5 SEPT EMBRIE 1900
27 (109)
FOAM PUBLICATIE ENCICLOPEDICA SÉPTAMANALÀ. REPACTATA PE UN COMITET
Directorul p ute noun us C. C. CARLOVA t
,..,...---
4+ Abonamentul: 5 lei pe an in toata tara .-34=.
1011 ' ttttttttttttttt .se
Antisemitismul la not
II
Fiind o prea mare scurgere de timp
intre articolul precedent si acesta, sä'l
resundim pe cel trecut": Am admis ca,
in actuala organisare economicä a O-
rd noastre, cosmopolitismul larg ar fi
o pierzare pentru natiune, ca una care
nu e inca otelitä in lupta pentru trait"'
-ca Wile din occident - si ca atare
am admis nationalismul, lupta contra
streinismului, antisemitismul : manifes-
tat ins printr'o miscare demnd, ono-
rabila, doar pe -tdramul economic.
Inainte de a scri articolul de mai
la vale, trebue sii facem o spovedanie
sincerä i desinteresatá, cum tot d'aun
am scris in aceasta gazeta, aceea ca :
noi nu suntem nid antisemiti 5 i nici
filosemiti : suntem oameni, suntem
buni romanY. Ca oameni, ne plac toate
natiunile care ne sunt prietene, i prie-
teni ne-ad fost i ne sunt incá-avem
convingerea ovred cart locuesc Ro-
mania ; ca bunt rômani, cautam a ne
ingriji mai intaid de fratii nostril: i apoi
a da panea ce prisoseste streinilor,
evreit sunt sfreini fata de rude, amid
pi eel l'alti romani. Dupd ce acestia
vor fi saturati materialiceste i sufle-
teste, atunci vorn da cu pläcere i ce-
lor ce ne inconjoara. E o teorie ego-
istä acésta, asa e, dar e naturalä. Si..
Uaturalia von turpia sunt.
In o serie de articole, acum cate-va
luni, am combatut socialismul la noi.
Articolele aft fost dureroase pentru
sarlatanii socialismului roman, i-ad us-
turat, le-ad sburlit parul i el ne-ad räs-
puns injurandu-ne surugieste in Lumea
d-lor, in vreme ce noi spuneam ade-
väruri, in vreme ce noi pronosticam
lucruri ce s'aa intrupat in urma in fapte :
ca socialismul n'are ce cauta la noi,
un plus de muncitori -n'avem, neavand
industrie i deci se simte lipsa de
brate ; proletariat intelectual n'avem :
d'abea ii lei licenta sad doctoratul
esti numit in slujbd-dect n'are ce cá-,
uta o injghebare care represintä toc-
mai ceea ce n'avem noi. Faptele a
dovedit ca avem dreptate : peste vre-
o 2 luni de la scrierea articolelor, d-1
Vasile Mortun, seful socialistilor ro-
mani, la banchetul ce sarbatorea in-
scrierea sa si a altor socialisti distinsi
in clubul liberal, sustinea aceleasi te-
orii ce le lansasem not cu lunA inainte.
Cele mai jos coprinse vor face poate
ca un ziar antisemit sa se enerveze si
sa ne insulte,---rfincica acel ziar de obi-
10 1-1.A.Nit to
R.E,DACTIÀ I TIPOGRAFIA : Directorul pa"rtei literare: ILIE IGHEL DELEANU
s 4
i ittreuiftEFri 37 STRADA ACADEMIA' 37
r]/E 4114261111V .1..1111111111.0.1411111111111111111..11111:!11.1..1,11111111111
ceiú insulta iar nu discuta. Il preve-
nim mai dinainte de un fapt : de o
cam data nu facem personalitdti : ne
espunem pur si simplu pare., noas-
tre sincere si desinteresate-repetarn
. -sincere, caci suntem convinsi ca tot
I
omul, tot romanul ca mintea linistità
va fi de a noastra pare.; desintere-
sate, cad nu vandal cu scrierea aces-
tor articole nici subventii, nid facere
de nuoi cititori, ci sá servim o causa
slant& o causa mare, careia ne-am a-
lipit de la primul numár al Foaei Po-
pulare : aceea de a nu Pisa sá cazd in
rafilcire populatia ruralá, careia noi
am dedicat aceasta publicatiune, i pe
care dd. antisemiti actuali
. vor s'o im-
pinga in pacate.
Tot de acest spirit am fost cilia,
ziti si and am scris articolele Socia-
lism& la noi, cand am combatut mis-
cattle tardnestf, i efectul l'arn cons-
tatat noi singuri i l'ad observat pi
!
alte persoane demne de toata stima,
prin numeroasele scrisori de aprobare
si de esplicatiuni ce ne soseail de la
inyátátori, preoti i locuitoril comune-
lor rurale, abonati amici ai nostril.
i concurenta mare evreilor, prin faptul
Prin urmare, inarmati cu convingerea
parerilor noastre, acuzati sad nu de
antisemitil actuali ca suntem filosemitf,
de evrei ca suntem antisemiti, putin ne
pasa, trecem inainte.
!
pentru tara noastra, prea mare
Cii
aglomeratiune a evreilor, mai cu seamä
inteunele localitáti, din Moldova, con-
stitue un pericol -in actuala situatiune
economica in care ne gasim - este ab-
solid incontestabil; dar cä pericolul nu
e atat de gray in cat sa ne perdem
ratiunea i sd cautam a'l inldtura prin
devastárl si incanriri sdngeroase,--a-
aceasta este iaräsi absolut la mintea o-
mului.
Am zis in nuindrul trecut ca, atata
timp cAt agricultura producea, cat ta-
ranul si fiii taranaluf se marginead in
hotarele comunei lor natale, care putea
sal hraneasca din belsug, cat timp
targovetul de la mahala facea pe mun-
citorul targovetuluil din centru, iar a-
cesta furnisa statului functionarii, in
vremea aceea imigrarea evreilor a fost
placutd tuturor, necriticata de nimeni,
cad ei umplead un gol : creiad co-
mertul, de care not romanii fugeam
cu 0-roazd.
6 popoarelor.
Vremurile s'ad schimbat : pamantu-
rile nu mat daú atata; America ne face
concurenta, asa cá marele isvor de
bogatie al Orel a inceput sá sece, pe
zi ce trece ; de la tará a plecat o ple-
ANUL 111 No.
'
'
-,......_
4* Anunciurile: un lei rindul pc pagina 8-a .-3.-
iadá de tineri cari aü luat locul targo-
vetilor de la bariere, acestia s'ad in-
rolat in ceata celor din centru, slu,j-
, bele Statului s'ad completat, cele in-
' fiintate din nod d'asemenea, si tot au
inceput sa mai rimde ici-colo candi-
dati- pe din afara.
Acestia sl-aa indreptat ochii spre
. comert, spre industrie. Cari ad fost in-
teligenti ad biruit, s'ad ridicat, si-ad ,
facut loc printre cei streini, ba chiar
i-ad intrecut, dov eat avem multe : fórte
multe firme romanesti cal î fac fala co- .
! mertului roman, multe fabrici cari fac
! concurenta similarelor streine.
In vremea cand comertul a fost li-
sat numai pe mina evreilor, färä indo-
iald cii acestia se imbogdtead, - dar,
din fericire, banii tot in tara rdindnead,
nu se intampla cum se petrece cu ma-
joritatea celor alti streini cari se im-
'
bogatesc aci si pleacii apol cu avutul
lor din tara, secand Romania de un
I
stoc metalic important.
Crisele economice in sa, s'ad sutcedat
, de o vreme, intrarea in comert a mul-
tor, foarte multor tineri romini cari fac o
ca sunt preferati de populatia romand
, Ai incurajati de guverne, a facut ca le-
i genda fabuloaselor bogatii concentrate a
: in manele evreilor sa'st piarza din fai-
mä, ca ei, in ceea mai mare parte, si
sdrateasca, cheltuinct cu existenta ceea
ce stranserd odinióra, pe timpuri bune,
pi sá ne ofere ast-fel tristul spectacol :
mahalale intregi in Bucuresti, Iaî, Bar,.7.
lad, Botosani, etc. coprinse de o sara-
cime ovreiasca care-ti inspira-
de antisemit ai fi,-cea mai crestineasca
mild, prin aspectul mizerabil al acelei
populatiuni aproape muritoare de fóme.
I ! Daca am arunca o privire retrospec-
I tiN si am judeca cu desdvarsire ne-
prätinitori, am vedea ci Romania n'a
avut sa sufere absolut nici o .'pagubi
de la evrei pana acuma. Si zicem
pana acuma, caci de acum inainte se
schimba chestiunea, de acum inainte
trebue a ne ingrijora chestia streinis-
mului si a considera pe ori-ce strein ca
elementul unui pericol national. -
Prin inteligenta lor acutá, aplicatä
in ramura comertului, evreil ne-ad ri-
dicat aceastä sursa de bogatie natio-
nald, ne-ad pus in relatiuni cu toatá
lumea, ne-ad facut cunoscuti tuturor
Prin legdturile lor de rasa care se
iubeste, in care exista o putere de
cohesiune extra-ordinar de mare, eT
ne-ad inlesnit creditul, ni Fad creeat
chiar, si in loc de a faCe afaceri co-
 2 FOAIA POPULARA
merciale neinsemnate prin propiele nós-
tre mijloace imediate, am fAcut, gratie
creditului, operatiuni gigante.
Popor muncitor, unde travaliul se
imparte in toatä familia, toti ia o par-
ticica din ceea ce compune energia-
toff produc i totí consuma, asa ea' ad
dat o forta imensä circulatiunei bogä-
tiei nationale.
In politica n'aü intrat, fie pe deo-
parte legile existente care i-ati impe-
dicat, fie chiar cal eel incetateniti a-
/read firea lor pornita spre alte aptitu-
dini de cat aceastä esercitare a drepturi-
lor politice-asa ca nu le putem aduce
nici o invinuire, ca Fanariotilor odini-
oara, ca Bulgarilor locuitorl ai Do-
brogei acuma, de a ne fi varat tara
in vre-un impas.
Li s'aii pus in spate ovreilor, de ca-
tre antisemitii actuali, chestia alcoolis-
mului la (alit
Dar oare ovreii sunt vina cii, din
nenorocire, sate intregi a calzut prada
acestui flagel numit alcoolismul ? Dar
in satele din care evrei aü fost expulsati
perit-ad carciumele ? Oare in satele, si
cele mai multe sunt acestea-in care
evreul n'a pätruns, nu existä alcoolici ?
Dar ce s'ar fi facut oare paragraful
veniturilor, asa de umflat, din budge-
tul ministeruluide finance, dad nu exis-
tad carciumarii cari sä plateascá licen-
ta ? Si de ce guvernele, dad vedead
pericolul, dad pericol era, nu opread
pe streini a deschide stabilimente de
banturi spirtoase, dupe ce le toleraü
resedinta la tara ?
Chestia alcoolismului e o afacere
tristä i trebue s spunem, in treacat,
doar doitä vorbe : chiar dad statul ar
infiinta monopolul alcoolului, el tot va
avea interesul ca sä se consume cat
mai mult alcool : taxele acestei otrave
dulci vor forma niste ponderabile sume
din budgetul veniturilor statului, asa
ca vom asista la tristul si caraghiosul
spectacol : pe de o parte statul, calduzit
de nobilul sentim ent al pazei scincitd tei
populaliunei, infiinteazci monopolul alcoo-
lului, spre a pune stavilet belutorilor, jar
pe de alta, acelasi stat, ea negustor, in
spiritul lui comercial, va impinge luau-
rile panel la esteem ea sa se consume Mt
mai mult marled i sci realiseze ast-fel
,
cat mai mare venit.
Acestea asupra pericolului alcoolis-
mului.
In no. viitor continuant. UN BUN ROMAN
Ou.
ta poarta raiului
Mé aflam in sfirsit la poarta raiului,
ori-ce discutiune filosoficä era de-acum
descurcatä, spirtualistii aveau dreptate.
Eram un simplu suflet, des-
bracat de off- ce inveli§ material i in
compania a milioane de alte suflete a-
steptatu sA mi sä ia interogatorul,
pentru a se sti dacä in adevr meritam
a intra in locasul eternei fericiri.
Din cind in cind gingatica use de aur se
deschidea, un arhanghel sau un inger isi
intindea aripele i sbura spre planetele
nenurnarate de care universul e popu-
lat.
Altii veneau grabiti, aferati, si sfin-
tul Petre era mereu zápäcit de anti-
deschideri i inchideri de use in cit Il
auzii spunind unei garde de ingeri ;
. -
- Par ea am fi pe pämint lumea
acI era mai politicoasa altä data.
Nenumaratele suflete care se gaseau
in anticamera infinite a raiului incepu-
se conversatii, in grupuri, grupuri. in
limba universalá a sufletelor.
Unii erau veniti din Sirius, alti din
Alciona, alti din Nega, am gäsit chiar
si citi-va cunoscuti dupä Pamint, dar
de cati mä cam miram, cá implora
gratia divina, de oare-ce erati pore-
cliti pe pamânt ca Ord suflet-impru-
mutase de sigur vre-unul pentru oca-
zie de acum.
Curios sa still cat mai multe, ma
strecurai prin toate pärtile, furand cram-
peie din conserevatiunile ce se tineaü,
apoi ma apropiai de locul uncle doui
arhangeli, cu sfânta Fecioara, formaü
comisiunea de cercetare a sufletelor.
Un lucru trebuie remarcat, sufletul
nu mai stie sal mintä, involuntar spune
tot, fara sal ascundä nimic.
- De uncle esti ? intreba sfanta Fe-
cioarà.
- Din Klimit, planetä a stelei Al-
debaran.
- Ai fost barbat ori femeie ?
- Si-a omorat bärbatul, zise un ar-
hangel ce rdsfola un irnens dosar ce-
resc.
-- SADinintre.
gelosie, -continua, cel alt.
Si sfânta Fecioara concedia sufletul
radios.
Sf. Petre, cáruia I se spuse acest
caz ciudat deschise usa sufletului mur-
murând !
-0 sä dea drumul la toatä lumea.
Minunat de asa judecata, ramasei sA
mai ascult.
Un alt suflet fu primit fiind ca. toata
viata lui fusese inchis la puscarie.-
Era un biet pámantean de a-I nostri.
Un altul insä fu isgonit cu mare ru-
sine, fiind ea scrisese intr'o vreme o
poemä imensä, in care lauda in cele
mai proaste versuri puterea divinä.
Asteptam cu mare nerábdare ran-
dul merit dar inaintea mea eraü deja
multi altf.-Asa dar plecai iarasi prin
multime, care discuta cu aprindere ca-
zurile judecate.
Intr'un loc, un serafim era inconju-
rat de cat mai. multe suflete, care
cereaft explicarf, despre ce e dincolo.
Serafimul cu un mic aier de impor-
tantA, le tinu un discurs curios.
-E fericirea
absolute' pentru voi
acolo, e ade ärata viatä cereasca ce
nu se poate descri,-Acei call ati iu-
bit pe pamânt, i cárora fiintá iubitä
fie cá a fost rapita de vre'un arhan-
gel, fie cá nu v-a iubit, o yeti gasi in
imperiul ceresc, dor gandindu-va la ea.
Dar iubirea cereasch nu se aseamana
intru nimic cu cele pamântesti, e o e-
terná contemplare, un etern miraj al
unui suflet in cel-l-alt suflet.
E curios insa cum se gäsesc suflete,
care nu se astampara nici in imperiul
ceresc, mai deunázi, un suflet, un pa-
mântean.
La auzul cuvintului pámintean imi in-
cordai toata atentiunea mea sufleteasca,
- Un suflet dupa pl. pamânt con-
tinua serafiimul, a propus Prea Inaltu-
Sa-i dea concesiunea exploa-
tare! aurului din steaua Soarele.
Majoritatea sufletelor isbucnirä intr'
un ceresc hohot de râs, care cutremura
boltele aulei.
- Aveti de gaud sa facet/ o datá,
striga sf. Petre, agitând cheile ame-
nintator.
Sufletele se rusinara, dar micul se-
rafim, obisnuit cu bruschetea sfântului
continua.
- Stiti cc a facut. Prea Inaltul Pa-
rinte ? A dat ordin sa... fie trimes iar pe
planeta luI.
- Oh !... facurä sufletele ingrozite.
- Un altul a cerut mai zilele tre-
cute, ca sá li se dea dreptul sufletelor
de a-si alege deputati pe langa Inal-
tui Scaun ceresc ca sA poatä sä faca
politicä si dad nu mä insel era tot
dupa planeata pamant:
Prea Inaltu l'a trimes lui Scaraoschy
care a inagurat de multä vreme po-
lica in principatul lui, dupá indemnul
tot al mai multor pamanteni numiti
bulgari.
- Oh !... oh !...
Si sufletele incepurd sacs./ batá joc -
de planeta noastrA; simtii o mare rusine
si eram gata sä plec, dar serafimul
mai zise incet ;
- Sti nu credeti insá cá nu sunt si
oameni defectuosi aci, printre cei mart
sunt destui
Si micul rautácios serafim, uitându-se
cu coada ochiului spre sf. Petre, zise :
- Sf. Petre nu e tocmai sfant.
Multimea nu mai astepta sä i se
spunä alt-ceva si isbucni iar in hohote
de ras.
De asta data sf. Petre, uitandu-si
de demnitate, veni in mijlocul adu-
närei i descoperi pe serafim.
- Ah !... tu esti strengarule, te void
reclama raga's] Prea Inaltului Sf. Petre '
si voi sal de ao lectiune vorbaretului se-
rafiim.
Se produse o mare im älmAsald si
fugii imediat ; nu 'mi-ad pläcut nici o
data. scandalurile.
In acel moment imI auzii numele, -
alergai intr'O clipä.
Emotionat, asteptam intrebarile.
Dupä ce spusei cine sunt si dupa ce
arhangelii se cam strambara putin, au-
uzind cä sunt dupä pämant, Sf. Fe-
i
cioarä ma intreba :
- Al facut politicá ?
- Nu
- Ai scris versuri?
- Nu.
- Ai fost un orn insemnat ?
- Nu.
- Ce-al facut in viatá ?
- Am trait viata altora si pe a
mea am visat-o.
- SA intre, zise sf. Fecioarä cu
glasul ei blajin si sf. Petre ma bätu
prieteneste pe umär, inchizand usa dupá
mine, pe când afarä poporul de suflete
fäcea o gälägie infernala asteptandu-si
fie-care rândul.
VICTOR ANESTIN

Ei! -
e câte off a mea privire
JSpre ochi-ti mari imi indreptez,
Citind intreaga fericire,
Care de ani o tot visez,
Eu simt cum pe minut ce trece,
Imi trec i zilele-mi senine,
Purtând cu zâmbetul tau rece,
Indureratele-mi suspine.
Caci am citit pe alba-ti fatâ
Zadarnicia vietei mele,
Si asi putea visa o viata,
Sub ochi-ti reci ca doui stele.
Coco I. A
.
- 41I
JURNALISTUL
Asa'i zice tie-care.
Vinde el jurnale de la libraria
,Steinberg.
Un tip pe fata cdruia de obiceiii
poti ceti nevoia si grija zilei de miine.
In fie-care dimineata, mai intdi a- - rite §i din not' dau busna afara pe stradä
puca drumul la Postal, de unde tidied
pachetele cu jurnale ; trece de le nu-
marti la librdrie, le aseazd intr'o ordine
cum ii convine lui mai bine §i mai
usor pentru vandut musteriilor, lasä a-
colo cate-va de probá i pe urmá cu
aceiasI grabd ca in toate zilele, ese in
strada, trece cu vanzare'a pe la Cafe-
nele, prin piatä; luand'o de aci in spre
auto ritati.
Ca de obiceiii, la cate un colt prin
piata, unde se observd- lume mai multä,
de departe nurnal ea'si indreptd gla-
suf strigänd a§a ca din treacät :
- « lurnalele de tat ca asasinarea lui
Hubirt i imigrarea evreilor» or «Ade-
viral la Sofia, Epoca cu arestarea Bul-
gar id » etc
Si, musteriii dau nävalä, se grämd-
clese mereti in juru-i la sa fie-care pi-
tacul cuvenit, descärcand ast-fel ince-
tut pe Jurnalist de marfa JuL
Dar are el o grija, care'l tortureazi
in fie-care zi paná la amiazd, care'l
face in toiul unel bune vanzarl, maT
ales cand se gäseste prin piatä unde
se intrunesc cele 5 drumuri, sa se uité
cu grija i oare-cum sperios, in colo
§i in coace, o grijä de pe urma ca-
reia a trebuit de multe ori sa peardä
chear o bund parte din mu§terii.
Ca din senin poate sä'i easa inainte
dusmanul lui, cel cu jurnale de la Ca-
feneaua tut Iordache §i atunci e greu
de tot, vine vremea numai de cat pe
'ntrecutele.
Asal Meru.
Si, totusi. jurnalistul se erede in pro-
fit, cáci cel alt. adversarul tut', in fie-
care dimineatä are mai intai de scos
«Universal» de la Gard, ceiä ce'i con-
suma deja ceva timp, i dupä aceia
trebue sa scoatä cele alte ziare de la
Postal, rämanand ast-fel ceva in urmä
cu vanzarea, cu totI cel de cdte 5
bani luati pentru « Universal» vandut
Cator-va pasageri la gard.
Deci 'Ana aci ii vine ¡mil jurna-
listului, pana sa ti parcurs prin piata,
cad dacä a apucat el intii drumul
POA IA POPULA RA
spre autoritati i cu «cel alt» inca n'a
dat ochii, atunci e mal mult ca sigur
cd in acea zi va avea un ca§tig mal
deosebit, ca musteriii vor Lisa pitacul
lor - cei mai multi - in tdscuta lui,
pentru tejgheaua lui Steinberg !
5i asa, cu frica in spate, trebue sá
alerge el cu vravul de jurnale la sub-
tioarä, cu täscuta la §old, sa rabde ar-
sura soarelui de yard. asucland pima la
piele §i SA lase la unii jurnale chear
fard a le a§tepta plata atunci, numai
§i numaI sa pieta fi mereä inaintea
celui-alt, mereti inainte.
La autoritatf insá, e ceva mai greti.
Aci, sunt cloud curente ; unia cum-
para. de la evrea, altii de la romanul
de la Cafenea,-aceasta insä de multe
ori §i dupä curii sunt impartiti mu§te-
riii cu creditul acordat - insd adesea
ori acolo, ceT doui vanzaltori de jur-
nele se intalnesc fatä in fatá
Atund ca doI dusmani de moarte,
! opre§te de aci, din remiza, regulat tot
et se scruteazd fioros cu privirile, li
Iu se urea sangele in cap de atata ciuda,
sunt par'cá gata sä se insface, dar des-
fac mai mult masinaliceste ziarele ce-
rute, mai mult le arunca la mesele favo-
croind'o la fuga unul la Prefecturä, celalt
la Tri bunal, i pe urmä la Primärie, la Ca-
sierie, la Judecatorie, a ea' etc. ur-
marindu-se tot ast-fel unul pe altul,
pand '*1 vdd ispravitd cursa lor din a-
cea zi*.
Intr'o vreme insá, urm'd un timp
greä pentru el, care tinu aproape câte-va
saiptamani.
Cel de la Cafeneaua lui lordache,
incerca o rasbunare bunä, pornind prin-
tr'e toti musterii, un curent tare con-
tra ad' ersarului, a vechiului jurnalist
cum ca, adicd de ce s'ar cumpara jur-
nale de la acesta §i nu s'ar incuragea
un roman, care si el singur ar putea
satisface pe fie-care tot a§a de bine.
'Resultatul fu sdrobitor de o cam datä,
act' chear pang, din eel ce datorea5
evreului oare-care sume insemnate, se
&Aura' repede de partea.... cestuilalt,
abandonand pe un strein care pe langa
aceste motive mai avea inca i urata
-manie de a'i incornoda cu pretenti-
unile lui din cand in cand.
Si cu drept cuvant.
In acel timp greil insd, nici Jurna-
listul nu se descuraje act multe stie el,
vechiti in asemenea meserie unde'
de aproape sase ani, tot vinde la jur-
nale, cärti, reviste,-cunoaste el multe
surubärif de acestea i le cam stie §i
leacul, §i de aceia, risca atunci de puse
in mi§care uu plan potrivit ocaziunei.
Si iata cum :
Mai lärgi creditul, mal se agatä mai
rar de creditori, prinse a se pune de
tot cu binisorul pe langa musteriii cel
mai ciudosi cu el, le oferi câte mal
multe jurnale de o datá i numai pen-
tru citit, nepretinzandu-le doar nici o
platá pentru acest bagatel, i eke
altele. -
Aci se invârtea cheia afacerei.
' Cu timpul, ca prin farmec, se aplanä
totul, Jurnalistul ii recastig vechia
simpatie a celor mai multi musterii-
poate §i pentru ca se fiicuse el asa
mai bun si cerea mai rar la 'mil din
cele datorii-si lucrurile se indreptarä
4_
3
de minune, insal de acum, cu aceastä
ocaziune, remase bund creata o noud
categoric- de mu§terii : aceia care pre-
tindeail sa citeasca maT inteascuns cate
patru §i cinci jurnale pe zi, §i sa plá-
teascá abia pe unul din ele, (land in'
apoi pe cele alte.
Acestia furd musteriiI eel' mai clon-
tosl cu el §i ast-fel trecu acel timp
greti, dupd care asta-zi Jurnalistul ii
urmeazä regulat aceleasi bune afaceri !
Seara, regulat iT face socoteala cind
da pe seama librarului: magma' jurnalela
rämase, le socoteste,numrd liana prinsi
pe cele vandute i scoate ca i se cu-
vine remiza a ate zece bani de fie-
care lea, altä data chear panä la un lea in-
treg, alte ori unul §i ceva, dupd puterea
vanzärei din acea zi ; dar de la cei ce le
db pe credit are cam mult de inca-
sat, o sumá destul de insemnatd, i se
pe cdte jumdtate, pentru cd librarul
are nevoe de o socoteala regulatä...
Si, Jurnalistul plecându-se la o ase-
menea socoteala in fata stäpanuluI sad
care pe de asupra ii db. inca i man-
care pentru cele .alte sericii ce i le
face, dupä o manna de o zi de alerga-
turd in sus si in jos in toiul cáldurilor,
apuca cu läcornie cei ca.ti-va gologani
de cate zece bani de pe tijghea ce
i se cuvin §i'I strecoara cu sgomot in
buzunare.
Dupä aceia, seara pand tiirziu, rä-
mane de ajutor pe langd librdrie, unde
se si Judea.
Adesea, noaptea târziú, cand lampa
tot mai arde in libräria lui Steinberg,
luininând a§a minunat cele din 'näun-
tru, papusele in§irate de la geamuri,
oglinzile mid. de masa grámädite la
un loc cu calimdri de toate márimile
pentru biurouri, tablourile de pe pe-
retI cu culóri strigkoare ori diferitele
muzicute de alamd. lustruitd, Jurnalis-
tul stand mereil pe btincuta de gall
pe trotoar, aproape dormitind de obo-
sealá, are incä in'ainte par'cal scena vie
a celor de cu
Si, acum in asta-seard, se da prada .
'aceloras1 gandurl dupa ce avuse o blind
zi
...Colt cu farmacia veche, aproape
de berarie, iatä ca desface mereä la
jurnale, sunt multi imprejurul lui, multi
cer Patriotul, Adevarul, Epoca, Seco-
lul, Apararea etc. si tot cer mereil de
toate §i intind ni§te mini lungi spre
dansul §i el strange bani multi in tat-
cuta i desface cu o iutealä ca de
mainá sulul gros de jurnate, ce tot
se mic§oreazä vazänd cu ochil par'cá...
Ce noroc mare pe dansul, cá cel de
la Cafenea nu se vede Inca!
5i trece . iar in'nainte i iar se o-
pre§te aci, la Cafeeaua Noud, sunt
tare multi, mai tot - n-iusterii de ai lui
pi inca din eel bunt de plata; toti stati.
la mese, joaca cärti i bead cafele in
asteptarea jurnalelor de 'dimineata,...
iatä norocul unde era, eä el singur are
de fdeut §i aci o bunä vanzare, cum
induntru in Cafenea sunt peste cinci-zeci
Si mid ales tot din acel care'l cumpard'
lui zilnic cate doud §i trei jurnale
Acu noroc...
Se opre§te el o data in pragul usei
1/4
 4 FOA IA POPULAR,'
deschisa mare in laturi si bare-cum
bucuros strigä cu glas tare :
aurytalele de azi cu Maria de la
Sinaia, Domnilor» . . . .
Insä cat pe aci fu sä caclil jos de
pe banca, unde aproape adormise de
multi obosealä bietul Jurnalist, tot
gândinclu-se cu gust la vanzarea lui
din acea zi, cand dintr'o remizA mai
mare ca alte d541 f i chiar scazandu-i-
se pe jumaate pentru eel cu creditul,
i se cuvenise lui aproape un feel !...
J-11.1§1 1900 V. GH. GHERASIMESCU
- trecea in lume. Prin eftinätatea lui, prin
ZIA RISTII NCW1' RI
LUIGI CAZZAVILLAN
Märturisesc cä Vaal stirnat tot-d'auna
prim, e tipul ce pururea
fiindcA :
am iu bit si cäutat al avea ca model :
omul care se tidied gratie numal mun-
eel lui inteligente; secundo, Iiinclat am
auzit atatea laude aduse, in soapte, de
eel' din prejuru-I, carl se bucurase de
rnärinimia i bunätatea inimei sale.
Italianul acesta, pe care Jiquidi l'a
caricaturisat ascutindu-s1 pana de zia-
rist la legendara tocilä italieneascá, e un
om de ispra'á, e orn caruia pe-
un
reche, trebue sa cauti, ca sa mai ga-
se§ti, cu lampa.
Venit in tará acum re-o doua de-
cenii, särac i muncitor, inteligent si
'intreprinzätor, s'a ridicat pe d-sa, pe toti
cei-l'alti cari trdesc in juru-I, roind in
numár de sute, a Malta nivelul cultu-
ral al populatiunei rornanesti, doar prin
a sa vointä, numai prin a lui energie.
In 1884, inti 'o cäscioara din Calea
Dorobántilor, a aparut primal no. din
Universul, pe care tándrul si entusiastul
Luigi Catzm illan il reclacta, corecta si
espedia. Reclactia se compunea din clan-
sul doara. Staruinta-I era ins'," neintre-
cutä; dot ul de a injgheba ceva nesträ-
mutat, ca principia av ea : <Noeste si
vet putea»-si a putut.
Din cele 3-400 foi ce \-indea la in-
ceput, azi a ajuns la 100.000 ;-din
ultra-modesta cascioarä din str. Doro-
bantilor, s'a mutat in palatal din str.
Brezoianu ; - dintr'o masina mica, azi
are to, care numai ele valoreazä peste
too.000 de lei ; dintr'un redactor care
scria foia, azi sunt 20 Si, trebue s'o
märturisirn, sunt numere din Uni-
versal pe care cu mândrie le pod pune
in mama ori cIui ziarist de frunte strein:
e cel maI bine- servit ziar, in ceea de
priveste stirile din streingtate.
In strada Brezoianu azi nu mai e re-
. dactie : e fabrica, e usina. Acolo sunt
peste too de functionari : redactori,
adrninistratorI, espeditori, tipografi ;
toate aceste fiinte, capi de familie, se
hränesc in mod onorabil, gratie spiri-
tului ingenios al d-lui L. Cazzavillan.
Universul a contribuit, am zis, la
inältarea nivelului intelectual al popo-
rului: roman.
panä la aparitia a acestui ziar, pätura
de jos a populatiunei noastre era ab-
solut ignorantä de tot ceea ce se pe-
modal sad de redactare, Unirersul a
captivat mica burghezime si populati-
unea muncitoare, devenind organul ei
favorit. In coltul fie-caret sträzI ezi
carpaciul sad bäcanul citind ziarul, e-
sind din ignoranta in care erati mai
'nainte, devenind i ei cetäténi, midi
savanti ; in sate, prin impartialitatea sa
in materie politicä, el clä neintinatilor
locuitori rurall o hranä curatá si mo-
fensivä ; iar prin telegramele din sträi-
tate, multe si bane, a ajuns azi orga-
nul paturei superioare, care '1 cumpära
I
spre a sta de vorba cdte-va momente
cu lurnea intreagä.
In tara noasträ, d'abea in formatiune
in ceea ce priveste miscarea intelec-
tualä, nimeni n'ar fi crezut ca o pu-
blicatiune ar putea ajunge la o sutd de
mil de tiraje, zilnic.
Ar fi fost o himerá, care ar fi pro-
vocat ilaritatea, aceastä aspiratiune á
vre-unui ziarist.
Universul, gratie energiei färä con-
tenire a directorului lui, care pare o
, pasare Phoenix : nu mai inbätraneste
ca activitate, a ajuns aci.
Amabil, generos,-si cate fapte butte
ale sale nu se cunosc inca !,-- Luigi Caz-
zavillan e nu nurnai un filantrop recu-
noscut, dar e si bun roman, a ajutat
tot-d'auna causa romanismului.
Cand a fost vorba de o miscare na-
tionalä, folositoare nouei sale patrii,
Cazzavillan n'a soväit : a pus condeiul
si punga la dispositia causei.
Dar dacd e roman bun, e i italian
neintrecut : ar trebui sä serveascä mul-
tora de pildá.
Amintirea dulcet sale patril nu se sterge
din inima espansiA ä a fiu lui nobilei I-
i cand cine-va vrea ca blan-
.taliei ;
dul Cazzavillan sa se prefacä in tigru :
ponegreasca, pe sora noastrá ma mare,
Italia.
Bietul dr. Voitinovict a sirntit-o!
'' La. o parte ; trece o träsuräde casa,
in goana cailor.
In ea se vede, modest, gata a te sa-
luta pang la pämant,. directorul ziarului
Universul.
Jos paläria : salutati-1, e omul care
s'a ridicat pe el, pe altii, i neamul ro-
--
mânesc care l'a imbrätisat.
MORGA
D.
Morga.-Un accident, o moarte su-
bitä, un glont de revolver sad värful
anal stilet i corpul nostru neinsufletit
va fi dus pe masa albá i rece de mar-
murä din sala de- disectie a tristului.
locas, Morga.
Casa sirnpaticului dr. Minovici e asa
de plinä de jale, eh n"am dori-o nici
celui mat neimpäcat al nostril vräsins.
$i totusi, cati, n'aii trecut prin ea; de
la cersetorul de stradä, cAzut jos mort
din cauza mizeriel sail a betiel, [Dana
sus, sus, sinucisul saí mc,rtul, subit din
treptele inalte sociale.
Pe masa cea albá a curs sange malt,
s'ad perindat eadavre nenurnärate i d-ri
earl le-a täiat -aa ut nimicnicimea
unor i altora si a celor o datä á
tot puternici si a celor cari prin tina se
pravaluiad.
Cind s'a infiintat.-Condusi de un
spirit occidental noi am infiintat Morga
in 1892. Era o necesitate impusä an a-
semenea local unde, pe langä pästrarea
cadavrelor gasite, a ,celor sinucisi, a
celor morti prin spitale. färä ca rudele sä
aibä .-rerne sa, vie sa ii ia spre inmor-
mantare, apoi SlOe opereze anchetele
medico-legale si in acelas timp stiinta
chirurgiei sa progreseze prin nuoi re-
velätiuni dobandite de cel ce le fäceaa
de pe cadavrele sinucisilor i ucisilor
prin diferite rnijloace.
D'abea infiintatä in t 892, Deceinbrie,
ea a dat roade, parchetul gäsea la in -
dernânä ori-ce informatiuni carl sa corn-
plecteze investigatiunile sale, cand era
vorba de o crimá, caclax rele celor mortf
subiti erail trasportate imediat in lo-
calul propria ,pentru aceasta, iar medi-
cina legalá avea terenul larg uncle sá
se desvolte prin operatiuni practice.
Cum se infra in morga.-Sá presu-
punem ca s'a intamplat o sinucidere. In
str. X. portarul caselor a anuntat sectia
' respectivä. Comisarul, la rânclul salt), par-
chetul, Procororul, de serviciú vine cu
medicul legist. Se constata, rigiclitatea
cadavrului. Se fac formalitätile. Sectia
I face apol o adresa Morgei prin care ii
Inainteazä cadavrul, iar pe un buletin
aläturat toate datele relative la name-
le sinucisulul, statura, profesiunea, lo-
cal, modul cum a fost aflat s. a.
La morgä sosit cadavrul, dacá e vara
' se pune pe o masä de fer rnisatoare
si cu tabla mesei se bagä inteun cup-
tor refrigerent, spre a sta panä la so-
sirea medicului care sd facä autopsia.
Cuptoru refrigerent e de vre-o 2 me-
tri i jurnatate lungime si de i metru
p. deschizäturd. Frigul e produs de o
rnasiná frigoriferä, sistem italian Fixari,
pusä in miscare printr'o locomobilä cu
cärbuni.
Intretinerea frigului, atat in cuptore
cat si in sala expozitiei cadavrelor cos-
ta 15 lei pe zi, in timpul lunilor, de
vara.
In sala disectiel.-Nu vä cutemurati.
In sala de autopsie se intra cu ideea
preconceputä a te gäsi intr'o odae de
mácelárie si se ese cu impresiunea ca
ai fost intr'un mic laborator stiintific.
Sala de autopsie este de o curätenie
exernplard.
Mobilierul perfect 'de bine intrett'nut,
päretii cu table de portelan pand la mij-
loc, längä ei dulapuri cu instrumente,
iar in rnijlocul oddel masa de marmurl,
putin aplecatä i pe care curge, dacal

dai\ drumul unui robinet, un curent con-
tinua de apa, care spala imediat singe-
le ce ese din cadavru.
Dd. dr. Minovici i Stoenescu, direc-
torul si sub directorul Morgel, fac di-
sectia. Imediat se coase apol cadavrul,
se terse." actul visum et repertum, iar
cadavrul, daca nu e reclarnat.indatä de
rude sail aite persoane cari se intere-
seazá. e dus in sala de expozi)ie.
In sala de expozitie.-- Aceastä said e
aceea de care dai cand intri pe poag-
ta principalä.
In LI vIal ve 3tibululuf situata, are in
fata un geamlic mare, in spatele cäruia
sunt asezate perpendicular cu el, 6 mese
mari de fer, pe care se ased cadavre-
le dupä autopsie i stair expuse 24 de
ore.
Tot in acea sala se afla i 2 mane-
, chini pe cari se pun hainele celor afla-
ti motti i necunoscuti. Hainele raman
pe manechini, 'Dana ce se afla, recuno-
scut fiind - de rude sad cunoscuti, po-
sesorul lor..
Sala de expozitie pe timpul verei e
räcitä de un curent de apá rece ce cade
pe un fel de sghiab lat, aflat d'asupra
camerel.
Ce se fac cadavrele?-Cadavrele recla-
mate de parinti, rude, se elibereaza.
dupä ce se fac formalitätlle obicnuite.
Cele nereclamate se trimit diferitelor
institute de medicina operatorie, staid
de disectii a facultátel de medicinä, in-
stitului medico-militar, impreunä cu ac-
tul de inmormantare eliberat de prima-
de.
Dupa ce studentii opereazd pe ele,
Cadavrelc se pun in niste cosciuge al-
be-furnisate Morgei obligatorid i gra-
uit de ori-care din antrepenorii de pom-
p e funebre-si se trimet decanului
cimitirelor care are grija sä le ingroa-
pe in .locurile de ultima clasa.
Sunt insä cadavre cart le reserva
Morga pentru schelete. Acestea tot din
cele nereclamate.
Ba, in Morga acum un an a fost adus
cadavrul unui turc de o lungime colosalá:
avea vre-o 2 metri si 20 cm. Fratele'
turcului a vrut sä ia cadavrul. Cum in
sa. Morga n'avea incä un asa de mare
schelete ca cele care ar fi esit din tur-
rcul mort, fratéle fu rugat sal cedeze
Morgei. La inceput n'a vrut, dar cand
i!s'au dat 2 lei, turcul pi-a datcu drag
.cadravul lui &ate-sail.
0 poveste trista.- Am zis'o la in-
ceputul articolului ca cine -stie cati din
noi, nu vom trece inainte de a infra
in sicria prin sala de disectie, a Morgei.
Era o dimineatd, acurn cati va ani.
In sala secretariatultu-general al Pri-
máriei, d-rul Minovici venise sa roage
pe bunul sá prieten C. Zätreanu, se-
,cretarul-general, ca sal facä mai re-
pede härtiile prin care se ceda de ca.-
tre primarie incá o bucata de loc ne-
cesar Morgei.
-Haide, Costache, zise d-rul razand,
fá-mi serviciul pentru Morga, cii poate,
o data si ea te-o adápost.
Amândoi raserä si se despärtirá.
La orele 2, cand d-rul MinovicI
sosi la Morgá, fu intampinat de cote-
gul sail care ii spuse cä s'a adus un
FOA1A POPULARA
' .cadavru.
- Al cui ?
- Al lui Zatreanu de la primärie.
D-rul Minovici, pentru intaia oará
poate in viata sa de medic ingalbeni.
Coincidenta aceastä trista, amicul sad
bun Costache Zatreanu, il impresiona
grozav.
Si in adevar, asa era : d'abea plecase
d-rul Minovici de la primärie i peste
vre-e 2 ore Zatreanu, care suferea de
vre-o 5-6 zile, cazu mort.
Etagiul II-Iea Am descris mai toate
camerile si instalatiunile Morgei din e-
tagiul I. Am omis doar descrierea,
media ce intri pe stanga a cancela-
riel grefierului si a directorului Morgei.
Aci, pe langa perfecta ordine care
domneste si place" instalatie, se AA
o mica bibliotecd de antropologie si
si medicind legala, brosuri din multele
scrieri ale d-rului Mino ,-ici si Stoe-
nescu, precum si registrele Morgei.
Suind scara ce incepe din vestibul
intri- direct in museul Morgei.
Museul.- Dacä cine-va mi-ar fi
descris cu toata imaginatia sa museul
ce tanara noastra Moria poseda si i-ar
fi adaogat calitäti peste calitati, totusi
nu ar fi ajuns Mini face o asa de fru-
moasá impresiune ca aceea produsá
de vederea chiar a museului.
In "adevar, cine-va si-ar inchipui cfi
t Museul Morgei se Compune din cate-
va piese culese de ici colo .cari sa
"laic.. sad antropologiei saa sa des-
fete si satisfaca numai curiositatea vi-
zitatorului. Faptui in sine e insä con-
traria. Museul Morgei e un mic arse-
nal stiintific
Haide sá ne perdem putin privirea
prin dulapurile mari si elegante.
Iata o serie de vre-o 30-40 craniuri
albe i frumoase.
Fie-care o gaura, fie-care un revol-
ver d'asupra.
Revolverul e corpul delictului, cu
el s'a sinucis sad a- fost omorat indi-
vidul.
Chiar glontul e langa crania asa ca
sá poti studia efectul produs asupra o-
, sului a proectilului.
Colo e un crania putin rupt iar d'a-
t supra un box. Individul a fost lovit
de un altul, craniul a suferit o mica
fracturatie.
Un craníü grozav.- Colo ma atinge
o bucata de crania rail sharamata, si
lipsin& din el, maxila de jos si alte
piese craniene. Langa el, ea corp al
delictului, este un instrument curios :
o teava de fer, groasa de vre-o 3 cm.
gaurita la mijloc, lungá de vre-o 1 5
cm. si la cap cu plumb, gaurit putin
in mijloc.
Intreb ce este si mi se raspunde cii
acele ramasite de crania apartin unui
nenorocit baträn, care era asa de sârac
in cat nici armä n'a twat cu ce sa-si
cumpere. Intr'o dimineatä, in Cismi-
gia, el si-a begat in gurd teava de fer
de alaturi, pe care o umpluse cu iarba
si a dat foc unui fitil improvisat, pus
prin gaura plumbului.
Descarcatura a fost asa de violenti,
in cat capul nenorocitului a fost star-
mat 111 vre-o i bucäti.
5
Maxila de jos era sdrobitá cu desä-
varsire i cu fire de barba alba zacea
pe la 15-20 metri de load sinistrului.
Corpul ramase pe banca, aproape
decapitat.
Diferite piese.-- De la cranii, in du-
lapul Aims.. trecem la borcane cu
spirt in cari se conserva diferite piese
curioase, taiete sad extrase de la mor-
ti. Iata colo niste main puse intr'un
borcan lung cu spirt. Sunt ale unul
cismar. Le pästeazi spre a se vedea
bataturile si crisparile produse de acea-
sta meserie profesatä in timp indelun- .
gat. Colo é o bucatä de carne a piep-
tului, perforatä de un glont, dincolo
alta Mega de cutit, alta s'aäpuns a de
o sula.
Colo in borcan o inimd despic2 ta.
D'asupra un stlet. E Mima neferici-
tului Hagi Panteli, sinucis acum 6 ani.
In fata ei, simtesti asa de bine ac cen- .
tuata nimicnicimea ta. Bucata ceea de
carne. lividä si crispata, tinea odinioarä
atata viata, atatea sentimente frumoase.
I-a ajuns o lovitnra data int'un mo-
ment de filosofie sincera i adevaratä
asupra chestiel de a trai, i viata s' a
stins pentru tot-d,auna.
Uncle sunt máririle ? Diferentele so-
I
'
ciale ? Ambitiunile ? Certurile ? Pendan-
tismul i gugunánia noastra a came-
nitor ?
In sala muzeului Morgei domneste
o pace si liniste egalá pentru totl.
Si inima despicati a lui Hagi Pan-
telli, ca i manele nodoroase ale cis-
marului, se odihnesc in acelas spirt, in
acelas dulap.
Funli de spanzurati.- E aproape un
duldpior intreg plin cu aceste instru-
mente de sinucidere.
E colo snururile de la draperiele
elegante cu care capita.' Sasa Bla-
remberg pi-a curmat viata, o franghie
facutä nu mai din bucati de pansamen-
t
te cu care un nebun s'a sinucis. E
un model curios de räbdire i starea
de luciditate a nebunului care a fabri-
1 cat o asenenea franghie.
Alaturi e o alta franghie pe care e
agatatd, la partea incolacita Linde a in-
I trat capul, o batista.. Cu ea s'a sinucis
o fata tânärä. Gingäsia femeasca n'a
vrut ca, chiar dupe moarte, gatul ei
alb sa sufere vre-o deterioare din ca-
usa fran.ghief : a pus o batista care sa
indulreasca efectele produse asupra
pielitei. Cu franghiile de spanzurat sim-
paticii Medici ai Morgei dita avut toc-
ma! multa linipto.
E cunoscutá superstitia, prinsa si la
noi, ca o bucaticä de franghie de la
un spanzurat produce multe minuni in-
tr'o caSi. Si, mai cu seami coconele,
ad deranjat de multe ori pe d-nif me-
dici, solicitandu-le un asemenea talis-
man.
'Arme i obiecte.- Trel dulapuri hin-
.gi sunt pline cu pusti pistoale, iata-
gane, cotite, siíbii, maciuci, buzdugane
ou alte instrumente distrugatoare.
Incepe semi armelor prin acele ale
bandei Sdrelea-Maruntelu. E o colectie
de vre-o 4o6o piese. Apoi sunt ar-
i mete lui Licinsky.
, Doua pusti numai, dar cari ahi facut ata-
 6 FOAIA POPULARA

tea inimi sA se cutremure. Apoí.. iar
arme, j iar armer vre-o 5-600 bucA-
ti, diferite pusti, pistoale i cutite.
E o serie de schelete, ineepand de
.la acel al until' copil de 2 luni, .incA
in timpul gestatiune, mic de vre-o io
cm, panä la acela al turcule de care
am vorbit erl, in marina. de peste 2
.; m.
Pe un manechin sunt puse hainele
_nefericitule tanär Nicolescu Doroba-
ntu. Ele sunt pästrate sore a se vedea
efectul tragerei in partea dreaptä cu
mana stang5..
ApoI tablouri rep rezentand di ferite
.
pozitiuni de spanzurat, scene de crime
ca acea din str. Senatului, calea Mo-
silor, etc. ornoratori celebri, j iar
bucAti: care toate te indrumeazä pe ca-
lea unei deceptii asa de amare relativ
la viata.
Laboratoriu1.- Din sala Muzeului
in care rn'arn plimbat malt, trecem in
laboratoriú. E un adevA local chim'ic,
subt toate puntele de edere. Aci se
execued diferite analize a substantelor
toxice, a hainelor pätate de sange saü
nu, a resturilor cadaverice ingropate
si unde se bAnue a fi fost crimA etc.
Tot acolo se prepard scheletele, dife-
ritele piese de pus in spirt, creerii
cari se pästreazA ca in naturA gratie
unui procedei special si alte multe
lucrárl stiintifice.
Impresia.- Visita mea a durat pes-
te o ord.
luí
Am multumit cu .cAldurä insotitoru-
me si amplecat.
Am gindit incä Inuit asupra celor
ee am väzut. Pe langä mandria näscutä
in mine cd i not, romani, dvem ca
Franta, o asa de frumoasä institutie,
atat de instructivil i aducAtoare de
roade medicine i dreptuluí criminal,
apoi m'am edificat i mai mult asupra
nimicnicimei vietei.
Vol, top aceia, cari ridicati de im-
prejuri, tineti asa de neflexibil gruma-
jul ostru, cat bine v'ar face sA tre-
ceti in vizitA pe la Morga orasului. Pur-
gatoriul acesta v'ar mai slAbi cerbicia
5i v'ar face sa cugetati mai multä vreme
apoi ca toff, toti sunteti camera.
TEL.
-4-4111-0-
CA RMEN SYLVA
NU PLANGE!
Západa pomii fringe,
Natura toatii a coprins ;
Un vis de pace s'a intins
Din zilele de cind a ens...
Ea doarme doar... Nu plánge !
In raze se restränge
Portretul el, pe-un mic mormant;
Suride cu surisul sfant,
De fluturi srutat, de vent...
Ea doarme doar... Nu plange !
Nimic nu creste-al me noroc ;
In peptu-mi inima stA 'n loc...
Ea doarme doar... Nu plange I
CA .PAR ASA DE RECE...
ii par asa de rece :
E jalea-am inteles-
CA nu plang nici o datä :
E tristA fui ades.
CA nu mai am dorinte,
Niel visuri nu mai am,
E cii, in tot-d'auna, - acesta asa de frumos i pentru ce nu
Visand rni4 inselam.
$i visul tinerete
Cenuse lasA 'n loc.
Vroiü tot sa mi se fure,
Nu mai doresc noroc.
De fericirea vietei
Ed pot sa, me. lipsesc :
Paharele cliwere
Invät Ca sä golesc.
-
INIMEI MELE
Si cum tu astä-zi nu mal 1)4*,
Nu mai träesti ;
Nu sped, durerea nu sträbati,
In noapte esti ;
De ce 'mal stai in peptul rne
Inimä rea ?
Nu-mi place-a suferi merea,
A blestema.
Ca-al greerilor tiriit
Nu te mai vroiü...
O inimä ed am dorit
Sunand viola,
$i veseld, vulascä met,
Ca un talas,-
O inimä de zeü, s'ascuft
Al hone glas.
Coprinsä de-al. junetei foc,
Vrea0 sä träesc.-
0, nu mai sta rece in loc,
Nu te doresc !
+11111,1-4-
LEON TOLSTOI
BOBUL DE GUI U
Mai multi copil se jucaii pe längl un
sant ; unul dintr'insii zAri un lucru care
semäna cu un bob de semantä ; insä bo-
bul acesta era mare cat un oil de gAind.
Copii isf treceaii din manA in manä
bobul Asta si se uitaii curiosf la el ;
oras, se duse drept la impAratul si
vandu ca curiozitate.
Tarul cheamA indatA pe invAtati ca
sa analizeze lucru acesta i sä spue dacä
e bob de sAmantä sail dacA e, oil.
invatatil se armarA Watt cu lu-
nete, cu microscoape si cit alte u-
nelte, insä cercetärile lor fort zadarnice.
Lucrul acesta fu pus p'o fereastrii.
GAinele cart piguleaú p'acolo nice-
puri sd dea cu pliscul in bob pini
arid il gäurird. Va sa zicA era bob de
sArnantä i usor de cunoscut (bud-a la
mijloc aveao orazdá st awned invatatii
zisera ea este bob de grail.
Impiratul se mirA i porunci inväta-
°I
tilor s studieze pentru ce era bobul
se mai vedeaú alte boabe la fel.
InvAtatil consultarA cärtile, dictiona-
rete, insii nu allaril nimic.
- Sire, ziserA ei taruld, numai ta-
ranii ar putea at1 spue ce fel de sa-
ma* e asta, poate ei si stie de la
strdbunii lor.
In fata impäratului to adus atünci un
tiran foarte bAtran, Para diní, cu o
barbd burgh albA ; umbla in carjii.
Unchiasul lui bobul in mama', insä nu
vedea bine ; il pipii, il cantAri in pal-
md.
- Ce gandestí tu de bobul Asta,
mosule ? intreabd inpäratul pe %Aran.
Ai mai vizut tu in viatA ta ast-fel
de boabe ?
Unchiasul era cam surd, asa ca nu
auzi ce'l intrebase impäratul, insA räs-
punse :
- In viata mea nu am cumpirat ast-
fel de grail i nici n'am vim pe ci-
ne-va semänând.
Graul pe care'l cumpäram ed era
tot-d'auna prea mA runt. Sd intrebi pe
tata. Poate ca.'. el a vizut planta care
da sAmânta asta.
Imparatul cheamä pe tatäl bätranu-
lui.
Unchiasul sosi. Umbla cu o sinaurä
cirje, vedea hied destul de bine, barba
era nume surd ; impäratul ii dete bobu
de .grail ; unchiasul se uitä mult la el.
- Spune'mi la ce e buna sämanta
asta, taicá, si dacd al mat .väzut pe
cine-va semánand ast-fel de sämantä
de cand träesti tu, i daci ai vázut pe
altii recoltand... ii zise impäratul.
- Nu, nicI nu am väzut nici nu am
recoltat vre-odatA ast-fel de, siimanta,
fiindcä in vremurile mele nu se slujea
nimeni cu bunt pisponse bAtranul.
P'atuncl ne hräneam cu painea recol-
telor noastre si clam si celor cari nu
avead. Eü insä nu cunosc ce fel de
bob e Asta. Cu toate-acestea imf aduc
aminte cä am auzit pe tata spuind ca
in vremea lui odatd de mult graul cres-
tea mai bine si da bobul mai mare.
Trebue sA intreball pe tata.
Impdratul trimise sä'I aducit pe uh-
chiasul acela. -
Unchiasul Asta era nalt i voinic ca
un brad. veni IAA carje ochii ii eraü
vii, vorbea foarte bine, si in barbA a-
Vea abia douä-trei fire albe.
ImpAratul if aratd bobul de grail.
BAtranul lui bobul si se 'Lad multi
I

trecu un orn pe langA dansii, vAzu bo- vreme la el.

La sinu' cand te strange bul in mana lor, le dete cate-va cope- - Ce multi vrerne e de cand n'am
Al, brimiiverei dulce foe, ici, lei bobul si fiind-cä se ducea in mai , väzut asa grail ! zise el.

Si duse bobul la gura, rnuscä, gustä
zise :
- Da, este tot soiul äla.
Va sa zicä cunosti ce fel de bob
e asta, taica ? zise imparatul. In ce loc
creste i in ce vrenw ? AI semänat tu,
ai recoltat tu ast-fel de boabe ?
- Pe cand eram ea tartar numal
grail de acesta aveam, din el ne fa-
ceam painea in fie care zi... räspunse
batrânul.
- 11 cuniparai sa il secerai ? in-
treabá iar imparatul.
- In vremurile de demult nu faced
nimeni pácatul ca sä cumpere saú sä
valve painea ? raspunse bätranul zâm-
bind.-Pänä atunci nu "anise nimeni
aur si fie-care avea atata paine cat
voia.
- In ce loc era cainpul tad, batra-
nule, si in ce loc crestea ast-fel de
arad?
- Campul mea, impetrate, era pa-
mantul pe care ni l'a dat Dumnezed
tutulor ca sä'l aram i sal semänäm.
Pe atunci parrizinful nu era numal al u-
nuia : era al tutulor ; fie-care ara pi
semana atâta cat ii trebuia ca sä trä-
iascä i câmpul mea era pamantul pe
care il lucram ea. Nimeni nu zicea :
al met'', al tad, proprietatea mea, pro-
prietatea vecinului. Noi adunam dupe
camp rodul muncii noastre si ne mul-
tumeam cu el.
Impäratul zise :
- Mai spune'rni batranule, pentru
ce e graul asa de mic azi i pentru ce
era asa de frumos alta-data ? Spune-
mi iar pentru ce umblä nepotul tad cu
douä cârje, fiul tä5 cu o more cdrje
pentru ce esti tu inca verde si voi-
nic de si esti asa de batran?
Tu ai trebui sa, fii cel mal präpädit
din toti trei bi tocmai tit esti cel mai
sprinten. Ochii täi sunt lirnpezi, ai din-
tit toff in gura i glasul tá vibreaza
ca si al tinerilor.
Pentru ce esti ast-fel, unchiasule ?
*tit tu ?
- Da, stir', imparate. Azi oameniT
se hränesc ca sa doreasca mai mult de
cat le trebue ; se zulipsesc si se piz-
muesc unu pe altul. ELI am träit cu
frica si cu cinstea lui Dumnezea si nu
am avut de cat ce a fost al mea prin
munca mea, fárá sä mä gandesc vre-o
data sä doresc bunul aproapelui med.
ION S. SPARTALI.
IN JURUL itririNSTITUT
Mica ni se poate arunca o mal mare
vinä, noutt românilor, e c : prea ne
mâncám unit pe alii. Ajimge ea unul
din noT sii se ridice, sa se pue in frun-
tea imeI miecarY oare-care, ca toate ina-
nele earl il strângeati pima atunci sit
se retragii. De ce ? PiMd ea mitt ni-I fi-
rea. Am vrea tot d'auna sa reducem pe
eel cu stoat' 'n eI la nivelul intelectual
mediocritateT noastre; Sil präpädim intr'o
noapte averea celuT care a striins-o cu
muncii si stritdanie ; sa stergem aureola
care incinge fruntea geninlut
*i cand unul Injura, totI ne strängem
in juru-I, tinem isonul intrigantulia, fa-
cern partida calomniatorulut
Aceasta reflectie ni s'a näscut din non
FOAIA POPULARA
când am citit late() modestä gazetà din
Bucureetl --,- care, risum tenatis, a ori-
rut spre a nu face personalitäti-un ar-
ticol Veninos, orris de cine stie ce cent-
curent nenorocos, care In culmea dispe-
rand cit treaba-I merge prost, carat sa
arunce noroi asupra tine! intreprinderY si
inteligente i oneste, ui patriotice si meri-
torie : Institul de WV al d-rului Branzil si
A 1-Oils's., Galen VictorieI 190. Bucu-
resti.
In timpurile de fatil, cand budgetul
statuluT e impovttrat de atätea cheltu-
eh. cand Ministerul InstructieI publice
arunca in fie-care .an nuoY iuuilioauo i
nu poate satisface pe toll parintil carY
vor Sil profiite de gratuitatea iuivâä-
mântiulul, e o fericire pentru stat, o bine-
facere pentru pärintl, -infiintarea de in-
stitute particulare, seldom., demne, in
care invätämitutulr sit se predea, dada nu
maI bine ca la slat. admitem, eel putin
ea la stat.
Parintil eel 'bogatI vor putea plasa a-
- colo pe fill lori car! vor ceda ast-fel lo-
cul. la liceele statuluT,- copiilor sarinant
In aceasta situatitme; e o crime a cle-
yeti contra infiintitreY de institute parti-
culare, si numaI o minte ingusta-ca a
d-lui dr. Istrate, de nefericitfi meinorie
fost ministru de instructie
' poate con-
cepe ideea cii asemenea scolI sunt con-
trare bunultil mers al statulut
$i Liceul Clasic ui Modern" e una
din scale particulare superioare, care
poate fi comparata err un been internat
model.
Din serisoarea de mal jos, care ex-
tragem pasagit --prim] care savantil direc-
torl raspundea5 note! rautacioase a .ano-
aimulul director de liceu particulair po-
pulat de soared doara - se vede lamu-
ail. in trase generale, mersul Institutulut
De alt-fel, ceea ce directoril institutu-
lul nil o zic -in modestia lor-dar ceea.
ce comp letarn nol, e cd la acel instant
model, pe Janet elevil cu plata, sunt eke-
va zecidi de copil meritost baeti de
Oran!, pe care directoriT II tin absolut
lard nicT o platii, de dragul doar de a'kei
servi neamul.
Si chid cifrele vorbese ark:And popu-
latia enorma a institutulta, colosul nu-
mar de ecolarl intent" neranitteI nicT
I unul repetent, iii cazul acesta cleveti-
rea poate &lima : cAnil tetra, caravana
trece.
ET, ce vretl, trebuia putina vorbä din
partea vre-untfi patron de pensionat pa-
raponisit : acum e inceputul inscrierilor
si door vor furs luI Branza i Arghirescu
ceva elevi.
Doar dupe eke ni se spune de eel
din anturajul pensiontilut viii prea tar-
din : aproape nicI nu mal e loc in pen-
sion, asa ea ar face anonimiT surugil,
un Orient serviciti d-lor Branza i Arghi-
rescu, dacii le-ar da adresa institutuluT
lor, ea At le trimita prisosul elevilo ce
napiidesc la inscrierile in pension.
In asa fel. dandu-le ciolanul de ros,
vor ii distrat! de la ocupatia uiâtil ce
si-an luat7o.
Nol reproducem cu placere pasagil din
scrisoarea ce s'a adresat de dd. Branza
si Arghirescu. directorultif ziarului Remit-
nia fund, ea completare a celor mal
,
sue -Trise de not
PEST. A. Lozzi.
7
* * *
Iata .scrisoarea.
Domnule Director.
La intearcerea noastrii in Capitalä a, MIMI
. on surprindere cii in Rominia Junil de zi-
lele trecute s'ad strecurat niste articole a
citron intentie de santaj se traduce iirin tit
lurile: Un ricer) scandal" Esploare de mi-
4 nor!" in care un anonim publica atirmAri ca-
lomnioase relative la liceul Clasic si Real
I de sub directfunea noastrii. ,
In interesul adevrului, pe lingit acestp
rinduri pe care vä rugrim a le publica in o-
noratul, d-v. ziare. ve adrestim i o situatilina
scolar a Licetilin nostru, din care yeti ve-
dea cii funetionitin asezati pe o intreagil Or-
ganizatie, reglementatii si aprobatti de auto-
ritatea supermarti scolarä.
, De sigur cii, in spirtul d-v. de dreptate.
i yeti recunoaste eh atunci chid intr'o coalií
-
particulará reusesc la examenele generalo
peste 300 (treI sute) elevi direct promovati
in Iunie. acea scoaltI merità toatii increde-
rea publicula Si ve rtigtim lust! in Consi-
deratiune eh aceSte examene sa Meta. nu
de profrsoriI scealeI, ci de ministerul ins-
; tructiunei publice," care a hine-N oit a numi,
pentru scoala noastrii, delta comisiunl presi-
date de d-aii profesor! universitari dr. On-
ciu, fost inspector al inviltämintrilui pri vat
si M. Vliidesbu, membru in consiliul patina
; nent al instrnctinnei, persoane despre cart
1 credem, recunoastetf, ori cit de riguros ar
fi in aprecieri onoratul d-v. ziar. cri ad fost
iii mäsura si ail stint sit pue si in hicriirile
comisiunelor ce ali presidat cinsten si dem-
nitatea de care nu se despart Diet o (laud.
In prospect yeti' veilea si profesori! univer-
sitar! si secnndari earl ad format aceste en-
rnisiuni si suntem convinsi eit tocmai Ro-
minia Juna" nu va pune ia indoiala canticle-
rut impartial si drew. cu care sunt cunoscutf.
In afará de aceasta. controlul autoritatil
superioare asupra exainenelor din Lillie tre-
'Cut, la noi in scoalii. a Cost desvirsit de
insusi d. dr. C. Istimi, atunci ministru al in-
snuctitind publice. care, insotit de d. ins-
pector general Pangrati, ne-a Men!, excepti-
onala onoare de a vizita scoala. D-niile lor.
pe Hugh incpectiunea amiinuntita a intregu-
Iui Institut, ali asistat in toate claselele la
examine si aniline: La d-nii Tigara-Simurcas.
Onciul, Girbea, Dragomil.eacti, Litica. Poni-
piliü Eliad i Evolceanu i ar fi putut pune
cakit imediat orl-eartd iregularittiti ar fi ob-
servat.
Cei ce sal cum, en actuala organisare a
invatárnintulul privat, nici tin act didactic nu
poste fi facia fare autorisarea preabilit a
ministerulul, isi vor da imediat socoteala ca
inscrierile, corigentele, promotiunile, departe
de a fi dovada scandalului, constituesc pro-
ba progresultif realisat de scoala noastra.
; MinisteruLi n adevär, a autorisat prealabil 52
, de elerf sii dea examen in regula si dupä
normale- stabilite de autoritate superimii
scolartl.
Dar ividia impiedicil pe calomniatoril nos-
tril sii vadil tocmai in acest progres pe earl
luting noi 1-am realisat pirghia i unilocul
organisatiei didactice si administradive a.
aror resultate le publiciim in prospectul.
I
Gh. A rgh ¡MSc')
Dr. M. Brindza
'
^-,ISIZSBCP!,3
PENSIONATUL DE BAETI
P. ARSENESCU
82 - BULEVARDUL CAROL -82
:
-=-
Primeste elevI liceali,- comerciali
primari. Meditatimd speciale ; - 500
lei anul -caleulat de la
"4= data inserieret.
.
 8 FOAIA POPULARA

111411111111111111041111111111111M11111111111411011111111=111,0041ONINNIO411111111111

I
a
rim! Clasic 0
9
Real de Bieti I
In i .f,fi . ''f 1111'

190 CALEA VICTORIEI190

>?¡\
I . G. Arghirescu . .
1
0
Directori 1
.

pr. Marcel Brandzi

UN TiNER .

i
.
absolvent a 4 clase gim-
naziale, doreste a da o I Internat - Semi.internat - Externat . Cursuri
meditatiune de clasele e dupà progragiluI Statului - Certi-
primare sad de primele ficate equivalente .

clase de Hoed. cu ole qcidelor .

Pentru informatii a se
adresa Administratiunei
1 publice . 1
Foaia Populara", subt .

initialele C. D. PROSPECTE LA CERERE

ammo IIVAMMINEDlit4313FtWOO1111111111=olt
0411.1.110001keliffaiti
I ,ira**4*.4*.i.,'444431
tspriiV
tz
-1 9 lit TIPOGRAFIA ZIARULUI ir,t
or;
lit Fóia PoplarS" lit
x litfondatä in anui 1899
14,(
Iv: 31a-CILI DMA INABINHOPC 1*
1111111111111M111111111111111111111111M
1E-: 0 litere din cele
*
mat renumite fabric).
.......
i4 %t
4. l:
MODE, CREME, COROANE
Doamna
50,ir_
*' Exectici:
Col.." Tot felul de 'atria de lux
a4 *t
w

Irs TESE DE LICENTA SI DOCTORAT "S'a

E. BESLEGEANU
1,
* -7- Reviste si ziare. Cartf de visitä.
**
Näscutà BR1OL 4- 4, r °XX
BUCURESCT. 65 CALEA VICTORIET, 65 la Bilete de logodne si cumuli
At, Cametuakati, ETC. 11
554r IM
Hotel Menu, (vis-à-vis de Efiiscopie)
Are onóre de a informa pe onor.
*4. r PRETURI RHINE. irk
clienteln en, s'a reintors din Paris *
4r
r , INGRIJIRE IN TIPAR
untie a visitat cele maY principale onda, ISSO
5.r ,..III. ACADEMIEJ 3 7, CAL. VICTURII 74 ,t
It*
.

case de mode, si de unde a ados, + BUCURETI 4-

diferite mode
seson. T6.117,77:70T:, 4,1g%44,44k4,..4,',4UMWWU4:-.W.Wk$1,t
Primeste orT-ce reparatiuni de - A.*A.AAAA.*.*A.#1.!
paldritcu preturi moderate. 0411111EIMO41111111110,3113111113DO41111111111101/
Expediazd in provincie, dupd
comande telegrafice, pálari1, co-
roane de florl si flon artificiale
F".
cu preturi moderate. 6TELEFetra)
dfrado9 "IMM-A7,7,7::S, 7
, Ern& Kaminski 1
7TAITZIMP
4,, tali -1111GIIRESt1
!NMI ' O SPECIALÁ DIN SPITALUL DIN
ILONDRA iN BOALE DE FEME tI COPII
114311111111103111111111111.41111111111340110

Arad de onor. Consiliti medical superior I E. I. RESEL

BUCURERTI - STR. CAROL No. 14 -
. Da consultatiuni pentru boalele de 1
o pentru atilt
femei obinuite cat si secrete si
boalele de copii, Lunen. Vinerea
- MEDALIA DE AUR -
MIRE DEPOL DE HASINI DE CUSH SI VELOCIPEDE

Mafini de Tricolcd, Seris, Botonier, Cu-

si pumice,. de la 12 la 2.
192 - CALEA MOVLOR 192 -
VINUL COPHLOR leregrie, Minot, Corral, Cart Brant etc.
Aparate de Inseriat efecte militare
1
1

- Casele bisericei War" -

'11641111511110411111111MOOMMIll
DE CHR. ALESSANDRICT
- --
Etatea cea mai frageda a copillor 'i I Atelier cu motor. - Se primeste o T-ce tel de
objecte precum : MounT, Blciclete, etc., pen-
tru reparat, reconstruit, Niohelat, ArAmit,
113InLIoGyeAvII
face a se imbolnavi_ usor, spre a pre- Ernallat, cu cuptor sistematic si orT-ce lu-
de subt tiparun elegant volum
A soars,'
intlimpina Malachite, se recomanda a- crare data la strung - Sibil se nicheleazä cu de nuvele si schite, cu suggestivul tillo
cest vin, tutulor eJpidor, de la etatea
de la etalea de (-1 hint in stis; t-kjutil, la
buna des roltare a corpuleI, intaresce
preuri reduso. - Tot aci se primeste plisse-So-
leil. evantal, govrat f Mat colff.
VINZARE IN RATE L§}
.

rir NTIA.TA
dsele si dil putere muschilor. in care colaboratoral nostril cunoscut, d.
V. Gh. Gherasimescu at da la . lumina a
FERITI-VE de IMITATORT si FALSIFICATORT mare parte din scrierile sale.
De ednzare, en detail. La tote far- Cum volumul nu costa de cat I lea, 50
maniile, si Magazinurile de
Colo n i a le.
Drogue si STELIAN IONESCU coprinziind aproape 100 pagini, el este la
indemiina tuturor iubitorilor de literatura.
In Iocalitatile uncle nu se geisesce Inginer, Expert i Hotarnic inscris trib. Ilfov
cereti direct la A lesandrill. Bucurésci,
Strada Loraine" 1.9 si se expediaza Sir. MUNI 31, Delana Palatal Justitiet 1 A ap hrut :
atilt in ilueureci la dominant eat si Se insärcineazet cu ridicetri de pia- ,

0 in loam tarn.
I*US PRTUL UNUT FLACON 3 LEI At.
nuri, parceletri, hoteirnieii, expertise,
mésureitorl, verificeiri, puneri in po-
DRAG:CITE"
DM- La o cantitate mai mare se sesii, etc.
I face rabat. Versuri iIi prOSei de P. M. 1lad.-1114,eunqa
101111111111004191111EMOMEMENDOWO PRETUL 1 LEt
1

Tipografia ziarului FOAIA POPULARA Bucure0 Strada Academia', 37.