei

interbelice ................................................................ 309
Cosmetics used in the Salons of Timișoara in the
Interwar Period
6

Diana Loredana Pantea Sculpturi din patrimoniul muzeului din Deva,

semnate Ioan Șeu ....................................................... 323
Sculptures Signed by Ioan Șeu in the Heritage of
Deva Museum

NUMISMATICĂ

STUDII ŞI ARTICOLE

Florin Ciulavu A Portion of the Rákóczi Poltura Hoard Discovered

Ioan Alexandru Bărbat in Nădăștia de Jos (Hunedoara County) and
Associated Discussion of Coin Minting During the
Time of Francis II Rákóczi ....................................... 333
Un fragment de tezaur de polturi rákócziene
descoperit la Nădăștia de Jos (jud. Hunedoara) și
câteva considerații privind baterea de monede în
timpul lui Francisc Rákóczi al II-lea

Erwin Schäffer Rumänien – Neue Wertmarken mit deutscher

Inschrift ................................................................... 345
România – noi jetoane cu legenda în limba germană

ETNOGRAFIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Cecilia Monica Dușan Ciorolița, Ciorolesa, Ciurlicatul – vechi obicei,

regăsibil în arealul Zarandului de munte ................... 355
CioroliŃa, Ciorolesa, Ciurlicatul – an Old-Custom,
Usually to be Found in the Zarand Mountainous
Area

Daniela Cristina Șendroiu Piese săsești din colecția Muzeului de Etnografie și

Maria Iustina Bogdan Artă Populară Orăștie ................................................ 369
Sächsische Stücke in der Sammlung des
Ethnographie- und Volkskunstmuseums in Orăștie
 7

RESTAURARE ȘI CONSERVARE

STUDII ŞI ARTICOLE

Daniela Iamandi Re – restaurarea unui vas de provizii ce aparține

culturii Gumelnița ...................................................... 385
Re – Restoration of a Storage Jar Belonging to the
Gumelnița Culture

Daniela Gheară Restaurarea, valorificarea ştiinŃifică şi expoziŃională

Nicolae Cătălin RişcuŃa a unui vas de cult aparŃinând epocii bronzului târziu
Iulia Dana Negula din aşezarea de la Şoimuş – Teleghi, jud. Hunedoara 395
Cristian Moise The Restoration, Scientific and Expositional
Ioana PopiŃiu Valorisation of a Cult Vessel from the Late Bronze
Age Settlement at Şoimuş – Teleghi, Hunedoara
County

Radu Claudiu Fierăscu Application of Scientific Methods for the

Irina Fierăscu Characterisation of Archaeological Materials ........... 405
Roxana Ioana Brazdiș Aplicarea metodelor științifice pentru caracterizarea
Anda Maria Baroi materialelor arheologice
Toma Fistoș
Nicolae Cătălin Rișcuța
Ioana Popițiu
Mihaela Beceanu

CRONICĂ MUZEALĂ

Ionela Simona Mircea Un proiect, o expoziție, un volum. Catedrala

Încoronării. Istorie și Har (octombrie 2017 –
noiembrie 2018) ....................................................... 415

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Valentin Trifescu Susana-Monica Tapodi, Itinerare textuale. Studii și

eseuri de istoria culturii și de literatură comparată
[Itinéraires textuels. Etudes et essais d’histoire de la
culture et de la littérature comparée], Iași, Ed.
Vasiliana ’98, 2017, 326 p., (ISBN 978-973-116-
573-8).......................................................................... 429
8

ANIVERSARE

Angelica Bălos Dr. Adriana (Rusu) Pescaru la a 70-a aniversare ...... 435

IN MEMORIAM

Roxana Stăncescu Marius Râza (1 noiembrie 1986 – 14 decembrie

2018) .......................................................................... 439
Iosif Vasile Ferencz Dr. Alexandru Szentmiklosi (27 septembrie 1971 –
12 ianuarie 2019) ...................................................... 441

Oana Tutilă Prof. univ. emerit Doina Benea (8 iunie 1944 – 16

martie 2019) ............................................................ 447

Nicolae Cătălin Rișcuța Prof. univ. dr. Petre I. Roman (29 iunie 1935 – 25
iulie 2019) ................................................................ 451

Lista abrevierilor ....................................................................................................... 453

 REFORMA AGRARĂ DIN 1945. STUDIU DE CAZ:
SAȘII DIN ROMOS, JUD. HUNEDOARA
ADELA EMANUELA ORDEAN
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu”, Orăștie
ema_ordean@yahoo.com

Cuvinte cheie: Romos, reforma agrară, sași, Biserica Evanghelică Luterană,

expropriere
Keywords: Romos, agrarian reform, Saxons, Lutheran Evangelical Church,
expropriation

Istoria sașilor din Romos și a Bisericii Evanghelice Luterane din secolul al

XX-lea este puțin cunoscută, singurele surse fiind documentele de arhivă și istoria orală
reprezentată de puținii vârstnici, români și sași, cărora timpul le-a mai consacrat șansa
de a purta în memorie evenimente ale veacului trecut.
Lucrarea de față prezintă un subiect inedit cu privire la materializarea reformei
agrare din 23 martie 1945 asupra etnicilor germani din satul Romos. Este o cercetare
aflată între istorie și memorie, menită să pună în lumină începutul sfârșitului istoriei
sașilor pe meleagurile Romosului.

În istoria României, la fel ca și în istoria universală, secolul XX a adus

numeroase schimbări în viața a milioane de oameni, materializând idei, vechi și noi, idei
care oscilau între democrație și totalitarism, între extrema dreaptă și extrema stângă,
între pace și război.
De o importanță majoră și cu un mare impact asupra unei părți din locuitorii
spațiului românesc a fost reforma agrară din anul 1945. Începuturile sale se găsesc în
timpul guvernului Petru Groza1, dar și atunci când în cadrul celei de-a doua conflagrații
mondiale România se afla sub influența URSS și sub ocupația Armatei Roșii2. Inițiată
prin Legea nr. 187 din 23 martie 1945, reforma agrară a fost legitimată ca fiind „o
necesitate națională, economică și socială”3, al cărei scop era de a aduce transformări în
agricultură, dar și de a pedepsi acea parte a etnicilor germani care după actul de la
23 august 1944 au sprijinit în continuare Germania nazistă.
În rândurile ce urmează vom prezenta aplicarea și efectele reformei agrare în
satul hunedorean Romos, o așezare rurală aflată pe meleagurile Transilvaniei, purtătoare
de numeroase urme care reflectă existența de-a lungul mai multor veacuri a două
grupuri etnice: românii și sașii. Pentru reconstituirea evenimentelor am făcut apel la
documentele din arhiva Primăriei Romos, dar și la istoria orală, respectiv la memoria
locuitorilor, a celor care poartă cu ei o poveste prea puțin pusă în lumină.
După lovitura dată în ianuarie 19454, atunci când 20 de etnici sași, bărbați și
femei au fost deportați în lagăre de muncă din Rusia, printre care Katharina Binder,

1
Frunză 1990, p. 191.
2
Hitchins 2012, p. 394-395.
3
Legea Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, http://www.cdep.ro/ (Accesat:
31.01.2019).
4
Berindei, Dobrincu, Goșu 2009, p. 37-40.

Sargetia. Acta Musei Devensis (S.N.), X, 2019, p. 251-257.

252 Reforma agrară din 1945. Studiu de caz: Sașii din Romos

Josef Birk, Elisabetha Lenz, Adolf Muller, Elisabeta Henning5, reforma agrară, în lipsa
existenței moșierilor în Romos, îi vizează pe etnicii sași, aplicându-se cu precădere,
după cum documentele de arhivă o dovedesc, primul punct din Art. 3 care menționa că
„Pământurile şi proprietăŃile agrare de orice fel aparŃinând cetăŃenilor germani şi
cetăŃeni români, persoane fizice sau juridice, de naŃionalitate (origine etnică) germană,
care au colaborat cu Germania hitleristă”6 vor fi expropriate.
Potrivit Procesului verbal nr. 555/946 din 25 august 1945 în spațiul cercetat a
fost constituit un comitet de reformă agrară al cărui președinte era primarul satului
Romos, Groza Damian. Încă din primele rânduri se precizează că ordinea de zi viza
„exproprierea pământului arabil, fânațe, moara hidraulică și pădurea ce se află în hotarul
comunei Romos, a bisericei evanghelice lutherane”7 și implicit sașii găsiți vinovați de
colaborare cu Germania Nazistă. Din textul documentului, precum și din întregul
„Dosar nr. 2. Reforma agrară din 1945 și 1946”, se remarcă accentul pus pe punctele a)
și c) din cadrul Art. 3, parte a Legii nr. 187, care subliniază că ținta exproprierilor sunt
etnicii germani, cât și toți aceia care după 23 august 1944 s-au refugiat în străinătate sau
în țări cu care România se afla în conflict armat.
Revenind la Procesul verbal din 25 august 1945, se menționează că Biserica
Evanghelică Luterană a fost găsită „vinovată de colaborare cu trupele germane și cu
Germania hitleristă”, iar „capul bisericei fiind preotul Brantsch Carol comandantul
grupului etnic german” avea „în tot timpul războiului anti-hitlerist pe porțile [sale] cât și
ale bisericei în permanență [...] diferite manifeste anti-comuniste cu svastica lui Hitler,
precum și școala săsească i se pusese firmă de școală de stat germană”8. Această
mențiune este o dovadă a influenței URSS pe teritoriul românesc, dar și a afirmării
comunismului în spațiul rural. Tot în aceste rânduri se remarcă și „actul grav” pe care
preotul Brantsch Carol l-a comis, respectiv sfidarea comunismului. În sfârșit, Comitetul
de reformă agrară din Romos hotărăște în unanimitate ca Biserica Evanghelică Luterană
să fie expropriată de următoarele bunuri: „arabil 31 j.9 710 st.10, fânaț 12 j. 805 stg.,
conac 1 j. 143 st., livezi 3 j. 1495 st., pădure 27 j. 1500 stg., necultivabil biserica, școala
etc. 1 j. 117 stg.”11. Printre sașii expropriați se numără: Binder Michelucu, Zell Mihail,
Binder Mihail (zidarul), Hening Maria, Zell Ion, Zell Iosif, Kunitz Martin, Bauer Ioan
Ernst, Binder Iosif, Lentz Matei, Bauer Ioan, Birch Ioan și Caterina, Wonerth Martin,
Stefani Mihail, Birch Mihail, Bauer Ioan Hani, Henning Martin, Binder Herman, Lentz
Ioan junior, Schasser Matei, Merlbrotd Mihail, Lentz Ioan senior, Binder Iosif, Brotsch
Mihail, Birch Matei l. Iosif, Birch Iosif l. Iosif, Binder Matei l. Matei12.
Exproprierea unei părți a etnicilor sași și a Bisericii Evanghelice Luterane a creat
o situație foarte tensionată în lumea satului, schimbându-se raporturile economice,
făcându-și apariția tabelele nominale cu expropriați și împroprietăriți, dar și foametea,
pe care o putem considera drept armă folosită de guvernul Petru Groza în lupta
împotriva etnicilor sași „colaboratori”. Foametea era inevitabilă în contextul în care
5
Răduțiu 2015, p. 356.
6
Legea Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, http://www.cdep.ro/ (Accesat:
31.01.2019).
7
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 5.
8
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 5.
9
1 iugăr este aproximativ 0,57 ha.
10
1 stânjen este aproximativ 1,896 m.
11
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 5.
12
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 20.
Adela Emanuela Ordean 253

Art. 7 din legea pentru înfăptuirea reformei agrare specifica limpede că fiecare bun
deposedat nu va fi despăgubit13. Istoria orală, la fel ca și documentele din arhiva
primăriei, menționează că motivele exproprierii se datorează ideii de colaborare. În
acest sens, Damian Lomonar afirmă: „Și o mai fost un sas în armata română care-o
învățat în armată și s-o făcut agent veterinar. Și ăla n-o’ fost expropriat, da’ restu’ o’
fost expropriați toți care n-o’ fost în armata română”14. De asemenea, intervievata
Ordean Anuța afirmă și ea că etnicul sas „Wonerth o luptat în al doilea război de partea
Germaniei, o fost cu Hitler, și atunci pentru că Germania o pierdut războiu’ lui i-o luat
pământul. Or’ fost și sași din sat care or’ luptat de partea românilor în al doilea război și
lor nu le-or luat pămâtul”15.
Problema exproprierii se derulează pe parcursul mai multor luni, ajungând să
cuprindă și prima parte a anului 1946. De-a lungul lunilor mai și iunie comitetul de
reformă agrară s-a întâlnit de șase ori, după cum o dovedesc documentele, lăsând
procese verbale a căror temă este desăvârșirea Legii nr. 187/1945 la Romos. În data de
26 mai 1946 comitetul de reformă agrară, condus de vicepreședintele Rusu Gheorghe,
s-a întrunit de două ori, dimineața, respectiv seara. În cadrul primei adunări se hotărăște
ca „exproprierea pământului făcută de la sașii din Romos [să] se împartă între
îndreptățiții din Romos”16, după cum urmează: luptători, concentrați și oameni săraci
fără pământ17. Tot aici se precizează că împroprietărirea celor trei categorii este
realizată în funcție de suprafața de teren pe care o dețin acestea, persoanele favorizate
fiind cele care nu aveau pământ sau care aveau o suprafață mică (Fig. 1).
Reprezentantul rromilor, Furdui Ioan, ca membru al comitetului de reformă agrară, cere
să se dea etnicilor săi atât pământ la „loc bun”, cât și la „loc rău”18.

Categorii țărani Suprafața de pământ Împroprietărire

deținută
Fără pământ 3 ½ jug.
Luptători Între 1-4 jug. 2 jug.
Între 4-5 jug. 1 jug.
Peste 5 jug. ½ jug.
Fără pământ 2 ½ jug.
Concentrați Între 1-4 jug. 1 jug.
Peste 4 jug. ½ jug.
Oameni săraci Fără pământ 1 ½ jug.
Între 1-4 jug. ½ jug.

Fig. 1. Categorii de țărani îndreptățiți pentru împroprietărire potrivit primului Proces verbal din
26 mai 1946

13
Legea Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, http://www.cdep.ro/ (Accesat:
31.01.2019).
14
Budeancă 2016, p. 161.
15
Ordean 2015, p. 20.
16
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 20.
17
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 20.
18
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 20.
254 Reforma agrară din 1945. Studiu de caz: Sașii din Romos

Beneficiari nu erau doar cei de mai sus, ci și membrii comitetului de reformă

agrară care aveau să se autorăsplătească pentru „efortul” depus de-a lungul atâtor luni,
primind „câte o cânepiște de 80 st. [...] drept recompensă pentru munca depusă”.
Cânepiștea, sau Cânepa (Romos – Cânepiște/Cânepă) după cum sătenii îi spun astăzi,
era o suprafață de pământ fertil din moșia satului ce se găsea în imediata apropiere de
locuințele și biserica etnicilor sași.
În exproprierea pământului, comitetul de reformă agrară nu s-a limitat doar la
moșia satului, cuprinzând și vatra așezării, unde vizate au fost loturile de casă și „locul
numit «Ograda popii» (Romos – Ograda Popii, n.n.) [din care] se destinează ½ pentru
loc pentru edificarea școalei și ½ pentru casa culturală”19, construcții care s-au realizat
și care în prezent poartă numele de „Școala Gimnazială Romos”, respectiv „Căminul
cultural”.
În aceeași zi de 26 mai 1946, membrii comitetului de reformă agrară s-au
întrunit într-o nouă ședință, desfășurată între orele 20:00-22:00 la primăria din Romos.
Analizând procesul verbal cu privire la această ședință, am constatat că pământul
confiscat de la sași și de la Biserica Evanghelică Luterană era insuficient pentru a-i
putea împroprietări pe toți cei menționați în cadrul procesului anterior. În acest sens,
planul de împroprietărire a fost regândit, vicepreședintele Rusu Gheorghe menționând
că „lotul tip nu poate fi de 3 ½ jug. cum s-a hotărât în ședința precedentă, ci numai de
3 jug.”20.
Cele trei categorii de țărani cu drept de împroprietărire sunt păstrate, însă
suprafața de pământ cu care aveau să fie împroprietărite era modificată (Fig. 2). De
exemplu, dacă în primul proces verbal se stipula faptul că țăranii din categoria luptători,
lipsiți de pământ, trebuiau să fie împroprietăriți cu 3 ½ jug., în documentul ședinței de
seară pentru aceeași categorie de țărani se preciza că lotul de împroprietărire se rezuma
la 3 jug.
O altă condiție impusă era „faptul că se ține cont de greutățile familiare mai mari
precum și de faptul că la cei ce nu-și extrag cel puțin 70-80% din agricultură, pământul
cu ce se împroprietăresc va fi numai în proporțiile posibilităților de muncă”21.

Categorii țărani Suprafața de pământ deținută Împroprietărire

Fără pământ 3 jug.
Luptători Între 1-4 jug. 2 jug.
Între 4-5 jug. 1 jug.
Peste 5 jug. ½ jug.
Fără pământ 2 jug.
Concentrați Între 1-2 jug. 1 ½ jug.
Între 2-4 jug. 1 jug.
Peste 4 jug. ½ jug.
Oameni săraci Fără pământ 1 ½ jug.
Între 1-4 jug. ½ jug.

Fig. 2. Categorii de țărani îndreptățiți pentru împroprietărire potrivit celui de-al doilea Proces
verbal din 26 mai 1946

19
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 20.
20
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f.n.
21
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f.n.
Adela Emanuela Ordean 255

După clarificarea problemei începe procesul de expropriere efectiv. Fiecare etnic

sas care avea „membrii din familie duși în armata germană SS”22 sau care avea o poziție
prohitleristă avea să fie expropriat. Lovitura este cu atât mai mare atunci când Procesul
verbal din ziua de 29 mai 1946 stipula că exproprierea nu va avea în vedere doar
pământul, ci și „bunurile agricole și inventarul viu și mort”23, aspect care nu a fost adus
în discuție anterior.
Exproprierea sașilor din Romos s-a realizat pe baza cărții funciare și a
cadastrului comunei Romos din care au fost extrase „foițele [...] fiecărui proprietar [sas],
suprafața ce urmează a fi expropriată în mod definitiv”24.
Potrivit documentelor din arhiva Primăriei Romos au fost expropriați un număr
de 57 de sași, la care se adaugă moșia Bisericii Evanghelice Luterane, în total fiind
vorba de 345 jug. 17 st.25. Procesul verbal din ziua de 30 mai 1946 prezintă modul în
care a fost distribuită această suprafață:
- 207 jug. 1.209 st. sunt atribuite luptătorilor, concentraților și oamenilor săraci;
- 54 jug. 113 st. sunt atribuite comunei vecine Romoșel;
- 28 jug. 1.159 st. sunt trecute în Rezerva de Stat;
- 2 jug. 949 st. suprafață cultivată cu vița-de-vie intră în patrimoniul statului;
- 27 jug. 1.500 st. suprafață de pădure intră în patrimoniul statului;
- 1 jug. 17 st. suprafața bisericii, școlii, cimitirului etc., despre care nu se
precizează și alte informații;
- 22 jug. 470 st. suprafața totală a caselor expropriate, dar neîmproprietărite26.
Împroprietărirea persoanelor „îndrepățite” a fost întreprinsă în prezența
membrilor comitetului de reformă agrară. Întregul proces s-a derulat la sfârșitul lunii
mai și pe parcursul lunii următoare27.
Efectele reformei agrare au rămas întipărite în memoria vârstnicilor din Romos.
Un exemplu în acest sens este săteanca Ordean Anuța care își amintește cum tatăl ei,
Stoicoi Ioan, a fost împroprietărit în baza Legii nr. 187/1945. „Tatăl meu o făcut șapte
ani de război, o trecut de două ori Volga, o fost prizonier la ruși. Tata o fost și în
primul28 și în al doilea război29. De pe urma la al doilea război tata o primit 29 de ari de
la un sas pe nume Wonerth Martin. Wonerth o luptat în al doilea război de partea
Germaniei, o fost cu Hitler, și atunci pentru că Germania o pierdut războiu’ lui i-o luat
pământul. Or’ fost și sași din sat care or’ luptat de partea românilor în al doilea război și
lor nu le-or luat pămâtul. [...] Tata îl lăsa și pe sas să își pună cartofi în holdă. Tata ara
toată holda și Wonerth trebuia numa să prășască și să scoată cartofii. Noi mai avem și
azi holda de la Wonerth”30. Cuvintele relatate denotă atât cauzele și efectele refomei
agrare, modul în care legea a fost materializată, cât și o părticică din relația româno-
săsească la nivelul satului Romos după întreprinderea exproprierii și a împroprietăririi.

22
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 14.
23
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 14.
24
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 14.
25
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 2.
26
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 2.
27
APR, RA, Dosar 2/1945-1946, f. 22.
28
Primul Război Mondial.
29
Al Doilea Război Mondial.
30
Ordean 2015, p. 20.
256 Reforma agrară din 1945. Studiu de caz: Sașii din Romos

În urma celor expuse în prezentul articol, putem concluziona că reforma agrară

din 1945 a fost o „mare lovitură”31 pe care au primit-o etnicii sași din Romos. Efectele
sale nu au fost de scurtă durată și nu s-au derulat doar pe parcursul veacului trecut, fiind
vizibile chiar și în zilele noastre. Cu doar un an înainte să moară, Hans Birk, unul dintre
ultimii „mohicani” a cărui familie a fost afectată de reforma agrară, afirma: „După atâția
ani de istorie a sașilor în Romos, am rămas... [...] Trei ari am primit de pământ,
cânepiștile, atât am primit. Comunitatea germană a fost afectată și nici în ziua de az’ nu
s-o mai dat înapoi [pământul]. Az’, mâne vin și spun, unde o fost comunitatea germană,
că n-au terenuri”32.

Abrevieri

APR, RA – Arhiva Primăriei Romos, fond Reforma agrară, 1945-1946.

art. – articol.
ha. – hectare.
jud. – județ.
j./jug. – iugăre.
m. – metri.
nr. – număr.
SS – Schutzstaffel.
st./stg. – stânjen.
URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

Bibliografie

Berindei, Dobrincu, – M. Berindei, D. Dobrincu, A. Goșu, Istoria comunismului

Goșu 2009 din România. Documente perioada Gheorghe Gheorghiu-
Dej (1945-1965), București, 2009.
Budeancă 2016 – C. Budeancă, Imaginea etnicilor germani la românii din
Transilvania după 1918. Studiu de caz: județele
Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală,
Târgoviște, 2016.
Frunză 1990 – V. Frunză, Istoria stalinismului în România, București,
1990.
Hitchins 2012 – K. Hitchins, Desăvârșirea națiunii române, în vol. ed. M.
Bărbulescu et al., Istoria României, București, 2012,
p. 394-395.
Ordean 2015 – A. E. Ordean, Memorie și istorie. Procesul colectivizării
agriculturii în satul Romos din județul Hunedoara. Studiu
de caz., Lucrare de licență, Universitatea „Babeș-Bolyai”,
Facultatea de Istorie și Filosofie, Cluj-Napoca, 2015, mss.
Răduțiu 2015 – A. Răduțiu, Romos (jud. Hunedoara). File de cronică
1850-1950, Deva, 2015.

31
Frunză 1990, p. 191.
32
Birk Hans (1946-2017), țăran, Romos, interviu acordat în aprilie 2016.
Adela Emanuela Ordean 257

The Agrarian Reform in 1945. Case Study: The Saxons from Romos,
Hunedoara County
Abstract

The history of the Saxons in Romos and Lutheran Evangelical Church in the 20th
century is little know, the only sources are archival documents or oral history
represented by the few elderly, Romanians and Saxons, to whom time has consecrated a
chance to remember the events of the past century.
The past of the Saxons from Romos was interwoven for centuries with the
history of Romanian peasants of the same village. The cohabitation of the two ethnic
groups begins during the Middle Ages. The presence of the Saxons in the locality is a
veritable trace of the Hungarian colonization policy of the Saxons in Transylvania.
Diploma awarded by the Hungarian king Andrew II in 1206 to the Saxons from Cricău,
Ighiu and Romos has a special historical value, being the first document that attests both
the presence of the Saxons in Romos and the existence of the locality.
Of all the ages, the twentieth century remained remarkable in the history of the
ethnic Germans in the Romanian space in that it started of the beginning to end.
After August 23, 1944 when Romania left the alliance with the Axis Powers and
began collaborating with the United Nations Coalition, the situation of ethnic Germans
who fought in World War II with Nazi Germany become difficult. In an equally
complicated situation were also those ethnic Germans who, after the same date,
continued to support Adolf Hitler.
The establishment of the government of Petru Groza on March 6, 1945 meant
for the ethnic Germans the beginning of persecution. Seen by the Communists as
“traitors”, the government of Petru Groza decided to resolve the “German problem” by
resorting to deportation to the Soviet Union an confiscation of property.
This paper presents a novel topic about materialization of the agrarian reform of
23 March 1945 on the ethnic Germans in the village of Romos. It is a research between
history and memory, meant to bring to light the beginning of the end of the Saxons
history in Romos lands.
The Lutheran Evangelical Church and a significant part of the ethnic Saxons of
Romos were found at the and of Second World War, guilty of collaborating with Nazi
Germany. In this situation, the agrarian reform was legitimized by Petru Groza
government, knowing in the area two stages. In the first stage, the necessary steps were
taken to eliminate ethnic Saxons of land, their own dwelling, animals, school, church. In
the second stage is present the process of ownership, mostly for Romanian peasants in
the locality, but also in the neighboring area.
Finally, the agrarian reform of 1945 meant the transfer of goods from the ethnic
Saxons of the Romanians (Fig. 1-2), a transfer justified by the Law no. 187 of 23 March
1945.

List of Illustrations

Fig. 1. Categories of peasants entitled to property according to the first report of the
morning of May 26, 1946
Fig. 2. Categories of peasants entitled to property according to the second report of the
May 26, 1946
 LISTA ABREVIERILOR
AABW – Archäologische Ausgrabungen in Baden-Württemberg, Stuttgart.
ABSA – The Annual of the British School at Athens, London.
ACMIT – Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. SecŃia pentru Transilvania, Cluj.
ACSIS – Anuarul Cercului de Studii Istorice şi Sociale, Sibiu.
ActaMN – Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
ActaMP – Acta Musei Porolisenssis, Zalău.
ADB – Allgemeine Deutsche Biographie, Leipzig.
Administrație românească arădeană – Administrație românească arădeană. Studii și
comunicări din Banat-Crișana, Arad.
AiD – Archäologie in Deutschland, Stuttgart.
AIIA – Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj, Cluj-Napoca.
AIIC – Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu”. Series Historica, Cluj-Napoca.
AIINC – Anuarul Institutului de Istorie Națională, Cluj.
AIO – Anuarul Institutului de Istorie Orală, Cluj-Napoca.
Alburnus Maior – Alburnus Maior, Cluj-Napoca.
AltB – Altarul Banatului, Timișoara.
AM – Arheologia Moldovei, Iași.
AMET – Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca.
AnB (S.N.) – Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie-Istorie, Timișoara.
Antiquity – Antiquity. A Quartely Review of World Archaeology, York.
AO (S.N.) – Arhivele Olteniei, Serie Nouă, Craiova.
APA – Acta Praehistorica et Archaeologica, Berlin.
Appl. Clay Sci. – Applied Clay Science, Elsevier.
Appl. Phys. A – Applied Physics A. Materials Science and Processing, Springer.
Apulum – Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia.
Archaeometry – Archaeometry, Oxford.
ArchÉrt – Archaeologiai Értesítı, Budapest.
ArchKorr – Archäologisches Korrespondenzblatt: Urgeschichte, Römerzeit,
Frühmittelalter, Mainz.
ARHE – Buletin de Studii şi Cercetări StudenŃeşti de Istorie Veche, Arheologie şi
Epigrafie, Timişoara.
Artele frumoase – Artele frumoase. Revista pentru popularizarea Artelor plastice,
Arhitectura, Sculptura, Pictura şi Arta Decorativă, București.
AstSab – Astra Sabesiensis, Sebeș.
AT – Arhivele Totalitarismului, București.
AUASH – Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, Alba Iulia.
Az Érem – Az Érem, Budapest.
BAI – Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Iași.
Banatica – Banatica, Reșița.
Banatul Românesc – Banatul Românesc, Timișoara.
BAR IS – British Archaeological Reports. International Series, Oxford.
BB – Bibliotheca Brukenthal, Sibiu.
BCȘS – Buletinul Cercurilor Ştiințifice StudenŃeşti, Alba Iulia.
BÉFAR – Bibliothèque des Écoles Françaises d’ Athènes et de Rome, Rome.
BHA – Bibliotheca Historica et Archaeologica (Istorie Antică. Arheologie), Timişoara.
454 Lista abrevierilor

BHAB – Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, Timişoara.

BHAUT – Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis, Timişoara.
BiblM – Biblioteca Muzeelor, București.
BiblMA – Bibliotheca Musei Apulensis, Alba Iulia.
BiblMD – Bibliotheca Musei Devensis, Deva.
BiblMM SA – Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Archaeologica, Târgu Mureş.
BiblThrac – Bibliotheca Thracologica, București.
Biruința – Biruința, Timișoara.
Biserica și Școala – Biserica și Școala, Arad.
BMe – Belvedere Meridionale, Szeged.
BMI – Buletinul Monumentelor Istorice, București.
BMN – Bibliotheca Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
BS – Bibliotheca Septemcastrensis, Sibiu.
BVBl – Bayerische Vorgeschichtsblätter, München.
Buridava – Buridava, Râmnicu Vâlcea.
Caiete AP – Caiete de Artă Populară, București.
Carnuntum-Jahrbuch – Zeitschrift für Archäologie und Kulturgeschichte des
Donauraumes, Wien.
CCA – Cronica Cercetărilor Arheologice.
Cerâmica – Cerâmica. Associação Brasileira de Cerâmica (ABCERAM), São Paulo.
Cibinium – Cibinium, Sibiu.
CIL – Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin.
Clujul Românesc – Clujul Românesc, Cluj.
CMM SA – Catalogi Musei Mariseinsis, Seria Archaeologica, Târgu Mureș.
C.N.S.A.S. – Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, București.
ColecŃia „DicŃionare” – INST. Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului,
Bucureşti.
Colecția „Documente” – INST. Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului,
Bucureşti.
Corviniana – Corviniana. Acta Musei Corvinensis, Hunedoara.
Crisia – Crisia. Muzeul Țării Crișurilor, Oradea.
CȘ – Comunicări Științifice, Mediaș.
Dacia (N.S.) – Dacia. Revue d’Archéologie et d’Histoire Ancienne, Nouvelle Série,
Bucharest.
Die Karpathen – Die Karpathen, Kronstadt.
Dreptatea – Dreptatea, București.
EMúz – Erdélyi Múzeum, Kolozsvár.
EphNap – Ephemeris Napocensis, Cluj-Napoca.
FiA – Forschungen in Augst, Basel.
Fruncea – Fruncea, Timișoara.
FVL – Forschungen zur Volks-und Landeskunde, Hermannstadt.
Gallia – Gallia, Fouilles et Monuments Archéologiques en France Métropolitaine,
Paris.
Gazeta oficială – Gazeta oficială publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei,
Banatului și părților românești din Ungaria, Sibiu.
Gazeta Sălajului – Gazeta Sălajului, Zalău.
Gând Românesc – Gând Românesc, Cluj.
Groβ-Kokler Bote – Groβ-Kokler Bote, Schässburg.
Lista abrevierilor 455

Hazánk – Hazánk. Történelmi Közlöny, Budapesta.

HdO – Handbook of Oriental Studies, Boston.
Hist. Theory – History and Theory, Wiley-Blackwell.
HRRH – Historical Reflections/Réflexions Historiques, New York.
IDR – Inscripțiile Daciei Romane, București.
IEC – Interferențe Etnice și Culturale, Cluj-Napoca.
IKARUS – Innsbrucker Kulturhistorisch- Archäeologische Universitäts- Schriften,
Innsbruck.
INSTRUM SCI TECHNOL – Instrumentation Science & Technology, Taylor &
Francis Online.
Istros – Istros, Muzeul Brăilei „Carol I”, Brăila.
ÎB – Îndrumătorul Bisericesc, Sibiu.
J. Archaeol. Sci. – Journal of Archaeological Science, Elsevier.
J. Archaeol. Sci. Rep. – Journal of Archaeological Science: Reports, Elsevier.
JBSM – Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums, Kronstadt.
JRGZ – Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums Mainz, Bonn.
JSR – Junior Scientific Researcher Journal, Focșani.
J. Therm. Anal. Calorim. – Journal of Thermal Analysis and Calorimetry, Springer.
Külügy Szemle – a Mágyar Külügy Társásag Kiadasa, Budapest.
Libertatea – Libertatea, Orăştie.
Limes România – Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, Cluj-Napoca.
MA – Mitropolia Ardealului, Sibiu.
Magister – Magister, Sibiu.
MATCONS – Materie și Materiale în/pentru Conservarea Patrimoniului, Craiova.
Mater. Charact. – Materials Characterization. An International Journal on Materials
Structure and Behavior, Elsevier.
MBGAEU – Mitteilungen der Berliner Gesellschaft für Anthropologie, Ethnologie und
Urgeschichte, Berlin.
Miorița – Miorița. Revistă de Etnografie și Folclor, Deva.
MN – Muzeul Național, București.
Monografii – Monografii, Muzeul Național de Istorie a României, București.
Mousaios – Mousaios, Buzău.
Nădejdea – Nădejdea, Timișoara.
NK – Numizmatikai Közlöny, Budapest.
NYT – The New York Times, New York.
Nucl. Instrum. Methods Phys. Res. B – Nuclear Instruments and Methods in Physics
Research B, Elsevier.
QI – Quarternary International, Elsevier.
Past & Present – Past & Present, Oxford.
Peuce – Peuce, Muzeul „Deltei Dunării”, Tulcea.
Phys. Chem. Miner. – Physics and Chemistry of Minerals, Springer.
Plugarul Român – Plugarul Român, Timișoara.
Potaissa – Potaissa. Studii și Comunicări, Turda.
PZ – Praehistorische Zeitschrift, Berlin.
RA – Revista Arhivelor, București.
RCAN – Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, București.
RB – Revista Bistriței, Bistrița.
Revista Orăștiei – Revista Orăștiei, Orăştie.
456 Lista abrevierilor

Realitatea Ilustrată – Realitatea Ilustrată, Cluj.

Renașterea – Renașterea, Timișoara.
Revue de Transylvanie – Revue de Transylvanie, Cluj.
RÉA – Revue des Études Anciennes, Pessac.
Régi(j)óvilág – Régi(j)óvilág, Temesvár.
RIC – Roman Imperial Coinage, London.
RL – România Liberă, București.
Sargetia (S.N.) – Sargetia. Acta Musei Devensis, Serie Nouă, Deva.
Schäßburger Anzeiger – Schäßburger Anzeiger, Schässburg.
SCIA – Studii și Cercetări de Istoria Artei, București.
SCIV(A) – Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, București.
SCN – Studii și Cercetări de Numismatică, București.
SEER – Slavonic & East European Review, London.
SMIM – Studii și Materiale de Istorie Medie, București.
SSBMS – Szabolcs-Szatmar-BeregMegyeiSzemle, Nyíregyháza.
Studi e Ricerche – Studi e Ricerche, Associazione Amici del Museo - Museo Civico
„G. Zannato”, Montecchio Maggiore.
Studia UBB – Geologia – Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Geologia, Cluj-Napoca.
Studia UBB – Historia – Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Historia, Cluj-Napoca.
SUCSH – Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, Sibiu.
Symposia Thracologica – Symposia Thracologica, București.
TD – Thraco-Dacica, București.
Telegraful Român – Telegraful Român, Sibiu.
Terra Sebus – Terra Sebus, Sebeș.
Thermochim Acta – Thermochimica Acta, Elsevier.
Timpul Nou – Timpul Nou. Foaia soldaților români, Viena.
TR – Transilvanian Review, Cluj-Napoca.
Transilvania – Transilvania, Sibiu.
Trends Anal. Chem. – TrAC Trends in Analytical Chemistry, Elsevier.
Tribuna – Tribuna, Sibiu.
TSz – Tırténelmi Szemle, Budapest.
Vestitorul – Vestitorul, Oradea.
Vestul – Vestul, Timișoara.
Voința Banatului – Voința Banatului, Timișoara.
Voința Poporului – Voința Poporului, Timișoara.
ZPE – Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, Bonn.