Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A fost numit preot paroh la Grozești în anul 1899, fiind originar din Mănăstirea Cașin.
A fost președinte al Ligii Culturale înviințată de Nicolae Iorga în 1891;
Între 1902-1913 a construit Biserica de Piatră din Oituz, fiind sprijinit în primul rând de Elena
Negropontes și soțui ei Eremia Grigorescu, Kiril Dragomir – tatăl doamnei Aurora Gruiescu –
prima femeie inginer silvic din lume și Ion Dragomir – fratele acesteia din urmă;
În 1903 a pus bazele unuia dintre cele mai vechi coruri populare din județul Bacău: „Corul
Bisericesc și Popular din Grozești-Oituz”, format din 35 de elevi și tineri conduși de Pr. Ioan
Tudorache;
A luptat în Războiul de Reîntregire a Neamului Românesc, fiind decorat pentru aceasta;
Este înhumat în incinta cimitirului din Oituz, lângă Biserica pe care a ctitorit-o.
Pr. Valeru Tudorache 1902-1940
A împărtășit talentul și pasiunea muzicală a tatălui său Pr. Ioan
Tudorache, preluând conducerea corului Bisericesc și Popular
din Grozești-Oituz și a transferat activitatea acestuia la căminul
cultural, înglobând și membri romano-catolici.
A fost vicepreședinte al Ligii Culturale înviințată de Nicolae
Iorga în 1891;
În 1937 a fost numit directorul Căminului Cultural;
În 1938 corul condus de Pr. Valeru Tudorache a câștigat locul I
la concursul care a strâns 63 de corale ale căminelor culturale
sătești;
Este înhumat în
incinta cimitirului din Oituz, în același mormânt
cu tatăl său Pr. Ioan Tudorache.
Dirijor, critic muzical și scriitor, autor al lucrărilor „Silvestri” – analiză a concertelor celor
mai mari compozitori clasici; „Între strălucire și cântece de pustiu”, „Simfonia până la
Beethoven”, „Beethoven” – monografie, și altele.
Ultimii ani din viață i-a petrecut pe meleagurile natale.
https://en.wikipedia.org/wiki/Eugen_Pricope