T

ârgu Ocna
.
ora
ş
1stor1
c
ş
i
turisti
c
 Pitorescul acestei zone a fost remarcat încă din secolul
al XVIII-iea de călătorii străini care au vizitat oraşul, dar şi de
călătorii români (suverani, oameni politici, scriitori,
pictori etc.) încântaţi, în egală măsură, de frumuseţea acestor
locuri.

Oraşul are coordonatele geografice de 26°37'12" longitudine

estică şi 46"16'48" latitudine nordică şi se găseşte la o altitudine
de 263 m. Ca teritoriu, 4.740 ha, este printre cele mai
mici oraşe din judeţul Bacău. Din acest punct de vedere poate
fi comparat cu oraşele Comăneşti, Moineşti şi Oneşti, dar are un
teritoriu mult mai mic faţă de oraşele Dărmăneşti şi Slănic-Moldova.
Să nu uităm că în secolele trecute, când exista „Dome niul
Ocnei", teritoriul său includea şi pe cele ale staţiunii Slănic-
raşul Târgu Ocna este situat în SV judeţului Bacău, într-o zonă
Moldova şi ale comunei Târgu Trotuş de astăzi.

O
dealuri, pe cursul mijlociu al râului Trotuş, la ieşirea
acestuia din defileul de la Cireşoaia.
Cadrul natural în care este situat oraşul este pitoresc:
râurile ce confluează aici, dealurile acoperite cu livezi, Se poate remarca prezenţa unor căi rutiere importante în
viile şi pădurile ce străjuiesc localitatea, defileul Trotuşului apropiere (E 574, la cca 14 lan, sau E 85 la cca 51
depresionară, la contactul dintre munţi şi
de la Cireşoaia (Bogata-Poieni), prelungirile muntoase km), care asigură legături rapide cu marile centre urbane
ale Nemirei sau ale Culmii Berzunţului dau un farmec ale ţării. în secolele trecute,
aparte acestui oraş-staţiune balneoclimatică.
~ VederepanoramU:ăa On&JUlui Târgu Ocna, depe
Muntele Măguro.(2016) (foto: Sergiu Adrian PĂUN)
„
drumul
Bra
ş
ovului
•
,
prin
pasul Oituzului,
ş
i
„
drumul
Ghime
ş
ului",
prin pasul cu
acela
ş
i
nume, lega
ora
ş
ul
de
Transilvania, iar
din
T
ârgu
Ocna
porneau
mai
multe drumuri ale
s
ă
rii,
active
ş
i
în
secolul al XIX-iea,
„
drumul
Ocnei
•
(T
ârgu
Ocna-Gala
ţ
i),
„
drumul Sculenilor", drumul
Ocna-Leova
ş
i
„
drumul Lipcanilor".

Oraşul, din punct de vedere administrativ, este constituit
din localitatea componentă principală Târgu Ocna şi două
localităţi: Poieni şi Vâlcele.
Nu doar pitorescul zonei, dar şi bogăţiile subsolului
(sare, petrol, izvoare minerale, gresie, argilă, gips,
potasiu, ozocherită etc.) au atras atenţia autorităţilor statului
şi ale străinilor şi au contribuit la dezvoltarea economică a
acestei localităţi şi a celor învecinate.
Vatră de locuire străveche (aşezarea neolitică de la Podei,
cetatea dacică „Utidava•, de pe dealul Titelca), cu sate
atestate încă din secolul al XV-lea, Târgu Ocna se
afinnă ca singurul centru de exploatare a sării din
Moldova, sare pe care a exportat-o timp de câteva
secole pe trei continente.
Localitatea Târgu Ocna, atestată documentar încă din
secolul al XV-lea (15 martie 1410), a cunoscut, de-a
lungul timpului, mai multe stadii socio-geografice: de
sat (1410-1709), de tirg (1709-1774), de or&f (1774-
2002), de staţiune turistică de interes naţional (2002-2013)
şi de staţiunebalneoclimatică(din 2013).
a fost exercitată de: Cămara Ocnelor
Administraţia locală
(secolul al XVI-lea-1846). Eforie (1846-1864). Primărie
(1864-1950). Sfatul Popular (1950-1968), Consiliul
Popular (1968-1989) şi Primărie (după 1989).
OraşulTârgu Ocna a fost reşedinţa unor subunităţi
administrativ-teritoriale: de ocol (1741-1864), de plasi
(1864-1950) şi de raion (1950-1968).
Târgu Ocna a fost, în primul rând, un dar al „sării"şi, în
al doilea rând, al poziţiei geografice de excepţie.
Localitatea a atras, de-a lungul secolelor, mulţi străini
(secui, ţigani, armeni, evrei, greci, albanezi, germani,
francezi, italieni). care au jucat un rol important în
viaţa economică, socială şi
~ Vederepanoramiai denoaptea ora1ului TârguOcna,
depeDealulMunarJu(2017)(foto:DanSULTĂNEL)
Ora
ş
ul
T
ârgu Ocna a
avut un destin dra
matic, put
ând
fi
socotit cu
adev
ă
rat
un
ora
ş
martir
.
Transformat
1n
ruine
1n
timpul
R
ă
zboiului
pentru
Intregire
Na
ţ
ional
ă
(1917),
re
îacut cu
greu
1n
anii
perioadei interbelice
,
este demolat aproape
complet
în
anii
regimului comunist
Ritmul demo
l
ă
rii
vechilor
cl
ă
diri
este ilustrat de
cel al construi
rii
noilor blocuri
:
9(
între
1963-1970),
35 (
între 1971-1980), 21(
între1981-1989)
ş
i
15
(dup
ă
1989). Deceniile 8
ş
i
9 ale
secolului trecut
au fost devas
tatoare pentru
patrimoniul arhitectural
ş
i
istoric
al
ora
ş
ului
distrug
ându
-
se
practic
„
centrul isto
ric",
adic
ă
.,inima
ora
ş
ului"'.
Camillo Sitte re
marca,
pe
bun
ă
dreptate,
c
ă
urbanismul
,..este do
meniul
în care
gre
ş
elile, odat
ă
f
ă
cute,
cu greu mai pot
fi
remediate
"
ş
ic
ă
„
absen
ţ
a
g
ândirii, comodita
 ...... tea şi lipsa de bunăvoinţă l-au condamnat pe cetă10
ţeanul oraşelor moderne să trăiască spectacolul .... abrutizant
al etern aceloraşi imobile de raport şi aliniamente
defaţade."Inceputul demolării oraşului de către comunişti, amurgul
vechiului târg şi distrugerea strhii principale (actuala strada
Carol I), „stupid-fermecătoarea stradă principală a tuturor
târgurilor din lume, centrul de atracţie al ora
şului", esteevocat cu nostalgie dar şi cu revoltă nedisimulată
de scriitorul Gelu Ionescu în cartea sa, Covorul cu
scorpioni, Douăsprezece fragmente memorialistice (Iaşi,
Editura Polirom. 2006). ,,Din curtea casei bunicilor se
mai vedeau, ceva mai îndepărtate, dealurile pe care se
dăduseră teribilele bătălii în primul război mondial şi mai
ales monumentul înalt, de piatră, un fel de turlă de biserică
ce fusese ridicat în cinstea eroilor. El străjuia dealul
Măgura -câte miîguri vor fi fiind în toponimia românească
? -unde urcam, câteodată, direct din parcul Nastasaki;
sus era o privelişte frumoasă, cu valea Trotuşului şi calea
ferată pe malul lui; în jurul monumentului erau poieni
frumoase, liniştite păduri de stejari. Totul în dimensiuni
moderate, aşa cum sunt în general Subcarpaţii noştri.
Monumentul era în părăsire şi ajunsese un fel de WC
public şi se cam zguduise şi la cutremurul din '40, nici
nu ştiu dacă nu s-a dărâmat după cel din '77. Dincolo de
Măgura era drumul spre Slănic-Moldova, mergând mult
înspre
~ Strada Carol I (fo1tl Vidoriei, între 1949-2018);
blocurile noi au înlocuit v"hiul centra istoric (2017)
(foto: Cornelia STOICA)
 munte. Ca să ajungi în parc şi la stadionul nou construit, unde jucam baschet vara, trebuia să treci pe un
pod peste Trotuş, pod care de mai multe ori fusese luat de apele mari. ln parc erau brazi, stejari şi platani
mari, un chioşc în care, pe timpuri, cânta fanfara militară, bănci pentru odihnă şi un stabiliment de băi termale,
părăsit, în ultimii ani, chiar înainte de a mai fi mers pentru ultima oară la Târgu Ocna, adică prin 1965, după ce ai
mei se mutaseră la bloc la Oneşti. Târgu Ocna era un orăşel curăţet cu acel farmec desuet al târgurilor moldoveneşti;
avea, în afara străzii principale, comerciale, poate o sută de case mai arătoase, două biserici domneşti, un liceu, două
gări, o cazarmă, o sina.gogă părăsită din anii '50, un cinematograf, câteva şcoli, dintre care una, de meseri~ fusese
fondată de străbunicul meu. preotul Diaconescu, 12 cred că acum mai bine de o sută de ani; o seamă de ~ cârciumi
şi multe case de tip ţărănesc, cu cerdacul cufundat în verdeaţa livezilor şi grădinilor de zarzavat. Avea canalizare şi
lumină electrică cu mult înainte de războiul al doilea. Relieful lui era vălurat şi deci deloc monoton, iar Trotuşul îl
străbătea la una din marginile oraşului. Clima dulce, zăpezile
 abundente iarna ne chemau la derdeluşuri pe care nu le
slăbeam nici cand eram în ultimele clase de liceu. Erau şi
vreo câteva case boiereşti chipeşe, acum în paragină, căcifuseseră
de mult părăsite de proprietari. Apoi, în anii nebuni,
aproape totul a fost distrus şi înlocuit cu zidăria morbidă a
blocurilor-tip, pe care eu nu le-am văzut, am refuzat să mai
merg după construirea lor, care a desfigurat orăşelul şi a
sacrificat şi casa bunicilor mei."

Am redat această tristă evocare din perioada în care

buldozerele au demolat vechile clădiri ale oraşului fără ca
nimeni să remarce că nu doar clădirile au dispărut ci şi două
minorităţi importante din istoria oraşului: evreii şi
armenii. Menţionaţi pentru prima oară în 1742, istoria obştii
evreilor din Târgu Ocna se în.tinde pe 277 de ani,
aproape trei secole de convieţuire alături de comunitatea
târgocneană, fiind parte a istoriei multiseculare a acestui
vechi oraş moldav. Despre luminile şi umbrele din viaţa
unei obşti bine integrată în destinul istoric al oraşului Târgu
Ocna scriem în continuare.

~ Monumentul Eroilor, depeMuntele Măgura(2018) (foto:

--•12
Daniel NECULA)
 Descrieri
ale oraşului Târgu Ocna din
secolele XVIII-XX
ezvoltarea remarcabilă a oraşului Târgu Ocna. de la sfârşitul secolului al xvm-lea, va continua şi în prima
jumătate asecolului al XIX-iea. Acest lucru se reflectăşiîndescrierile lăsatedeuniicălătoristrăini sau români în trecere prin
această zonă. Unele descrieri switsuccinte, făcândtrimitere laexistenţa ocnelor de aici, altele swit mai ample şi surprind
acest
loc,
cand au trebuit
s
ă
se
retrag
ă
înaintea armatei
prin
ţ
ului
de Coburg. Chiar
ş
i instala
ţ
ia
de la
ocn
ă
,
toate v
ârtejurile
ş
i
celelalte sisteme de ridicare au fost arse sau
nimicite
în altfel
ş
i,
de asemenea.
s
ă
p
ă
turile
ocnei au fost
d
ă
r
â
mate
sau inundate, iar locuitorii care nu
apucaser
ă
s
ă
fug
ă
la timp de
aceast
ă
groz
ă
vie
au fost
t
â
r
â
ţ
i
de acolo,
î
mpreun
ă
cu viteleceputeau
fi
defolos".
O descriere mai amplă a oraşului o face preotul secui
Gego Elek în 1836 cu ocazia documentării întreprinse în
localităţile din Moldova locuite de ceangăi.Dupăce a
trecutprinsateledepe cursul superior al Trotuşului,
Ciugheş, Brusturoasa, Comăneşti, Dărmăneşti şi Dofteana,
Gego Elek poposeşte în Târgu Ocna. wAcesta este
primul târgpe care l-am văzutîn Moldova, pe malul
stâng al Trotuşulu~ având circa 4.000 de locuitori. ...
Printre casele sale de lemn niciuna nu este construită
cu etaj; cele mai noi sunt mai ftumoase, dar cele
mai vechi constau numai din ferestre şi cerdac. (.„)
...
15

ln oraş merită uliţa înformă de L, <Unde se face> negoţul

şi
~ O scenă la groapa Ocnelor (Desen de Gheorghe Asachi,
publicat în. „Calendar pentru români pe anul 1849"} ®m~~n'b .llA Jl.'p®n~
®Im tedl!G)p .
...
Î
ax
ă
griji,
î
nc
ă
departe de tragediile
r
ă
zboiului.
Ne-au
r
ă
mas
c
âteva
frumoase
descrieri ale
ora
ş
ului
din
aceast
ă
perioad
ă
,
scrise cu sensibilitate, talent,
admira
ţ
ie
ş
i
o
not
ă
de
melancolie.
 lugubru, cenuşiu, la poalele dealurilor sterpe. Salinele,
Ocnele-mari, în care trudesc să extragă sarea din
măruntaiele pământului, la lumina torţelor, într-un
semiîntuneric din care răzbate un murmur de
Maria Cantacuzino-Enescu scrie din perspectiva celei caxe a purgatoriu, asudă sute de ocnaşi.»
cunoscut, prin evocările mamei sale Alice Rosetti, epoca de Şi George Sion-Gherey. în revista „Buciumul român„,
glorie a „Castelului Negri„. Iată cum îşi aminteşte întâlnirea cu din 1882, se dovedeşte un îndrăgostit iremediabil de
acest tulburător oraş. ,.Pe la şapte seara, în măreţia apusulu~ farmecul acestei localităţi. „Oraşul Târgul-Ocna, prin
Târgul Ocna! ln sfârşit! Pe malul drept al Trotuşului, pe care posiţia sa variată şi frumoasă, atrage iubirea tuturora ce au
berlino. albă de prafînaintează urmându-l de la Târgul prilejul de al visita. Încunjurat mai de toate părţile de
Trotuşulu~ cocioabe joase, albastre şi verz~ ca la Orăşa -dar mai munţi stâncoşi acoperiţi cu păduri, şi şerpuind la poalele lor,
numeroase -şi străzi desfundate cu noroi gros sau colb, prin în nepasare, Trotuşul pe patul seu sgrimţiros, înfăţoşază
care se scurge o apă puturoasă şi în mijlocul cărora o grămadă de ochilor o privelişte din cele mai minunate. Nopţile de vară
petrecute la băile din târgul Ocna este tot ce poate fi
plozi evrei se joacă, ... ţipă. Ici-colo, câte o căsuţă curată de
mai pitoresc; luna ce străbate cu razele sale văgăunele
munţilor, când auzi în depărtarejalnicele doine cantate cu
gospodar 18 român, se iveşte surprinzător, albă şi îngrijită ~ multă dulceaţă de flăcăi şi fete ce şi-au dat cuventul de
printre prăvăliile crăpate ale lui David Şloim, Iţic Grinberg, Naum întălnire,
Weis, Ruckenstein şi alţii, cu grădina curată plină de brazi şi pomi
fructiferi pitici, decorată cu globuri mari de sticlă de culoare
~ CPI, Salutăridin T.f. Oma, Vitdaea pnnwlătn
roşie, galbenă şi albastră. Ceva mai departe, faţă în faţă cu vârful
aprepartea Hotelului Repl, Editura neprecizată,
albastru al Măgurei, penitenciarul circulată 1908 (TAR. p. 14);
~ SinagogaMare
Salut
ă
ri
din Tg.-Ocna
.
Vederea
General
ă
in
spre partea Hotelulni
Regal
.
c
ând auzi
resunand buciumul
în
dep
ă
rtare,
c
ând vezi lumini ce licuresc unele
în
ora
ş
,
altele pe
dealuri, aerul
cel curat, adierea
zefirului, aceste
dau
 Moldova întreagă. cu liniştea oraşelor sale, cu străinii de tot
soiul lipiţi de pământul ei: armeni, greci, nemţi
desnaţionalizaţi şi deveniţi români, cu nelipsiţii evrri, cari,
o mulţămire nespusă sufletului." aici ca şi peste tot, n-au pierdut o iotă din tipul şi
Duiliu Zamfirescu, romancier şi diplomat de carieră, în năravurile tradiţionale."
notele sale de călătorie din 1883, intitulate Din munţi, ln inegalabilele pagini scrise de Al. Vlahuţă în România
De la Bucurefti la Târgu Ocnei, scrise într-un stil pitorească (1901) nu lipseşte şi evocarea acestor locuri. ..Din
dezinvolt, în care reportajul se împleteşte cu consideraţiile vatra Oneştilorfacem un ceas, cu trăsura, până-n Târgu-Ocna -un
politice şi sociale, î.şi demonstreazăvocaţia plastică a celui orăşel drăguţ, cuibărit pe apa Trotuşului, între măguri acoperite cu
deprins "" desena cu fraze şi a colora cu vorbe" în vii şi livezi. Lăsăm în dreapta gorganul vânăt, cu vestitele-i
descrierea cadrului natural al oraşului. „TârguOcnii e ocne, cari din timpurile cele mai îndepărtate şi-au deschis ţării
aşezat într-o vale, pe care o formează munţii de sare de nesfârşitele lor bogăţii de sare, ş-o luăm cătră apus, pe drumul
prinprejur, vale ale cării panorame se desfăşură în uscat şi colburos al Slănicului.„
depărtare pe toată albia Trotuşului, până spre satul Oneşti. De
la schitul Măgura, care e
Mihail Sadoveanu, în cele trei luni petrecute în
...... aşezatspre apus, pe una din coastele cele mai ridi- garnizoana din oraş (1903), a cunoscut bine
20
cate ale muntelui, te uiţi în Târgu-Ocnii, ca într-o împrejurimile şi tot ce avea caracteristic urbea.
lingură. Orăşelul e vechi. O mulţime de case, a căror ruine par a vorbi de o mărire oareca1'e, stau în picioare ca nişte
~ CPI, Stilutări din Tg. Ocna, Veickr. gmerali cu fosta
ndnăNqri, Ctisa Boris0111i Podul pate Trotuf, Editura
Socec & Co., BUCU1'efti, circu1ată 1912 (TAR,
p. 15); ~ Sinagoga Comercianţilor
documente ale trecutului, dovedind viata ce erau siliti să ducă multi dintre boierii noştri d~pe vremuri,
~ndnăvăleau'turcii or tătarii în ţară. ln acest targuşor, s-ar zice că e rezumată
o
1J
cn
1
a
cu
fos
ta ruina Ncgrr
d
B
h
te
Trotu
ş
„
Or
ă
ş
elul, cur
ă
ţ
el
cu case albe
ş
i
plin,
slav
ă
Dom
nului, de
cr
â
ş
me,
se
întinde pe
l
â
ng
ă
Trotu
ş
. Ap
ă
limpede ca lacrima: unde-i de
dou
ă
staturi de om, se
v
ă
d
pietrele fundului. Pe malul dinspre t
ârg, st
ângut se
î
n
ş
ir
ă
c
ă
su
ţ
ele
mahalalelor
ş
i
case vechi
boiere
ş
ti,
cu cerdacuri. Peste
ap
ă
treci pe poduri de lemn care se
clatin
ă
sub
pa
ş
i.
Ş
i
dincolo, vii, livezi,
ş
i gr
ă
dina
Nastasache cu
b
ă
i
de
piatr
ă
ş
i
c-o
ap
ă
ce miroase destul de ur
ât, dar pe care oamenii o beau
p
â
n
ă
ce-
ş
i
fac p
ântecele
dob
ă
.
Dincolo,
st
ă
p
â
nind
toat
ă
valea, se
î
nal
ţ
ă
,
drept, cu coama
zb
â
rlit
ă
de copaci,
munti
ş
orul M
ă
gura.
(...) Iar
în
or
ă
ş
el,
c
ând
c
ă
su
ţ
e
de mahalagii, c
ând
cl
ă
diri
mai
ar
ă
toase,
ba
ş
i str
ă
zi
pietruite. Iar
l
â
ng
ă
ş
andramalele
care ne
ţ
in
loc de
cazarm
ă
, gr
ă
dina public
ă
.
„
O
m
ă
sori
u
ş
or, f
ă
c
â
nd
zece
pa
ş
i
la dreapta
ş
i al
ţ
i
zece la
...
stanga.
Ş
i
cum
insereaz
ă
,
vin boeri cu
p
ă
l
ă
rii
tari
ş
i
22
cucoane
g
ă
tite,
ş
-o muzic
ă
de
al
ă
muri
începe a face
 dela Târgul-Ocnei, care fierbe de lume în aşteptarea
şi primirea zilnică a oaspeţilor pentru băile din Slănic.
Hamalii trec încovoiaţi sub bagaje, tineri eleganţi stau
de vorbă în atitudini ca la fotograf Evrei poftesc la
oteluri. Afară aşteaptă o sumă de birji curate, pe capra
cărora ţerani cu pălăriuţe rotunde mână iuţii cai mărunţi de
rasă moldovenească. Ocna începe printr-un bulevard
foarte cuviincios, bine pavat cu piatră din aceste
părţi. O gospodărie comunală bună, care se vede şi mai
departe: este o piaţă cu un întreit felinar, este o gră-
dină publică; cele trei biserici, din veacul al xvmlea,
mari, puternice, elegante, sunt foarte bine ţinute;
locurile sunt împrejmuite. Stradele romăneşti, care se
înfundă şi la vale, pietruite aspru şi aproape lipsite
de lumină, au case -dintre care unele foarte
frumoase -de o îngrijire şi o curăţenie desăvârşită.
Hanurile le ţin şi Armenii; (.„) Partea din strada de
~ un vuiet, de urlă toţi cânii împrejurimilor." căpetenie pe care o au Evreii e mai curată decât în
Şi marele istoric Nicolae Iorga vizitează oraşul în 1904,
lăsându-ne câteva impresii şi consideraţii istorice despre ~ CPI, Tg. Oma, Vederwl genenaLl cuprim4ri4 nod, Editura
oraş, salină, penitenciar şi vechile biserici ale acestuia. neprecizată,Bucurefti, circulată 1924(I'AR., p. 18);
,,Linia se arcuieşte acum, şi în curând trenul e oprit
' SinagogaComercianţilor
în gara cea mare
T
O
na.
\
ere Oener
IA
<'ll
l'nm
ă
rm non
ă
...
...
...
Evolu
ţ
ia
popula
ţ
iei
evreie
ş
ti
din
T
ârgu
Ocna
 subgeneraţiei oraşelor din secolele XVI-XVIII, cunoscând
un ribn maxim de creştere în secolul al XVIII-iea (o
creştere teritorială de 11503 şi a populaţiei de peste 2003)-
Am putea socoti secolul al XVIII-iea ca „secolul
e la Târgului Ocna':
Urmărind creşterea demografică a principalelor localităţi
moldovene în această perioadă putem considera Târgu Ocna
printre oraşele mari, la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi
prima jumătate a secolului al XIX-lea, şi printre oraşele
mijlocii, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.

în 1774, cu cei 3535 de locuitori, ocupa locul al doilea,

după Iaşi. De la 1742, când este menţionatăprezenţaunui evreu
la Târgu Ocna, numărul evreilor stabiliţi este redus.
Catagrafia din 1774 indică 6 case ale evreilor, dar
nominalizează doar 5 (Moisa, Lupul, Avram, Ursul şi Dii).

Ocnei era eterogenă din punct de vedere etnic. Astfel,

alături de moldoveni au mai convieţuit, de-a lungul în 1803, cu cei 3035 locuitori oraşul ocupa locul al
secolelor, secui, unguri, germani, anneni, greci, evrei, patrulea după Iaşi, Botoşani şi Bârlad.
turci, italieni, albanezi etc. ln epoca modernă, cu
deosebire în perioada de trecere de la feudalism la ~ CPI, T41JU Oma, VederwlgmenaLl cu Pom1ima
Comunală,EdituraAd. Maier Ic D. Stern, Bucurefti, circulată
capitalism (1741-1864), localitatea Târgu Ocna cunoaşte
1911 (TAR. p. 36);
o evoluţie spectaculoasă. Localitatea aparţine
' SinagogaMare
începuturile sale, populaţia Târgu
T
ă
rgu
-Ocna Vedere
cu Pompieria
Comunal
ă
B
ă
rba
ţ
i
Femei
 Feciori Fiice Me$eriile l\liedomostii de clţi evrei
Mlnmţquri se aflăîn T.-Ocnelor { s 6
12111 3
1 - 2 Croitor Chidalea Boroh. -Croitor
-
-I 1 1 I 1 I LeibaHaim. -Croitor Bora
lI1Il1l 1
HaimVăduva. 2 Sticlar Lupu!Isac. 1
I1I11l 3
11I11l - Rachier Meir Sucevianul. -Ahtarlic
-
4 Naftule sin Meir. -Lipscan Zisul
1
- Herşcu). 1 Ahtarlic Şulemsin Ioseb Bllanul.
- 1 Mărunţquri Pascal Iuster. 1 Rachier
1 DavidEni. 1 Croitor Şa~iMan:ul 1
4 Rachier Solomon Şetfu:J. 1 Ahtarlic
1 Meir !sac Starostile. 2 Velnicer Herşcul
3 losep. 1 Haham Mendel Isac.
1
11 -
l1 3
1I 2
11 1
l1 -1
1I 1
11 -
l1 1
1I 1
11l1 -
-
-
26 "7 28
- -
Haina şîn Mendel. 1 Velnicer Iancul Isac.. 1 Rachier UrsuJDavid. 1 Ahtarlic MoîsiCros. 4 Croitor IţicLupul. Croitor ŞmilLeibovici. Feredier Herşcu Kohn.
2 Croitor David Moin~teanul 1 Croitor David Iaşanul. 1 Croitor Marcul Ladr. 1 Ahtarlic Leibul He11cul. -
 ~ Catagra.6.aJidovilor trăindînTârgul-Ocnei, ia.cutăla 12-13
maiu de Isprăvniciade Bacău în urma cererii comitiei de
cercetare (1836)
DupăCorneliu Stoica, lltorlailmtratl a O.nlfalulThpOcna, Din cele mai
~echitimpuri pan1Ia1918, Oneşti,Editura Magic Print., 2009, p. 304.

Catagrafia din 1820 înregistrează 4365 de locuitori din

care, doar 9 evrei (Marcu, Iosâp, Iosâp, Herş, Beniş,
Iancu, Isac, Avram argintar şi Moisă, sudit austriac).

în 1832, cu cei 5012 locuitori, ocupa locul al şasele~

după Iaşi, Botoşani, Galaţi, Roman şi Bârlad. Catagrafia
înregistra la rubrica Evrei cu a lor familii şi slugi
următoarea statistică: 23 evrei, 26 evreice, 30 feciori, 21
fete, 2 slugi şi 5 slujnice, în total 107 suflete. în ţinutul
Bacău, obştile evreieşti din Bacău şi Moineşti erau mult mai
numeroase. La Moineşti, catagrafia de la 1832
menţionează 193 de evrei. Această situaţie se va păstra până în
zilele noastre, când aceste comunităţi se vor stinge prin
emigrările masive din secolul trecut.

~ CPI, TârJU Ocna, Strada Carol I, Editură

Adică douăzeci şi şcue bărbaţi,
28 douheci şi şapte femei, douăzeci fi neprecizată, circulată 1904 ('I'AR. p. 30); ~ Privălii
evreietti
optfeciori şidouăzecişioptfete.
Strada
Carol
I. qre
Ca.carma.
Salu
t
ă
ri
dw Tg.-Ocnn.
care, 3811
b
ă
rba
ţ
i
ş
i
3685 femei.
Dup
ă
religii, 5109 erau
ortodoc
ş
i,
711 catolici
ş
i
1598
mozaici.
Reprezint
ă
apogeul demografic
al
ob
ş
tii evreie
ş
ti
din
T
ârgu Ocna.
în
1898, s-au
n
ă
scut
305 copii, 159
b
ă
ie
ţ
i
ş
i
146 fete, din care
194
ortodoc
ş
i,
35 catolici, 76
mozaici
ş
i
au decedat 248 de persoane
din
care,
139
b
ă
rba
ţ
i
ş
i
109
femei,
iar
dup
ă
religie, 174 erau
ortodoc
ş
i,
36 catolici
ş
i
38
mozaici.
Sporul natural era unul pozitiv.
Recens
ă
m
â
ntul
din
1899
d
ă
o
popula
ţ
ie
de 8033 de locuitori.
Popula
ţ
ia ora
ş
ului
a stagnat
p
â
n
ă
la
Primul
R
ă
zboi
Mondial.
La
recens
ă
m
â
ntul
din 1912 sunt
înregis
tra
ţ
i
7989 de locuitori.
Dup
ă
1900
asist
ă
m
la
emigrarea multor
familii
de evrei spre
Fran
ţ
a
ş
i
Statele Uni.te. Printre familiile care au emigrat
în
aceast
ă
perioad
ă
(1905) a fost
ş
i
cea a lui Lupu An.cel, care va avea trei
genera
ţ
ii
de
urma
ş
i
cu
cet
ă
ţ
enie american
ă
.

Primul Război Mondial cu pierderile de front, oraşul
aflat luni de zile sub bombardament inamic, tifosul
din 1917, emigrările spre locuri mai liniştite, au contribuit
la diminuarea populaţiei oraşului. Revirimentul economic
din perioada interbelică duce la o creştere a populaţiei
oraşului,
care ajunge la 12588 de locuitori la recensământul din
1930. Obştea evreiască numără 913 suflete, deşi în cele trei
decenii de la începutul secolului trecut mulţi evrei au
emigrat spre America sau Franţa. Situaţia din secolul al
XIX-lea se păstrează şi acum. La Bacău trăiau 9593 de
evrei, iar la Moineşti 1761, fiind comunităţi mult mai
reprezentative în demografia localităţilor respective.
Perioada cea mai dificilă din existenţa obştii evreilor din
Târgu Ocna, ca de altfel a tuturor evreilor din Europa,
a fost cea dintre anii 19401944, perioadă de persecuţii,
pogromuri, deportări ale populaţiei evreieşti. Recensământul din
1941 înregistrează oraşul Târgu Ocna cu o populaţie de 8899
de locuitori din care, 780 de evrei. O statistică întocmită de
Federaţia Comunităţiii Evreieşti din România arată că la 1942
mai rămăsese un evreu în Târgu Ocna şi unu în Moineşti şi
13038 de evrei la Bacău, unnare a
~ CPI, T4rp Ocna, Stnul4 Carol I apre Caarmă,
EdituraAd. Maier & D. Stern. Bucurefli. circ:ulată
1908(TAR. p. 33);
' Prăvăliievreiefti
evacu
ă
rilor
din vara anului 1941. Evrei
evacua
ţ
i
din T
ârgu Ocna la
Bac
ă
u,
au fost
nevoi
ţ
is
ă
presteze
munc
ă
obligatorie
(cur
ă
ţ
enia
munici
piului), sub supravegherea Prefecturii
Bac
ă
u,
care
pl
ă
tea
o
parte
din suma
datorat
ă
pentru munca acestora.
Aceast
ă
perioad
ă
a durat
p
â
n
ă
Ia
înce
putul toamnei anului 1944
(sf
â
r
ş
it
de
septem
brie-
început
de
octombrie. c
ând evreii t
ârgocneni au avut permisiunea
de
a se
întoarce la casele lor. Pentru
aceast
ă
perioad
ă
dificil
ă
(1941-1944),
din
via
ţ
a ob
ş
tii
evreilor t
ârgocneni, nu avem statistici care
s
ă
ne arate
c
â
ţ
i
dintre ei au murit
la
Bac
ă
u (boal
ă
,b
ă
tr
â
ne
ţ
e), c
â
ţ
i
au plecat spre Palestina
(de
ordinul zecilor)
ş
ic
â
ţ
i
au preferat
s
ă
r
ă
m
â
n
ă
în
Bac
ă
u
(de ordinul zecilor).
Dup
ă
1945,
odat
ă
cu instaurarea regimului comunist,
popula
ţ
ia ora
ş
u
lui are o
cre
ş
tere u
ş
oar
ă
,
de la 8899 locuitori
în
1941 Ia 9796 de locuitori
în
1948.
Dup
ă
unele
m
ă
rturii,
circa 500 de evrei au revenit
la
T
ârgu Ocna
p
â
n
ă
în 1945.
 oraşul până în1953, alţi peste 250 vor emigra în Israel în
anii 1958-1965. Din cei rămaşi, circa 20 odilmesc în
cimitirul evreiesc (nou), decedaţi în perioada 1970-
1998, iar restul, cu o singură excepţie, au emigrat în Israel
pânăîn 1989.
Populaţia oraşului a cunoscut perioade de creştere
demografică (1835-1860, 1912-1940, 1948-1992). datorată
dezvoltării industriale şi comerciale, de stagnare (1774-
1835, 1860-1912), când se atinge un maxim de
dezvoltare, şi declin demografic (1940-1945, 1992-
2019), datorat pierderilor din timpul războiului, decăderii
industriale a oraşului. Populaţia evreiască înregistrează două
perioade: de creştere progresivă (17741899) şi scădere
progresivă (din 1899-2019); de Ia un evreu (1742), la 6
(1774), 107 (1832). 311 (1859), 1598 (1899), 913
(1930), 780 (1941), 500 (1945), 50 (1970), un evreu
(2019). Doar cele două cimitire mai amintesc de cât de
importantă a fost oşteaevreilor din Târgu Ocna în ultimele
3 secole.

Odată cu instaurarea regimului comunist în România şi • CPI, Tg. OCIUI, Strtula Ctl7011 njic"'4dllpl rliboild
înfiinţarea statului Israel, în 1948, dorinţa multor familii 191~1918, EdituraS. A. Griinberg,Târgu Ocna, circulată 1933
evreieşti din oraş a fost aceea de a emigra Peste 150 de (TAR. p. 47);
evrei părăsesc "' Prăvăliievreiefti
Me
ş
te
ş
uguri
.

comerţ.
profesii
liberale
Dezvoltarea economică a oraşului Târgu Ocna în ultimele
două secole are unele particularităţi faţă de celelate oraşe
ale Moldovei. ln economia oraşului, industria extractivă
(a sării şi a petrolului, de la mijlocul secolului al XIX-
lea) a deţinutprimul loc capondere economică.Meşteşu-
gurile, mica industrie, activităţile comerciale şi
transporturile, odată cu construirea căii ferate) deţineau o
pondere mai mică. Evreii stabiliţi. în Târgu Ocna,
pelamijlocul secolului alXVIll-lea, se
ocupau cu negoţul şi crâşmăritul. Catagrafia din 1774
consemnează nu mai puţin de 27 de meserii practicate de
locuitori, dar nu menţionează vreun meseriaş evreu. Abia
catagrafia din 1820 ne precizează meseria unuia dintre
cei 9 evrei şi anume pe Avram, argintar. Catagrafia
evreilor întocmită de Isprăvnicia ţinutului Bacău ne oferă o
primă imagine legată de ocupaţiile acestei comunităţi, care
număra 107 membri (26 bărbaţi, 27 femei, 28 băieţi şi 28
fete). Catagrafia înregistrează: 9 croitori (Ghidalea
Boroh, Leiba Haim, Bora Haim Văduva, Şapşi Marcul,
Iţic Lupul, Şmil Leibovici, David Moineşteanul, David
Iaşanul, Marcul Lazăr). un sticlar (Lupul Isac), 4 rachieri
(Meir Sucevianul, David Eni, Solomon Şerfui,Ursul
David). 5 ahtarlici (Naftule sin Meir, Meir Isac
Starostile, Moisi Gros, Leibu Herşcul). un lipscan (Zisul
Herşcul). 2 care vând mărunţişuri(Pascal Iuster, Haina sin
Mendel), 2 velniceri (Herşcul Iosep, Iancul Isac). un
haham (Mendel Isac) şi un feredier (HerşcuKohn). Din
cei
• CPI. T4rp Ocna, Stratla CarolI .pre Caarnail,
Editura neprecizată, circulati 1923 (TAR, p. 41); '
Prăvăliievreiefti
în
Anuarulgeneral
al
agriculturii,
comer
ciului
ş
i
industrieiRom
ânieipeanul
1905,
sunt
men
ţ
ionate
lamica industrie
un
abator, o
fabric
ă
de
apagazoase,
2
fier
ă
rii,
3
mori, o
fabric
ă
de
piel
ă
rie
ş
it
ă
b
ă
c
ă
rie.
Fabrica de sifoane fuse
î
nfiin
ţ
at
ă
în
1905
de doi
asocia
ţ
i.,
LObel
ş
i
Abason, care au adus de la Viena
instala
ţ
ia necesar
ă
.
Fabrica a fost
p
â
n
ă
în
1950
proprietatea lui Avram LObel. Statistica
din
1890
înregistra
141
de
comercia
ţ
i
între care
ş
i mul
ţ
i
evrei.

în privinţa numărului de meseriaşi, comercianţi., industriaşi
şi profesiuni liberale, evreii au atins apogeul privind
ponderea lor în activitatea economică a oraşului în
perioada interbelică. Un tablou complet a profesiunilor
practicate şide evrei ll găsim în Anuarul „Socec„ al
României-Mari 1924-1925.La nivelul anului
1925,evreiidinTârgu Ocna practicau următoarele
profesiuni: abagii (Herşcovici Şabsă, Iosefsohn Avram,
Moscovici Herman); ape gazoase (Costiner L, Lilbel
Avram); agenţii de asigurare (,.Agricola", agent,
Bercovici Moritz; ,.Dacia România", agent, Wechsler;
„Naţionala", agent, Kendler Z.; „Urania„, agent, Jăger
Osias); băcani (Aisenfratz I„ Cohn Iţic, Comisioner
I., Griinberg A„ HerşcuHerşcu, Lazarovici Avram; Baia
Comunităţii Israelite; brutari (Krămer M.); cârciumari
(Abramovici S„ Aisenfratz I„ Aronovici I., Bergmann
M„ Braunştein S„ Caufman Leon, David B., Goldenberg
M., HerşcoviciH., Lazarovici A., Lazarovici H..
Lazarovici S., LOvensohn D., Marcovici
Z„ Nachmansohn Debora, Sender B„ Toivi H.);
comercianţi de cereale (Calmanovici I., Cohn
I„ Comisioner I., Halăm. L, Herşcovici H„ Marcovici L.
Bosner B., Weiselberg E.); comerţ cu ciment (Carniol
B., Lipcovici Ţ„ Lupovici S.); cismari (Dolnigher N.,
Lazarovici M„ Vendi A„ Weiss Iancu); croitori
bărbăteşti (Bercovici M., BernşteinI., BemşteinL.•
Moscovici H.); croitori de dame (Herşcovici Miuca,
Diopol D-na, Leibovici Ana, Neuman Rebeca, Noia
D-rele, Parisianu Sega!, Schvartz S.), cuÎarari
(Moscovici Lazăr), curelari (Israil Ioan), dentişti (Copel
Aron); distilerii (Toivi H.); dogari (Abramovici M„
Herşcovici L., Lupu Avram); exploatări de păduri (Aronsohn
Fraţii);
• CPI. Tarp Ckrua, Strtul4 CarolI. Editura David
Stem, Bucurefti, circulati 1926 (TAR, p. 42); '
Prăvăliievreiefti
T
ă
rgu-Oena,
Strada Carol
I
depozite
de
f
ă
in
ă
(Comisioner I.,
Hal
ă
m
I.,
Her
ş
co
vici H
„
Laz
ă
r
1); farmacii (Malhasovici Zadig); magazine
de
fier
ă
rie
(Carniol B., Lupovici
S.
}
;
maga
zin de galanterii (Aronovici
I..
Bern
ş
tein
M.
•
Bern
ş
tein
S.,
Davidovici M.); hoteluri
~Comercial
„
,
antrep. Abramovici
I
ţ
ic);
î
mprumut
ă
tori
de bani (Griinberg
A.
Ruckenstein
I.);
î
nc
ă
l
ţ
ă
minte
(Brolt M., Herzog S.. Iancu H.. Neuman H. Abram);
leg
ă
tori
de
c
ă
r
ţ
i (G
ă
l
ă
tzeanu
Oscar
}
; lemnari (Abramovici
A);
lemne
de
construc
ţ
ii
(depozite) (Felman G., Kannec I.
}
; lemne de foc (depozite) (Aronsohn
Fra
ţ
i);
librari (Auchberg H .
•
„
Mwica
„
. proprietar Nachmansohn Alter); lingerii
(Her
ş
co
vici M., Lemer
N.,
Noie D-rele); magazin de
lum
â
n
ă
ri
(Comisioner
I.,
Her
ş
cu Her
ş
cu);
manu
factur
ă
(mag.) (Abramovici Adolf, Acig G., Arono
vici I.,
Bern
ş
tein
M
„
Bern
ş
tein
S
„
Davidovici M .
•
Marensohn
I.);
m
ă
run
ţ
i
ş
uri
(magazine) (Abramo
vici Adolf, Aronovici 1. Davidovici M., Moscovici
Herman. Sender B. David);
ma
ş
ini
de cusut (Griinberg Haim); medici (Herrer C.); mode
(maga
zine) (Davidovici S .
•
Griinberg
A.
Griinberg Ceci
lia); mori(Elberg
I..
Haber
M.,
Laz
ă
r
Iancu);
pesc
ă
rii
(Abramovici
A.
Leibovici
I.);
petrol (exploatatori)
(Toivi H.); petrol (fabrică) (Toivi H.); piatră de construcţie
(exploatatoride cariere) (Herşcovici C., Noie Lupu, Şmil
Abram); pielării (fabr.) (Gelber Fraţi, Haber Solomon);
pielării (magazine) (Briill M.• HermanIancu. HerzogSara,
Lobel A.); sculptori înpiatră (Noie Lupu, ŞmilAvram);
tăbăcari (Haber Solomon); tâmplari (Abramovici Adolf,
Herşcovici C.); tinighigii (Abramovici 1.CohnH.•
Llpcovici T., Rosenberg L„ Toivi Sender); tipografi
(Gălătzeanu Oscar, Griinber S.); depozit de var (LOvenştein
B.); vopsitori (Toivi Sender); ziare (depozit} (Auchberg
H.. Lupul L. Sara). în cartierul Vâlcele erau cârciumar
(Sender Simon) şi morar (Herşcovici lţic). Anii crizei
economice (1929-1933). ascensiwiea mişcărilor extremiste
de dreapta, evacuarea întregii
populaţiievreieştilaBacău(1941-1944), au dus la declinul
prezenţei evreilor în economia oraşului, care a continuat
accelerat după instaurarea regimului comWlist în
România şi emigrarea masivăşidefinitivăînIsrael, înainte
şidupă1948.

• CPI. T4rp Oma, Strvulta CarolI, Editura David

Stem,Bucurefti, circulată 1926 (TAR, p. 42); '
Prăvăliievreietti
.Souuen
i
r din
<t:~.
Gen
a
 Vtitfon'n Genflrală n Str. ('arn1
l<MH11r11. llirnHne lMna.h. 'l'g.· OCUll.
Revenim cu unele
complet
ă
ri
legate de profesiunile liberale practicate de evreii din T
ârgu Ocna.
Î
nc
ă
din a doua
jum
ă
tate
a secolului al XIX
lea. spitalul din T
ârgu Ocna era deservit
ş
i
de doctori de origine
evreiasc
ă
:
Dr. Samuel Torceaner
(1848-1852).
Dr. Albert Bauman
(1852-1862).
Dr. Wilhelm Frisi
(1859).
Dr. Adolf Clain
(1872-1877).
Dr. Eugen Spirt
{
1900-1920).
Mul
ţ
i
dintre
ace
ş
ti
medici care activau laspitalul din T
ârgu Ocna erau
buni
speciali
ş
ti. care-
ş
i sus
ţ
inuser
ă
doctoratul
în
str
ă
in
ă
tate
(Samuel Torceaner la
Erlagnen,
în
1848,
iarAlbertBaumanlaWiirzburg.
în
1852).
 Doliner Solomon. Dr. Dulberger Otto. Dr. Friedman
B. (din 1931). medicii stomatologi Friedman A (din
1931) şi Glasberg Iosef (din 1936) sau veniţi mai recent,
după 1938 (Dr. Lazarev Z. şi stomatolog Zaharia Leon).
Dupăinstaurarea regimului comunist, între medicii
oraşului, întâlnim şi pe Lazare Bruno (medic generalist la
Dispensarul Urban din TârguOcnaîntre 1958-
1988)şilsraelEmil.
Tinerii evrei. născuţi după 1945, au urmat cursurile
şcolilorgenerale de stat, liceul teoretic din Târgu Ocna şi
au absolvit facultăţi de medicină generală din Bucureşti sau
Târgu Mureş (Israel EmiL Lazare Valentin Mirel),
Cele mai râvnite profesiuni liberale ele către tinerii facultatea stomatologie (Davidovici Relu), Academia
evrei au fost medicina. avocatura şi. în perioade de Ştiinţe Economice din Bucureşti (Lupu Benu),
mairecente, ingineria şieconomiaAtâtîn perioada Facultatea de ingineri din Braşov (Davidovici Roni). Cu
antebelică. dar şi în cea interbelică. numeroşitineri evrei au o singură excepţie, toţi aceşti specialişti, formaţi în facultăţile
studiat medicina înFranţa sauGermaniaUniidintre eise româneşti, la care adăugăm şi pe Lazare Bruno (tatăl lui
stabilesc definitiv în străinătate aşa cum au fost doctorii Lazare Valentin Mirel) au emigrat,
Sega! Cezar, Comisioner Natan. Comisioner Adolf. până înanul 1988, înIsrael.
farmacistul Idei Solomon, Simon Suchăr, inginerul
Jale Iosifsohn. într-un tabel al medicilor şi dentiştilor ~ CPI, Tirgu Ocna, Strtula COl'OI rejicllti tlllpi 1*/Jobd
evrei dinTârguOcna, din 1941,sunttrecuţimedici care şi 19lfrl918, Editurinepreclzati, drculati 1938 (TAR, p.
48);
în anii precedenţi au activat în localitate: Dr. ~ Prăvăliievreiefti.
TG.
OCNA.
-
Strada
Carol
ref
ă
cut
ă
dup
ă
r
ă
zboiul
din
1916 -1918
...
turcii, care audevastat
ora
ş
ul.

Până la secolului al XIX-lea, populaţia evreiască
sfârşitul
cunoaşte două perioade de creştere numerică accentuată: de la
107 la 311 (1835-1860} şi de la 311 la 1598 (1860-
1899). respectiv de 3 ori în prima perioadă şi de 5 ori la
sfârşitulsecoluluialXIX-lea.
în 1836, obşteaevreilor dinTârgu Ocna trece printr-un
moment tensionat în relaţiile cuo parte a populaţiei majoritare
româneşti nevocăm pentru că, în istoria oraşului tensiunile
interetnice au fost rare. Incidentul a fost provocat de o farsă
pusă la cale de câţiva evrei în timpul Paştelui ortodox, într-un
oraşîn care existau 2 mănăstiriînchinate la Sfăntul Munte Athos,
un schit pe Măguraşi încă 6 biserici ortodoxe. La 31 martie
1836, creştinii din ... Târgu Ocna adresează o jalbă
domnitorului Mihail 50 Sturdza privind sacrilegiul comis
de maimulţievrei ~ în noaptea de înviere, din 28 martie 1836.
Parte din evrei au fost prinşi şi închişi câteva zile. Alţi evrei s-au
refugiat la Căiuţi şi Focşani. Se cerea domnitorului pedepsirea
evreilor vinovaţi. La 31 martie Gheorghe Opran înştiinţează pe
domnitor despre evenimentele din ajunul Paştelui, când mai
mulţi
evrei au luat în batjocură acest eveniment creştin, stârnind
mânia creştinilor, şi cere îndepărtarea acestora din
târgpentrua nutulbura lucrul la ocnă. în aceeaşi zi, vei
vistierul Balş, înştiinţeazăpe domnitor despre raportul
serdarului Gheorghe Opranu referitor la
tulburărileprovocate înTârgul Ocniide acţiunea unor
evrei care în noaptea de înviere au luat în batjocură
,,legea pravoslavnică", solicitând alungarea tuturor
evreilor din târg. La începutul lunii aprilie Mihail
Sturdza, domnul Moldovei, porunceşte habnanului Alecu
Aslan, ispravnicul ţinutului Bacău, şi vel comisului Grigore
Morţun, preşedintele Judecătoriei, să cerceteze jalba creştinilor
dinTârgul Ocna contra sacrilegiului comis de unii
evrei în sâmbăta Paştilor. Pe 23 aprilie Mihail Sturdza,
domnul Moldovei, porunceşte maiorului Petrachi Asaki să
facă parte din comisia care va cerceta faptele evreilor
dinTârgulOcnacare „au defăimat pravoslavnica credinţă"
în sâmbătaPaştilor.
~ CPI. Salutiiri din Târ.JU·Oma, Intrarea înSalim,
Editura H. Auchberg, Libririe fi Depozit de ziare. Tirgu
Ocna, circulati, circa 1906;
'Salina
...
Pe 27 aprilie, adresa
c
ă
tre
Marea Postelnicie
1rimis
ă
de
Departamentul de
Finan
ţ
e, dup
ă
raportul primit de la serdarul Gheorghe Opreanu,
otcupciul Ocne
lor, despre faptele evreilor din T
ârgul Ocna
din
noaptea hi.vierii, cer
ând pedepsirea
vinova
ţ
ilor.
Pe 2
mai,
Veniamin, mitropolitul Moldovei, cere arlu
mandritului Paisie, de
la
M
ă
n
ă
stirea
Precista,
s
ă
cerceteze
al
ă
turi
de oamenii
trimi
ş
i
de domnfaptele incriminate de
cre
ş
tini
despre
înt
âmplarea
din
noaptea
învierii. Pe 8 mai, membrii comisiei, arhimandritul
Paisie Ocneanul, hatmanul Aslan, Grigore
Mor
ţ
un
ş
i
maiorul P. Asaki, au cercetat la
fa
ţ
a
locului pl
ângerea
t
â
rgo-ve
ţ
ilor,
din
t
â
rgu
ş
orul
Ocnei,
împotriva evreilor
din
acea localitate.
în
aceea
ş
i
zi, comisia
alc
ă
tuit
ă
din
arhimandritul Paisie, hatmanul Alecu Aslan, comisul
Grigore
Mor
ţ
un
ş
i
maiorul
Asaki
au
început
cercet
ă
rile
legate
de
pl
ângerea
t
â
rgove
ţ
ilor cre
ş
tini
contra evreilor
din
localitate. Pe 9
mai,
David Eni,
din
T
ârgul Ocna.
nume
ş
te
pe evreii care,
în
s
â
mb
ă
ta
hi.vierii au luat
în
batjocur
ă
credin
ţ
a cre
ş
tin
ă
.
A fugit
în
satul Glodurile
de
frica
ş
avg
ă
ilor,
dar
a fost prins
ş
i
adus
înapoi. Pe 10 mai, Avram Davidovici,
tr
ă
itor
înT
ârguOcna,
recunoa
ş
te
faptele comise de
el „asupra Paştilor creştineşti". 1n aceeaşi zi, dau
mărturie: Leiba Isac, născutînTârgulAdjud, trăitor însatul
mănăstireaCaşinului,LeibaHerş, născutîn Târgu Ocna, Ştefan
Belcic, Leiba Bogasierul şi Gheorghe Vezeteul, din
târguşorul Ciiuţul. Departamentul Trebilor din Lăuntrucere
lămuriri serdarului Gheorghe Oprianu, otcupciul
Ocnelor, despre acele evenimente. I se cere serdarului
Ion Jărăscul trimiterea unei probe în cazul cercetării
evreului Avram Davidovici. Pe 11 mai, mai mulţi târgoveţi
creştinidinTârguOcnadaumărturiedespre faptele evreilor
din sâmbăta învierii. Tot în aceeaşi zi dau mărturie
şievreii: Lupul Steclariul, trăitorîn târgul Ocnei, Meir
Isac, locuitor în Burdujeni şi căsătorit înTârgul Ocnelor,
Avram Cotariul, trăitorînTârgul Ocna, Iosep Balan,
Ursu David, despre evenimentele din sâmbăta lnvierii.
Se înaintează o listă către Isprăvnicia ţinutului Bacău cu
numele evreilorgăsiţivinovaţi.Pe 23 mai se trimite
raportul comisiei de cercetare cătreDepartamentul
Trebilor

~ CPI, Salutări dinTg.-Ocna, Interiorul Sali~i, Deţinuţi tăind

san:, EdituraLibrăriei Simsen.sohn & Griinberg. Tg.-Ocna,
necirculată, circa 1906;
.J. Detinuti. tăind sare
''
...
din
L
ă
untru
despre evreii
g
ă
si
ţ
ivinova
ţ
i.
Comisia a
întocmit
ş
i
o vido-mostie
(recens
ă
m
â
nt)
a evreilor locuitori
în t
ârgul Ocnei. Pe 8 iulie, Departamentul Trebilor din
L
ă
un-tru comunic
ă
domnitorului
cercet
ă
rile
întreprinse
în
cazul
faptelor comise de evreii din T
ârgul Ocna.
Se
d
ă
numele celor
g
ă
si
ţ
i vinova
ţ
i
ş
i
vedemostia
(recens
ă
m
â
ntul) popula
ţ
iei evreie
ş
ti
din
t
ârg ( 109suflete,
din
care:26
b
ă
rba
ţ
i,
27 femei, 28 feciori
ş
i
28 fete). Pe 17 august, Departa
mentul Criminalicesc
judec
ă
pricina evreilor
vinova
ţ
i
din T
ârgul Ocna, stabilind pedepsele
în
func
ţ
ie
de gravitatea faptelor. Pe 7 septembrie, Divanul
Donmesc, analiz
ând
sentin
ţ
a
tribunalului Criminalicesc,
schimb
ă
pedepsele celor 6 evrei
g
ă
si
ţ
ivinova
ţ
i
în
pedeapsacumoarteaprinsp
ânzu
r
ă
toare
pentru patru dintre ei
ş
i
ocna pe
via
ţ
ă
pentru
ceilal
ţ
i.
Avocatul Flechtenmacher se adre
seaz
ă
Logofe
ţ
iei Drept
ă
ţ
ii,
pe 10 septembrie,
ar
ă
t
ând
c
ă
pedepsele date evreilor
vinova
ţ
i
dinT
ârgul Ocnei sunt mult
mai
aspre dec
ât o cer pravilele existente. Mai
mul
ţ
i reprezentan
ţ
i
de
seam
ă
ai
na
ţ
iei evreie
ş
ti
din
Ia
ş
i solicit
ă
domnitorului schimbarea pedepselor cu moartea
ş
i
cu ocna
în
cazul
c
âtorva evrei din T
ârgu Ocna care
„
ar
fi
f
ă
cut
batjocuri împotriva legii creştineşti„. Pe 17 decembrie,
Marea Logofeţiea Dreptăţii. trimite o hotărâre Tribunalului
Criminalicesc, prin care arată că evreilor din Târgu Ocna
condamnaţi la moarte li s-aschimbat pedeapsa
înocnăpeviaţă, altora trei li s-a redus pedeapsa la 3 ani de
ocnă, iar celorlaţi urma sălise aplice bătăi cu biciul. în
final, pedepsele vor fi. şi mai mult diminuate, în 1837,
datorită avocatului evreu Michel Daniel, dareste
regretabil, cum o farsă pusă la cale de câţiva evrei. au pus
în primejdie propria lor comunitate, a generat un
proces de „sacrilegiu", şi a atras revolta unei părţi a
majorităţiicreştine.

După revoluţia de la 1848, cu prezenţa tru-

pelorrevoluţionaremaghiare, conduse de generalui Iosif
Bem, şi a armatei ruseşti, în 1849, cu încartiruirea a 4000
de soldaţi ruşi, cu excesele unei armate de ocupaţie şi un
episod similar în 1854, oraşul Târgu Ocna a cunoscut
un lung răgaz de linişte (1854-1916), care s-a dovedit
favorabil şi
• Foto, Vedere gerNnd4 cuştnula Carol I, după
bombardammtele din augiut 1917(colecţiafoto: Corneliu
STOICA);
" Prăvăliievreiefti clistrme în război
~
jjj

w
ob
ş
tii evreie
ş
ti.
Este perioada
de
apogeu demo
grafic, de pondere
accentuat
ă
în industria
mic
ă
ş
i comer
ţ
ul
local. Este perioada
în care are loc emanciparea
popula
ţ
iei evreie
ş
ti
din
Rom
ânia,
p
â
n
ă
ce
Constitu
ţ
ia
din
1923
a legiferat, cu mare
înt
ârziere, dreptul meritat al evreimil rom
âne Ia
 cetăţenie.
Ştimpuţinelucruri despre participarea evreilordin Târgu
Ocna laRăzboiuldeIndependenţădin 1877-1878, dar despre
implicarea lor în Războiul pentru hitregirea Neamului
(1916-1919), cunoaştem mai multe
amănunte.OraşulTârguOcnaa fost în lunile august-
septembrie 1917, la limita liniei frontului de laOituz.
Pe Coşnaşi Cireşoaias-audat lupte crâncene pentru

...
salvarea statului român. Oraşul a fost bombardat cu
sălbăticie de artileria
germană. Sute de case au fost distruse, printre care

56 şi ~zeci de case
Cimitirul dughene ale
şi Mormântul
nreiac. obştii evreieşti.
soldatului Heinrila~ Doctorul
GRINBBRG(foto:CorneliuSTOICA) ~ Foto, T.triu Ocna,
Stnula Carol I tn perioada inter-
Eugen belică;
Spirtcirca
a participat laluptele
1928(colecţiafoto: desfă
CorneliuSTOICA); ' Privlliievreiefti
în perioadainterbelici
 ...
_..,; .
.
:c.:
ş
urate
la Oituz
ş
i
a fost
r
ă
nit
lapicioare
în septem
brie 1916.
în
cimitirul evreiesc (nou)
odihne
ş
te
Leon

H. Haber, căzutpe front la 11 martie 1917, lavârsta de 26 de
ani. în acelaşicimitir întâlnim monumentul soldatului
Heinrih Grinberg (1886-1917), din Regimentul 27 Bacău,
căzut eroic în luptele de la Cireşoaia, cu inscripţia: „Trecătorule
prieten sau drumeţi necunoscut stai o clipă şi te roagă pentru
mine eroiu mut. Spune tuturor că Grinberg Heinrih,
evreu curat, ia iubitpe toţisărmanulşia murit viteaz soldat.
Mort în luptele de la Oituz în 8 august 1917. Etate de
31 ani."'
Dupărăzboi, prin Constituţiadin 1923, evreii
îşicapătăundreptmeritat, cel alcetăţenieiromâne. Perioada
...
interbelică reafirmă aportul unor
evrei care au contribuit la modernizarea oraşului.
Evreii au fost profesionişti apreciaţi de populaţia 58 locală-medici,
farmacişti, meseriaşi, croitori,
tini~ chigii, tâmplari, giuvaergii etc.
Pe strada Carol I, Bulevardul Ferdinand, Strada Costache
Negri, şi răzleţ, pot fi. întâlnite casele, dughenile sau atelierele
evreilor dinTârguOcna. Dinpăcate, atitudinea duplicitară a unor
oameni politici, au încurajat manifestările şi agitaţiilestudenţeştişiale
extremei
drepteîngeneral, iar responsabilii acestor tulburări
antievreieşti au fost rareori şi şi atunci doar uşor pedepsiţi.
Legile Mârzescu (1924) şi Angelescu (1925) au
restrâns drepturile evreilor. Un incident deosebit de
grav a fost în noaptea de 6 spre 7 decembrie 1927,
când o parte din studenţiireîntorşi cu trenul spre casă, după
un congres al lor, au profanat şi vandalizat sinagogi şi
agresat evrei la Oradea, Teleagd, Ciucea, Huedin,
Şoricani, Cluj, Târgu Ocna şi Iaşi. în ianuarie 1928,
Sfatul Rabinic al Comunităţii Evreilor Bucureşti, în legătură
cu profanarea de către studenţi români a Sinagogilor din
Oradea, Cluj, Tg. Ocna, Huedin şi Iaşi, propune
o serie de măsuri. Pe 3 ianuarie 1928, la Iaşi, se
desfăşoarăsolemnitateaînhumăriirelicvelor sfinte
provenite de la devastările Sinagogilor din Oradea, Cluj
şi Târgu Ocna, în prezenţa a circa 80 de persoane ale
cultului mozaic. în parlamentul român, senatorul I.
Clinciu face o interpelare pe marginea tulburărilor
studenţeşti de laOradea, Huedin, Cluj,
~ Foto, T4riu Ocna, Stnu:la Carol I, partea de aus,
circa 1928((colecţiafoto: Com.eliu STOICA);
' Privlliievreieftiinperioadainterbelici
...
T
ârgu Ocna
ş
i Ia
ş
i. M
ă
surile
luate
împotriva stu
den
ţ
ilor
s-au soldat cu pedepse
u
ş
oare. Popula
ţ
ia
ora
ş
ului
T
ârgu Ocna nu
a
fost
p
ă
rta
ş
ă
la
ac
ţ
iunile
extremiste
a
unor tineri,
studen
ţ
i
la
Ia
ş
i,
de
vanda
lizare a Sinagogii Mari. Nu am
g
ă
sitm
ă
rturii
care
s
ă
arate sprijinul
adul
ţ
ilor fa
ţ
ă
de
extremismul unor tineri
afla
ţ
i
sub
influn
ţ
a
ideologiilor cuziste
ş
i
legio
nare. Un grup de
simpatizan
ţ
i
legionari s-au
mani
festat,
înianuarie
1937,
c
ând
„
trenul mortuar", care
îi
transporta pe cei doi legionari. Ion
Mo
ţ
a
ş
i
Vasile Mar
Îlls
mor
ţ
i
în
r
ă
zboiul
civil
din
Spania,
a
trecut
ş
i
prin cele
dou
ă
g
ă
ri
ale
ora
ş
ului
spre Alba Iulia
ş
i
Or
ă
ş
tie.
Nu au existat
î
ns
ă
excesele
f
ă
cute
de legionari
în
g
ă
rile Foc
ş
ani
ş
i
Adjud.
P
â
n
ă
în vara anului 1940, cea mai
neagr
ă
perioad
ă
a istoriei
rom
â
ne
ş
ti,
nu au existat
manifest
ă
ri
ostile ale
 ...
populaţiei majoritare faţă de obştea evreilor
60 Târgu Ocna.
~ înperioadainterbelicăasistămlaunfenomen mai vechi din
sânul Ne referim Ia tendinţa românizării numelor
obştii evreieşti.
evreieşti pentru a evita discriminarea, dar şi cea de convertire
la creştinism.Primelemenţiunidespre acest fenomen, în această
zonă, îl regăsim încă de la sfârşitul
secolului al XVIlI-lea, sub forma „botezaţilor". După 1938,
se adună nori ameninţători pentrucomunitatea evreilor
din dinRomânia.
Prin aplicarea legislaţiei antievreieşti (19401944), în timpul
domniei lui Carol al II-lea, darmai cu seamă în
perioada dictaturii militare a mare şalului Ion Antonescu.
populaţia evreiască a fost separată de ceilalţi cetăţeni români
din punct de vedere politic, juridic şisocial. Evreii
aufost împărţiţi în trei categorii, iar prin programul de
românizare s-a urmărittrecerea bunurilor industriale
şicomerciale, dar şi a capitalului evreiesc. în proprie-
tatea statului şi a întreprinzătorilor români. Odată cusinistrul
progrom de lalaşi{29iunie1941), dar şi cele de laPodu
Iloaiei, Târgu Frwnos. Dorohoi, »trenurile morţii",
înfiinţarealagărelorşi ghetourilorla Cernăuţi şi Chişinău, au
marcat perioada cea mai neagră din viaţa comunităţilor
evreieşti, care au luptat pentru supravieţuire. Pentru
populaţiaevreiască din Târgu Ocna zilele de restrişte se
prefigu
~ Foto, TcbJ'u Ocna, Strada CoatuheNegri, partea iU
sus, circa 1958 ((colecţiafoto: Corneliu STOICA);
' Magazine evreiefti în perioadapo•tbelică
...
reaz
ă
din vara lui 1941.
Autorit
ă
ţ
ile rom
â
ne
ş
ti
au obligat,
în
prim
ă
faz
ă
,
ca
to
ţ
i
evreii
din
localit
ă
ţ
ile
învecinate
s
ă
se mute la T
ârgu Ocna, la care s-au
ad
ă
ugat
ş
i. al
ţ
ii
care
ş
i-au
pierdut casele
în
urma cutremurului din 1940. Un tabel,
întocmit de comunitatea
evreiasc
ă
din
T
ârgu Ocna,
înregis
treaz
ă
22 de familii
evreie
ş
ti
refugiate
în
ora
ş
.
Din cei
refugia
ţ
i,
13
erau
comercian
ţ
i
(Bernhard Schwartz,
Laz
ă
r
Kremer, Herman
Braun
ş
tein,
Carol Bercovici,
I
ţ
ic Laz
ă
r,
David Comissioner, Smil Comissioner, Mendel Blank.
l
ţ
ic
Coppel, Cassel Goldenberg. Talie Leibovici. Iancu Bergman.
Laz
ă
r
Wein
ş
tock).
5
func
ţ
ionari
(Bernhard Kegler, Solomon Marcus, Ilie Marcu, Harry
Goldenberg, Noe Ianovici), 2
meseria
ş
i
(Milu Fischler, Izu Maidaneck), un
c
ă
r
ă
u
ş
{
Marcu
Katz)
ş
i
unul
f
ă
r
ă
...
profesie (Tiscer Blank). Cele 22 de
familii
însumau
62
89 de suflete.
Situa
ţ
ia
era at
ât de rea,
mul
ţ
irefugia
ţ
i
~
neav
ând alimente,
înc
ât
pre
ş
edintele Comunit
ă
ţ
ii Evreie
ş
ti
din
ora
ş
cere ajutor domnului Ernest Klein, din
D
ă
rm
ă
ne
ş
ti, s
ă
-i
ajute cu bani, lemne de foc
ş
i
alimente. Comunitatea
Evreiasc
ă
din T
ârgu Ocna
î
ş
i
avea un sediu pe Bulevardul Ferdinand nr.
 Lazăr(vice-preşedinte) şiIancu Iacobsolm {secretar
general). Conducerea comunităţii a trebuit să întocmească
tabele nominale cu evrei din oraş sau tabel cu situaţia
medicilor şi dentiştilor din Târgu Ocna. In tabelul trimis,
pe 22 decembrie 1941 Uniunii ComunităţilorEvreieşti
dinVechiul Regat, dinBucureşti,sunttrecuţi4 medici (Ainer
Solomon, Dulberger Otto, Friedman B., Lazarev Z.) şi
3 stomatologi (Friedman A., Glasberg Iosef, Zaharia
Leon), cu date privind modul de dobândire a cetăţeniei
române, ce grad militar şi dacă posedă medalii sau
distincţiimilitare.

tn momentul în care va veni ordinul de evacuare la

Bacău(iulie 1941), populaţiaevreiascăa oraşului se ridica la
circa 250 de familii. Familiile evreieşti din Târgu Ocna
şi Moineşti vor trăi în refugiu la Bacău 26 de luni (iulie
1941-septembrie 1944). Măsurile luate de Prefectura
Bacău au fost mai blânde faţă de ceea ce s-a întâmplat în
celelate judeţe din centrul şi nordul Moldovei (Suceava,

~ Foto, TcbJ'u Ocna, Strada CoatuheNegri, partea iU

sus, circa 1958 ((colecţiafoto: Corneliu STOICA);
' Magazine evreiefti în perioadapo•tbelică
13. Eracondusăde Isac Aisenfraţi(preşedinte),Iosef
...
...
De
ş
im
ă
rfurile
ar fi trebuit
s
ă
r
ă
m
â
n
ă
în magazine
ş
i
inventariate pentru ca apoi,
locuin
ţ
e
ş
i
pr
ă
v
ă
liis
ă
fie sigilate, evreii negustori ca
ş
i ceilal
ţ
i
de altfel, au avut libertatea de
a-
ş
i
desface integral toate
m
ă
rfurile
ş
i
totcalabal
âcul
gospod
ă
riei
lor.

Nimic sau aproape nimic nu a rămas nevalorificat.
Mărfuri şi mobilier şi multe alte nimicuri ftrăvaloare
aufost deefăcutelapreţuricare n-au fost derizorii, iar
ţărinimea de pe întreaga vale a Trotuşului, naivă ca-n
totdeauna s-a grăbit să-şi cheltuiascăobunăpartedin
economii, cumpărândcu rost şi mai alesforă rost tot
ceeace se prezenta spre vanzare. Este drept că o
bună parte din mărfuri au fost cumpăratede
negustoriicreştinidinjudeţ, dupăcum este iarăşi adevărat că
...
multe din aceste mărfuri, au fost transportate de
negustorii evreisau
camioanele la Bacău, cu
căruţeleîmpreunăcu bagajelelor.
66 Puţine dintre aceste mărfuri au rămas însă în ~ oraş, căci cei
câţiva negustori români din târg nu dispuneau de
capitaluri suficiente pentru unele cumpărături masive. Cu
spiritul lor de adaptabilitate la împrejurări, evreii au ştiut
astfel să-şi transforme în capital lichid inventarul de
mărfuri şi să-şi salveze înainte de biblicul lor exod ceea ce
le
Cu excepţia unui magazin de fierărie şi a unui
aparţin.
anemic depozit de sticlărie, nu a mai rămas astfel în
Tg.-Ocna decât rafturile goale şi firmele lor
evreeşti.
Centrul comercial a rămas pustiu, cu obloanele
trase ca-n „Oraşulfără Jidovi" al austriacului
Bettauer.
Potrivit instrucţiunilor trimise de prefectura Bacău, s-au
sigilat apoi la plecarea lor, prăvăliile şi locuinţele,
rămasegoale.
Se închidea astfel pentru târguşorulacesta de la
poaleleMăguriioepocăîn care celpuţin sub aspectul ei
economic, evreimea ajunsese să-şi consolideze bine
situaţia, înlăturând automat orice concurenţă creştină şi
transformând încetul cu încetul orăşelul întrun
centrujidovescdintr-un Canaan oarecare.
Două sinagogi, o impozantă şcoală primară, consilieri în
conducerea oraşuluişi mai cu deosebire o
puternicăinfluenţăîn unelecercuriconservatoare.
Ce s-ar întâmpla dacăs-arînapoia?Săreocupe în
comerţlocurile pe care le-au părăsit?Imposibil, în
primulrând, dinpunctde vederepractic„.
Se prea poate Domnule Mareşal ca măsura
evacuăriievreilordin oraş să fifostpripită.
S
ă
constituie un abuz, sau poate, cum ni se spune,
s
ă
fi
fost
determinat
ă
de interpretarea
gre
ş
it
ă
a unui ordin.
Problema comportă desigur şi unele laturi juridice,
în cepriveştesoarta imobilelor.
Oricare ar fi însă situaţia, măsura aceasta odată luată şi
rămasă în vigoare mai bine de două luni de zile, nu
mai poate fi schimbată, fără grave primejdii. Din
prăvăliile şi locuinţele lor unde, repetăm că au intrat din
îndemnurile şi cu sprijinul legal al autorităţilor,
numai cu forţa armată vor puteafiscoşiceicelocuiesc
Ar fi însă nedrept şi penibil, ar fi o crimă
astăzi.
DomnuleMareşalsăscotdin casăcu baionetafamilia lui

...
TeacăŞtefan, căzutla începutul lui Septembrie în jurul
Odesei, ca să-l restaurez în drepturi pe Strul

...
Toivi, reîntors să fericească oraşul şi să sugă ca o lipitoare
economiile blajinilor ţărani de pe valea 67
Trotuşului. Chiar dacă măsura evacuării a fost pripită,

~ Foto, Tflrru Ocna, Stnula Carol I,"'"""de ......

lnainte cacentrul istoric săfie demolat de buldozere
(1970) (colecţiafoto: Corneliu STOICA)
chiar
dac
ă
s-ar
fi
f
ă
cut
o
gre
ş
al
ă
,
e mai bine,
e
mai cuminte
s
ă
persist
ă
m
într
ânsa, dec
ât
s
ă
facem una mai mare.

a:
g !n numele comercianţillor români din Tg.
w Ocna şi de pe întreaga vale a Trotuşului să vă rugăm
a:
i!i Domnule Mareşal ca apreciind cele expuse de noi să
<C hotărâţi în dreapta Domniei Voastre judecată, dacă
a:
o evreii plecaţi acum două luni şi mai bine din Tg.
t;
Ocna se maipotîntoarce sau nu.„
-z
a: Din memoriul redat mai sus, nu rezultă ow
m atitudine antisemită a comercianţilor români din ::E Târgu
Ocna,
:::> care nu doreau răul concetăţenilor
c;;. evrei aflaţi într-o situaţie grea, cât mai ales oportu~
nismul unor negustori târgocneni frustraţi de pre
::E
:::> ponderenţa economică a evreilor din oraş. Aflăm
....I
că, în ciuda măsurilor de sigilare a caselor şi
......
prăvăliilor evreieşti, unele case au fost ocupate 68 fraudulos,
iar multe altele vandalizate în acele ..... timpurinesigure.
După trecerea trupelor sovietice pe valea Trotuşului spre
Transilvania, în septembrie 1944, evreiiau libertatea
de a se întoarce la casele lor. Din cele 250 de familii
evacuate la Bacău, în iulie 1941, au revenit în Târgu
Ocna peste 150 de familii (circa
450 de persoane). Restul membrilor celor circa 100 de
familii fie au murit de boalăsau bătrâneţe,fie au putut
emigra spre Palestina (1942-1944), fie au hotărât să
rămână în Bacău, oraş mai mare şi cu oportunităţieconomice
superioare.
Instaurarea regimului comunist în România, legile de
naţionalizare (1948 şi 1949). alte măsuri din perioada
Gheorghe Gheorghiu Dej (19481965), înfiinţarea statului
Israel (1948), au determinat catotmaimulte familii
evreieştisăemigreze. Valuri de emigrare mai însemnate s-
au înregistrat între 1948-1953, 1958-1962, iar ultimele
emigrări s-a produs în perioada 1981-1988. Parte din
aceste emigrări le deducem din dosarele, aflate în
arhiva primăriei, cu imobilele trecute în proprietatea
statuluiprindecretele nr. 92/1953 şi nr. 218/1960.ln
1953, 1O case evreieşti au devenit proprietatea statului
(Aronovici Isac, Bemştein Samoil, Marcu Pivu,
Davidovici Marcu, Grtinberg Simon, Haimovici Strul,
Lipovici Avram, Zilber Utu, Safirman Herman, Rafael
Rifca). Pânăîn 1962, numărulcelor
~ Foto, Tâ'Jl' Ocn4. ClUiru wehii ccmnne, don~
l11t#lpentru 11/u:e loc "locurilorcomunbte(t972)
(colecJia foto: Corneliu STOICA)
...
pleca
ţ
i
a crescut
sim
ţ
itor.
Astfel,
în
1960, au
mai
intrat
în proprietatea statului
î
nc
ă
30 de case
evreie
ş
ti
(Roz
ânberg Sami, Solomon Basi, Solomon Netti, Strul
I
ţ
ic,
Dulingher Leon, Lupu David, Haring Aron, Hercovici Isac,
Colbeci martiz, Lupu Oisei, Levensten Mortiz, Calmanovici
Iulia, Iancu Ionescu, Reiss Iancu, Zahnan Paulina, Solomon
Marcovici, Dalnier Solomon,
Laz
ă
r
Iosif. Ghizberg Aneta, Griinberg Leon, Auchberg Haim,
Aronsoch Iancu, Bernsten Nisia, Herscu Maria,
Lobel
Avr~
Neuhauser Maria, Iancovici Aurel. Din datele
Circumscrip
ţ
iei
Financiare T
ârgu Ocna,
reg
ă
sim
o parte dintre evreii care,
p
â
n
ă
prin 1950, exercitau diverse profesii: Toivi
Ş
trul
(produse petroliere), Klein Lupu
(piel
ă
rie),
Lipcovici Aron
(sticl
ă
l'ie),
Griinberg
I.A.
(libr
ă
rie
ş
i
tipografie),
Her
ş
cu
Toni
...
(atelier de perii), Aucheberg Haim, Bergman
70
Rebeca, Dolingher Leon,
Her
ş
cu
Maria, Iacubovici
~
I., Lupu Oisie, Sender N., Zahnan
Ş
trul
(diferite
activit
ă
ţ
i
comerciale). Au mai
r
ă
mas, dup
ă
1960, suport
ând
acelea
ş
i
rigori ale regimului comunist ca
ş
i
rom
ânii, un
num
ă
r
mai
redus de familii (Saper, Neste,
Fi
ş
cu,
Matias, Rusenfeld, Ruckstein,
Such
ă
r,
Lupu, Solomon, Segal, Davidovici, Bercovici,
Schuller, Haim, Israel). Ei au lucrat ca funcţionari,
medici, ingineri, economiştisauîn comerţulde stat. Cei
tineri au urmat, în această perioadă, cursurile primare,
liceale sau superioare.
Pânăîn 1988, majoritatea populaţiei evreieşti emigreazăîn
Israel. Printre ultimii emigranţi, s-au numărat Solomon
Sofia, contabilul Cohn Simon, medicul stomatolog
Davidovici Relu (cu familia), medicul Israel Emil (cu
familia), medicii Lazare Bruno şi Lazare Valentin
Mirel (tată şi fiu). Alţii, legaţi definitiv de aceste locuri, au
preferat să rămână până la sfărşitul vieţii în orăşelul de la
poalele Măgurii, odihnindu-se alături de înaintaşi în
cimitirul evreiesc (Saper Ahon S., Rusenf eld
Heinrich, Matias Haiasure, Matias Sandu, Ruckstein
Leon, Lupu Nuhum şi Lupu Frida, Solomon Lazăr.
Sega! Herman Leizer Mendel, Davidovici Ştrul). Cu ei
s-a încheiat o istorie de 277 de ani a comunităţii evreieşti
care şi-a găsit, timp de aproape trei secole,
uncăminînacest pitoresc ora.ş.

~ Foto, Tarxu Ocn4. Amur.fl'lwclaiului t41%. ln puţini

ani, blocurile comuniate vor înlocui complet ceea ce a
fost centrul istoric al matului (1982) (coleqiafoto:
Corneliu STOICA)
...
...
limba
rom
â
n
ă
,
Aronovici Haia,
î
nv
ă
ţ
ă
toare
de limba
rom
â
n
ă
,
Manole D. Manole,
î
nv
ă
ţ
ă
tor,
preda religia
mozaic
ă
ş
i
limba
ebraic
ă
.
Personalul didactic era bine
preg
ă
tit.
Wolfsolm Munich, absolvise Facul-tatea de Litere
ş
i
Filosofie
Bucure
ş
ti
(1908),
î
nv
ă
ţ
ă
-oarea
Aronovici Haia, Seminarul Pedagogic Universitar
(1934), Manole D. Manole,
Ş
coala
Rabinic
ă
.
în
anul
ş
colar
1940-1941,
ş
coala
a fost
frecventat
ă
de 48 de elevi. Pe 13 iunie 1941,
pre
ş
e
dintele
Comunit
ă
ţ
ii Evreie
ş
ti
din
T
ârgu Ocna,
Aisenfra
ţ
i
Isac, elibera uncertificat fostului director al
Ş
colii
Israelite Mixte, din perioada
1935-1941,
în
care
subliniaz
ă
calit
ă
ţ
ile
acestuia.
,,
În tot acest timp D-sa a dat
dovad
ă
c
ă
posed
ă
î
nsu
ş
iri
alese, precum
ş
i

o metodă de a preda elevilor, dintre cele mai bune,
dand astfel un frumos procent de absolvenţi care au
fost mult admiraţi în şcolile în care au continuat să
studieze."Unii absolvenţi ai şcoliiisraelite au urmat
cursurile Gimnaziului „Oituz", înfiinţat în 1918. Este
cazul lui Dobei Toivi (decedat în 1938) sau al
absolventului premiat al gimnaziului "Oituz", Iancu
Caiman (decedat în 1958). învăţătorii au trebuit să
organizeze programe speciale pentru serbarea zilei de
8 iunie (1939). a zilelor de 10 mai şi de 6 iunie
1940, ultima socotităcafiind ziua eroilor. Vremurile
grele prin care trecea comunitatea evreiască nu a ocolit
nici şcoala. Prin adresa înaintată de Comunitatea Evreiască
din Târgu Ocna, la 7 decembrie 1940, lui Wilhelm
Filderman, Preşedintele Federaţiei Uniunilor de Comunităţi
Evreieşti din România, se anunţacăimobilul şcolii, din
Bulevardul Ferdinand nr. 13, a fost rechiziţionat de armată,
devenind Depozit de Materiale Aeronautice. Loco-
tenentul comandor Georgescu Constantin a respins
solicitareacomunităţiievreieştide a mutadepozitul de arme
din clădirea şcolii şi nu a depus eforturi pentru „găsirea
altui local de şcoală". La începutul lunii noiembrie
1940, Comunitatea evreilor a decis deschiderea şcolii
provizoriu, iar corpul didactic a fost angajat tot cu
caracter provizoriu. Şcoala şi-a încetat activitatea în anul
1941. Abia în toamna lui 1944 s-a pus problema
şcolarizării elevilor evrei reveniţi acasă, care vor fi înscrişi la
şcolile de stat dinoraş.
~Tablou,&Ndeul vechi din TcîrJU Ocna, picturăîn ulei pe
pimiele Ion Diaconacu (1941);
~ Feredeul (Mikve), baiaritualăevreiască
Contribu
ţ
i
i

cultural
ştiintifice
I
A n trecutul oricărei localităţi au existat oameni care au influenţat
într-un fel evoluţia acesteia. Fie că au fost în structurile puterii.
centrale sau locale, agenţieconomici (bancheri. negustori,
patroni) sau oameni de cultură,ei şi-aulăsatamprentaîn destinul
...
acestui oraş. Şi evreii târgocneni au dat oameni de
seamă în 76 trecutul acestui oraş. Elita intelectuală evreiască a ~ inclus
medici, profesori, ingineri. avocaţi. scriitori.
Câţiva dintre ei au devenit personalităţi recunoscute pe
plan european (Miron Grindea. Claude Semet). Am
ales să prezint câteva medalioane biografice a unor
personalităţi. remarcabile din domeniulştiinţei şiculturii.
FALIK, Ioşua(*Moineşti, 1835, tFălticeni, 1915). -
Rabin. R.av Gaon F. s-a născutîntr-o familie de cărturari. Intre anii
1870-1875, a fost rabin la Târgu Ocna. slujind la vechea
sinagogă din centrul oraşului, apoi, timp de patru decenii, a trăit la
Fălticeni, ca rabin al evreilor din acest târg. Era cunoscut ca un
învăţat cu spirit deschis, lipsit de prejudecăţietnice. Pe lângăebraica
ne<:esarl propriilor studii, cunoştealimba latină. A avut nwueroşi elevi,
printre aceştia remarcându-se NahemSchechte.r, rabinşiprofesor
de iudaism la Oxford. Cambridge şi New York. Intelectual cu un
larg orizont.Gaonula scris cărţide iudaism. dar şide antropologie,
astronomie, arhitectură, filologie. A murit în 1915, iar pe mormântul
său din Cimitirul Evreiesc din Fălticeni arde permanent o lumânare,
pânăînzilele noastre.
~----~
GAVRILOVICI, Ernest (*Largu Ocna,
lJ.1926, ţBaciiu, 30J.1990). -Poet. Fiul lui Aurel
Gavrilovici, tele
grafist, şi al Antonetei. (n. Diaconescu),
casnică.Clasele primare le urmează la Şcoala Nr.
2 din oraşul natal, după care devine elevul
Liceului Militar din Cernăuţi Reformat tn
ultimul an, termini ciclul secundar la
Liceul ,.N. Gane„ din Flltic:eni. Studii
universitare de filologic (2 ani) şi drept (3 ani),
neterminate. Urmează Institutul Pedagogic de 3
ani din(tn
Baciu, obţi
nând urma unor examene de diferenţă.) licenţa la Universitatea ,.Al.1
Cuza" din Iaşi (1971). Slujbe diverse: funcţionar la fabrica de
cherestea din Grozcşli (1946-1948), lector de partid, directorul
Ş
colii
Medii de
Celulom
ş
i
H
ârtie
de
la
Letea
Bac
ă
u
(1943-1950). corector
la
ziarul
„
Steagul
ro
ş
u"
din
Bac
ă
u
(1951),
ş
eful Sec
ţ
iei
de
î
nv
ă
ţ
ă
m
â
nt
ş
i cultur
ă
(1958),
î
nv
ă
t
ă
tor,
directorul
Casei de
crea
ţ
ie
din
Baclu,
vicepre
ş
edinte
al
Comitetului
Jude
ţ
ean
de
Culturi
Baclu
(1963-1974). Debut
literar
în
anii
liceului,
la
Cern
ă
u
ţ
i
Debut
editorial t
ârziu,
tn
1981.
A
colaborat
la
,,Ateneu", .Steagul
ro
ş
u",
„
Carpica",
„
Cronica'"
ş
.a.
Frecventeam unele cercuri literare
din Bucurcf!i
(1945-1946)
ş
i
Baciu.
A publicat sub pseudonimele: B.
Dumitru.
E.
Trotuf
ş
i
Har
Dumitru.
A publicat
dou
ă
romane
(Memorii
ele
pace,
Bucure
ş
ti,
Ed. Albatros,
1981;
Via
ţ
a
bunilor
Ioan,
Bucure
ş
ti.
Ed.
Albatros,
1985)
ş
i
un volum de poezie
(Poeme,
Bucure
ş
ti,
Ed.
Cartea Rom
âneascl,
1988). A
fost
inclus
tn
antologiile timpului: Plaiurile Bistritef,
Baclu,
1958; Caiet
în
mer&,
Baclu,
1963; Colocviu
liric,
Baclu,
1964; Pagini literare,
Baclu,
19M;
Vblnd
o co.rable,
Bac
ă
u,
1983
ş
.a.
A
l
ă
sat dou
ă
lucr
ă
ri
în manuscris: Dicfio:na.rul
limbii
poetice baaniene
ş
i
o lucrare cumaxime
ş
i
cugetAri
diseminate
în
opera lui G. Bacovia.

GRINDEA, Miron (nu
me la naştere: Mondi Griinberg)
("Târgu Ocna, 311.1909, tLondra,
18.XI.1995). -Eseist, editor,
publicist, critic literar. Fiul lui
Iacob Griinberg, funcţionar comer-
cial. şi al RebecăiIn 1946, şi-a
schimbat numele în Mondi Miron
Grind.ea. Studii primare în oraşul
natal, iar liceale şi superioare la
Bucureşti. 1n 1936, G. se
căsătoreşte Ia
Bucureşti cuCarola Rabinovici. Debutează literar, în 1927, în revista
lui E. Lovinescu. Se stabileşte în Anglia, în 1939. Din
„Sburătorul'" a
septembrie 1941, G. editează la Londra revista ..Adam
Intemational Review", publicaţie apărută iniţial în România tn 1929 şi
condusă de el din 1939. Revista apA.rea în limbile franceză şi
englezi.. Din cauza rhboiului, seria engleză îşi între.rupe apariţia
până în 1946. Până în 1989 au apărut 500 de numere. Printre
colaboratorii revistei s-au numlrat: H G. Wells, G. B. Shaw,
Thomas Mann, T. S. Eliot, E. M. Forster, Pablo Picasso, Jean
Cocteau,J. P. Sartre,
A. Gide ş.a. G. a îngrijit în cadrul revistei mai multe numere
tematice (nr. 235-327, The image of Je:nualem; nr. 387400, The
London Library). Monica Lovinescu, în volumul său
memorialistic La apa Vavilonului (1999), afirma
următoarele: „din rumoarea publică
aflasem că a făcut carieră la Londra la un ~-----~
mod extrem de balcanic. Sosea, siJ
...
zicem, St-John Perse la Londra. li
telefona: -Maestre, ţine să stea de vorbă
...
cu Dvs. T. S. Eliot. Arfi mai bine siJ vă
întaJntţt la mine, la adiJpost de privirile
77
indiscrete. Apoi compune şi un al
doilea număr, al lui T. S. Bliot: -
Maestre, trece prin Londra St-John
Perse. Ardori siJ wtntâlneasciJ la OMiron Grindea
mine. Cum sil refuze unul şi altul? învizi:anu.pictorului
Cunoscând atâtea celebrităţ~ cum să nu Pica11o(Paris, 1952)
ajungă cineva Miron Grindea?". 1n
colaborare cu soţia sa, Carola Grindea,
absolvent
ă
a Conservatorului
din
Bucure
ş
ti.
a editat volu
 fost
membru al Societăţii Internaţionale de Medicină Generală
(Austria, 1970), membru corespondent al Societlţil Franceze de Psihoanalizl (1972). în
mul Dances of Romania (1952) şi Urmuz. Complete
Worka
Consiliul(Londra, 1967).
internaţional A revizitat
de luptl împotrivapentru prima oară alcoolismului fÎ. toxicomanilor (Elveţia, 1972), în Societatea de
România m1974 la invitaţia Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Cavaler al
Boologie Umani. (Austria, 1976), membru de onoare al
comitEtului
Legiunii de Onoare (din 1974) şi Cavaler al de conducere a cabinetului metodologic al absolventului (IMF Iaşi,Ordinului Artelor şi Llterelor
al Republicii Franceze (din 1984) ş.a. A emigrat tn lara.el, tn 1938, cu fiul slu, Valentin Mirel 1985). Arhiva revistei ..Adam" fi biblioteca
SERNET,
sa personală au Lazare, totmedic, stabilindu-se înHadera, unde a decedat în 2001. Claude
fost achiziţionate m1984 de King's College din Londra.
LAZARE, Bruno (*Bacău, (nume la naft.ere: Spirt Emest
Benoit)\flrgu Ocna, 24.V.1902,
17.XLl923, tHade.ra. Israel, 18.12001).
ţParis, 15.ID.1968). -Po~t. Fiul
Medic. btor.l.c al medicinei românefti.
lui Eugen Spirt, doctor, şi al
Fiul lui Avram Lazaze şi al Sarei. Studii
Sidoniei (n. Marcovici). Tatll slu,
generale fi liceale în oraşul natal Urm.eul
născut tn 1871 la T"argu Frumos.
cursurile Jnatitutului de Medicini şi Far
s-a stabilit tn Târgu Ocna pe la :-.,;
macie din Bucureşti (ahs. 1949). Medic la
1900 fi a locuit în clldirea vechii
Valea Rea (azi, Llvez.i., j. Bacău, 1949-1958)
farmacii El a participat ca doctor
fi timp de tn!i decenii f4i desflfoari activi
tatea de medic generalist la Diapensarul la luptele din Primul Rkboi Mon
dial fi a foat rănit la picioare în
.....
Urban din Târgu Ocna (1958-1988). Din
septembrie 1916. fn 1920, doctorul
1963, este medic primar tn medicinl

...
Eugen Spirt se mutl la Bucureşti '-----""-".,_;:
gencralL A fost un medic apreciat şi popular printre concetăţenii78 di ln paralel cu munca de medic începe munca
cu soţia şi cei doi cop.ii: ~stşi Colomba. Ernest a tnvlţat franceza şi germana pe când
cu împreună aspecte
de cercetarepredilecţie legate de istoria medicinei locale. tn di~se articole
locuia la Târgu Ocna. Ab.tolvl Liceul .Matei. Basarab'" (1921) din
momente
prezintă figuri dificile pentru
luminoaBC dinmedicali
asistenţa
de medici locali cauzate
istoria oratului de fi debuteazl la ,.Sburitorul literar" sub pseudonimul
fi Bucureşti Mihail Cosma. Allturi de Darie Voronca. Geo Bogza. Ştefan R.oll,
marile epidemii din secolul al XIX-I.ea. A participat laconferinţe şi Safa Pană fi Victor Brauncr, se: afirmă în avangarda românească
congrese internaţionale unde a susţinut ta jur de 390 de
comuniclri (Austria, Australia, Belgia, Israel). Diverse articole apar
publicând la revistele ,.Punct", .unu• fi .1SHP•. Studiile univer
sitare le face la Pavia, în Italia. lşi va lua doctoratul tn drept cu o
în circa 55 de reviste de specialitate din România ~i 22 din
lucrare originală: La pai.canaUza giudiziaria (1928). fn 1928,
strlinitate (Germania. Serbia, Elveţia, Ungaria, Franţa, Belgia). A
dispare
Mihail
Cosma
din literatura ro
mAn
ă
,
dar apare
Claude
Sernet
în
litera
tura francezi
.
La
Paris
scoate
revista
.Discontlnuite
•
.
Colaboreaz
ă
cu
pu
ţ
ine
reviste
rominetti
fi
franceze
.
Prima
cule
gere
de
versuri apare abia
1n
anul
1937
(Commimoratiom). C.S. a luat
parte
la
campania
militari
din
1940. A
fost
7 luni
prizonier
într-un
lag
ă
r
din
Germania.
Se
afli
inclua
1n
volumul
L
'Honneur
de1
Poeta
,
antologie
a
poe
ţ
ilor
din
Rezisten
ţ
a francez
ă
.
î
ntocmit
ă
de
Paul
Eluard. A
mai
•
publicat
volumele
:
Un jour
et
un nuit
(1938),
Mail
ane
ne
ou
peut-
âre
an
rivage
(1943),Jour
apr1bjour
(1951).
Lei
Pu
ncompt61
(
1962),
EJ.em.en.b
(1963
)
etc.
A
primit
premiile
literare
Antomn
Artaud (1962)
fi
Reni
Laporte
(1964).
A
tradus
1n
francezi
din poeziile
de
tinere
ţ
e
ale lui Tristan Tzara, Tudor Arghezi,

romanele Negura de Eusebiu Camilar şi
la 15lamartie 1968. ln 2002, cente
Stancu.Paria
A murit
narul naşterii poetului este celebrat la
T'argu Ocria, într-un program cu nume
roase comuniclri ale unor prestigioşi
precum şi lansarea revist.ei .....__ _ ____
Aldebaran•, nr. 1-4/2001(director:
Nicolae Ţone), dedicatl lui Claude Semet fi avangardei. Prieten
apropiat al poetului moinqtean TriabmTzara, Claude Scmetpoate
fi socotit cel mai important poet Discutîn TArgu Ocna.
O Thgu Ocna, Cua de Culturi (2002). Participanţii la
Centenarul Claude Sernet" (de la 1tinga la dreapta): Cornel
..... Desculţ de Zaharia
...
Galben. Nicolae Tone, Ioan Dinili, Corneliu Stoica, Teodora
Padl, Ioan EnaChe, Viorel Savin. Vladimir Pani, Octavian 79
Voico,EugenBudi.u,VuileRobciuc
tn amintirile unor mari personalităţi, de origine evrespecialifti,
iască, sefac trimiterilamomenteledeosebitepetrecute de ei. în
copilărie saumaitârziu, înor~elulde lapoaleleMăguriiCele
bruldirijorşiviolonistamericanSergiuComissionaîşivizita,în
perioada interbelici, bunicii (Iosef şi Emestina ~~sioner):
iar compozitorul Nancy Brandes (şeful formaţiei ,.Roşu '1 Negru•)
rudelesale,prinanii'70şi'80.
VICTOROV,
(nume la naştere: lill~
 echipamentelor medicale, V. şi-a vândut afacerile cdui mai mare
fond de investiţii din lwne, Carlyle. V. e o întruchipare a visului
american, dar sufletul i-a rAmas pe Valea Trotuşului. ln iulie
H.AlMOVICI) ("Târgu
2005, când inundaţiile catastrofale distrug conductele de utilităţi
Ocna, 9.vm:. 1931). Om de .,,
afac:eri. Fiul lui Talie Haimovici, I
1 (gaze şi apă) care traversau Trotuşul. lăsând oraşul timp de mai multe
săptămâni fără apă şi gaze naturale, V. fa.ce un act de nobleţe faţi de
funcţionar comercial şi
oraşul natal, suportând cheltuielile necesare montării noilor
al Rashelei Haimovici (n. ~llw
Cojocaru). casnici. Numele de f, V'ictorov conducte. Pentru gestul său, V. a fost declarat Cetăţean de Onoare
nia după soţie. După ~iS;."i~ terminarea studiilor, al oraşului Târgu Ocna. 1n 2017, publică, la Montreal, cartea Sub
lucrează ~=:.__
__J
aripa neagră a războiului. cu conţinutautobiografic.
ca inginer la construcţia hidrocentralelor de Bicaz şi Porţile de Fier. A
plecat din ţară în 1975 din cauza presiunilor regimului comunist,
emigrând în Canada în cautarea unei vieţi mai bune. S-a angajat
VULPESCU, Marghit(nume la naştere: Casch) ("Târgu
Ocna, 2.Xl.1908, tBucureşti, Vl1976). -Artist decorator. Fiica lui
ca inginer mecanic la o companie farmaceutică din Ontario. ln
Liopold Casch. inginer, şi a Anei, casnică. Pmnţiierau evrei, supuşi
1983, la şase ani de la angajarea sa în cadrul companieiRP
Scherer, V. a reuşit să modifice o maşină producătoare de capsule tari austro-ungari, stabiliţi în ora.ş. Locuiau pe strada Metaxa (azi,
Maior Roşiţi). Studii în localitate şi la Bucureşti. Stabilită în

...
folosite la fabricarea medicamentelor antibiotice, invenţie revolu-
ţionară. 1n 1984 şi-a înfiinţat propria companie sub numele
Bucurefli, la 6 martie 1930 se căsătoreşte cu pictorul şi poetul
suprarealist evreu Victor Brawaer ("15.VI.1903, Piatra Neamţ-
Multi Motion Engineering. O afacere care a crescut an de80 an, de la 8
ţl2.1II.1966, Paris). Stau la Paris câţiva ani (1930-1935), devenind
prieteni cu B. Fondane, Yves Tanguy, C. Brâncuşi, Alberto
angajaţi la peste 200 în 1988. în 1988, societatea ~ sa ia numele de
Giacometti. Dupăo scurtă perioadăla Bucureşti, V. Brauner se va instala
Technophar Bquipment and Service Limited şi-şi modifică şi structura definitiv la Paris, în 1938, unde o va cunoaşte peJacqueline
serviciilor oferite. Cu toate că cetăţenia i-a fost retrasă de statul român, iar el Abraham. Marghit va divorţa la 4 mai 1939 de Victor Brauner. La
nu a solicitat-o niciodatăînapoi, legăturile sale cu pământulnatal au devenit mai
nici o lună de la divorţ, va renunţa la re.ligi.a mozaicăpentru a trece la
mult decât de suflet după 1990, când s-a întors să investească în România
cea ortodoxă. Se va căsători cu R. Vulpescu. Din 1964 va participa
(Odorheiul Secuiesc, Romcan,1991; Cornu, Micron, jud. Prahova, 1998).
la expoziţii de artă decorativăcu ţesături şi imprimeuri.
După 30 de ani, în care inovaţiile sale au schimbat industria
Sinagogile
,
 intr
• e valurile succesive de emigranţi evrei aşkenazi, wrbitori de

expresia
tradiţiilor
evreieşti
limbă idiş, din spaţiul german, polonez şi rusesc, persecutaţi de autorităţi şi populaţia indigenă, care şi-au găsit refugiu în ...
secolele XVIII-XIX, puţini au ales, la început, şi orăşelul Târgu Ocna. A trebuit să treacă aproape un secol,
Moldova în

82
~
ca obştea evreilor de aici să depăşească o sută de suflete şi
să se poate organiza din punct de vedere social şi religios.
În catagrafia întocmită de Isprăvnicia Bacău cu evreii din
Târgu Ocna, în 1836, este amintit, pentru prima oară, Meir
Iţac, starostele obştii evreieşti din t.ârg. Odată cu creşterea
numerică, ponderea în economia t.ârgului, obştea evreiască îşi
conservă tradiţiile religioase prin construirea unor
sinagogi, băi rituale şi şcoli.
Sinagogile sunt locurile de întâlnire a evreilor în zilele lor
de sărbătoare: Shabat (Sâmbăta), Roş Haşana (Anul Nou), Pesah
(Paştele), lom Kipur (Ziua ispăşirii), Hanuka (Sărbătoarea
luminilor) etc. Dintre toate cele 4 sinagogi ale oraşului, cea
mai frecventată a fost ,,sinagoga comercianţilott, atestată la 1832, şi
care a funcţionat până în 1988. Sinagoga Mare, ridicată în 1890,
a fost frecventată până prin 1968, dar de două, trei ori pe an, iar
celelalte două. pânăîn 1941.
În aceste sinagogi, sub îndrumarea rabinilor, se oficiau
slujbele de sâmbăta şi de sărbătorile importante. în viaţa
obştii, momentul circumciziei băieţilor (la 8 zile după naştere),
majoratul fetelor (la 12 ani), a băieţilor Oa 13 ani), a
căsătoriilor cuplurilor tinere şi înmormântării celor decedaţi, jucau
un rol important Evreii se rugau de trei ori pe zi: dimineaţa,
la prânz şi seara. Veşmintele tradiţionale, purtate în vechime, au
fost înlocuite cu cele modeme. Se purtau cu ocazia
slujbelor ţinute în sinagogi, a rugăciunilor de peste zi, la toate
festivităţile religioase, kippah-ul (acoperământpentru cap, uşor
rotunjit şi fără margini), ţiţitul (şal special) şi tallitul (eşarfă) de
către bărbaţi. Tallitul era purtat de bărbaţi, după căsătorie. Cel puţin
odată pe lună
~ CPI. Tg.-Ocrui, Sinllgog11, EditmaLibriria
Nachmaasohn, Târgu Ocna, circulati 1930;
~ SinagogaMare
evreii t.
ârgocneni trebuiau sa
mearg
ă
la baia
ritual
ă
(Mikve) sau feredeul, cum
o
numeau localnicii.
Î
mb
ă
ierea
avea
senmifica
ţ
ia
unei
purific
ă
ri.
Cea mai
cunoscut
ă
Baie
ritual
ă
(Mikve) a fost cea
situat
ă
între str.
C
ă
m
ă
rii (disp
ă
rut
ă
ast
ă
zi)
ş
i
str. Tudor Vladimirescu. Cutremurul din 1940
a
afectat-o serios
înc
ât nu a mai putut
fi
folosit
ă
de
c
ă
tre
comunitate
dup
ă
aceast
ă
dat
ă
.
Din păcate, din documentele existente, nu avem prea multe
exemple de rabini, îndrumătorii religioşi, care au slujit în
sinagogile oraşului. Rabinul Falik Ioşua a slujit, între anii
187a-1875, la sinagoga „comerciaţilor", din centru oraşului,
rabinul Iţic Suchăr, care slujea la Sinagoga Mare, este
amintit în 1941. Tot atunci, sunt amintiţi şi cei doi hahami
t,oameni deştepţi, înţelepţi"), care erau însărcinaţi cu tăierea
animalelor (ovine, caprine, bovine) şi a păsărilor (Iţic Suchăr,
haham şi rabin şi Manole D. Manole, haham şi învăţătorla
ŞcoalaIsraelităMixtă).
în cursul secolului al XIX-iea, obştea evreilor din Târgu
Ocna creşte atât numeric (de la 109 suflete, în 1836, la
1598 suflete în 1899), cât şi economic. Obşteava ridica în
timp 4 sinagogi: „sinagoga comercianţilor" (1832),
„sinagoga mare" (pe la 1890), „sinagoga meseriaşilor

~Foto, Târgu Ocna, Sinagogo. Mare. Vetlen ttpn: Uf4 de

intrareÎnsala man:{1973){foto: CorneliuSTOICA); .J.
Sinagoga Mare
croitori
ş
i
cismari"
(pe
fosta str.
C
ă
m
ă
rii),
alta
pe
str.
V.
Alecsandri (nu departe
de
intersec
ţ
ia
cu str. Costache Negri).
ln
1941, patrimoniul
Comunit
ă
ţ
ii Evreie
ş
ti
din
Tirgu
Ocna,
care
num
ă
ra
250
de
familii, era
alc
ă
tuit
din 4 sinagogi,
Ş
coala Israelit
ă
Mixt
ă
ş
i
baia
ritual
ă
.
Cele mai vechi au fost sinagogile de lemn, mai t.ârziu cele din
cărămidă. Despre cele trei sinagogi situate pe străzile Căpitan Buşilă
(centru), Cămării şi Vasile Alecsandri, nu putem oferi prea multe
detalii. Cea mai veche, din 1832, situată. aproape de centrul
comercial (Strada Carol 0, era formată din două clădiri. O clădire cu
două caturi, cu i~ire în str. Căpitan Buşilă, era sinagoga propriu-zisă, iar
a doua mai mică, având câteva încăperi, era folosită pentru rugăciuni şi
sacrificii de animale şi păsări de către haham. Adunările pentru
oficierea unor slujbe s-au ţinutîn clădirea mică pânăîn 1988, dupăcare
a fost demolatăşi ea.

De.spre Sinagoga Mare putem da mai multe amănunte,

pentru căam awt posibilitatea săo vizităm, în 1973,
cu puţini ani înainte de a fi demolată. A fost construită pe la 1890 ....
din piatră şi cărămidă, 85
având ziduri cu grosimea de aproape un metru. Nu am găsit
numele arhitectului acestei clădiri, dar piatra este din
.....
~ Foto,TiPJU Oma, Sinapg• Marr. Vedere cu colţul nord-
estic111•llJii nuari(1973)(foto: CorneliuSTOICA); ' S.inagoga
Mare
cariera de pe valea
Sl
ă
nicului.
Sinagoga este o
construc
ţ
ie
~
dreptunghiular
ă
,
cu forma
exterioar
ă
a unei nave paraleli
 sinagogii, după cum se observă şi din fotografii, relevă separarea
pe sexe (tribunele de la etaj şi grilajele de lemn). Din punct
w de vedere funcţional, două spaţii sunt determinante: vestibulul
w pipedice, acoperită de o şarpantă în două ape şi intrarea
cc („pronaos"), intrarea şi spaţiul de rugăciune (sinagoga propriu-zi.să).
>w dinspre sud (Bulevardul Ferdinand I). La nivelul acope
a: rişului sunt perechi de turnuleţe (pe vest şi est), deasupra
Primul spaţiu, de acces, realizează purificarea simbolică, prin
o cupolei şi a intrlrii). Faţada sudică este simplă, cu două ritualul spălării pe mâini şi exercitarea carităţii iudaice (dulapul
::::!
E-rânduri de ferestre în semicerc în partea superioară, 4 mai pentru bani). Interiorul spaţiului de rugăciune cuprindea: nifa
c mari la parter şi 4 mai mici la etaj. Corpul de la intrare are estică (mizrah), chivotul cu sulurile de pergament ale Penta-
~
.... două uşi rotunjite în semicerc în partea lor superioară şi
<(
două teulwlui, amvonul, pupitrul de rugăciune, Menora (candelabrul
cu 7 braţe), jilţurile, uşile de dulap şi de înclpere, cutiile de
ferestre
(ii
w
mici deasupra. Pe uşa din stânga se pătrundea pomeni etc. Deosebit de originală este sculptura în lemn şi
a: într-un mic hol cu o cămăruţă unde se aprindeau lumânări
a.. şi scara de acces la galeria femeilor. Pe uşa din dreapta se pictura murală a bolţii şi pereţilor cu motive animaliere şi
~ abstracte, având valoare estetică sau educativă, dar nu caracter
intra într-u hol, unde erau câteva nişe în perete, şi tot de
.....aici se pătrundea în sala mare. Organizarea planimetrică a o
w~

sacru (nu sunt icoane). A fost vandaliazată în 1927 şi în anii

ts celui de Al Doilea Război Mondial (19401944). Sinagoga a
CD
<( fost frecventată pană în 1968, iar după cutremurul din 1977, va fi
z demolatăşi terenul înstrăinat.
(ii

.....
....
.
86
~ CPI,
Brllfov,
Sin11goga lsnu!lită. din lg. Ocna, Alfred.Adl.er, fotograf'
Editura Librăriei J. Flachs, Târgu
Ocna,circulatl1908TAR,p. 146);
'SinagogaMare
~ Foto, Targu Ocna, Sin4goga Mare. Vedere cu peretele
nordic allăc8fului. Se observi galeria pentru femeidelaetaj
(1973) (foto: ComdiuSTOICA);
~ Sinagoga Mare
...
STOICA);
...
Comunitatea
evreiasc
ă
devenise tot mai
numeroas
ă
pelamijlocul secolului alXIX-lea (peste 300 de persoane),
vechiul
cimitir
devenind ne
în
c
ă
p
ă
tor.
La
1857,
Comunitatea
Israelit
ă
a
cump
ă
rat
de la
Prim
ă
rie
8.250
mz de teren cu
destina
ţ
ie
cimitir. El este amplasat
în hotar cu
cimitirul
"Eter
nitatea
•
, care cuprinde
un
sector ortodox
ş
i
altul catolic.
1n
cimitirul evreiesc nou, dar cu aproape
dou
ă
secole de
existen
ţ
ă
,
se
g
ă
sesc
între
400
ş
i
500
de pietre funerare, wiele dintre ele ilustr
ând pros
peritatea pe care
o
cunoscuse comunitatea
într-o
anumit
ă
perioad
ă
.
tn
col
ţ
ul
nord-estic
exist
ă
un grup de
10-15
pietre funerare vechi plasate la
o
dis
tan
ţ
ă
de circa
30
de metri de cimitirul propriu-zis. Cele
10
r
ânduri,
de
30-40
pietre funerare, avan
seaz
ă
de la cele mai vechi la cele mai recente, din
...
apropierea cimitirului ortodox. Dintre sutele de
90
pietre funerare aliniate,
remarc
ă
m
unele dintre ele
~
încare sculptura
în
piatr
ă
s-a realizat prin
maf
eva,
pietrele de morm
ânt
fiind
bogate
în
motive florale
ş
i
vegetale,
în
obiecte
ş
i viet
ă
ţ
i
simbolice. Printre su
tele de pietre funerare
g
ă
sim
numeroase nume din perioada
interbelic
ă
:
Brii
Solomon
(1916),
Haber Leon
(1917),
Grinberg Hainrich
(1917),
Ghelbel Eta
 ...
.... Foto, Cimitirul tvn!Îac nou. Piatrafunerarăa familiei
Comwioner (Ioseffi Enentimi), bunicii celebrului
dirijor Sergiu Comusiona (2019) (foto: Corneliu
STOICA);
~ Foto, Cimitirul evreiesc nou. Vederegmendă (2018)
(foto: Comeliu STOICA);
( 1924),
Rabinovici Aizic
(1926),
Goldenberg Rebeca
(1926),
Lazarovici Strul
(1930),
Bem
ş
tein
Moritz
(1931).
Leibovici Clara
(1933),
Bergman
Ra
ş
ela
(1937),
Juster Simon
(1937),
Comissioner Iosef
( 1938)
ş
i
Emestina (
1937),
Leven
ş
tein
Manas
(1938),
Toivi Dobei
(1938),
Enghelberg Isaia
(1940),
Lupu Beri
(1939)
ş
.a. Dup
ă
1950,
aici
ş
i-au g
ă
sit
odihna:
Such
ă
rI
ţ
ic
(1951),
Caiman Iancu (
1958),
Davidovici
Keila (1953),
Kremer Lopa (
1957),
Marcovici
Z.
Leon
(1958),
Bergman Iancu
(1960),
Davidovici
Fi
ş
ei
(1961),
Neste Alecu
(1964),
Ruckstein Leon
(1967),
Saper
A.
Aron
(1978),
Matias Sandu
(1989),
Matias Haiasure
(1970),
Rosenfeld
Isac
(1976),
Haim
David
(1980),
Bercovici Herscu
(1982),
Solomon
Laz
ă
r
(1983),
Lazare Renata
(1985),
Saper Hana Basa
(1985),
Segal
HennanLeizer Mendel
(1989),
Maria
...
92
Lupu (1991), Lupu Nuhum -Vili -(1996 şi Frida (1983),
Davidovici Strul (1998). Astăzi, este loc de
~ meditaţie,rugăciuneşi recunoştinţăveşnicăfaţă de
înaintaşi
....,. Foto, Cimitirul evreiesc nou. Pidn:funerare din
perioluUi interbelică(2018) (foto: Corneliu STOICA);
~ Foto, Cimitirul e11ttil!lu: nou. Vethre generalăcu ultimul
rând de monninte(cele mai .recente) (2018) (foto:
Comeliu STOICA);
Remember
 fost odatl o comunitate mîcl de evrei, ~idin
spaţiulcentral-estic al Europei, ele teama persecu.ţillor şi pentru sigu:ra:nţ.a. propriilorlorvieţi. Augăsit,pe lam!
jloculsecolufulal XVlll-lea, unU:rgînMoldova, situat ~-un„colţcle Tai". Aiciemu. renu.mitele ocne, iar în apropi.ere
drumuri com.ercîale tnsenma.te. Dupl un secol cle evoluţie, obşteaevreiascl dep~300 cle su.ffef.e. A urmai un alt secol
(1850-1950), îrt care aceastăobştea cunoscutsuişurişîcobmişu.riînfunctie cleevoluţiapolitici a ţl
 sînagogi, şcoli israelite, Wi rituale. Prin Cla:w:le
~(Ernest Spirt), Miron Grindea. (Mont:li Grimherg),
Malghit Vv.lpescu. (Ma:rgh.it Casch) şi mulţi alţii, s-
au TaroTdat la. cuftwa euro-
peană.Lafelca'mtreagacomu:nitateevreiască.dinspaţiulrom
inesc, evreiitilgocneni auparcw-s lungul drum al
emaru:ip.bii, de la raia (su.pus plmAntean) sau sudit
(su.pus shiin), pe la 1832, lacel de cetlfe.an
~recunoscut prinConstituţiadin 1923. Auavut cle suportat
prejudedţiteunei phţia populaţiei majoritare, ignonmtăşî ÎY!fD!
eran~ şi au.fost. victime ale unei politici şî ideologii
... extremiste, antisemite, promovate de stat. Nori negri s-
rii în care trruau, cunoscAnd dnmtfle satt perioadele de pros
Cii
.a
E
Cii
peritate tmpreunl cu ceilalfi locuitori ai tâlgulu.i
au a.bMut asupra comunîtlţîi tn anii nebuni ai
E
dictatwiimilitare antonesciene (1940-1944). Înanii ele
(T0111Ani, ar~ meni, ungwi, ţigani, albamzi, italieni). Meseriaşi
pricepuţi şi .._ clutafi, negustori abili, care asigwau piaţa locafl refativl linişte, atmoefera. tbgului era una cafA
C1A cele mai 94 în ora.ş,
d.esch.isl
frumos acelaşi sf7adl.
Pe aceeaşi regim. a copii
înrurajat, interesat,
români, evrei,
diversemhfori,medici,avocaţi,profesori,scrîîtorisauartişticl plecarea membrî ai spre
anneni şi albanezi, pidul4 să se biu:u:re că Alţi4
u:rwr comwi.iflţll lsra.eL sunt
e ,.. talent, evreiit!ygocnenî auawtoconbihuţietnsenmatllaclez.. legaţi pentru
tmpreu.nă. şi sătotdeawut
lege prietenii pe de
de~,,co~ viaţă.Tai",
Dupăodihnesc în
Tăzboi, odată
voltarea economîcl a. oraşului. Cateva decenii bu:ne (1880- cimillrul
cu. regimul oraşului. care a. tnseamnl
„Acasl"
comu:nist., ce eraunde tfi
demolat totacolo
1940) aufost inim.a comerţului locaL Apogeul este bine şi comu:nitafea tfi apreciadmeritele.
clem.Dgrafo; şi econom.ic al acestei obşti afost la Comu:rtitateaevreitort!rgocneni a displru.t, pe
nesîmfite, dupl aproape trei secole de ex~dar ea va
cu:mplflasecolelor XIX-XX. perioadldenumităşi„LaBell
rlfm!ne,pen.f:mtat.d.eauna, opartedin istoriaacestuioraş.
epoque". A:u.awt oviaflde obşte acl:iW, reglementatăde tmdîţiîşi
de religiamo~au ridicai
 ....
CD
.o
E CD

...
E
CD
a:
...
匀吀伀䤀䌀䄀⤀㬀