LOCUINTA IN ROMANIA

de Prof. C. SFINTESCU

1. N evoia itudiiIor de ansamblu. locuintei, au lucrat convergent /;Ii eontinuu, con-

~tient de solutij l;li rezultate, de nevoi ~i du posibili-
«Institutul Urbrunistic», prin revista sa «Urbanis- tiiti.
mul», a Iuat initiativa cercetarilor l;li publicarei re- In aoele tan s'a intele.s in adevarata lui valoare
zult..atelor arcelor cercetari, referitoare la tot ceeaee <,urbanismul» ea mijlocul cel mai signr pentru a
utinge stal'ecl locuintei l;li productiei de Iocuinte in realiza locuinta proprie popol'Ului, iar nu ea un
Iiomania, in deosebi productia de locuinte populaTe. scop, mai mult sau mai putin martul'isit sau euno-
Toata miinea pentru viata materiala a unui pupor scut adica de a face planuri frumo s trasate l;li co-
se rezuma ia urmatoarele scopuri: hrana, imbradi- lorate, geneza de cheltueli, de cele mai multe ori
minte, adapost. Numai munoa acumulata pcntrn du di&pl'opol'tionate fata de foloase, dar care lasa
ba11.direa aaap(lstului ramane l;li gene;:ai l ilor vii- neatinsa oontitatea l;li mai ales calitatca locuintelor
t.oare, formbUza capita-luI material, care contribuie populare.
Numai progresul In locuint<'t populara va realiza
eel mai m'..l..it Ia civilizare..'l. poporului, care ll:;mreaza
in mod pennanent viata lui, care formea;.r.,[ indi- ~i la noi adevaratul urbanism, ne va scapa de ve~­
lCle de progre's al unei tari. niea preocupare a «£atadei», l;li ne va desehide ochii
Tjn pop.)r coDsidera pe altul, mai ales, dUPc""l folul1a ceeaee se petrece «in interior».
cum locue9Le. Dar chiar locuitol'ii unui tlDUt din Numai creatiunile in massa a locuintelur pOpll-
aceia~ tara privooc :pe oei din alt· til.nut, tot dupa
lare va aduce de front urbanismul ell locuinta. va
impresia co Ie fac casele in care aceia traesc feri ca urbanismul sa fie obhgat a so:; i totde..'tuna
mai tarziu, ca sa ill'caga ce maipoate Ii reparat, in
Loeuinta pregatCl;lte viitol'ul fizic l;li psihic al
<lnui popor, demnitatea lui. urma locuintelor nerationale ~i de mizerie, pe care
llltamplarea l;li ignoranta le-a risipit fara vre-un fir
'rarile cele mai inaintate au dat cell. lIla i mare conducator.
importanta caminului poporului. Aoest caITlin este, , Dar, ca l;li in accle tari cari nesunt de pild~i, pen-
treb'licsa fie, temelia pc care se ridica 0 natiulle. b'u a putea ataca cu folos 0 astfel de problema, nu
Orice alt efOlI't al unci natiuni oste zadarnic daci'i tl'ebuie sa ne multumim cu bunavointa eatorva per-
uu Be va pregati masselor ei adapostul, carE sa-i
soane, eu incercari sporadice, pripite l;li fara studii
pastreze sanatatea, sa 0 lege: suflctel;lte l;li materia-
ale conoucatorilor efemeri ee trec pe la un depa.rta-
licel;lte de loeul unde trael;lte.
ment in care se impart contl'ibutiile de munca ale
In intrecel'ea popoarelor pc cailc civiiizatiei l;li natiunei, trebue sa mobilizam coru;;tiinta tuturor
progresulUl, mai ales in urma razboiutui mondial , celor ce inteleg ~i se pricep sa faca ceva prin
celemaiimpresionanterealizariaufostfacute.de forte unite, cu 0 directie unica l;li eu un program de
tari1e oocidentale, in directia locuintei populare: convingere statomie, sa trecem la lucru. Altfel, yom
Anglia, Olanda l;li Germania, Belgia l;li Franta, lta~ mai face ce am facut pana aeum :... incercciri, o~o­
lia l;li America,' stau in fruntea realizarilor. seata, eompromitere.
Fiecaretarii a lucrat dupa conceptia ei, fat(t de Inceputul unui astfel de efort il formeaza studiul
trecutul l;li in raport cu viitornl structurei sociale ; LLllsamblului ehestiunilor in legatura eu locuint;.:L
fiecare tc'U'a a produs locuinte populare, dUp~t mij- din tara noastra ; il formeaza oolaborarea tllturor
loacele de care a di,s pus) dupa puterea ei de organi- eelor chemati, la intocmirea eatechismului locuintei
zare, dupa simtimantul ce a avut pentru viitorul romanel;lti.
locuitorUor ei. A,proapc toatc acestc tari, Insti, au Facem deci apel la top. eei ee cred ea au ceVa de
studiat amanuntit aceasta pennanenU'i prublema a spus, . documentat, la top. eei ee se simt datori a COll-

'"
 150 tJRBANlSMut
tribui la implinirea acestei ob:iga!ii na!ionale. Sa (1921) un altul, sub titlul : «Gaminul Muneitorului».
sacrifice cat de putin timp l;li energie, l;li sa lunJi. D. Ing. St. Mihaescu a publicat eu ,t itlul «Proble-
neze un colt din acest eomplicat labirmt, C ,) este me economiee $i sociale» reproducerea unui artieoJ
problema locuintei dintr'o tara. al sau din 1922 : «Problema loeuintelor», ,~i altul din
«Biuroul International al Muncei» dela Geneva, 1923 : «Pretul cladinlor inainte $i dupa razboi», ~i
a intreprins in ultimii ani 0 ancheta a~)Upra situa- altele ca: «lneurajarea eonstructiilor»; ori «Soli-
tiei ~i productiei de locuinte populare in diferi1 e ditatea cladirilor».
tari, ~i a pUbl1cat rezultatele intr'un important vo- D. Arh. I. D. Enescu a publicat :;;i dansul ase-
lum. Romania lipse~te cu totul din acea publicatie rnenea studii, preeum: «Problema locuinf.ei - Ca-
internationala, de~i Tcprewntantii sai nu lipsesc uze - Efe-cte - Solutii» (1920) :;;i «Griza de loeu-
dela Geneva. Imi reamintese ca, pe Ia 1923-1924 inte» (1924). ·
chiar am trimis acelui biurou, ~a eererea d-lui k..,'to-- lng. St. N. Mirea, ocupandu-se in 1919 in re-
cleer', cate-va date asupra locuintei in Romania. ~n vista «Cercul Technic» eu «Problema edilitiitii sa-
~tim ce sle va fi intamplat acolo dela 192;') pani'i la [r'$ti», a examinat pe scurt ~i chestia locuintelor
1931 ! tip; iar d. Ing. T. Galea, in aeeia:;; revist~l, la 1927,
Lucrarea de ansamblu, e:;;ita din 0 colabor aro com- a reluat examinarea subi'e ctului: «Criza de locuinte
,p etenta, va umple deci :;;i un gol in documen taroa ~i in Romania».
actiun'ea: internationala, de care nu putem, nu tn>- D. G. Mladenatz, in «lnaependenta Economica»,
buje sa ramanem izolati, daca vroim sa n e numim in anii 1919 ~i 1920, a examinat ~i d-sa aceia:;; pro-
europem. blema din punct de vedere financial' ~i mai ales
chestiunea initiativei in productia de locuintc.
2. Lucdlri anterioare.
Nu uitam sa eitam :;;i lucrarea documelltata a
Publicatii anterioare ~i demne de bata COllSHle- d ·lui A. Nasta, publicata in «Arhiva pentru $tiinta
ratia au mai aparut, relative :;;i la loeuinta din tara $i Reforma Sociala (1920) eu titlul: «Gontributiuni
noastra, mai putine inainte de razboi, ruai multe la eunoa$terea gospodariei sateanulu1 roman» cum
in primii ani dupa pacea mondiaUL Din nenoroeire, ~i unele lucrari ale d-lui Arh. F. Strinc'ulesetl in
cei' cari au fos1chemati a t'ealiza, nu au dat impoI" revista «Caminul».
tallta acelor lucrari, :;;i astfel samanta cazand pe te- Tnainte de a incheia aceastll in~irare bibliografica
Tell steril nu a dat roadele a:;;teptate de atatia cari mal mentlOnam unele articole publicate de autorul
. pornisera cu energie ~i entusiasm la luern, la lupta acestor randuri 1'e Ia 1924 :;;i 1925 in «Monitorul U-
consolidarii tar~i, dupa ce luptasera la sporirea ei. niunei Ora:;;elor», pionier al revistei «Urbani-smul»,
Dintre cele mai eunoscute, voi ream inti lucrarea sub titlul «Aetivitatea eonstructiva a ora$elor noas-
d-lui Leonida Coleseu «Statistica cladirilor ~i locu· tre in ultimii ani» :;;i «Politiea funeiara a comu-
intelor in Romania», rezultat neterminat al reoon- nelor $i influenta ei asupra problemei loeuintclor
samantului eondus de d-sa la 1912 in vechiul regat. (1925); iar mai tarziu, «Organizarea finaneiara
Aceasta publicatie a servit la mai multe studii detai- pentru productia de loeuinte muneitOl'e$tl, in Bueu-
late; pr,e cum studiul d-Iui Arh. Duiliu Marcu : «Sta, r-e$ti (1928); «Problema locuintelor in Romania '~n
tull;li eriza loeuintelor», publioot in «Arhiva pentru raport eu programul ehestiunilor dezbatute in
::;;tiinta :;;i Reforma Sociala» (1921); aoele al d-lui Gongresul International Urbanistic din Paris»
lng. Em. Prager: «Problema locuintelor» .publicat ("1828) ; in fine «Desfiintarea locuintelor de mizer-u.·
in aoel~ loc, tot in 1921, etc. din Romania (1931).
Apoi earacteris tica e bro~ura d -lui Dr. I. Costine- Dintre ultimele publicatii asupra locuiu1et, cWim
3C'H, publicata in 1913: »Contributiune la chestiu- remarcabila conferinta ad-lui lng. Mihd ese~£: «Be
nea locuintei» ilustrata cu vederl fotografice :;;i pIa- construe$te prea mult?» (Progr,e sul Social - 1933);
nuri de locuinte eftine, lucrare aparuta dupa ee d. cum :;;i recentul articol «Urbanismul $i loeuinta»
A. Ioaehimeseu publicase artieolul «Locuinte ef- al d-lui G. Sfintescu, aparut tot in «Progresul So-
tin;:;» In Buletinul Soc. Politechnice (191::!). ciah (1933) .
.Autorulaoestor randuri a publicat in 1920, in Desigur ea toate aceste studii nu au urmarit un
«BuletinuJ Soc. Politechnice», un studiu intitulat plan unitar, :;;i ea lllulte din rue se suprapun, i:;;i re-
.. Chestiwnea loeuintelor in Romania Mare,) publi- produc datele, ideile :;;i la:sa multe chestiuni, .strans
eat ~ii. ' de d. H.8ellier in cunoseuta sa luerm'e, cn legate de locuinta, eu totul neluminate; acestea a-
caracter international, »La crise du logement» ; a· far!:; de dificultatea, pentru eei ce voesc a eunoa~te
poi a mai publicat ~n «Buletinul Asociatiei Gene- in detaliu chestiunea, de a gasi toate aceste publica-
rale a Inginerilor din Romania» (1921) un al t stu- tii :;;i a Ie cerceta. Prin urmare, sistematizarca $i
:liu cu titlul «N evoi §i posibilitati a ,i ndustrici de complectare materialului de acest gen reprezinro
cliidiri din Bue·ure$ti», iar in revista E-u(~rgia nevoi ssmtite 118. noi, ~i trebuesc implinite.
 LOCUINTE IN ROMANIA
====================~~======
3. Programul de lucru.
:B'adi a avea pretentiunea sa epuizam subiectul,
sau de a indica cea mai bun a clasare, dam mai jos
capitolele, care, credem noi, ar trebui sa fie dez-
voltate in 0 lucrare de analiza a pro'blemei locuintei
in Romania.
Colaboratorii no~tri poate ca vor schimba ~i chiar
adaoga noi capitole, in vederea perfectionarei pro-
gramu1ui nostru.
lata titiurile chestiunilor, care ne par cele mai in-
teresante:
j. Statistica ~i ,s tarea igienica a locumtelor din
Romania.
2. 'ferenul ~i 10cThinta in ora~ele Romaniei.
3. 'rerenul ~i locuinta in satele Romaniei.
4. Capitalul, creditul ~i constructia de locuinte
in Romania (initiativa statului, societatilor, indi-
vizilor).
. f,. IJegisIatia in raport eu productia ~i igiena 10-
cuintelor in Romania.
6. Organizarea industriilor ~i transporturilor pen-
iru productia dl3 locuinte in Romania. '
7. Arhitectura ~i arta aecorativa a locuintelor
urbane ~i rurale din Romania.
8. Administratiile comunale ~i organizarea. locu-
intei in Romania (politica, financiara, economica l;Ii
regulamente).
~. Productia de locuinte din initiativa Statu1ui in
Romania.
10. Productia de locuinte prin actiunea societa-
til or din Romania.
11. Cooperatia l;Ii constructia de Iocuinte populare
in Romania.
12. Transformarile urbani,stice ~i etnice a oral;lelo)"
Romaniei, prin organizar,ea productiei locuintelor.
13. Locuintele familiale ~i colective sub diEerite
aspecte in Romania.
14. Statiunile climaterice l;Ii balneare din Homa-
uia l;Ii Iocuintele.
15. Instalatiile sanitare, (apa, canal, incalzit, ven-
tilat, etc.) interioare locuintelor ~i progresele rea-
lizate in Romania.
]6. Asanarea locuintelor insalubre in Romania.
17. Fiscalitatea ~i locuinta in Romania (incura-
j~hi, impozite, taxe).
18. Locuinta in conceptia urbanistica (igiena, e-
conomie, circulatie, estetica).
Ne vom stradui ca 1a publicarea unor astfel de
contributiuni in revista «UrbaniBmul» sa pastrl'im
o ordine logica; dar aceasta va depinde mai ales
de colaboratorii no~tri. Nu vor liJpsi iilustratiile, care
sa lamureasca tuturora ereatiunile romanel;lti.
151
4. Ce a~teptam dela program '(
N u ne facem iluzia ca program l:nseamna l;Ii rea
lizare. Suntem insa eonvin~i ca, pentru oamenii de
actiune, un program este totdeauna un imbold, 0
linie de conduit a ; ~i pentru multi, un exemplu.
Sa speram ca un astfel de program ne va da
tl.lturora documentarea necesara, unitatea de vederi
t;i continuitatea in creatiune, care sa ne salveze de
falsele solutiuni sociale, ~i, intr'un eadru mai re8-
trans, de pseudo-urbanism.
Tin sa multumesc de pe acum, eu toah:' caldum,
tuturor ce10r ce cu mUllca lor dezinteresata contri-
buie. prin aceste coloane, la izbandirea ~i la noi a cii-
't.'l't'l'lului national.
RESUME
L'HABITATION EN ROUMANIE
par Ie Prof. C. SFINTESC:U
Grace it la revue «Urbanismuh qui en a pris l'ini-
tiative, on commence a examiner les publications
touchant de pres l'habitation, et plus specialement
l'habitation populaire en Roumanie, d'apres un pro-
gramme d'ensemble.
L'habitation prepare l'avenir d'un peupae et les
pays civilises, depuis la guerre mondiale surtout,
ont cherche a se surpasser dans la production d'ha-
bitationR hygieniques populaires, en traitant cette
question comme un probleme permanent.
L'urbanisme est un moyen et non un but, afin
d'arriver it la creation de l'habitation ideale en mas!:'!>
pour Ie peuple et it la supp:vession des taudi:s.
Pour arriver it cet urbanisme et pour pouvoir
rlOUS debarrasser du pseudo-urbanisme nous de-
vons en appeler it tous les connaisseurs en matiure
d'habitation.
La revue «Urbanismuh a lance eet appel.
M. Sfintescu nous cite plus loin les, publications
les plus importantes, qui ont ete faites en Rouma-
nie depuis 1922, en ce qui concerne l'habitation; il
pense que certaines d'entre e11es, quoique disparates
et parfoLS meme incompletos doivent etre coordon-
nees par de nouveaux travaux d'apres un program-
me un ita ire que l'auteur annonce en 18 paragraphes
prmClpaux.
Le programme de travail s'attache au probl(~me
de l'habitatioll en Roumanie sous toutes ses faces:
sociale, hygienique, economique, fonciere, legisla-
tive, industrielle, esthetique, administrative et meme
fiscale.
L'auteur termine par un resume de ce qu'il attend
de l'application de ce programme: stimulation au
travail, continuite, unite et documentation.
 ASPECTELE LOCUINTEI FAMILIALE $1 LOCUINTEI COLECTIVE
IN ROMANIA
de Arh. I. D. ENESCU

NiP1ic mai mult, decat locuinta, nu oglinil.l'~re Cas a 1araneasca.

strllctUTll l'>ocia13 a unei tari ~i speeifieul sufletesc
al unui popor. . Ca<;a tara,n e.'l sea, adiea loeuinta marei majoritilti
Locuinta III Romania, ca de altfel in toaie Virile a populaiiei t;arii, caci taranii represinta trei sfer-
~i In toate popoarele, poarUi peeetia acestui speci- turi din mas ~a ~oeiala a Romaniei, este casa sau 10-
fic, urmand fiji adaptandu-se, cum este ~i firesc, evo- Guinta latnil1:alii.
lutiei sociale <1 natiunei. Mai modesta sau mai chipe$u, dupa mijloacele ma-
Popor in marea lui majoritate de ag1'icultori, ro- teriale ale £amiliei, casa tiiraneascii. cuprinde, dela 0
manii sunt, prin traditie fiji prin firea lor, individua- camera cu sala, pana la mai multe camere, dlSPUS6
Ii~ti. Romania este ~i rama,ne 0 tara, eminamentp i1'G--
dividualisUi; chiar daca, din nefericire, s'a1' trans-
forma oin eminamente agricola in eminamentr po-
litica.
Colectivismul, fiji cu atilt mai putin comunismul,
nu se impaca eu firea, hoUirit individualista, a ro-
manului.
Cbiar in epoca diI1aintea rasboiului, de mare pro-
prietate agricoHi, . sub regjmul claca~ilor, canel ma-
rile mo~ii boiere:;;ti erau muncite in comun, viat;a
noastr~ rnraiii nu cunoa~te Iocuint;a colectiviL
o portiune, mai mare sau mai mica din mo~i e,
era cedata de proprietar $i afeetata Iocuintelor cUi-
cafijilor, cari formau satul sau satele, in cari fi0ca1'e
familie i~i avea locuinta proprie, cu portiunea de
teren aferenta, bine delimitata $i bine separata de
Fig. 1. Casa taraneasca din Maramure~ .
celeblte. . ,
Co1ectivismnl de munca, impus de proprietaT, i~i mai totdeanna de front, ou fata Ii rasarit, apus sau
avea corectivnl ,Bunetesc in locuinta modesta, in sud, $i precedata de 0 prispa, de cele mai multe t?ri
care familia claca$ului simtea nevoia de a fi 8ta-
acoperita, pe toata lungimea fatadei. (Fig. 1 repre-
pana nestingberita.
zinta 0 casa din ~araD1ure$). .
Atilt de puternic este acest individualism, In tara- Aceasta priRpa, pe langii funetiunea ei practica,
nul nostrn, incat el nu concepe 0 noua familie, fara lndepline$te $i pe 8;ceia ele a da 0 infiiti$are cat inai
sa fie precedatii de 0 noua locuinta. Taranii nO$tri agreahila casei. Preocuparea estetica este inca una
nU-$i CMatoresc cop ii, pana ce in prenlabil, nu Ie-a elin car:1cteriRtieehi firei t aranului nostru. StiUpii
conf:1trllit 0 casa. 0 casa nona, pentru ei, nu este nu- pl'ispri, cosoroabele, parapetul, sunt lucrate totdea
mai (I formula, prin care se intelege 0 noua familie, una eu mult gust ~i eu multa grije pentru satisfacc-
ce in fiinta prin actul casatoriei, ci $i 0 locuinta l'ea oehiului. (Fig. 2 reprezinta stUlpii seulp+a'ti ai u-
noua, pentru pereehea casatoriUi. nci prispe din tinutul O~ului).
 ASPECTELE LOCUINTEI F AMILIALE
=========================
o aWi earaderistiea a ]oeuintei tarane~ti, eare
tine t.ot de individualismul taranului nostru, este ea
nu seamana ell infati~are, una eu alta. Fiecare easa
aduro 0 nota personala, in ansamblul grupului de
loeuiu te, al unui sat. Familia, eare 0 loeuie~te, tine
ca Jocuinta e1 sa nu semene eu alta; ~i me~terii no~­
tri, tinanc1 seama de aeest sentiment, sunt obligati
........ (-" -~--,-~
.J
Fug. 2. Prispa eu stiilpi seullptatl din tinutUil Oa§ului.
sa faea eforturi de imaginatie. Eforturi eari im ies
ins a., n1ciodata, din eadrul hunului .simt ~i aJ. mo-
destiei, fiindra taranul nu le-ar primi. El al' spune
numai docat ca: nu $ade bine . .
Satele noastre, oricat de modeste, nu se prezinta
eu aeoa mODotona infati~are ,de uniformitate a ca-
selor, eu care se prezinta multe din sateJo altot' po-
poare. Varietatea, ea forma, manme ~i detalii de-
oorative a caselor, fae din satele romane~ti, prive-
li~ti din eele mai pitore~ti, ehiar :jand eelelalte ee-
Fig. 3. Casa taraneasea din norduJ Transi>lvaniei.
153
rinti ale urbanismului nti sunt, pe deplin, satif:fa-
cute. (Fig. 3 reprezinta 0 easa taraneasoa din nor-
dul Transilvaniei).
Cei mai instilriti dillire agrlCultorii romani, ca ~i
marii proprietari, boerii, sunt eel putin tot a~a de '
indi"iduali~ti cn ~i taranii. Con~tienti de rolul ~i pu-
terra lor, in viata politiea, economiea ~i soeiala a
tarii, ace~tia nu inteleg sa imparta nimic, eu nimeni.,
~i mai ales easel.. Casa mieului, mijloeiului ~i mare-
lui proprictar este easa familiei ~i numai a familiei.
Ospita,1itaip,a Jarga ~i proverbiala a romanului,
cOD"titue 0 ':latisfactie a sa sufleteasea, care n'arc ni-
mie ('omun en notiunc[l de coleetivitate. El vrea sa
aiba Batisfaetia, iar nu obligatia, de a te primi, 'sub
acel'l$ (lCoperi$, ca oaspete.
Casa proprietarului agTicol.
Cnsa proprietarului agrieol, sau a agricultorului
insHlrit, (lste, de obicei, mai inalta decat Cc'tsele tara-
ne~ti. Lncuinta, sau camerile afectate locuintei, [',unt
ridi('at~ dela sol, cu eeva mai mult decilt 0 statura
de om. Obi~nuit eu doua caturi; demi parter ~j un
Fig. i. Casa olt~neasca.
etaj, Cnsele aces,t ea au partea de jos rezervata gos-
podariei: .depozit, ci'imara, etc.; iar partea dl' sus a
loeuin ~ei propriu zisa, care euprinde eamerile de
stapan ~i de mosafiri. (Fig. 4 reprezinta 0 casa oltc-
neasca).
Camerile Runt grupate in jurul unei piese cen-
trale; iar pE' una din fatadele easei, eea mai hine
oripntata ~i eea care ofera 0 priveli~te mai fru-
moasa, se g<lsp~te pridvorul sau ceardaeul; un fel de
tera~a acoperita, de pe care ochiul stapanului' poate
cupl'inl"1e' eu privirea, totalitatea, sau 0 buna parte,
din Intindcrea ~i activitatea pe mo~ie.
In aceasta terasa, sau alaturat ei, se gase:;;te scara
de suit ~i scoborit. Uneori ~i 'Pe lCelelalte fatade S{'
ga3esc ua1coane sau terase mai miei.
154 UR B ANISMUL

Cam, servind de locuinta, descrisa mai sus, con- Si casa de la o'rar;;, a marelui plI'oprietar, nu putea
stituie corpul ,principal. In jUJI'ul ei se gas esc, de Ii deeat 0 reproducere, mai luxoasa, a easei de 1a
obicei, toate dadirile anexe, trebuitoare unei gospo- mor;;ie. Toate casele boierer;;ti dela orar;;e sunt case fa-
darii agricole: grajduri, remize, locuinta de perso- mirliale, cu camerile de locuit in catul de flU:;, eu te-
nal, etc. - rase, balooane, pridvoruTi, ceardacuri, cu caracte-
Tot. acest grup de cladiri este Imbditir;;at, dintr'o 1'istioo u~e a pivnitei, au ehi~e.rului, in fatada, sub
parte, ,s au din mai multe, de 0 gradina sau parc. pridvo.r ; r;;i eu parcul sau gdLdina, care 0 lizola u-
Intre cmm proprietarului r;;i casa taranUlUl se pla- neori eu ziduri de f.ortareata, de celelalte case. (Fig.
seaza e<'lsa ('{'lor mai instariti, mai modesta decat 5 reprezinta fosta casa Ciurcu, din str. Labirint··-
nasa pI'oprirhlI'Ului r;;i mai rasarita decat a tara- Bucur~ti, iar fig. 6 reprezinta .0 casa mai moderni'l,
nu1ui. . casa Stanovid, din BUJcure~ti, str. Gandului).
Pl'eoLii, inviWitorii r;;i demnitarii oficiali, integran-
dU-He populatiei, in mijlocul careia traiesc $i 111 mij-
locI11 careia ir;;i au obarr;;ia, casele lor 3e integreaza,
fara niet 0 nota discordanta, caselor descrisl' mai
sus.
Aspectul caselor rurale, cari servesc de locuinta
marei majoritati a poporului rOimanesc, populatiei
agricole, este 'cel descris mai sus.
Exproprierea mo~ilor $i improprietarirea tarani--
lor n'a adus schimbari fundamentale locuintelor
rurale. 'rarimul, stapan pe pamantul lui drmunea,
a devfmit $i mai individuali,s t r;;i dragostea de cami-
nul propriu, de locuinta familiei lui, s'ar fi mani-
festat mai puternic, prin cladiri Doui, sau infrumu- Fig. 5. Foota casa Ciureu, din -str. Labinint-Bucure§ti

setarea $i complectarea celor vecbi, daca nrar fi ve-
nit anii de crizH, criza care a fost, mai resimtita de
agricultori, agricultura constituind fundamelltul e-
cOllnmiei noastre nationale.
Fara aceasta criza, taranii impropriettiriti ar fi
inflorit satcle cu multe case noui, ca semn de pros-
perHate $i buna stare individuaJi:l:
Locuin1a ora!jeneasca.
M~ter;;ugarii ir;;i avenu case pI'Olprii, cu loouinte
pentru familiile lor r;;i cu 0 camera sau douc't pentru
uceniei. Aoer;;tia pe data ce treceau fihera decal£a,
ajungand maestru, ir;;i incrapiau CMa r;li ateliErrul
propmu.
N egrustorii tot 'ar;;u, in eartiel1ele respective, ir;;i a-
veau praviHia r;;i locuinta, de oele mai mu:lte ori, ca
o anexa a prliviiliei.

La ora$C locuintele au evoluat mai mult, fiineldi

r;;i transformarile vietii sociale an fost mai mario
La lneeput viata Ora$eneaSCa era influrntata tot
de marele proprietar agricol, fie prin legaturile sale
eu viat;a eomerciala, in ce prive$tc desfacerea pro-
duselor mO$iei r;;i aJprovizionarile necesare muncilor
agricole, fie prin legaturile politice, sau rolul direct,
pe care-l juca in viata politica a reglunei respecfiw.
Populatia ora$elor, targovetii, in afara de 3!para-
tul oficial, destul de redus pe atunei, aveau ca inde-
letnicire exercitarCc't unui comert sau mer;;ter;;ug, ce
raspnndea nevoilor vietii agricole.
Or11.$e1e erau deci in cea mai mare parte reIley-ul Fig. 6. Gasa Slianovicl (str. Gandllilui-Suc.ur~ti)
vietii agricole ~i al nevoilor, destul de redlL"c, ale
taranilor. Atat me~ter;;ugul, cat r;;i comertul, exersandu-se di-
Printr·e casele de Ia orru;;e, s'e rvind la IQcUlintli ne- rect de patron, acesta DIU intelege 11ici un fel d.e in-
gUistorilor $i mer;;ter;;ugarilor, se ri,dica mai mandra, treprindere, catli vr,eme nu ir;;i asigudi locuinta :;;i
tot casa maI1elui proprietaT agricol, perrsonaj cu bu- incaperile necesal'C intr!1princlerii. Mer;;ter;;ugul r;;i co-
na stare materiru1li r;;i cu mare influentli in trebu- meriul fiind la incepui introprinderi individualiste,
rile srtatului, chiar cand nu lua parte ,diroota Ia viata locuintel,e mer;;te$ugarilor '$i comerciEl!ntilO'I' erau 1a-
poH.tiea. miliale.
= = = = == = ==A=S=P=E=C=T=E=L=E LOCUINTEI F AMILIALE
Tot familiale erau r;;i locuintele functionarilor, in
numar foarte rooUJS r;;i cu mai muJta stabilitate ca
azi. Cei ce se schimbau, odata cu guvernele, erau
oameni cari !flU traiau din poEtica, a~ incat ir;;i a-
veau rostul r;;i gospodaria lor, bine precizate r;;i bine
consolidate.
C.,mertul de locuinte.
Pe masura desvoUarii piI'oduct:Lei de schimb r;;i a
schimbului, viat;a oira-r;;eJ.or ooipata un ritm mai viu.
Micul comert r;;i mer;;ter;;ugurile raman individualiste,
Jnsa marele comeri; r;;i indUJStria au nevoie de perso-
nal tot. mai numeros, personal salariat. De asemenea
155
in exterIor, spre a putea fi folosite, fiecare in parte,
de 0 persoana sau familie.
Acea'ltli grupare, intr'un corp de cii'idire, ce se m-
tinde pe una din laturile terenului, este cea mai
sifmpla i;li poate cuprinde de1a camere izolate, parra
la un apartament de 0 camera cu saJa, sau de mai
multe camere r;;i bucatarie, cu aooes spre 0 curte 00-
muna.
E ste 0 grupare care ar putea, in parte, indreptati
notiunea de colectiv, intrucat curtea, apa dela 0
ci.~mea i;li adesea ciosete1e, sunt oomunp tuturor 1000-
tarilor.
 156 URBANISMUL

oamonijol', sunt atatea prilejlLI'i de apropi,ere l~-,tre GrUiparea revine IImi iceftina ~i deci mai aer,!:'si
oamen! I;li de desvoltaTe a spiritului social. biHi familiilor cu venituri modoote, I;li da prilej de a
l11div·idualismul omenesc se impiedica, Ia fieC'nl'c putea :lnzestra locuintele cu toate instalatiunile te .:~­
pas, mni ales in ora~e, de cDrinte ~i nevoi pe care nu nice de eonfort !;li higiena.
Ie poate satisface, decat cu oarecari ronuntari ~j cu DU'Pa razboi construir&'t locuintelol' in grupul'i a
concesii, tot mai Iargi, facuto spiritului social. Si luat 0 mare desvoltare mai ales in Bucul'e~ti.
acesto concesii SUl1t cu atat mai u~or de facut C'l cat Atatea ,soeietati de oonstructie, cat ~i pal'ticularii.
fiecare ~'ase~te 0 larga compensatie, pentru aceF,te au construit b10curi de Iocuinte, cu mai mult de doua
renu~ Lari. apartamente. Insa\'li Socieiatea Comunalii de Locu-
C\~(~l1Ce nn-5i poato lngildui fiecare cu mijloacr inte Eftine; cea mai veehe intreprindere, care cons-
proprii poate obtine Cll mijloacele tutuTor. Trenuii, huia grupuri de Iocuinte individuaIe, sau familiale,
tramvaie, etc., dau posibilitatcn unoI' mijloacc rapid p a inceput a construi corpuri de cladiri cu mai muIte
de circu1atie, cu conditio de a fi folosite in comun. Iocuinte. Nu este mai putin adevarat ca acest sistem
Totu~i, paralel cu progresele ~tiintei, viata colee- de Iocuinte, a fast, dela inceput, primit Cll prea pu-
tiva a ora,~elor, Ccl,ta sa satilSfalCa !;Ii sa tina seama !;Ii tina simpatie de public.
de resorturile tninice ale suflctului omene.sc. Dad Lumea preferll locuinta singura, adica locuinta
fiecare va ajun,ge sa aiba autOlIllobiluJ sau aeropla- familiala, locuintei in grup sau in bloc, adica locuin-
nul lSau , transportul familinr l!;li va lua locul de !ei lSoc1a1e.
cinste ~i placere. Dupa cum r,ndioftmia scute~te lu- Toate soeiflttitile sau insiitutiile, avand de S'cop
mea de a SIC mai ,gramadi la concerte, tcatre ~i poate coustruirea sail sprijinil'ea construiriide locuint~.
!;li in saIi de cursuri~i de conferintr. au nvut cerel'i sau comenzi numai pentru loc'linte
Locuintele tin !;Ii ele seama de cerintele 8uflete!;lti, familiale.
de nooesitatilc socialului ~i de posibiliHitile economi- Coso. autonoma a constt'uctiwnilor, creiatii en "co-
eului. pul de a procura Joeuinte fUlllctional'iIor publici, n'n
Intr'un ora!;l spatiul este limitat, caci un ora~ nu pt..tut construi decat ense pentru 0 sing-ura, sau cf'1
se poate intinde 1a infinit. In cons,ecinta temnuriJe mult doua Iocuinto (Cotroceni, B-dul Independen-
rezervate 10cuitori10r sunt tot ·mai 1'e-duse. Mai ales tel).
ca ~i circulatia desvoltandu-se, rec1ama !'uprafete, Arest sistem atat ue prcf('rat de lume, din mo~~ve
tot mai mari pentru arterele ei. In jurul fiecarei Indreptatite, prezinta lnsa inconvenientu1 de a nu
case nu se mai pot deci la,s a terenuri libel'e, pentru pntea oferi 0 Ioeuinta i,e ftina I;li nici centraJa, deun-
curti !;li gdidini. rece terenurile centrale revenind pren Rcump, nu pot
Casele servind de 10cuinta in ora!;lr. &'8U tot apl"O- fi fo]osite dec,.1t pentru ·casele b70c de loduinte.
piat, prin reduoorra . ;patiilor libf'r,e dintre ('le, pana
au ajums sii se liprasca. Pe strazilr ('('ntral(', C<'tsf'lc BIOCUl'i de locuinte.
lipite una de alta 'a jung sa constituc un sing-ur corp,
dela un C3rpat Ia 8Jltul all strazii. N'o fi plneut ~i ni.ci Doua societati romane~ti: Cladirea Romaneascii $i
ehiar bine. din unele puncte de vcdere. Este insa COllslructia M oderna, au inoorcat, eu SUCM~, sist.c-
practic, economic ~i bine din a:ltr 'Puncte de vooeTP .nul blocului de locuinta. Prima incercar(> a s'lCie-
tatii Cladirea Romaneasca, in 192]-1922, n'a reno
Concentral'ea locuinfelor. ~it. f.iccietatea prezenta publicu[ui planuril!:! t:llui
t,k·c de locuinte, dupa cari amatorii i~i pUt~LU aIcge
Razboiul a adus ma·ri tmndormlhi in viata ora ~i angaja apartamentul ce le-al' fi convenit. Apar-
!;lelor !;li dr aoeste tmnsformari n'au scapat nici 0- tamentele se cumparau, in anumite conditiuni.
ra$e10 l'Omane!;l,fi in frunte eu Capitala tarii. AfJuc- Publicul ncobi~rlUit eu sistemul, sau poate ~~ din
suI populatiei ruralc catre oriti~e, mai acccntuat caU~R ea, IDultl1 lume prefera sa-$i vada ap;trtamen-
dupa ra~boi, a crOSlcut pOPThlatia accstora, in propor- tul, Elevea (in natu~a) decat pc pian, nu ;>'a gl'ahit
tii nea!;ltcptate. Nf'voia oe adapost a ao(';stei popub h 811gajamente.
tii a impThs ncvoia de concentraro a 10cuintelor. Ma- La un an mai tarziu, Constructia Modema faco 0
rile suprafete de terenuri din interiorUJl orar~ului au incercare, comtrnind primul grup de 24 a:p~.rtamell­
diSiplirut, dici au fost acoperite cu cladiri pentru 10- te, dintr'un bloe do cladiri, ce trebuia sa eurrhlda
cuinte. Locuinta familiala, rasfatata, de jur impre- peste ] 00 [I pnrtamcnte. in calea Victoriei col t Cll
jur, de 'Soare, lumina !;li flori, ~i destu 1 de izolatcl, de stl'. Cantacuzino. Cele 24- apartamente terminate
riJte Iocuinte, nUlmai poate fi apanajul tutll'ror !;li nu sunt imediat vandute. (fig. 8).
mai poate ramane in centrul ora~ului. Construetia Moderna oontinua construil'ea, in gru-
Gruparoa Iocuintelor 0 impun nevoile sociale $i puri, a intregului bloc de elooire ~i vinde toote apnr-
o ("er neoositati1e tecnioo in schimbul unor avantagii. tamentele.
 ASPECTELE LOCUINTEI FAMILIALE
=======================
Sistemul a fost apoi generalizat de Is ocietati ~i par-
ticulari. Sooietatea CHi.direa Romaneasca a construit,
Fig. 8. Casa cu locuinte colective din Bucure§bi, calea Victoriei cott str. Ca.ntarozino. Propriet-atea Soc. Constructi'a Moderna.
pl'lntre altele, cele doua blooUl'i de locuinte de pe
Piata Senatului (fig. 9) iar Constructia Moderna
b10cul de langa Ateneu (Str. FJpiscopiei).
Legiuito,rul a eauta~ sa puna de acord regil'1Ul ju
ridie eu noua stare de fapt a loeuintelor, ingra-lind
prin derogare de Ja art. respectiv, din coc1ul civil,
proprietatea in indiviziUJne.
Locuinfa. socia Hi.
Locuin1;ele in bloc nu sunt, propriu zis, locuinie
\'ol~('ti,; o,
cum ar fi internateJe de ~colari, san ca·
157
zarmiltl, ci loeuintele in cari fiecrure familie l;;i !lre
gospodaria 'sa, eu oomerele ~i anexele respective, 1a
dispozitia exclusiva. Tcndint;a moderna este cli, nooi
in cazarmi, locuinta sa nu fie colectiva. Noile ca-
zal"IIli din Germania au camere de dormit numai
pentru 2-6 soldati. Crurnerile saloane pentru mai
Inult de (j patUTi sunt suprimate. Una din aeeste
caziirrm la Luc1wigslust (Meklemburg) are tot eon-
fortul modern.
Comun sau eolectiv, pentru locuinte1e in bloc, e
numai intrarea, cu scara l;ii ascensorul, care pot Ii
socotite ca 0 continuare a s;i;razei sau trotuarului, ce
servese de trecere f;li circulatie, pentru toata lum&'l.
Comune mai sunt, pentru motive de ordin ecouo-
 158 URBANISMUL

mic, instalatiile de incaJ.zire ,apa, canal, gunoi, eva- numai pentru lucrlHori. dar ~i pentru fUllctionari,
cuaTe ~i ardere de resturi menajere, etc. chiar functionari superiori.
Intretinerea acestora, ca ~i a imobilului, pentru Blocul de locuinte, cloo.it pe $os. Kiselef, 'de Ban~
par-tile OOIllUiIle, revine oolectivitatii loootarilo,r. Lo- ca Nationala, pentru functionarii sai, constituie 0

Fig. 9. Loeuinte eoleetive in Bucure§tL, Piata Senatulud. Prop11ietatea "Cladirea Romanea.scif' - Arhitoot P . Antones.eu

cuintele sunt colective prin £:aptul .ea fac parte din dovada, ca toate clasele sociale se a.comodeaza nou-
colectivitate constructiva, constituind un bloc co lui sistem de viata sociala ~i iln ce prive.;;te locuin-
mun de cUidiri. Fiecare locuinta este insa familiala, tele. (fig. 10).
nu colectiva. De aceia eu a~ numi, mai degrabi1, a- Intre locuinta famihala, izolata in camp sau la
oest sistem de locuinta, locuinta sociala. mare departure, cu lip's a de drumuri cnrate, de apn,
Locuinta sociala prczinta multe avantaje ~i prea lumina ~i oelchl+e Hvantajii, pe cari viata mode~na
putine delSavantaje. Facand parte dintr'un bloc de ni Ie pune la dispozitie, ~i locuinta in grup sau bloc,
mai multe locuinte, poate avea to ate instalatiile :;;i in cedruJ. m...ui mediu civilizat, oo,r e of era a;.: este
tot confortuJ., pe C31re :;;tiinta ~i tecnica Ie pune la avantajii nimen.i. nu sta la indoiaUL
inu£wana, daT pe car·e nu le-ar putea avea 0 cladire
de () singnra locuinta, din cauza scurrnpetei. DesigilT
lil-ertaiea, pentru colocatar, de a face fiecare ce vrea,
este :~ev[t mai ingradita. Insa aceasta libertate este
ingradita :;;i in ore~ ~i pe strada, mult mai ingra-
dita ea in padure sau pe camp. Pentru omul social
liberhJ.te:t absoluta este 0 3!bstractiune, dici dadi al'
putea ~a devina 0 realitate, libertatea absoluta ar Ii
neg-area FherHitii In viata soci.ala nu poate fi yorba
decat de lihe1tatea de ordine, nu de libertatea anar-
hi.ca, care impiedica libertatea tutuI'o·r.
Aceasta libertate 0 poate avea fiecare, in locui.nta
sa ~i eforh1l'ile ~tii>lltei ~i tecnicei fac tot posibihl
,,"t:! (\e:.~i au ]o('uinta, intr'un bloc de locuinte; sa '\
Fig. 10. Bloeul de locuinte colective de .pe So§. Kiselef, Bucu~e§ti
simta cat mai acasa.
Dif.erite institUitii au oladit blocuri de locuinte nll (arh, P. Antonescu).
 ASPECTELE LOCUINTEI F AMILIALE
===========================
Dovada ea ora~ele se desvolta intr'un ritun pe care
nimeni nu Far fi banuit acum 20-30 de ani. Ceiace
va duce eu siguranta la 0 ~i mai accentuata grupare
~i 00Dcentrare de loeuinte.
De la modesta casa de locuinta familiaHi, pana la
impresionantele blocuri de c18idiri, cu ~eci de etaje
~i sute de apartamente, nu este decat drumul par-
cur~ de omenir-e, in evoilltia sa sociala, spre progt'es
~i civilizatie; ~i locuinta este, dintre manife tarile
de actiune creatoare a oamenilo,r, ac,eia c i
drt;lte mai bine, fiecare clapa a vietii socia 0 .
.
< reduction du commerce et de l'industrie, l'augmen~
-::.
REsnM~~
ASPECTS DE L'HABITATION FAMILIALE
ET DE L'HABITA'l'ION COLTJECTIVE
lDN ROll MA N I £ij
par arch. I. D. ENESCU
L'habitation est l'image de la ,s tructure sociale. La
Roumanie est un pays indiviaualis,te, elle Ie doit a
la gra~de majorite des agriculteurs. Le collectivis-
me ne s'y implante pas, il n'a meme jamais pu pr-
netrer 'a l'epoque de la grande propriete, lo['sque
les paysans etaient corveables. Les jeunes gens a la
campagne ne se marient guere avant de possedel'
une maison.
La maison de famille paysanne s-e compose d'une
chambre au moins avec petit ves1tibulej elle a Ie plus
souvent une terrassse couverte ,en bois, ,s ur toute
la longueur de Ja fagade. La note esthetique est don-
nee par I'ornementation des boisenes, ornementa-
tion qui varie d'unc maison a l'autre et porte Ie ca-
chet personnel de chaque paysan. II en resultc que
les villages roumains ne sont pas monotones.
'Les boyards' (grands proprietaires de terre) et les
petits proprietaires faisaient de meme, mais leurs
maisons, contrairement a celles des paysans, avaient
souvent un etage. Le rez-de-chaussGe eta it utilis(!
pour Ie menage; a l'etage se trouvaient les chambres
de maitres et ceLles des invites. Les chambres eta
ient groupees autour d'une piece ·centrale et un
«pridvor» (genre de terrassc couverte) etait ame-
nage pour la vue. Autour du corps principal du ba-
timent se trouvaient les annexes necessaires a unl'
instaUation agricole.
L'expropriation agraif-e n'a pas apporte de modi-
fications fondamentales aux maisons rurales. Le
paysan est devenu plus individuali,s te enoore.
L'habitation urbaine a evolue davantage. Tout
d'abord, c'est l'influence du grand proprietairl' qui
preponderait en ville. Les metiers pratiques en ville
159
correspondaient aux besoins de la vie agricolo.
Quant au commerce, assez reduit du reste, il etait
exerce par "les patrons. La maison du grand proprie-
taire en ville, .etait une reproduction plus luxueuse
de celIe de la campagne, avec terrasses, balcons,
«pridvori»; eUe avait parc et jardin et parfois meme
des mUfF: de forteresse.
Les habitations des negociants et des artisans eta-
ient une continuation du magasin OU ils travail-
laient.
«~ Le commerce de l'habitation est apparu lors de la
tation des fonctions publiques et les progres tech-
niques qui ont fait affluer la population rurale vel'S
les villes. Les habitations commencent alors a se
grouper, ont une cour et des dependances commu-
nes et sont destinees tout d'abord a la classe pauvre.
Actuellement encore, dans les maisons de rapport,
Ie locataire cherche autant que possible a etre isolo,
afin d'avoir l'impression qu'il est Ie piaitre. En ROll-
manie aussi, on est arrive a la construction de vra.-
ies maisons de rapport, aux logements collectifs, qui
ne sont pas toujours tres reoommandables mats. ont
pourtant leur valeur pratique.
Apres la guerre, ce systeme a acquis un gra.nd
developpement a Bucarest quoique jusqu'a present
res habitations familiales soient encore pre£erees du
public.
'Blocs d'habitations. - L'auteur s'occupe de l'ac-
tivite des societes «Cladirea Romaneasca» (La Con-
struction Roumaine) et Constructia Moderna (La
Construction Moderne) dans oes blocs de construc-
tions qui ont rencontre tout d'abord de serieuses dif-
ficultes, Ie public n'etant pas habitue a oe genre
d'habitations. Plus tard, oette idee a penetre davan·-
tage et Ie Iegislateur a pu faire conoorder Ie regime
juridique avec Ie nouvel etat de choses.
L'habitation sociale. - L'auteur trouve cette de-
nomination plus appropriee que celIe d'habitation
collective, ce termc rappelant plutot les o'tsC'rnes,
internats, etc.
Certaines parties seulement de cas habitationR
sont collectives: l'esca]ier, 1e toit, Ie terrain, etc.
(l'auteur entend poll' collectives ]a copropriete de cer-
taines parties indivises).
L'auteur trouve que l'habitation 50ciale pre8ente
beaucoup d'avantages et peu de desavantages
(parmi ces derniers;' la restriction de liberte serait
seule a considerer). II oite Ie bloc d'habit:'ttions exe-
cute par la Banque Nationale ~L BucC1xest 'a Ia chaus-
see Kiseleff, dans Jequel s'accomodent tontes les
classes sociales. La conclusion de l'auteur est que les
blocs d~habitations representent Ie progres et la ci-
vilis a tion.
~ - --
:go

ALIMENTAREA CU APA A COMUNELOR SUBURBANE

DIN MUNICIPIUL BUCURE~TI
de lNG, THEODOR CURELEA

A. Generalitati
1. Introdueere. inaintei:;;i facuse drum :;;i in alte tari), de a ingloba
toate comunele, din apropier·e a Bueul'e~tiului sau
In mod eunoscut, condiiiunile economice din tim- ~n eontinuarea «periferiei», creind 0 entitate ad-
pul rasboiului :;;i din cel imediat urmator acestuia, ministrativa: municipiul, care i:;;i ia fiinia in anul
au facilitnt stramutarea unui procent insemnat de 1926 !;li care cuprinde :;;i acele comUlle denllDlite sub-
}Jopul.atid provinciala spre centrele mari :;;i capitale. urbane.
Aceasta* atraciiune au eX'ercitat-o in timpnl rasbo- Astfel stand lucrurile, printre prj mele griji ale
iului industriile de disboi, iar dupa aceastA apoca, municipiului, va fi $i aceia de a crElia locuitorilor
mirajul unui mai prielnic camp de activitate spo- comunelor suburbane 0 posibilitH,tea de convieiuire
eulativa cultivat de inflaiiunile monetare :;;i sUua- mai comoda :;;i convenind cat mai mult cerlntelor
tiunea de tranziiie neclara intre doua vremi de ori- higienii publice. Se impune deci, indatorirea ofici-'
entari :;;i ordin diferite. De:;;i condiiinnile vrerncl- ala de a cerceta :;;i gasi mijloace :;;i cai de a Sf' pro
nice amintite, s'au normalizat :;;i restrans, totu:;;i a- eura loeuitcirilor din eomunele suburbane in primul
ceasta popuIaiiune noua a fost absorbita :;;i s'a sta- rand 0 apa potabiUi distribuita in acelea:;;i oondi-
hilit in aeele centre. Acest fenomen s'a produs :;;1 in iiuni ca :;;i in restul munieipiului. Acest lucru va
Bucure:;;ti unde, in mod particular, a fost intensifi- avea de ,scop memoriul de faia ~i in capitolele ur-
eat :;;i de situaiiunea noua ce capata acest ora:;; de matoare ne propuncm a studia aCC~lsta chestiune
venit eapitala unei tari indoite :;;i in care Se centra- sub feluritele ei aspeete.
llzase mai toate instituiiunile publice ~i particulare
directoare. 2. A~ezarea comunelor suburbane ~i date statistiC{'.
Stabilirea aeestei populaiiun! noua a condus nu
numai la ere:;;terea numerica a popula ii uni i da r ~ i 1) Comunele suburbane situate in interiorul vechii
In aceea a cree rei de· cartiere de locuinie nom!. A- linii de centura a forturilor sunt in numar de 12 fJi
ceasta desfa:;;umre a oral;lului s'a produs, cum ern anume, in orc1inea urmatoare de a$ezare top.9,graficii
:;;i firesc in primul rand in direciiunile unde tere- (fig.).
nuriI'e de eonstruciie Sp putea aehiziiionll mai avan-
tajos. In al doilea rand Bucure:;;tiul a respectat din-
I a.- 1) Militari r 4 la
tr'un impuls netagaduit, traditia unei desvoWiri 0-
2) Ro:;;u I
3) VoevodulMihai I N.W.
l'izontale, in suprafati:i, potrivit obieeiurilo1' de viata
!'!pecific spiritului nostru gospodarese romanesc.
4) Grivita l
Astfel s'a produs extinderea cat ID'li mult spre
periferii. $i, a:;;a, in eurand unele sate mai apropiate
5) Baneasa
6) Colentina
rr 31aN,
s'a'u contopit - vuzand cu oehii - cu perl£eriilc 7) Pantelimon l
ora~ului.
Neaparat, ca aeeasta noua stare de fapt, nu putea 8) Principele Nicolae r
sa la se indiferenta autoritatea administrativa a 0- 9) Dude:;;ti -Cioplca r31a E.
rl1l;1ului, care in mod fatal trebuia deei, sa se preo- 10) Pope$ti -Loordeni L
cupe de influenia pe care aceste a:;;ezari noui ar fi
exercitat-o sub diferite aspecte asupra ora:;;ului pro- 11) QE'rban-Voda
21aS.
priu zis. Astfel s'a ajutls Ia ideia (care Oil mult 12) Lupeasca
 •

4 •

REPARTITIA POPULATIEI
f 11"1
MUNICIPIUL BUCURESTI
( OUPfi. ()1.TEL[ REaSNW1T\Jlli i
U)30

---

~Tffll'ftW

LI/PEI/SCA

•, .'

LEGENDA
c:::J ; - 40 loc . laha
UOl 41-110 - . "

-
IWAl

~
<\
81-120 • "
12\ -160 " " •
161 - ZIXl • "
"
"

S~ tuat ia comunelor suburba:le d:n MUnlcipi ul Bucure,ti

 AtIMENTAREA CU APA A COMUNELOR SUBURBANE 161
~===================

Toate aceste se inteleg impreuna cu saLele lor. generaUi a recensamantului general, dupii ultima
Fara sate sunt numai : recunoa~tere din Decembrie 1930.
In rezumat aceste comune suburbane, ar put~ fi
I b.·- Ro~m
plasate dupa consideratiunile de mai sus intr'un
Colentina
tablou general in ordinea respectiva cu:
Pantelimon
Dude~ti-Cioplea
Lupeasca
Comuna
2) In ordinea intinderii, aceste comune suburbane
5e urmeaza astfel, descrescand :
4 DB mmplu:
II.- 1) Grivita cu satele ei
2) Militarii » »
r 1. - Militari
2.- Ro~u
1 2
2 4
3
12 10
Comuna sub·
urbana Colon·
3) Voevodul Mihai cu sat'ele ei 3. - V oevodul Mihai 3 3 8 9 lina osloa6·a
in ordlnaa la·
4) Ro~u cu satele ei eu 0 4. - Grivit;a 4 1 7 11 pograflca II
supra- 5. -Baneasa 5 7 10 3 ocupa uilimul
5) ~erban-Vo da eu satele ei fala to: 6 rang ca supra-
6) Pope~ti-Leordeni cu satele ei tala de 6. - Colentina 6 12 6 fata, lar ca-
ex/in: 7. - Pantelimon 7 .10 11 1 populallo oslo
7) Baneasa dere de 2 a6·a,lnsf3r§lt
8. - Princip. Nieolae 8 8 5 ca dansltata
8) Principele Nicolae cu satele ei circa
9) Lupeasca 1660 "9. - Dude~ti-Cioplea 9 11 4 5 1rewino a 6·a,
ha. inlra loalaca-
10) Pantelimon 10. - Pope~ti-Leol'deni 10 6 9 8 Iialaitocomuna
11. - Serban-Voda 11 5 1 7 suburbana a
]1) Dude~ii-Cioplea
12. - Lupeasca 12 9 2 12 [ Munlclplulul
12) Colentina L
Amanuntele de pana aci, au numai' 0 valoare in-
3) In ordinea popuHir~i. se in$ira dupa cum ur- formativa. Ele n'ar putea da singure nici 0 indi-
meaza, descrescand: catie interesanta in sens technic sau technic-econo-
mic (in sprijinul considel'atiunilor determinante
III.- 1) ~erban-Vodi"i cu satclo ei r pentru alimentarea cu apa a aeestor comune subur-
2) Lupeasca
bane), decat in legatura cu alte aspccte pe cari Ie
3) Militarii cu satelo ei
Cu 0 yom desf~ura mai la vale.
4) Dude~ti-Cioplea populatla In acest scop, avem de privit chestiunea pe urma-
5)Principele Nicolae cu satele ei totala,
dupa . re· toarele laturi :
6)Colen tina ~ cansa·
1) Situatiunea in cOILtinuitate a comunolor su-
7) Grivita cu satele ei mantul
8) Voevodul Mihai cu satele ei
general burbane.
din 1930 2) Putinta de contopire, apropiata prin desvolta-
9) Pope~ : i-Leordeni cu satele ei de 66.713
suflata rea rapida a extinderii ora$ului spre suburbane.
10) Baneasa
3) Putinta de alimentare indicata din reteaua e-
11) Pantelimon
xistenta a municipiului.
12) Ro~u L 4) Putint<.1. de alimentare cu apa din reteaua e-
4) Dupa donsitatoa populatiunii de cludil'i s'ar xistenta prin intreprinderca unor anumite modifi-
grupa: cari de intarire a retelei existente a munieipiului.
5) Alimentarea cu apa prin lucrifri spociale.
IV.- 1) Pantelimon
2) Princ. Nicolac cu satole ei
rcladlrl
Cu 12.499
din
6) Compararea solutiunilor dela punctul 4 :;;i 5,
din punet de vedere al rentabilitatil.
3) Baneasa care 12.269
loeulte §I Inainte de a aborda discutiunea acestor chestiuni,
4) Militari cu satelc ei 15.437 vom incepe prin a exclude pentru conditiunile de
f» Dude~ti -Ciopl en gospodlrll,
deel azi - doua comune suburbane, care azi nu Yin in
6) Colentina ~ ar revenl consideratiune spre a primi alimentari sistematice,
7) ~erban-Voda cu satele ei 1 1/,
gospodarll cu aipa. Aceste comune suburbane sunt: Panteli-
8) PO'pe~ti-Leordeni cu satelo ei de eladlr!. monul ~i Dude~tii. Prima aro 0 populatiune numai
4.3 per·
9) Voevodul Mihai cu satele ei soane in de 2000 locuitol'i, care se alimenteaza prin fantani
10) Ro~u gospodarle. instalate l;li isvoare e~ite din malurile Colentinei.
5.5 per·
11) Grivita cu satele oi soana In Apa oRte de 0 cali tate destul de buna. Aci oriee ali-
12) LupeascH. .L clad Ire. mentare cu retea speciala, nu va avea sorti de reu-
~ita atat prin llpsa de interes a locuitorilor care
Datele de sub III ~i IV, sunt Iuate dela Directia poseda un mijloc dostul de eftin la indemana, cat

• I
 /
ORBANISMut
~i prin popularea prea mlCa In stare sa suporte
sau sa fie nevoita a suporta cheltuelile de expIoa-
tare ~i ale capitaIuIui nouei inve8titiuni.
Randamentul comercial in aC'~ste conditiuni -
ale instalatiunilor noui, - nu poate Ii decat extrem
de mic. Folosul sanitar iara nu este prea justificat,
. populatiunea fiind mica Ia numar ~1 rani. AsHel
dela inceput comuna Pantelimon poate fi scoasa
neocamdata din planul nostru de alimentarE' een-
trala sau centralizata eu apa. Adoua comuna amin-
tita, Dude~tii, este strabatuta de conducte ell" 200
m/m, care alimenteaza Pulberaria Dude~ti . Din a-
ceasta eonducta s'au derivat cateva zeci de bran~a­
mente ~i doua ci~mele publice. Mai mult nu se
poate face astazi fara a se impieta asupra nevoilor
Pulberariei. Chestiunea va ramane a fi restudiata
cand artera de centura nordiea va fi in intregime
Instalata ~i va ingadui presehimbarea conduetei in
derivatie intr'una mai mare. De altfel experienta
eomerciala facuta azi este foarte descurajatoare.
Pentru aeeste motive aeeasta comuna va fi deocam-
data eliminata din discutie. Cat prive1;1te satul Cio·
plea, aceasta se va putea alimenta treptat, prin ex-
tinderea normala a retelei mnnicipiului, acest sat
Cioplea, fiind 0 oontinuare imediata a periferiei mu-
nieipiului.
Pornind mai departe, sub aspectul de continuitate
a1 celorlalte comuDe suburbane, yom constaul ca 0
grupa de 4 : Ro~u, Militari, ~i Pope~ti-Leordeni, nu
sunt un apendice ale municipiului, ci ni~te a~ezari
bine distantate de acoasta.
Alte doua grupe din care prima constituita de
comunele:
~erban-Voda.
Lupeasca,
sunt 0 prelungire imediata ale municipinlui ~i in-
sumeaza respectabiia cifra de populatiune de circa
20.000, suflete din totalul de 60.000, iar a doua
grupa formata din suburbanele Baneasa, Colentina.
Principele Nicolae ~i Voevodul Mihai, afeeteaza a-
cela~ caracter ca ~i primele eu 0 populaiilmo to-
tala ceva mai mica.
Prima grupa poate fi deserviUi fara nici 0 greu-
tate din conductele de azi, ale municipiului CHTi a1'
fi prelungite.
Cnle din a dQua grupa implica insa 0 amenaJarc
a conductelor de aductiune, prelungite, astazi in
functiunE'.
Comunele Ro~u ~i Miiitari or putea a~tept.:t -
pentru consideratiunile de mai sus, pana ce ape-
ductul care va adUt~C apa din isvoarele noua ee lie
VOl' deschide la Ciurel, va putea sa Ie deserveasca
fad investitiuni prea mario Aeela~ lueru se va po-
trivi 1;1i pentru comuna Grivita in raport cu crearea
apeductului ce ar aduce apa, fie din Nord din regiu-
nea SnagovuIui, Crevediei, fie dela captarilc" dela
Titu.
Din spirit de complectare, yom mai mentiona di,
suburbanele Baneasa, Colentina, V oevodul Mihal,
Principele Nicolae, Ro~u, Militari ~i Grivita, ar mai
put,ea fi alimentate printr'o instalatiune de cap tare
comuna proprie, infiintata, exploatata ~i adminis-
trata de 0 oooperativa ad hoc.
Pe temeiul aeestor considcratiuni preeum ~i pe
aeela ca, chestiunea trebuie ~i prudent experimen-
tata, nu am putea aviza deocamdata deeat la ali-
mentarea comunei Lupeasea, Pope~ti ~i /:jerban -
Voda, ca inirunind numarul de consideratiuni fa-
vorabile, care ne ar indemna sa ineereihn pe inde-
lete, 0 experienta mai promitatoare. Numai, eanta-
rind rezultatele culese cu aceasta, val{lrificand ve-
derile de mai sus, putem, mai tarziu, sa De fixam in
mod definitiv asupra aoestei probleme. Atunei, pe
masura desavar~irei retelei municipiului, yom pu-
tea sa hotarim ce se va putea intampla ~i ell cele-
lalte comune.
Rezumand in esenta aeeste vcderi, Ie putem cri-
staliza in urmatoarele principii, imbratl~ancl adu-
cerea apei potabile in com. suburbane ;
a) Nu vin in consideratiune comunele Panteli-
mon ~i Dude~ti, ca ne fiind in suferinta ~i nepre-
zentand nici un interes deosebit, de nici un fel.
b) Incercarea se va face unde concura maximul
de populare ~i conditiuni favorabile, prin legarea
d'irecta la reteaua munieipiului ca Ia comuna ~er­
ban-Voda ~i apoi Lupeasea ~i Pope~ti-Leordeni,
~ari au a se Iega Ia r·eteaua munlcipiuIui, prin pre-
Iungirea conductelor centrale.
c) Comunele imediat apropiate, Baneasa, Colen-
tina, Principele Nicolae ~i Voevodul Mihai, VOl'
veni Ia rand, (utilizand ~i pretuind experienta £3.-
cuta cu eele dela punetul preeedent), dupa ce se VOl'
fi facut unele transformari ~i preschimbari de con-
ducte ca aoeia din ~oseaua Kiseleff ~i ~oseana 00-
lentina, ~os. Pantelimon ~i dupa ce se va fi Infap-
tuit artera de centura ~i acterele adiacente.
d) Comunele Ho~u, Militari ~i Grlvfta, VOl' puten
veni cu folos in consideratiune abia dupa deschi-
derea de surse noui prin utillzarea apeductelor ce
vor trece prin imediata lor apropiere.
3. Distribuirea apei.
Odata fixa~i asupra posibilitatii de adueerea apei
in comunele suburbane, prima chestiune care intG-
reseaza este aceia a modului de distributie a apei.
Neaparat, ea,· potrivit cu nivelul ~i felul de via.ta
al locuitorilor precum ~i eu puterea lor de contri-
hutie Ia compensarea sacrificiilor bane~ti facute eu
nouile instalatiuni ~i exploa tarea lor, nu putem pre~
tinde distribnirea apei in fieeare imobil, a~a cum
 ALIMENTAREA CU APl. A COMUNELOR SUBURBANE
se face in municipiu. VOl' fi poate cazuri izolate
in acest sens, dar, 0 linie de conduit a generala, nu
poate fi posibila deocamdata. Mai tarziu, pe ma-
~ura ce nivelul general ~i starea de prosperitate vor
fi altele ~i dupa ce s'e va fi de~teptat in deajuns lSi
interesul general de acomodare, se va ajunge ~i la
norma generaUL Deocamdata, ne yom multumi eu
o distributiune concentrata. ~i acest Iucru 11 putem
face pe doua cai, fie:
• a) prm coloane de apa
u) « ci~mele publice obi~nuite;
~i unele ~i altele, indemanatic distribuite, la ras ·
piwtii potrivite ~i ne distantate la mai mult de
200-300 metri intre ele.
Primele instalatiuni se deosebesc de secundele,
prin faptul o1i, de~i ~i ele sunt de fapt tot ci~mele,
'Iunt insa fixate in adaposturi speciale, din care lua-
rea apei ~i incasarea costului. se face de catre un
agent special. Aceste coloane au mai existat in mu-
nicipiu, in numar mare. Cu timpul insa, pe masura
p.xtinderei retelei ~i a cre~terii numarului abonati-
lor, au inceput sa dispara, ramanand in ultimul
timp numai 12 bucati situate insa, in pozitiuni care
nu Ie mai fM de loc rentabile. Din acest motiv,
sunt azi in stare de nefunctionare. Am preconizat
candva, mutarea lor in suburbane.
Chestiunea a parut la inceput interesanta, este
insa pe cale de a fi parasita, data fiind experienta
descurajatoare facuta cu exploatarea acestor co-
loane. Acest motiv n'ar fi insa prea concludent in-
trucat cu un sistem de organizare ~i un control mai
apt, rezultatul ar putea fi destul de bun. AUul este
insa inconvenientul care ne ar conduce sa Ie pier-
dem din vedere in lucrarea cea noua. Este, ca sunt
prea costisitoare in iristalare ~i exploatare I;li prea
lndepartate spre a fi eftine ~i utilsupraveghiate.
Nu ne mai ramane deci altceva de facut decat sa
adoptam ci~mele publice. In conditiunile actuale,
vom avea, in comuna f;lerban-Voda 38 ci~mele, in co-
muna Lupeasca 14 ~i in comuna Pope~ti 26 ci~­
me1e.
Cele din comuna Lupeasca, VOl' trebui insa instalate
treptat dela limita spre municipiu intrucat aci, fe-
luI desvoltarii ~i a situatiunii comunei nu este ex-
clusa posibilitatea inzestri'irii treptat D strazilor cu
conducte ~i bran~amente proprii.
Toate aoeste ci~mele, VOl' trebui pentru un bun
control ~i cercetare technica, sa fie prevazute eu
contori proprii. Deasemenea ~i conductele princi-
pale, la e$irea din municipiu, VOl' trebui previJ.zute
eu contori speciali pentru control, general. Aci yom
preconiza contorii eu turbina, caTe s'au dovedit cu
prisosinta in districtele cele mai incarcate niT. cen-
-trul Bucure~tiului. Spre a putea urmari cat mai
163
bine consmnul, desvoltarea, l'lSlpa san pierderile,
ilmportante de I;ltiut din 'p unet de vooere technic cat
l3i economic. Aceste contoare VOl' fi prevazute de
aparate autoinregistratoare de 24 ore.
4. Tarife.
Dupa ce am epmzat toate chestiunile de ordin
general, referitoare la partea lSociala, higienica lSi
technica ale problemei, yom inchina un capitol spe-
cial ~i aceleia: care imbrati~eaza foioslil, recuperarea
capitalului investit ~i cheltuelilor de exploatar,e.
In mod cunoscut, tarifele pUitii apeise pot sta-
hili dupa urmatoarele criterii:
1° pe mc. de apa inregistrat prin apometri.
2° » » de cap de locuitor.
3° ... » de gospodari.e.
4° » mp. de suprafa!a cladita.
5° » camere locuibile.
6° « valoarea locativa a proprietatii.
7° » proprietatea.
Sa vedem care criteriu ar fi mai Ilotl'ivit pentru
comunele suburbane. Pe mc. de apa consllmata. nu
putem stabili nici Un calcul, intruciH, alimentarea
nu se face individual, ci colectiv. Pe cap de locuitor,
iara~i nu putem Bocoti, intrucat nu toti eunt la leI
de avuti sau de inaintati. In acela~ mod nu putem
socoti pe gospodarii, familiile ne avand toate llna
I$i aceia~ tarie numerica ~i evoluand ca numar ~i
ca varsta. Pe camere nu putem deasemenea stabili
o socoteala, acestea fiind foarte reduse ca numar
~i variate ca folosire.
Stahilirea lor ca numar I;i ca fond de impuneI'~
ar complica de altfel, fara prea mult folos. aparatul
administrativ.
In sfar~it, nici valoarea locativa. a iJiiobilelor n'ar
putea constitui un criteriu practic. Acestik'1, intru-
p.at valoarea loeativa este mult prcu mica, pentru
a ne putea da un folos real.
Deci toate primele ~ase criterii cad. Cum insa
toate p!'oprietatile sunt lesne de stabilit :;;i n:umiirat~
singurul criteriu mai mult sau mai putin acceptabil,
este deci acela al taxarei pe proprietati. Acest Iucru
il yom studia mai departe.
In municipiu, avem un cons urn mediu zilniC', pe
cap de locuitor, de 130 litri. In suburbane nu yom
putea uvea, cel putin pentru inceput, tinaud sea-
rna, ~i de gospodaria campeneasca ~i de vite; de~at
cel mult 50 litri, socotit pe cap ~i zi, sau 1,5 mc. pe
cap ~i luna. De fiecare cladire revine crica 1,25 gos-
podarii, astfel ca putem admite ca"pe fiecare pro-
prietate locuei;lte 0 singura gospodarie. Numarul
persoanelor pe proprietati este circa 5,3 persoane.
Intr'o singura propietate s'ar eonsuma deci, in
164 U R BAN ISM D,~L~====================-::
mediu 1,5 X 5,3 = 8 mc. pe luna. In municipiu, avem mijlocul cel mai eficace de adoptat: captari locale
circa 94 persoane pe cladire, deci, dublu ca in su- sau extinderea retelei de apa a municipiului in sub-
burban'e. Vom admite :;;i in suburbane obligatoriu urbane. Neaparat ca acest articol in domeniul mai
numai jumatate din cOThsumul din municipiu, deci- arid pur technic. va fi dedieat speciali:;.;tilor. Na-
4 mc. pe luna :;;i proprietate. dajduim ca atunci sa putem interesa in discutiune
Acest minimum de consum de 4 cm. pe luna ~i pro- toate forurile de specialitate ale muncipiului, iar
prietate, sau 50 mc. anual, ill vom fixa atilt de jos, din luminile ce VOl' ree:;;i de aci :;;i din infaptuiri sa
in dorinta de a de:;;tepta cat mai mu!T. interesul statuam un exemplu salutar :;;i ventru celelaltc mu-
pentru inovatiunea de alimentare cu apa intentlo- lllClpll.
nata :;;i cu sigurania ca va fi acceptabilu puterei de
RESUME
plata a tuturor.
Vom incepe cu comunele cele mai populate. Deci ALIMENTATION EN EAU DES COMMUNES
calculul nostru de mai la vale, nu poate fi departe SUBURBAINES DE LA MUNICIP ALPI'E
de adevar, daca vomstabili rezultatul, facand un DE BUCAREST
cal cuI mediu, pentru toate cele 10 comune care vin par Ping. TH. CURELEA
in consideratiune :;;i care innumara cca 11.000 pro-
L'auteur s'occupe dans cett.e etude de conditions
prietati locuite.
bo'enerales , pl'omettant une etude ulterieure plus de-
Vom avea deci, un consum mediu anual de circ<:'t :
taillee.
50 mc. X 11.000 = 550.000 mc. II commence par exposer les causes de l'afflucn-
550.000 X 8 = 4.400.000 lei ce reeente de population dan::; la ville de Bucareiit
et, surtout dans la peripherie, de meme que dans les
Cum cheltueliie de exploatare aci, VOl' fi mult rnai
villages voisins qui tendent a fusionner avec la Ca-
recluse ca in municipiu, Ie apreciem la circa 0(1" / 0
pittQe du pays. Ces villages ne doivent pas etre ne-
din quantumul de mai sus, deci, 1.400.000.
gliges en ce qui concerne les exigenecs de l'hygiene,
Cu restul de lei 3.000.000, vom armoniz:1 capi-
a commencer par Ie::; travaux d'alimentation en cau.
Wul investit, care dupa calculele premergatoare Apres avoir indique la position de ces communes
s'ar ridica in total la circa lei 100.000.000, in total.
suburbaines a l'egHrd des points cardinaux de la
AI' ree:;;i deci, un procent de amortizare de 3J /o,
Capitale de BUCHl'l'st ct de leur distance de celle-ci,
ceeace ar insemna ca acest capital s'ar amortiza in
et les avoir classifiees d'apres leur superficie, leur
circa 45 ani. Ori acest rezultat este foarte accpp-
population et leur densite, en faisant usagJ dll reo
tabil intrucat :;;i viata aces tor instalatiuni, atinge
censernent de 1930, il explique 1es motifs de conti-
cam aceasta durata de timp. Deci din punct de ve-
nuite de ces communes, les pos.sibilites d'alimenta-
dere comercial, chestiunea astfel rezolvatii este ren-
tion par 1e reseau existant de la ville (avec ou sans
tabila. Reducand socotelile la primele trei comune,
modification du reseau, ou par des tl'aVHUX SPi;-
care vin deocamdata in considerare, cum toate da-
te1e referitoare la acestea fac cam 3U J /o din total, re- ciaux) en insistant sur la rentabilite des travaux.
A Ia suite de C0S considerations, l'auteur exclut
zulta ca de1a inceput plecand atitfel, vom pa:;;i pc
d'emblee deux communes: Pantelimon et Dl£de~·ti
un drum sigur. (Ia I-ere par manque d'interet, la II-erne parce-
In concluziune dcci, va trebui sa impunern fiecare
qu'eHe possede deja quelques brancllPments du re-
cHidire cu 50 me. X 8 lei = 400 lei anual sau lei
seau de Bucarest).
100 trimestrial.
II aivise encore un groupe de communes d'aprcs
* leur distance de la metropole (Ro$u, Militari, Po-
Atata in ceenee comporta chestiunea tarife1ol', pe$ti-Leordeni) qui ne presentent pas d'urgence;
privita in mod general, cu care incheem aceasta ex- puis $el'ban-Vorla et Lupeasca dont Ia populatwn
punere generala. Nu am facut in acest prim artitco] est nombreuse; enfin Baneasa, Colen tina, Princi-
decat a evidcntia chestiunea in partile sale compo- peZe Nicolae et Voevoilnl Mihai egalement dans Ie
nente de ordin general. Intr'un [lrticol vii tor ne re- voisinage de Bucarest, mais dont les habitants sont
zervum dreptul de a discuta :;;i lumuri pe Ial'g, fie- moins nombreux.
care din capitolele examinate, insa in mod larg :;;i Le groupe Lupesca et $erban Voda seul interesse
conchizator. l'auteur pour Ie moment, car ces communes parai::;-
Vom starui - dupa ce pana acuma am incercata sent etre favorisees au point de vue cconomique. Les
initia pe toata lumca in aceasta chestiune. care ar autros suivront plus tard.
urma a se pune in scurt timp - sa adancim aceste En ce qui concerne la distribution de l'eau, l'au·
chestiuni din punct de veder.c technic :;;i comercial, teur examine deux voies: par colonnes d'eau et pal'
al rentabilitatii. fontaines publiques habituelles. II pense qu'a Lu-
In primul rand, vom cautn. a Iamuri care va fi peasca 14 fontaines seraient necessaires, a $erban '
 URBANISTICA GENERAL_\
Voda 36 et a P()pe~ti 26, toutes munies de compteur:,;
(avec turbine):
Le tarif pour la consommation recommande par
l'auteur serait celui par propriete, en calculan ~ 50
lit. par jour et par tete d'habitant. et conduis:mt n
une moyenne de 4 m. c. par mois et par propriet0.
(3'i9- - - - -
UR BAN ISTICA GENERALA
CAP. III
IGIENA URBANA
14. GerumaJl.iJtaii
Desigur ca cele mai importante probleme, ce se
pun urbanistului spre rezolvare, sunt acelea in
stransa legatura cu igiena. Aceasta explica ~i de ce
in multe tari, precum: in Anglia, in Germania, in
Japonia, ~. a . chestiunile urbanistice depind de Mi-
nisterul Sanatatei Publice.
Siguranta ~i sanatatea au fiicut, dupa cum am va-
zut, obiectul primelor preocupari ale aglomeratiilor
umane, ru;;a ca problemele de ordin miJitar ,~i cele de
ordin igienic sunt cele ce au aparut la inceput in
urbanism, eu toate ca igiena este 0 ~tiinta moderna.
De pilda Roma, de~i a~ezn,ta in Latium, un tiD
mla~tinos ~i deci insalubru, pe care poporul de mii
de ani ~i pana asti1zi s'e stradue~te sa-l as'aneze de
paludism, prin lucrari de canalizari, a fost singurul
ora~ din alte vre-o 30 la numar, ramas din vechime
nedecimat de razboie ~i boli; caci Roma, a~e~ata pe
coline pe pC'ziti.i u~or de aparllt ~i salubre, a avut
o populatie ,sanatoasa ~i robusta, care i-a asigurat
hegemonia in regiune. Titus Livius, Cicero, Tacitus,
deseori amintesc in scrierile lor despr~ «saluben'imi
colles» din Roma.
S'ar putea aduce ~i exemple contrarii, precum 0-
ra~ele V enetia ~i Anvers, a~ezate pe htgune, dar cal'('
s'au desvoltat si an fljuns puternice, desi 10c11ri1e nu
lndeplineau, poate, prea bune conditii igienice. Dar
aceste ora~e indeplinem: atunci conditii foart~ necc·
~are de siguranta. In ndevar, in timpul navalirci Hu
nilor ~i alto I' barhari, 10cuitorii multorora~e din nor-
dul Hahei s'au refugiat pe insulele maiaparate, ln~i­
rate pc 0 banda lunga de 40 km. ~i lata de 15 km. din
golful Venetiei, unde nu au mai putut fi atacati. Pe
aceste 117 insule s'a desvoltat nra~ul medieval, care a
ajuns la 0 mare stralucire in evul mediu, din cauza
unei foarte favorabi,le situatii comerciale.
Anversul este a~emt pe 90 insule de 1ID0cirla, iar
cladirile sunt sUtstinute de taraci. Nici situatia aces-
tui ora~ nu este dar prea igienica, dar s'a preferit 0
pozitie sigura ~i propri,e comertului.
165
Pour les 10 communes suburbaines il compte 11.000
proprietes avec des recettes annueUes de 4,4 millions
de lei dont 1,4 million constitueraient les fmis d'ex-
ploitation et 3 millions seraient destines a l'amortis
sement. Ce qui reviendrait a 3% pendant un terrm'
de 45 ans et serait fort acceptable.
de Prof. C. SFINTESCl I
Bucure$tii de asemenea a fost intemeiat in 0 re-
giune care in trecut era foarte biHtoasa, adiea aceia
intre Sabar, Dambovita ~i Colentina, dar regiunea
prezenta conditii prielnice de aparare.
Chiar in epoca moderna, nu au jucat totdeauna
mare 1'01 conditiile igienice la a~e7..area or~elor din
America sau din 11,usia. Astfel Petrogmdul a fo~t
stabilit, dupa porunca lui P etru eel Mare, la gura
nesanatoasa a Nevei.
In antichitate insa igiena urbana era cultivata
mai tffiult prin executarea unoI' lucrari de interes sa-
nitar (Rlimentare cu apa, canalizare; hai publice, a-
provizionari de alimente, ingroparea mortiloI', ~ . a.)
sau prm regulamentarea unor masuri ').
Astfel de lucrari ~i masuri erau necesare unor po-
pulatii dense. Niniv,e ar fi avut, dupa profetii evrei,
800-900 mii locuitori pe 2000 km. p. deci 0 den-
sitate de 20 loco pe hectar; Babilonul cam 13,4 10-
cuitor pe hectar; Roma cam 42 loco pe hectar, ~i
2500 hectare (dupa Pliniu); Peking, dupa Mom-
eke, ar fi avut alta data 2 milioane locuitori pe 6000
hectare, deci cam 333 loco pe hectar.
Candastfel de masuri nu ,s 'au mai respectat ~i lu-
crari igienice nu au mai fost executate, cum s'a in-
tamplat in evul mediu, mari epidemii, cal::tmitati au
bantuit lumea: varsatul, ciuma, tifosul ~i lepra, etc.
Frica de asemenea flagele ajunses,e a~a de mare, in
cat se recurgea pe anunci la masuri de extrema ri-
goare, 'c ari repugna vremurilor noastre, precum: Sf' -
pararea cu totul de s06etate a lepro~ilor sau banui-
tilor lepro~i, carora Ii se impuneau tConditii de ('xis-
tenta miZierahila; arderea de vii ,a celor presupu~i ca
au infectat sUI'Isele ,de apa, etc.
Ora~ele moderne au crescut neincetat, sporindu-se
densitatea, locuitorilor. Parisul are cam 350 loco pe
heci.:'lr, Londm cam 150 loco'Pe hectar, Berlinul cam
320 locope hectar, Lille la 1856 avea 1al0 loco pe hec-
tar, Bucure$tii au 120 loco pe hectar.
Cr~terea populatiei ()ra~elor este foarte variata:
la Paris a fost de 0,71% pe an, la Chicago de 10,65010,
Ia New-York de 3,30/0, la Londm de 1,8ft /o, la Bucu-
re$ti de 1,8010 ,~i in ultimul deceniu mult mai mare.
1~ c. S'tinfescu: Bddlitate (1931).
•
 166 URBANISMUL
========================~
Aceasta cre~tere indese~te inca populatiu.
Imprejurimile or~elor mari cresc ~i mai repede
ca populatie. De pihHi acele ale Berlinului (Charlot·
ten burg, Rixdorf, Schoneberg, Wilmersdorf, Ste-
glitz, Pankow, etc.) la 1871 abia ins urn au 45.000 10-
cuitori ,ia 1895 circa 380.000, iar la 1903 peste SOU
mn.
Prof. Deznai arata ca in Europa 90 milioane Iocui-"
tori traes'c in 241 ora~emall.i.adica 18,1% din 494 mi-
lioane; in St.:'ltele Unite sunt 94 ora~e cu un total de
39 milioane locuitori, de~ i 31,7% din 123 milioane.
Pe tot giobulla 1872 ,e rau numai 164 or~e mari; as-
tazi sunt 35:J. ora~e mari (cu peste 100.000 locui~ori),
avand un total de 198 milioane, -deci 10,6% din tota-
luI de 1.882 milioane locuitori.
Cu toate aces tea, gJratie di 'pozitiilor urbanistice
de ordin igienic, mortalitatea in ora~ele bine organi-
zate, chiar in cele mai mari, a scazut fata de coo de
la sate, unde aglomeratiile sunt mult mai miei ~i mai
putin dense pe hectar; eu toate ca in sate omul este
consi,d erat cit tra,~te in conditii mai sanatoase ca in
ora~ (in a,e r libel', calm, fara surmenaj, cu exercitiu
fizie). Astfel Franta in 1902 prezenta la ora~e 0
mortalitate medie de 19,70/0, pe cand Parisul izolat,
una uumai de 18,48/0, iar in ultimii ani una medie de
circa 15%. In Suedia, de la 1815 incoaoo, mortalita-
tea in ora~e a scazut de la 15,47% la 10,07%. In 0-
ra~e-g,radini mortalitatea este ~i mai redusa: intre
6fJ /o ~i 120/8.
Atentia ce se da problemelor urbanistice de inte-
res igienic variaza, ,ca intensitate, este gradata, dupa
specialitatea, ca sa zicem a~a, a om~ului: ora~ de
agrement, ora~ climateric ori balnear, or~ de re~e­
dinia, ora~ universitar, ora~ de sport, ora~-gradina,
ora~ comercial, in fine, ora~ industrial ~i chiar ora~
minier. Caci in adevar, atat cerintele, apoi nevoile,
cat ~i posibilitatile economice de a satisface pres-
cripiiile igienei sunt variabile in asHel de ora~e.
Viata urbana a omului in epoca moderna se petre-
ee in conditiuni de igiena mult mai complexe de cat
acea dela sate cu case rare, in mijlocul naturei, unde
omul traie~te mai mult in aer libel'.
In genere amul in or~ e te mai mult sedentar ~i
duce 0 viata mai accentuat in comun decat eel dela
sate. De acaia masurile de ordin igienic la ora~e tre-
buiesc multiplicate ~i UlJIlarite de urbanist in toata
eyo]utia aglo.meratiunei, adica la intemeierea ora$'U-
7ui, la dezvoltal'oo lui ~i in tirnpul functioniil'ei lui.
15. Interneierea ora~urlui itdenic
La intemei,e r,ea oral;lului trebuie sa examinam igie-
na G,$e'zarei orG,$ului in ce prive~te: a) solul; b) sub-
solul $i c) clima. Am ,d at cateva exemple istO'rice in
ce prive~te igiena ora~elor.
a) Igiena soluJui este determinata mai ales de
scurgel'ea apelor, de curatenie, dar ~i de posibiUtdtiZI'
de alimentare cu apa ~i ICU alte produse ale solului.
.')'curgerea apet01' tr,ebulJe sa se taca normal, adlca
prm eXlstenta unei pante naturale a tarenu1Ul, cacJ..,
In caz contratl', nu se poate cananza reglUnea, se <l-
duna ape1e de p10i ~i apar apete sidtatoare. Uana-
1ele pentru scurgeri1t8 apelor uzate din ora~e ~i 11 ce-
• lor de ploaie eel' pante de cel putin 3 millmetri pe
metru, 1M canale1e colectoare eel putin 1/2 mm. pe
metru. ~curgerea superficiala a apelol' de ploi cere
declivitati (pante) de cel putin 1 mm. pe metru.
Daca asemenea pante nu exista, trebuiesc facute lu-
crari costisitoal'e; sau daca nu se fac, ape1e murdare
~i de ploi formeaza baltoace. In fig. 187 se arata de
clivitatea solului Bucure~til00'. Aceste balti devin
cauzele atator flagele ori neajunsuri. Flagele, ca pa··
ludismul, malaria (mala aria = aer au), efect ge-
neral al apeloI' statatoare, cari in Romania se gasesc
in multe localitati ~i sunt, din aceasta cauza, ban·
-tuite de paludism; alte neajurururi, ca umiditatca so '
lului, se transmite 1a locuiute, ~i acestea devin noi
cauzc de insalubritate. 1n l-tomarua multe localiHiti
sunt hantuite de paludism din cauza lipsei de scur-
gere a apelor. Aceste ape poarta ouale 'tantarilor (1-
nofel·i. Nu trebuie tolerate ape stagnante pana din-
colo de 11/2 km. de zona ora~ului, fiindca aceasta ~te
con:siderata ca distanta maxima de zbor a aces tor
tantari, afara de cazul di ei sunt purtaii mai departe
de vanturi. De aceia 'se recomanda plantatiile perife-
rice, cu scopul sa opreasdi ca roiurile aces tor insecte
sa fie aduse de vanturi in ora~. Lucrarile de canali-
zare Il;li asanare a apelor ne pot scapa de aceasta cau-
za de insalubritate.
Cand voim sa pastram, pentru difetl'ite motive, ~i
apele superficiale cari mai inainte erau oarecum
stagnante, atunci putem distruge tantarii pe nlai
multe cai, ~i anume: sau dam scurgere apci astfei
ca pretutindeni sa aiba 0 iuieaIa de cel putin 0,50
m/ sec. ceeace nu lasa sa croosca stuful unde sa se
adaposteasca tantarii ~i nici sa germineze ouale de
taniari, depuse la fata apci pe tulpina stufului; ~all
ridicam prin baraje sau prin alte mijloace tecnic(1
ale hydraulicei nivelul apelor, a~a ca sa nu av(~m
nicaeri 0 adancime sub circa 1,50 m. peste care nu se
mai dezvolta stuful. Pentru a ere~te, stuful are ne-
voie de aer; deci sau distrugem dir,ect ouale de tan-
tar prin substante toxice ,ori recurgem la culturi de
pe~ti, care se nuh'esc cu larvele de tantar, cum ara-
tam mai jos.
De pilda, cu verdele lui Schweimfurth, care este
un a:rseniat de cupru ~i amoniu, pudram fin (uneori
din avion, la suprafete mari) , suprafata, baltei 1a fie-
care 15 zile, timp de ~ase luni pe an, cand tantarii
depun oua. Operatia costa cam 10.000-12.000 lei pe
an I;li hectar de balta. Sau putem raspandi petrol pe
suprafata apei, dar atunci cheltuim sume mai mari
de bani.
Sunt nil;lte specii de pe$ti, numiti gambuzii, eari
 URBANISTICA GENERALA 167
========================
se inmunesc repede ~i mananca cu multi'i aviditate r.iuperci otravitoare ~i ofera mediu favorabil multo!"
larvele de tantari, astfel ca dupa un timp oarooare bacterii patogene, care rezista astfel mai indelungat
tantarii dilspa:r. Ace~ti pe~ti, bine aclLmatizati in lta- $i se inmultesc mai u~or.
lia ~i chiar in Jugoslavia, ar fi bine sa fie aclimuti- Inconvenientele de aceasta natura ale Mlului se
zati ~i in baltile noastre. E3i crapul distruge tantarii. pot Snvinge cu ajutorul tecnicei moderne a edilitatei.

MUt1ICIPIUL BUCURES1l
PROF1LE TRlattSUERSALE \JAILOR

PROF"lL GE NER.QL NQ1 PR1N DEQLUL rT1ITR~i

t
~
lJ~ 1
tl m
~
.J

CoTt
~~!
~
CIT 'fOOl
~a~
I
I '°200 I iO!~ ! $\50 6
~
7 til 1181 111111 ~ till
10 12 13
I [~Im it III!!
J " "
I j7 M%.
"
I"''-'HOI

PROFIL N' 3 'TAANSV[Ri/:U. Q.QMIiIOVITEI PROF"1L. N" 4 TRI>.NSVEF\s.oJ... OAMBovrret

LA COf"U1.o. MIUTMI LA ("MUNA LEURIlEI1

C-L_

[ I
VJ/N iBntN1t'1lrr

&60 600 l 7$6

ij II"'J
]
P\.Aru..D!.Si11J,l1~.Al PR8AL[LOP.

PROF"IL n's TRAnSVERsaL COlEHTlMEI

l.A11iA~DAM.:l.t\OALQ.

PRQFIL 1'r.6 TRANSVERSAL COl£NTIl1E1

LansA CDf'1(JNA R..rtDC.Ha

iII no!~ ItO

~1110 :1101~ 270
u,

...
Fig, 187, Declivitatea solului Bucure~tilor.

Uscaciunea solu]ui asigura uscaciunea locuintei, Cudi!enia solului ~i . chiar 11 subs01u1ui la roieil a-
ceeace e sanatos; numai locuinta umeda e nesanaioa- dancime, trebuie asemenea cercetata cand intemeiem
RIL Umezeala locuintei este cauza nesaniHoasa ~i nn o aglomeratie. Pana acum cat eva decenii, era in Iiin-
importa din punct de vedere igienic, daca umezeah ta in igiena feo1'ia localistica a lui Pettenkofer, dupa
provine din apa subterana sau din inundatii, adica care solul era susceptibil saemane miesme sau aIte
din 0 rea scurgere a apelor superficiale. Peretii u- infec.tiulll. Ulterior s'a dovedit insa ca aceasta teorie
IDp.zi ai locuintei sorb cal dura din camere ~i devi n era f;tl$a. Bonjean a afir-mat: «nu exista epidemie
mai buni conoucatori de cal dura, a~1:J, ci'i adapostul strict tellurica».
contra frigului sau ar~itei soarelui este mult mai ri.l11 Cu toate acestea, cand un ter·e n a fost deja intre-
asigurat in asemenea incaperi. Pe de alta parte. ' u- buintat 180 locuire sau la vre-o industrie, etc. chestiu-
ne1e ziduri lavoriz(',l}za ~i desvoltarea a 0 mu1time d!' nf'..a se schimba. Astfel un teren pe care a fost ~eza-
 168 URBANISMUL
lil 0 fabl'ica producatoal'e de de~eUl'i otravitoar~ liLl
(~ste bun de utilizat pentru a fi plantat pe ellocuin
tf', tara a Iua prealabile masuri de ameliorare igip.-
nicn. La Iel tr('lmie sa privim ~i terenunle fo stl'
gropi industriale sau simple depresiuni, dar umnlu-
te cu gunoaie .sa'll aIte materiale infectate.
Tn ce prive~tc terenurile foste cimitire, ~pre a pu-
te;t fi lotizate pentru locuinte, trebuie sa indeplineas,
ca anumite preseripBi. Astfel in Germania regula-
mentele prevad 0 tree8'fe de 10 ani pentru locurilc~
fnste depozite d q gunoaie, :;;i de 40 ani pentru fostelB
cimitire, pana. a putea fi construite. Termenul de 10
:lni este ulleori prea sCUJrt pentru gropile umplute eu
hunoaie, eaci uneori nu e suficient pentru sfar$irca
procesului de mineralizare a materii1cr ol'ganiee. ~~
mai bine en aee~e terenuri sa fie destinat,e pareuriIor,
[ilr nu locuintelor. La cimitire, infectiunile sau otra-
vurile cu,ptomainele cadavrelor nu ar putea avca.loc
decat pe calea infiltratiunei in apele subtBrane, Q~a
ea pericolul ernie sau de loc, daca exista 0 buna in-
Il.talare de alimentaTe eu apa a localitatei, iar putu·
rile de casa sunt prohibite. Bacteriile mai tuturor
boa1elor sunt di truse in 'p amant dupa cat eva zile
sau saptamani dela inmormantarea eadavrelor, prin
un proces biologic ~i de oxigena.re a ma~riilO'r orga-
nice in tererro
Posihilita!i1e de alimentare privesc mat ales solul
din VeCillatate deeat a1 ora~ului propriu zis, fiindca
amt apa, cat ~i culturile pentru alimentatie, euprind
teritorii v3;ste din afara o.rru,u1ui. Este totu~i impor-
tant a ne da seama daea aeel,e yecinatati pot proeura
.apa de baut ,~i daca wrenu1 nu este prea steril, ~i sa
puna astfel populatia intr'o continua lipsa de ali-
mentatie.
Cand terenul are 0 panta prea mare se resimte de'~­
avantajul unei sporiri de cost h alimentarea cu
apa, caei uneori trebuie sa pompam apa de baut la
lnaltimi mari, pe unde sunt casele, ceeaee seumpe~te
instalarea ~i ,e xploatarea uzinei de apa.
b) Igiena subsolului. Afara de c.alitatea terenului
din ca:re oeste format IsubsoluI unui ora:;; (ca prove-
nienta ~i rezistenta), sub-solul trebuie eercetat ~i pri-
vitoI' la nivelul apelor subterane.
P rovenienta straturilor subsolului are importanta
igienica, spre a nu da na~terGlla otraviri pau infectii
cum am vazut.
Rezistenta ne interes·P!l za CI'I 1';:1 nll se produca sur
parI sau erapaturi 1a zidU!rile !ocuintelor sau nIte
daune Ia lucrari de eonstruetii. Subsolurile din ni sin,
argila sau ehiar stanca, pot, din aceste punde de
vedere, sa a:iiba avantagii ~i inconveniente; totl]i~i,
natura geo],ogica a straturilor nu are, in ce priv,~te
rezis.t~ta, prea. mare import,a nta, caThd lu:erari]e nu
sunt prea itIIlportante.
U scaciunea s1tbsolului .prezinta interes 'm ai mare
igienic. Aeeasta useaeiune d.epinde de natura geolo-
gica a straturilor ~i de declivitati. Dad!. solul este
pel'meabil (nisip, pietri~) aluviuni, calcar eu fisuri,
etc. exista infiltratii a apelor superfieiale palla Ia
primul strat impermeabil unde se aduna apele, care
formeaza astfel stratul aquifer freatic. Nivelul supe,
riol' al aeestui strat freatie de apa variaza in raport
en desi~ea ~i cantitatea ploilor, eu evaporatia, eu
modul ue seurgere a ,a pelor superfieiale, etc. Totu~i
acest nivel nu trebui,e sa se Three prea mult, sa rama-
na sufieient de profund (cd 'p utin 180 2,50 m. adan-
eime) ca apa sa nu incomod cz,(' locuintele. Panza de
apa freatica sa aiba l;ii ea 0 panta ,subte-nma, 0 soCur-
gere, caei nici aooste ape nu e recomandabil sa fie .
statatoare. De obic ~i pe vers<antii vailor cursurilor de
apa (nu prea la munte, sau prea aproape de varsa-
rea acelor cursuri) astfel de conditii sunt indepli-
nite, aC!ica acolo sunt aluviuni permeabile, cu df'cli-
vitati avantajoase 1;l1 apele freatice se gasesc Ia niw ,
Iuri potrivite.
Cand nivelul apelor £r.eatice este dezavantajos,
atunei, Ia nevoi,e, roourgem la scoborar,e a lor prin
lucrruri de asanare (canalizari ~i drenari).
Dam in fig. 188 un profil prin subs-olul Bucurt>~­
lilor, rlin care se vede geologia straturilor ~i nivelele
apelor subterane. Pari suI are 0 admirabiHi hartii a
su'bsoIuIui ora~uIui.
c) Clima ca ~i solul, influenteaza intemeierea ora
~ului, atat ~a a~ezare, cat 1;>i ca mod de dezvoltare.
Dar elima unei regiuni e.::;te re'L:ultatul unoI' serii de
factori climatcTici, fonmand ceeace numim ~i condi-
tiile meteorologice. rrrebuie sa fie favorabili fiecal'e
din ace~ti factori in parte: expunerea solarii, neb/;(,-
lozitatea, temperatura, 'vanturile, precipiiatiunile at-
mosfp,r'ice, umiditatea.
Influcnta meteorologica s'a re~imtit in primul
rand asupra modului de constructie a loeuintei. Ast-
fel in tinuturile inundabile s'n Iraspandit casa pe ttl
raei, din care se mal gasese ~i astnzi in balta ]Jni?-
lei; in regiullile muntoase se mai urmeaza ~i acum
traditia. adaposturilor in forma de simple paravane
din t:Llji de brl1d; la balta, unt>ori Ise 80tarna cel mult
un polog pentru apamrea de tant<'lri.
.Ln t~tr'ile tropicale, unde exista numai doua ano-
timpuri (unul ~3e('etos ~i aItul ploios), omul cata adi'i-
post (10ntra razelor puternice ale soarelui:;;i contra
revarsarilor ploilor repezi, cari produoC inundatii. De
aeeia, in acele regiuni, pe deoparte a,eoperi~u:rile cata
sa izoleze ~i sa apere bine incaperilE' prin pante foar-
te inel~ nate , care ajuta scurgerea repede a apelor; pe •
de alta parte, loeuintele sunt ridicate deasupra nive-
lului solului, de ohiooi sustinute pE' taraci, ea in fi-
!!ura 189, care reprezinta 0 strada din satul El1laln.
riin Papuazia, ori ca in figura. fl,. eare repre7.inta
strada principal a din Mailu.
Dar sa cerceti1rrn ,s eparat influenta fiecarui factor
c1imateric. '
Expunerea solara. Din punctul de vederE' al a~e"
 URBANISTICA GENERALA
.....
zarei unui ora!;l expuuerea solara e in raport cu du'
mta zilei !;li put-em afiI'ma numai ca, in genere, cu
cat .este mai mare disproportie intre dl1rata zilei ~i
a noptei, cu atat exista 0 mai mare variatiune ~i in
169
Dar durata zilei !;li expunerea solarii influenteuza
l;1i asupra dem:itatei popu1atiei la 0 al;1ezare data, in
tr'o aglomeratie data. Influenteaza adeseori ~i asu -
pra constructiilor (locu'i ntelor), ca forme !;li matt-

SECTIUNE UERTlo:lLn
P~IN TE~ENUL ORg!?uLUI BUCURESTI
(PROFILuL ,(A - B -C - D-L)
OI5TA N~LQR OAI'ZONTRoLc
SCJ:).R~ ·
\Jt:RTlc.o.Lc

SiT"R C:UT<7.R'IO,Q
1100
~.QBR . lt.IT ~CR

""

"SiTUATIA PROFlLUWI
A -B ·C -O -e:
LI!:GI!NCA

(
7 ~lUT "t!i'''<)~
~
fft3't,.-v,)(u . tU:'~
0. 0 •• ~

_ •. \iOLeCH h:.·...:.:~ltTA,:HU"'!.'''~ "'SIP O.Q.~A

~ .. GAlS O .. 'Sl.e> ~ iO.qG'l~

~OH610"'tAAI~Lt."""'l 1~~~~IN Q . . oL
~ ~A . . . m.lx "OATUA,LOo 0< • • •

Fig. 188. Profil a l subsolului in Bucure~tl.

felul vietei pe pamant. Clima este Ioarte mult influ-
entata din cauza acestei durate a zilei, caci de {apt
es te 0 rezultanta a timpului de ,e xpunere Ia razele de
lumina, cal dura, etc. ale soarelui a acelei regiuni. A-
ceas ta, durata a zilei depinde de latitudinea g.eogra-
fica a teritoriului.
CaThd clurata de expunere este mica, popu,laiia este
mai rara, dooi gasim mai putine a~ezari omene!;lti.
eu alte cuvinte, durata zilei influenteaza asupru
dcnsitatei a$eziirilor, luate in ansamblullor.
riale ; influente<clza asupra spatiilo1- libere (straz i,
curti), ca nUlrirne ~i orientarc.
Dmata zilei influenteoaza asupra denslitatei a~eza­
rilor, hindca lumina l;1i caldura soarelui este cea care
ajuta viata, face sa cI'easca animalele l;1i vegetalele,
pe cand tot razele luminoas,e, ~i anume cele Cll lun-
gimi d(' unda scmta (razele albastre, violete !;li ul-
tra-violete) di,s trug bacteI1iile. Razele soarelui l;1i ae-
rol tine sanatos pamantul, vietuitoarele ~i obiectele.
Nici mar~a ca~dura, nici extremul frig nu sunt ca
 170 U R BAN ISM U IJ
~=--=================== ===============================
uzele diroote ale unui plus de mortalitate. Observam, autoinregilStrator. Intereseaza mai aTes razele ultra-
de exemplu, ca in Groenlanda este inca un plus de violete ~i infra'ro~ii.
mortalitate infantila, care a disparut in Norvegia, De pilda la Pams, corespund urmatoar,ele numere
Suedia ~i alte tari nordic-e. In tarile cal de gasim 0 de oIle de eX'punere solara maxirrna pe luna:
mortalitate infantila ~i mai mare, de oarece caldura Januarie 269 ort luJie 485 ore
h~bruaric 283" August 442 "
dezvolta microbii fermentatiei $i ai putrefactiei, Martie 367 Septembrie 376"
cari produc diareea infantila. Aprilie 410:: Octombrie 3 -3 "
Mai -472 " NOfmbrie 274"
Junie 481" D£cembric 256"
Tot dansul a stabilit, in coordonate polare, cUI·bet
heliotermiea pentru 0 zi, de pilda la Paris ~i a de-
tel'minat f;li axul heliotermic, corespunzi'itor maxi-
mului acelei curbe, ~i It mai aratat ca acest ax este
decalat fata de axul N-S, la Paris, cu 19°. A aratat cli
~i axul termic este deca].at tot acolo, fata de eel solar,
cam cu 0 luna ~i jumatate. De chestiuni analoage s'a
ocupat ~i Ho epfner ~i Edwa1'ds. Aceste chestiuni de
detaliu au 0 importanta ~i mai mare la intocmirea
Fig. 189.0 strada din Elvala (Papuazia) proectelor de dezvolta.re igiernca a ora~ului ~i yom
reveni asupra lor cand ne yom ocupa de orienta rea
urmare, cat mai muWi lumina bactericida ~i spatiilor liber,e.
,. apoi ca.ldura. DaT acestea depind in primul rand, Dar am spus cae:xoplmerea solara influenteaza ~i
dll'pa cum am spUrs, de latitudinea teritoriului. In ta- 8,supra dcnsitiitei populatiei int1·'o localitate, ceeace
bloul de mai jos dam cateva cifre relative La dura-, e tot una cu densitatea 10cuintelor pe hectar. AsUel
tele zilelor; deci a expunerei solare, din ,c ateva loea- s'a constat-at ea la Martigny (valea Ronului) ver,s an-
litati, ,s ituate la dife.rite lamtUrdini, in d{)ua epoci ex- tul de {leal 'e xpus s'oarelui este ou 5(JJ/o mai populat
treme ale anului, adica la solstitiUll de vara (ziua (~i terenul mult mai tScUJmp) de 'c at ve'rsantul opus,
maxima) ~j la sol,s titilll de iarna (ziua minima). mai umbrit. Se poate dooi spune ca exist a ~i 0 «a-
.... .~ :;
:-= -..::::..
:§]
'N~ }~~ ...
ristocratie a soarelui».
a
:.;;
N
fU-
~ ) ~.-.
~ ~- ....... c ~ Din contra, in tarilesudioo, unde soarele produce
0 r II , u 1 ~ ~ > 0
fU
~ g .~ 0 ~
0
~
;0 ~ t.s~ .5 ; fC~ (E ~ .5 timp indelungat in cursul aJ1ului, 0 ar~ita putm-nidi,
......l 0- ...., Q- ...., i5 '-"
s,t dzile sunt inguste, uneori pana la 2 m. largime,
ca umbra sa apere pe trecatori ~i incruperile aparate
10 -4
C airo
~o m a
· 30'
-41°,9"
14
15 9,15' 5,45' de caldura prea mare; pe cand, in localitatile nordic:>
«',3' 15,31' 8,28' 7, 3' soar,ele este mult mai cautat, caldura e pretioas8, ~i
I Bucurt,ti
-4S',8' lI'i 8,20' 7,90'
P aris
L endra • . . ·· 51 ' ,5'
60'
16,40'
18,15'
8
5,10'
8,40'
13,40'
acolo strazile se lasa mai largi. Pentru tarile nordic'
au foot inventate dispozitiile urbani stice a~a ZAise de
L t ningrad •
( P d roll:rad) · ora~e heliotropice, eu omenta rea strazilor ba~ata pe
Plecand dela aoest fapt, Pidoux 1) a definit in in- roooideratiuui astronomice, dupa cum yom vedea.
teres urbanistic, curba de insorare, gradul de inso- Astfel in nordul Rusiei, cand a fost proectat in
'rare, .curba termica, axul termic, curba heliotermica 1916 ora~ul Murmansk, pe coasta cu acelae nume,
~i axul heliotermic, ale unei localitati. de catre Dubelir ~i N ekrasoff, ~i mai in urma de
De pilaa a stabilit curba de insorare pentru ora- Alechine, s'a dat 0 mare atentie largimei strazilor
~ul PaJris, fata de diferite .(1irect~i (planuri) servin-
pentru ca locuintele sa primeasca cat mai multe raze
du-se d,e curba indicand variatia duratei zilei in luminoase, din putinele ce cad acolo; dar s'a cautat
timp de un an. A aratat ~i cum se poate stabili gra- ei 0 orientare potrivita strazilor, pentru ca astfel
dul de insorare intr'o localitate pe 0 fatada dp cUi- fatadele cladirilor sa fie expuse un timp cat mai
dire avand 0 directie oarecare. Actinometria (masu- indelungat razelor soarelui (aplica.rea teoriei curbei
rarea razelO'r) ar fi ~i ~tiint!1 care se ocupu cu a- de insolal'e ei a axului heliotermic mai sus mentio-
ce~sta parte a urbanisticei (orientarea shazilor ~i nate). Briinn considera ca peretele spre sud e eel
fatadelor ), iar actinometrul este aparatul de masu- mai potrivit. dici are soare mult iarna ~i mai pu1;in
rat (al lui Arago, lucimetrul lui Bellani) heliogra· vara. Fatadele spre apus ::;i rasarit dand spre spatii
ful lui J ordani$. Unitatea de masura est:- «solu,l»). largi, ar fi 0 eroare.
Un actinometru recent este al lui Henry, care este Nebulozitatea atmosferei poate proveni din cauza
norilor, din cauza cetei, din cauza fumulUJi.
1) Reg. Pidoux et BMde: "La Sci~nce du Plans de Ville " Din punet de veder~ igienic chestiunea prezinta
( 19U ). mare importanta, de Oairece ne interes.eaza cantitate8:
 URBANISTICA GENERAL.!. 171

totaHi de lumina caDe ajunge la supmfata solului in- suprafaia, cantitatea de lumina care trebuie sa a-
tr'o aglomeratiune. tinga solul. In acest s cop se recomanda executarea
Cantitat,ea total a de lumina este Cc'lntitatea de lu- de piete ~i strazi largi, cUJse cu numar res trans d8 e-
mina directd ce cade, ~i a cantitatei de lumina 1'e- taje, sall eu etaje retrtase (etages en gradins), pro-
flectata de atmosfera. AceasUi Cc'lntitate totala puse de A. R ey ~i executate in Paris de Sa,u v(lgf! p~
poate avea un maximum ~i un minimum in timpul rue Vavin (fig. 191) sau Cll in fig 192, solutie pro-
~ 0 pUSd tot de Sanvag e, mai recent.
350 ~oo
I I Am spus ca nebul ozi~atea nu este influentata nu-
I maide nori, de ceata, dar ~i de fumul:;;i de gazele
I industriale. AceEtt'a strica ~i calitatea aerului.
I Calit~tea aerului 'din ora1;le difer'a 'foarte mulL eu
cam
10ea1ita,tea. In g'ene-re compozitia a',e rului' 'este '
20-21 Ofo ~'xigeJ?, 76 oio aZ'o't , hidrogen, "argon ~i 'cam
, dt' C/I/di I/' ff 1% alte gaze 1). Este .de observa~ in mod speciaf Ill-
350
InerJi,s /lImllloasd ajIJfiS;2 Ie hrt'n
Fig, 190.

unui an in aceia~i localitate, caci &'1, este in func~ie ~i

de stalr ea de nebulozitat€ a atmosfer,ei. Aoeasta can-
titate totala de lumina variaza pe globul Ulrestru ~i
eu latitudinea. Daca am r,eprezenta enet'gia luminoa-,
$a, adusa pt:in razele 90nre1ui ce patrund pana 111
scoarta globului, prin suprafata inchisa intl"o curM
ale carei ordonate ls unt pro'Portionale cu lungimile
d€ unda in microni (lJ.p), iar abscis.ele ar reprezenta
cantitatea aeelor raw cuprinse in spectru (fig. 190),
gas'i,m ea ora~UlI Assuan (Egipt) prime~te 0 e:I1Jergic
lumino.asa considerabil mai mare decat ora~ul B erlin
pe timp de negura sau .e eata, sa~ chiar pe timp 'S e"
Fig. 19,2. O t d' ri cu etage retrase - , noile propuncri a,le arh.
nino rrocmai razele ,e,u lungimi miei de unda lipses'e , Sauvage.
la Berlin cand e eeata, deci toemai cele' bacteric1de.
Dc aceia in tarile t.empemte sau nordice, atunci cand fluenta gazelor sulfuroase sau cu acid sulfuric, care
cste foade dauniltoa,re. In ora~ele i:ndustriale, unde
se intr"'buinte-aza drept combustibil c3xbunii, mai
ales monumentele ~i alte lucrari surar mult din cau-
za aces tor gaze. Pe cand in Egipt, in Grecia, in at-
mosfera lor senina ~i lipsita de gaze acide, templele
~i sculpturile au trait neatinsc unele peste 5000
ani, In ora~ele mod erne asemenea constructii nu re-
zista nici sute de ani! S'a constatat in Manchester
ca, tntr'un strat de un metru grosime de aer intins
deasupra intregului oras, plutesc cam 185 kgr. = 100
litri acid sulfuric; iar dupa altii, '111 Londra se 'de,
pune pe an cam 600 tone de funingine p? supra-
fata ora~u1ui, pe cand in toata Anglia cam 4 mili"
oane tone, carbune in fum. La Chicago pe 0 mila pa-
tratli oe ora~ se depune pe an 150-400 tone de ca,r-
bune prin fum, in care desigur se gase~te ~i acid
sulfuric. Este dar u~or de inteles dp ce nu rezlHta
191. Cladiri cu etage retrase pe rue VavVn din Paris
acolo in aer liber lucrarile arhitectonice, sClllpturale
~i picturale, iar la Pompei ~i azi sunt vii frescde
cetele sunt m.ai de e, apar 1;li ·epidemiile, a,dica i8lma.
vilelor.
Tarna, in ora~elle Illari ~i industriale, intensitat.ea to-
Fumul din atmosfera influenteaza foarte mult ~i
tala luminoasa ,se poate Iscobori intre 0,3-0,1 din lu-
mina 'ce vine dela soare. In eonsoointa in asemenea 1) S 'a constatat ca la camp este 20,05% oxigen; la Paris 20.95%;
ora~e este eazul a se lua tO~Lte masurile spre a fi 0 pe vaI'ful muntilor 20,77%; in metro 20,70010; in mine 16-17%;
prita cat mai putin pe cai artificiale, pe unitatea de :n grote 15,33%.
 172 URBANISMUL
=================================== ===================================
asupra cantit5tei de lumina ce ajung,e pe solul ora-
.;;ului. Astfel gasim ca in 1898 1a Kew din marginea
Londrei, pe un vant slab deIa vest, toata ziua a fost
s.enin; 1a periferi,a oM!;mlui (Putney-Bridge) numai
66% din timpu11uminos de1a Kew s'a vazut soarele;
la W estminster 30% .;;i in City numai 5'670, iar in
partea de rasarit a ora.;;ului nu a aparut de loc in
acea zi soare1e! Aceasta variatie de luminositate
provine de acolo, fiindca Ja rasarit sunt a$ezat.e fa-
bricile ce produc mult fum. ·
La Paris s'au facut sondagii din turnul EiHel la
dif'e rite altitudini, $i s'a gasit ea de 1a sol pan 1 sus~
aerul e la fel incareat eu fum. Picaturile de apa, eu
praflll ~i {umul, se inbraca in 0 pojghiti1 uleioasa,
~i formeaza un feI de ceata ce fa transparenta aeru-
lui. In ultimii 25 ani, din eauza aeeasta la Paris a
scazut aceasta transparenta cu 50010.
Acum s.e propune a se combate plag,a fumului prin
executal'pa de «centrale de energie», obtinuta in ge-
nere sub forma de gas de apa (Wassle rgas).
Temperatura medie a localitatei joacii un mare
rol din punct de vedere igienic. Dar daca clima .;;i
bempe.ratura medie sunt impuse de 's ituatia ,g eogra-
fieli, sunt miiloace de a ameliora consecintele tem-
peraturei, prin anumite dispozitiuni ale plannlui 0-
ra.;;ului. In genere apele naturale $i canalele de navi-
gatje influenteaza temperatura in ora$, caci a:cestea,
~H:' Jangii mlul de ventilatar, mai au r;;i un rol de re-
gulator a1 nmiditdtei aerului, sporind-o eu 10- -If>
grade h:ygrometrice vaM, fata de cazul cand nu ar
exista Clcolo asemenea eursl1ri de apa. nra$ele in
·general au 0 temperatura mai ridicata, vara ca $i
iarna, decat trritoriul limitrof liber: vrura din callza
prezentei cJadirilor, care cQnstituesc depozite $1 ra-
dlatoare de calorii; iar iarna prin adapostul ce a-
cestea procurii c()ntra vanturilor reci ~ chiar p,r in
faptul ca ISunt generatoaoo de caldUira prin caldura
interna ce pierd sau elimina. Prin urmare vara, cu
cat ora.;;elp. sunt mai mari, cu atat 0 diooare prin eva-
poratia unei umiditati va fi mai bine venita. De a-
ceia se l'ecurge deseor.i la Rtropiri artificiale pe
stdizi, pentru a dicori. Stro<plirile acestea dau rezul-
tate burre pe pavaiele ~i pe t.erenul plant at cari men-
tin mai muIt umiditatea. Tot pentru scopul de a tem-
pera caldura se alege coloritul alb al caselor ill ora-
~ele sudice $i pentru absorbire, cellnchis in ora$e1e
nordice. La -s ud se cautacasele racoroase deci sa nu
inm[lgazineze caldura solara (:;;i culoarea alba, (' cea
proprie) iar la nord sunt cautate casele calrlp deci
care sa inmagazineze ealdura solara (0010are1 nea-'
gra sau cea inchisa este adequata).
Vanturile intr'un ora.;; se re~imt eu atat mai mult,
cu cat casele Runt mai inalte. In varfu1 turnului Ei-
fel din Paris s'a masurat 0 iuteala a vantu1lli de
7.8 m/ sec., pe cand in aceJa:;; timp pe acoperi.;;ul unei
case vecine, Ja 21 m. ina1time, iuteala era numai de
2,1 m/sec. In America (Statele Unite) unde se con-
Htruesc case zgarie-nori, vanturi1e au 0 influenta
mu1t mai mare, caci 1a ina1timile mari ale zgaii!:l-no-
rilor se resimt des iute1i de 30 m/ sec. 1a care cores-
punde 0 presiune de 125 kgr.!m. p.
In acest caz, daca 0 casa are 100 m. inaltime, pe 0
fatada libera poate impinge 1a un moment dat pana
la 100X40X125=500.000 kgr. As,emenea presiuni
impull constructiiide aparare cu totul speciale .;;i
flexibilitati in cadrele constructiilor care sa permita
deformari importante (5-10 mm.). Chiar in Bucu-
re.;;ti am avut ocazi,a sa -conSltatiim ea acerusta ches-
tiune a facllt ~i obi,ect de ptoces. Anume, se obiecta
C!.supra unei eOl1structili inalte de beton armat, mult
ma.i inaJta de(;at cea vecina, ca vantul 0 va 'PravaJi
peste cea joasa. Expertiza a dovedit prin calcuIe cn
aceasta temm'e este nefundata.
VanturiJ.e reci .;;i puternice sunt in deosebi mai
simtite $i de aceia se alege, atat orientarea straziIor
cat $i grwparea cULdiirilor, pentru a s'e obtine un ada-
post cat mai bun, dupa eum voon vedea.
Dar $i topografia terenuJui ar,e influenta a,s.npr'l
f.elului cum sunt re.simtite vanturile intr'o localitate.
Astiel, vanturile se resimt mai slab pe versantii dea
lunilor decat in fundul vaiei raul'111, a~a ca e natural
ca ter,enulrile RH fip. mai caufu:lte in partil,e mai de 1';111';.
Precipitatiiie atmosferice au mare importan tii din
PUllCt de vedere igienic, atat la ~ezarea cat $i h
dezvoltareaaglomeratiilor.
Ploile repezi activ,e aza epidemiile, apa fiind un
vehicul care raspande.;;te bademile. La oriee cre$te-
rc hygrometrica corespunde 0 cre~tere epidemica.
In tar.ile temperate ,l'mnt raI1i precipitatiunile mai
lJ'lari ca 60 mm. pe ora; numai ploile de durata scur-
ta pot da exceptional pana la 2 mm. inaltime de apa
pe minut. In tari1e tropicale, de exemplu la Tchera-
ZJundji in Indi'a, Ja poalele munti10r Himalaia. a ca-
zut 1a 14 Lulie 1876 mai mult ea 1 m. inaltime apa
intr'o singura zi.
De aeeiCl in unele sate sau ora$e a$ezate pe pante,
se cauta ca toate strazil,e sa dea, intr'una principala
de ,sourgere, cam sub aceIa.;; unghi, in s-ensul scurge-
rei apelor de ploaie la swprafata solului: scurgerea
Be face atunci mpid .;;i deci aglomeratia este ferita
de inuudatiJi.
Umiditatea aerului are :;;i ea importanta igienica,
fiindca, de~i organi,s mul omului este oar,ecum inde-
pendent de gradul hygrometric a1 ,ruerului, totu~i 0-
mul s'e simt(l ma,i hine l'a 50-60 gmde hygrometrice,
ceeace corespunde oacell1i.a unci zile frumoas'e de pri-
mavarii; nu ,se simte insa bine sub 25 grade hygro-
metrioe, sau 1a peste 80 grade um~ditate.
Umid.itat.ea dublata de caldura favorizeaza des-
compunerile $i d'eci inmultirea bacteriilor, ea atnxe
8f.1e neiglcllica.; iar friguI.umed favorizeaza afectiu·
nile reumatismale ~i broncho pulmonare. De acein in
 URBANISTICA GENERALA 173
==========================
tal'ilc tropicale uneori e nevoe de a umezi aerul, altc- nari salubre a lui, est>e uti I sa cercetam rapid cau-
ori de a-I l1sca (dupi cele doua anotirrnpuri ardlate zele cari produc insalubl'itatea urbana.
mai [JUR). In tarile mai reci e bineca locuintele :,a nu D-I Dr. med. fili Ing. Imb eaux a aratat foarte bine
fie mr 'ede (igl'asioase); lipsa de igi,e na aici se mani- cum trebui·e studiata aeealsta chestiune, S1eparand-o
fesUi in alt mod asupra o]'gnnismului, dupa cum am astfel: a) condifiile de viata ale oamenilor $i vietui-
nratat. -;': ;'-, 1m tom'dor; b) factoTii de insalubt'itate $i evolutia lor;
'-. !l.fO 1

ClIMATOLOGIA BUCURESTEANA
.
TEMPERATUR.A. AERU.l1.! TEMPEI!ATURA SOLUW
. ("'DIE P£. 'I'1TERVALUL 0( LA ~'HI9O)
M(OIl LUNARf. 1'1:01A LlJNAflA P[NTRU rNTERvALUL
TEMPi"". TURA MEDIE AtWAlA · 1CI :l
1885 -1S'. 0
..
" MA KtMA OB5(RVATA • ", • &

iAI!
"'
..
, 'P1\
" MINIMA

ow.
,.

". "..
- )0 '5

'" OCT .... !'''AtlIW'IOl'f11E D.if)m . II",.. J/ lJ"~ )

I I~
,

I
I- e- Il
l n
1/
V ~ 10
1O
" /
,. I--
/
" !\
r&
\6

'"
I
-,
I +-, ..
t- ~
,. . VI
l,./
i\ I
'6

.. I .~ --.j
--i ~

"
.. I'
-
-
"
" I "
7 \\
, I
"'t--
1

, - '" /
- • " 11 ,\
1

4 ; \
I

I
IU' -L~-H-- L
I I
c ,
, , I'-... 17 !

'.
~ '/ I
l- I
I'--- V I
I, I - ' . f-- ,4=, ,
I
I I
-- - 1 1
~
I-
I -
-
. • jI,
H+1-....
!"IiI i!1'{ . I
"" ""
I--
., :1
I
lilt .. rW\T ,.,.. iW- ... 110 IIiC SE, lite rill'M

UMIDITATEi\ f\ll"i-o~ FERr.1

Nt:Dlf, LUNARA. PENTRV I"TERl:l.lUl1UI-1tIII)
PH 6RAOE ItiG~OMETRICE

"" Iii MAAr AI< rw 'i! n .. Itt I<T

- . .,
H: !~"I- I I I
" t-t- - -
I~~t::-
• j....

:': wri- f-++

u II
L--- 11
v
'"
-I-- I-- t- f- ."
" .l ...
"'" ... . .... ,to In - .... ....,. II

'""'
Fig. 193.
- --
In fig. 193 fili fig. 194 dam diagrame reprczf'utand e) igiena mediului urban din punct de vedere fizic
pentru Bucure~ti, temperatura aerului, temperatura ~i al circulatiei; d) igiena locuintelor (individualii $i
solului fili subsolului, umiditatea at.mosferica, durata colectiva); e) alimentare ( populatiei $i de~ eunle;
sl.nilueirei soarelui, roza ~i iuteala vanturilor f) masttrile de asanare urbana.
Desigur ca unele din aceste chestiuni vor fi cerce-
tate mai eu folo cand ne vom ocupa cu dezvoltar~l
igieniea a 01'a$e101' sau eu functionarea sa1ubra a lor.
Mai inainte de a trece la dezvoltar,ea igieni.ea a a) Dar in prealabil e bine !'u reamintim condi~ii1e
unui. orafil fili 1a modul de ~si .gumre a unei fune~io- in care omul poate trai ~i apoi care sunt ngentn no-
 174 URBANISMUL

Ci1Ji I~i graclul lor de nocivitate pentru viata omc- «tati de apa ear,e a fost in atingere eu mwteriile lepa-
neaRca. "date de catre bolnav.
Juillerat, in a sa «Igiena Urbana», rezuma foarte «Intl"o aglC'meratie omeneasea, ael'ul, pra£ul 1$i
clar ·~i p.recis «conditiile de buna functionare a orga- ~<apa sunt mereu amenin"k'tte sa f~e napadite de mi-
nismulu{ omului». R·eproducem textual: «erobi patogeni, eari se vor rii.spandi in jurul bolna-
«Omul este 0 vietate careia in mod natural Ii tre- «vului, VOl' patrunde in or,~nilsmul oamenilor eari
dmi·e aer deschis. Spre a-~i asigura jocul normal al «Sl111t aproape de el ~i-i vor tmnsmite boaTa. Ori, s'a

PL. /1
CUMATOLOGIA BUCURE:;;TEANA
OlAATA DE STRAlUCIRL
A
SOARELUI
I" MtOIl LUNAAE
MfDlA P( AN lllZ'''
DIRECTIUNEA ~I [XJRATA MEOIE A VANTULUI
(In INH RIOR Ul DE LAI8!~' I!1OQ IN INTlRYALUL D£ LA 188)' 1900
Zlll L1N I~ Tln 4~P[ AN -12.%

/ ~
I
• I

, r I \ I
I I II
• II I
I
I

I
• , , \ II
I

• II I 1\ I
j
I I I I ,
\

"5'
• ~,

"'
I
"'"
.,.
1-- ~

tW

PLOAIA SI ZAPADA
tANTITATIA
., "-

DE
.co

Af'A
sm-IO
I
/111\ II

IN MWH lUNARE
AN 5~O .I ••
P[
HEeII: IN INT[RVALul O£ LA IH!>-IICI
s
VITIM VANTLtLJ
III M[DII lllNA . !
MM .. n! MR APR "It •• u ~. u. '". ..... ,I(
VlT(ZA I1I JlOC{ h", '"
• 1-----1---l--+---f.--.;H-I-+--+-+·++-IH-+-++--1~++_i
I •
(11'1 II"ITH' '''llK • LA _~ .. . .

II
I
- --+++-H-+-+HJ-+--m-+--H-+++-lH-j---J
· H-++-+-H-+--HH--Jiit--+l~H-+-+-+-1H--+-H ·
0 ~
'M • Q "AAr ... ...., ... .... ... -- -
I I
I
I
I'
" H -++Hill-+fil--HH-m---H!l---:,c-f£t-++H-+fi--tfi ,.
"" ~ J..-.--

1111111111111 . .. . . ----. .
Flg. 194.

«organelor sale ii trebuie ael' eumt ~i reinoit nein- <':stabilit in mod pliecis, ea lumina diI'('.Cta a soarelui,
('cetat. (indispensabila omului spre a-.i pastra sa.natat,M,
«E l e.ste de asemenea 0 vietate diurna. Are tr·e- «este du~manul eel mai temut ~i eel mai puternic ni-
«buinta sa fi.e patruns de efluviile binefacatoarc ale «mioitor de mierobi. Ne dii.m seama de insemnat,a tea
I<.soarelui, sa suport,e aetiunea luminei direete; daea «enorma ce prezinta insorirea de toate partile a 0-.
«nu, el rs ufera. Hal;lului.
«Microbii se lmprii.l;;tie, amesteeati, dwpa felullor, «Omul respira, adica ,absoarrbe in plamanii sai un
<':cu pulberea, sunt du~i de cUl'entii de ae.r, sau pur- (oarecarevolum de aer, 'c are dupa ce a fost in eon-
 URBANISTIOA GENERALA
«tact eu ·s angeIe, este aruncat in ,a tmo.sfera inconju-
«dttQare, oxigenul sau fi,ind tMnsformat in mare
{(parte in acid carbonic. Pidea, plamanii omului ras-
«pandesc in afara exalatii de diferite feluri, cari d€
«Rs>emenea se ame-steca eu aerul ineonjuratol'. Un om
«adult abs"arbe pri.n respilratia ,s a 500 litri de aer pe
«Qra, san 12.000 litri pe zi. El e1imina 18 lltri de acid
«carbonic pe ora, sau 432 litri pe zi. Insa prezenta u-
«nui lit:ru d€ acid carbonic intr'un me1lru cub de aer
dooe a·e rul aoosta nesanatos».
b) Factorii de insalubritate. Pot fi facute diferite
claRari ale aeestor factori de insalubritate. De pilda
1mbeaux ii Inf;lira astfel: mecliu~ urban, Zocuinta, aZi-
rnentarea, vietuiioarele, resturi~e, inclustriile, comer-
(ul. Mai putem adaQga f;li alti agenti nocivi vietei 0-
mului, decurgand direct sa:u indirect ,d in faJCtorii de
insalubritate sus ariitati. Astf€l SIlIDt: zgomotu~, tre-
picla/iile, fumul, prafttl, matcriile organice putresci-
bile, materiile toxice in g€nooe, etc.
Yom examina mai intai faetorii indicati de ! tn-
!;eaux f;li apai agentii nocivi 00 am adaogat.
c) Mediul urhan, mai intai ca mediu natural fizic
~i apoi ameliol'arile a,c€stui mediu pentru igiena ur '
bana, au fost cercetate din punct de vedere iglGnic In
paragraful p r ecedent. Un agent mai nou, distruga-
tor cl eseQri de vieti omenef;lti, este f;li circulaiia urba-
na. Este eazul ,s a ,atDagcm atentiunea asupra al~c.i­
dente10r din ce in ce mai numeroals,e, pe car·e vehicu-
I€le Cll iuteala mare Ie produc populatiEi. In 19:23
tiilllP de tr.ei luni s'au inrregista.·at].a Londra 1393G
.'lcck!ente, dintre eari 149 mortale (primul trimes-
, tru). Aceste a.c ~idente au fost produse de autor)u7.p:,
trarnvaie, automobile, motociclete ~i alte vel,lcule.
In 8tatele Unite in fiecare an mor peste 80.0011 per-
soane prin accidente, din care peste 17.000 din cauza
c:utomobilelor. Din ce in ee aC8ste accidente ;,e mul-
tipFca, prin urmare urbanistul tr,e buie ,s a tina se~lma
in IlJcrarile sale de ace8,sta rC'<:'lUza I';!i sa prevada 1n-
bunalatiri.
Chi:H In Bttcure~.;t '; p: tfp! tIe accid·e nte de cir011 JatH
s'au inmultit in ultimii ani , Din statisticile facute de
!lOi (1929-1931) se eonstata cu in acest oraf;l, eel mai
mare Dl (lcent de aecidente pe vehi'c ul il dau 1 NIJ'-
vaip}e (0,7 accidente pe an f;li pe vehicul); ap)i ve·
hiellle1e au.tomobile (eu 0,087), !;li 1a urma cei.~ eu
tractiune rtJJil.f'a.1a (C:l 0,0]3 aecidente pe aJi).
Malhl1 ~ie ce rse iau sunt ordonarea circulati('.i ~i
organizarea ciWor de cornunicatie spre a sati;;facf:
mai bine nevoile.
fl) In ee privel?te igiena loeuintei n e yom opri a-
supra ch£&tiunei suprapopnliirei ei, caci aceasta face.
sa se dezvolte b()lile molipsitoare, pre.cum tubercu-
loza. ~j uupa unii f;li cancerul (controversat).
Suprapopulal'ea atrage Jipsa de ventilatie Iti mur-
daria in locuinte. Definitia suprapopulatiei nu este
175
====================================~
inca definitiv precizata. Dnii igienif;lti pr€tind ca 0
camera este suprapopulata daca adapostef;l~e mai
mult de doua persoane; altii, daca 0 camera cu 0
singura fereastra e ocupata de mai mult de 0 per-
soana. Cubajul f;li ventilatia eamerei of era I) ill--
dieatie mai precisa asupra suprapopularei ei.
Dupa statistica Homaniei din 1912, ~i potrivit in-
terpretarei de mai sus, se socote~te ca peste 3 miJi-
oane loeuitori aveau locuintele suprapopulate; iar
in Bucure~ti, din 342.000 locuitori, peste 125.000 tra-
iau 1n locuinte suprapopulate. Sunt explicabile dar
ravagiile pe care Ie face la noi tuberculoza, tifosu1
exantematic f;li alte maladii molipsitoare.
Intr'un studiu, publicat in «La crise clu logernent»
de Henri Hellier, am aratat in articolul de 001aoo,
rare, ca avem de lucru in materie de loouinte in l~o­
mania pentru mai multe generatii s)Jre a ajunge 13
o locuinta populara in adevar igienicii.
In Paris sunt peste 17.000 case insalubre, 'iar in
Franta, un milion, din care ~~ sunt af;la zisele «tau-
dis absolus». In 1914 numai in 6 blocuri de case in-
salubre din Paris loouiau cam 186.000 locuitori. De-
cesele de tuberculoza in acele blocuri insalubre erau
in 1926 de 9,4'/0 fata de 2,35% in tot or~ul. Statisti-
ci1e mai recente au reperat 17 blocUl'i in8alub~"~ in
Pari,s, a caror asanare ar costa peste un miliard de
franci francezi (circa 7 miliarde lei).
Locuin!a c,olectiv3 din fericire inca nu s'a d(~zvol­
tat prea mult In Romania. In tarile din apusul Eu-
. ropei f;li in unele din oraf;lele mai importante ale Ho
maniei gasim dezvoltat ~i tipullocuintelor colective .
Acestea, mai 'a les celevechi, ajuta mult ·suprapopu-
larea, din cauza regimului lor de specula capitali::<ta.
Dcci locuintele tip colectiv sunt greu d0 pastrat
igienic. Asemenea locuinte devin adevarate focare
de epidemii ..
La Paris, In eartierele excentrice, morta1itatea in
casele eu camere mobil ate era de 20%0-40%0 ,in 10-
cuinte in genere ocupate de ]ucratori ~i functionari.
Aceasta mortalitate a fost redusa la 13%0 cand ace1e
locuinte inghesuite au disparut, iar locatarii HU fost
mutati in altele sa1ubre.
Mai ales hotelurile de ardin' inferior sunt ~i mai
insalubre prin chiar destinatia lor, f;li de aeeia su-
pravegherea lor trebuie sa fie ~i mai mare.
lDste explicabil de ce igienif;ltii recomanda, avand
in vedere salubritate I locuintei . dezvoltarea rara a
ora:;;elor, afanarea lor, adica sistemul oraf;le]or-gra-
dini; f;li de ce exista destui partizani ai Bucuref;ltilol'
Intins, mai putin periculos de cat Bucuref;ltii lnghe -
suit, chiar daca s'ar desvolta in inaltime dupu prin-
cipiile igienei, dar exploatat mai tarziu neigienic.
e) Alimentatia formeaza 0 chestiune tot atat de
impartantadin punct de vedere igienic ea f;li acela
a locuintei. Este tatdeauna necesara a aprOYIZIO·
nare cu ali mente suficiente f;ll una eu apn euraW.
 176 URBANISMUL
Prin urmare chestiunea are doua fete: alimentarea
propriu zisa :;;i aductia apei potabile. Ne vom opri
putin numai asupra aprovizionarei ont:;;ului cu ali·
mente propriu zise.
In antichitate erau organizate servicii publice
pentru asigurarea alimentatiei. Regii Egiptului iu-
fiintau granare, ca :;;i Oesarii Romei, care au in-
fiintat a~a numitii Aeiiles Cereales. La ROffia In-
tr'un timp se distribuia cam 42 litri de grau de fa
milie ~i pe luna.
Capitularele lui Carol eel Mare prevedeau I;li ele
masuri pentru alimentarea poporului, de oarece lna·
inte vreme foametea facea adesea ravagii mari In
populatie. Actualmente grija pentru alimentatia ur-
bana se indreapta mai mult cu privire la igiena ali-
mentelor, ~i pentru a mentine costul lor red us.
Pretul alimentelor influenteaza asupra procentu-
lui na~terilor ~i mortaJitatii, deei asupra cre~terei
populatiei. Prin urmare es"fe in interesul general ea
sa s·e regulamenteze la nevoie pretul de vanzare al
alimentelor de prima necesitate.
Toate aceste constatari in materie de alimentare
urbanistulle folose~te prevazand in proectele lui de
si.stematizar atat drumuri de alimentare, cat ~i de-
pozite de adunare ~i piete de desfacere pentru ali-
mente, cari asigura ca1itatea, abundenta ~i costul re-
dus a1 alimentelor.
Condi!iile de via!a contribuiesc mult Ia stnrea
igienica a unei aglomeratiuni, :;;1 omul in primul
rand este acel ce influenteaza aceasta stare. S e ~i
zice «homo homini lupus».
Mediul urban este mult schimbat prin multip1e1e
activitati 'ale omului: comertu1, industriile diferite,
care procura tot fe1ul de produse necesare vietii, in-
fecteaza mediu1 urban in mod multiplu.
o influenta importanta asupra mediului 0 mai au
~i 1;ietuitoarele, cari prin resturi1e lor contribuie la
infectare; de aceia aceste resturi trebuiesc indepar-
tate cat mai repede din aglomeratie. Resturile uma-
ne (urina :;;i materii1e fecale) se eva1uiaza la circa
480 kgr. pe an ~i pe cap de locuitor, adica pe mia
de locui tori ar face cam 480 tone, din care 11 tone
materii solide nesolubile, care sunt foarte pericu-
loase. Dupa Gilbert, aceste resturi contin intre 67-
80 mii germeni pe miEgram. Este dar invederat pe-
ricolul urinarii prin toate co1turi1e ~i deci se impune
]'nmultirea closetelor publice in ora1;le.
Resturile celorlalte animale sunt tot a~p d J peri-
culoase ca ~i a0ele ale omului, provocand ~i f1agelul
tetanosului, pe Ianga faptul ca favorizeaza dezvol-
tare.a mu~telor.
Lichidele insalubre sunt apele menajere dela spa-
lat, apele din stropitul strazilor ~i al curtilor, apele
reziduare din industrii, toate ape care urmeaza sa
fie · scurse in egouri. Igiena cere ca egourile sa fie
asHel executate, ca apele sa iasa afara din ora~ ina-
inte de a incepe a fermenta, iar in egouri (canale)
apa sa curga cat mai diluata de materii organice.
o problema importanta in legatura Cll 1'esturi18,
este aceia a evaeuar:ei gunoaielor menajere Bolide.
care mare parte sunt fermentescibi1e. Se poate socoti
cam 0,5-1,0 kgr. de a:s tfel de gunoi pe cap de Iocui-
t.or ~i pe zi, cu 0 densitate medie (',am de 0,6.
Rezulta ca ridicarea gunoaielor din case trebuie
sa se faca cat mq,i des ~i pe cat posibil zilnic, intre-
huintand vase metalice inchise spre a nu resIira gu-
noiul peste tot 10cul, ~i a:;;a fel ca sa nu ,se dezvolte
praf 1a varsare.
1.l ot ca resturi putem privi eadavrele 1I1naw:, sau
animale. Aceslt ea dau na~tere Ia procese septice, de
aceia se recomanda incinerarea lor.
Cimitirele au multe inconveniente. Oadavrul tre-
buie repede indepartat, mai ales in caz de maladii
contagioase. Oadavrul dimane inca periculos c£l,t
timp fermentatia nu este complet terminata. De a-
ceia ,se prescriu regulamente pentru cimitire, atat eel
pozitie a lor fata de ora~, cat ~i ca adancimi de
gropi, felul co~ciugelor, dczgropari, etc.
De~eurile industriale ~i e,omerciale pot fi clasate
in: ape reziduale (de diferite compozitii, mai mult ,
sau mai putin vatamatoare); de~euri soli de :;;i ema-
natiuni gazoase (gaze, praf, fumuri sau vapori ori
mirosuri). Unele din de~euri pot fi toxice. S'n, ajuns
la clasarea industriilor nu numai din punctul de vc-
dere al insalubritatii de:;;euri10r lor, dar avand in ve-
dere ~i zgomotul ce ele produc ~i in genere orice a-
gent nociv rezultat al industriei.
f) Examinam acum unii ag'enti nocivi, cauze de
insalubritate produse deseori de om prin actiunea
sa industriala.
Zgomotul, de orice natura (din circulatie, uzinaj,
muzica, peireceri, dezordine, etc.) daca sunt conti-
nue ~i intense, influenteaza serios sistemul nervos al
Iocuitorilor ora~u1ui ~i face oamenii iritabili, ii im-
bolnave~te. Ou un aparat Barkausen, cu care se ma-
soara intensitatea zgomotelor, s'a constatat ca prin
ferestrele inchise trec zgomotele de 7,6-12 phoni;
iar zgomotele pana la 9 phoni, daca dureaza ani de
zile, nu strica auzul, dar strica somnului de noapte,
~i in consecinta debiliteaza pe om.
Dupa Wynne unitatea de casura ar fi «bell»-ul.
Sub un decibel urechea omului nu mai percepc zgo-
motul. Tigrul de Bengal ar racni cu 75,5 belli, iar
pe strazile N8IW-Yorkului este atat zgomot in cat
tigrul de Bengal ar putea racni neobservat.
Chestinnea diminuarei zgomotului este serios Iua-
ta in considerare de toate administratiile ora~elor
civHizate. Masuri politiene~ti sunt prescrisf' contra
producerei zgomotului, fie din strada, fie din locu-
inte, pana Ia interdictia tota1& in timpul noptei.
ZgomoteTe sunt clasificate in 3 categorii: 1) zgo-
motele produse de exploatari (industriale, comer-
 URBANIST!CA GENERAL.A 177

ciale, etc.); 2) zgomotele produse Ia locuintu; 3) zgo· sunt foarte bogate in ora~, ~i in deosebi cele de CO~.
motele de strada. Peyser (Berlin) a stabilii ca zgo- De piida, dupa.lng. Riedel, in Berlin sunt f;)manat0
motele de ca,tegoria I-a aduc singura vatamare a peste 10 mii tone de CO 2 , iar parcurile ora~ului abia
~Hlbirii uuzului; cele de categoriile 2-3, numite ~i pot asimila 1,5010 din aceste gaze. Ca vant.ul sa poaL:
«antiritmice» produc paliditutea, hemurarea maini- scoate din ora~ aceste gaze nocive omului, ar trebui
101', supraexcitatia mi~cal'ilor reflexe, deranjarf'a un vant constant de 24 m. pe secunda, ceeace rar se
pulsatiei, depresiune sufletc<clsca, iritatie. intfumpla. S'a /pus atunci ipoteza ca desigulI', trebuie
Pentru categoria 2-a ~i a 3-a de zgomot(' 80 reco sa existe un vant ascendent, vertical, in oral;l cu 0 iu-
m:mda: interzicerea unoI' anumite limite de zgomote; teala de cel putin 18 m. pe sec., vant pl'ocurat de di-
izoHiri de rezonante la case (care sporesc costul cu ferentc'l. de temperatura a solului in raport cu aceia a
210 /0-8;1/0); interzieerea vehiculelor eu bancbj~ pline, astraturilor de aer superioare. De fapt cele 10 mii tone
zgomotului de e~apamente (In automobile, motoci- ue CO 2 spre a fi evacuate complet din 01'1.1.;;, au ne-
c1ete); semnalizLtl'ea sonora noaptea (va fi utilizata VOle pe aceasta cale ascendenta, tinand ,)Bama dp
~f',l luminoasii). La labrici asemeuea, zgomotul tre- suprafata ocupat.a de strazi, de un eurent de 2,4 IlL
buie mjc~orat, caci ~i randameutul lucratorilor pe secunda, deci de 10 ori mai mica de cat iuteala
(Tc~te. unui yant Ol'izontal necesar. S'a stabilit ca la Berlin
Trepidatiile produc totdpnu ,l ~1 ~i zgomot ~l mca iut;erula vantului ace ta ascendent are 0 medie de 3,4
primejduesc edificiiie ca soliditate ~i siguranta con- m. pe sec. in ultimii 5 ani. Concluzia ce rezulta, €S,t e
tra incendiilol' (co~urile de la SObd; scurte circuite ca posibilitatile de evacoore a fumului intr'un ora~
la instalatia clectridi, III deosebi la sudura firelol' 1 aunt limitate ~i deci nu pot fi admise ori unde ~i
Rau distl'uge etan~ejtatea zidurilor fata de gaze as- o1'i cate emana,tiuni.
fixiante (la gaz de iIuminat din conductele pxteri- Automobilele degaje l;li ele CO 2 ~i chiar CO,' ulti-
oare sparte, Ia acid carbonic, etc,) Pavajele lise ~i mul fiind cel mai periculos. Acidul carbonic in do-
bine exccutate, cum ~i pneumaticele rotiior vehicu- zaj de 10010 in ae1' da turburari l;li intoxicatie, iar
lelol', inliHura asemcne,l trepidatii. Motoarele uzine· oxidul de carbon provoaca anemia ~i chiar moartea
lor trebuie bine fundate ~i echilibrate. (anemia la dozajul in aer de 1 : 10.000; iar moar-
Fumul ~i prafui sunt foarte nocive. Pl';m~ll poate tea Ia 1 : 1000 respirat 7-8 ore, iar daca este 3:1000
£i aBfixiant sau otl'avitor; secundul, prin actiu- moa1'tea e brusca r;;i fad scapare, cu orice ingrijiri).
nea muchilor ti:tioaRP n particulclor minerale din el . La Pa1'is, pe. etrazile centrale de mare circulatie,
produce rani pe caile reElpiratorii, pc unde gel'memii r;;i de la etajul al 3-lea in sus, s'a gasit CO sub
patogeni, aniPenati Jc pmf, patrund lin org.anism. 1 : 10.000. Va trebui sa se introduca 0 ventilatie ar-
Dupa Bordas, la Paris in Februarie 1925 s'a gasit tificiala a stdzilor, pe sub trotoare. Plantatii1e
Ia Palais Royal 12,871 gr. de praf pc m. p. de strada" ajuta dar nu multo
pe cand lao Vit1'y 1,592 kgr. de pral' pe m. p. Acest Materiile organice putrescibile ~i apele stagnante
praf, chiar nidi. hacili, ajung dir2c t ,s au indirect dela industrii, sunt cauze de emanatii otravitoare
(prin globulele albe din sange, unde praful ajunge coutaminatoare, sau de rasp and ire a ~oarecilor, de
pe cale de ingeratie) tot in pUimani. unde provoaca inmultire a mu~telor, tantarilol', ~. a. calamitati, caci
forma rea cavernelor. aceste vietuitoare raspandesc, ca vehicul, 0 multime
8artory ~i Filassier au izolat, din praful oral;lului de boli primejdioase.
Paris, baci1ul tuberculozei, bacilu1 coli, 18.1 tifosului, Lupta contra ~oareci : or constitllc 0 tcchnica spc-
al difteriei , al diareei copiilor ~i fel de feI 'de pet-· ~Iala, ca ~i aceia contra mu~tcloL
raziti. T..Janga N ew-York exista «Insula Foen1 ui EteI'll»
Miquel a gasit urmatoarele ciEre pe m. c. 11 Pn- ':\1 a celor ;) milioane de ~obolani saHi~iuiti de gu-
ris: la Montsouris 400 bactel'ii; 'anga Hotel de Ville noaiele celor 10 milioane de locuitori ai acestei me-
8000; 1a spitalul Pitie 74000; Itt muzeul Luvrll ~ropoie. 0 pereche de ~oal'eci poate procreeia in 5
1.220.000; in marile magazine (ba;r,aruri) 2.000.000; 'lui peste 940 miliarde de excmp]arc. 0 lupta apriga
in fine, in salonul de automobile, toamna, 9.000.000. ~ste ausa contra acestor ~obolani, cari ata,ca chiar
De aceia s'a pretins ca «respirarea unui aer ViC!Ht Incratorii cc descarca acolo gunoaiele. Nici yorba ('a
din teatru e tot a~a de neigienica cum ar fi dach am 1n acea insula sa poata locui vre un om.
bea apa dintr'un egou» (Dr. Peter), Ori, noi trebuie ('ontra mu~tplor lupta e ~i mai generaUi, ~i mai
sa respiram in greutate, de 6 ori mai mUllt aer de cat apnga. In deosebi gunnaiele, materiile organi.ce tre-
introducem in corp alimente solide l;li lichide If! un hniesc indepartate, ca ~?i luptam eficace contra mu~­
loc (Dr. Bordas). La mar,e ~i Ia camp aeru1 p oxi- telor. Vara se uda gunoaiele cu U ' l amestp(, dr' apa
dant; 1n oral;lele mari se constata prezenta acidului si petrol (1 1. petrolIa m.p. de sup1'afata acoperitil
formic ~i a aldehidei formicc, deci (' reductor, ane- en gunoaie) sau se combat mu~tele din incaperi cu
miaza (Henriet). gaze, pulverizari, etc.
Emanatiunile de gaze, mai a1es cele din W!IIH' " La depozitele de gunoaie trebuiesc intrebuintate
 178 URBANISMUL
preparate care sa patrunda in adancime spre a se
distruge ~i larvele ~i papu~ile mu~telor. De pilda se
recomanda solutia apoasa de hidroxid de sodiu
(20010), cam 18-20 Iitri pe m.p. impra~tiata cu 0
presiune de 1-1,5 atm. la fiecare 48 ore dupa ce
se intuneca. Omoara 92-95010 din mu~te ~i 65-80%
din larve pana la 10 cm. adancime. Sc mai reco-
manda solutia de cianura de sodiu 6010 sau de trio-
xid de arsenic 20 gr. Ia litrul de apa de 25° C.
Cat prive~te tant;<1rii, lupta e ~i mai anevoioasa ~i
am vazut la un capitol precedent in ce consta. Un
simplu ligliean de bucatarie lasat 15-30 zile cu apa
vara, acolo unde pot a junge ~i taniarii, devine un
cu ibar de inmultire a tilntarilor. 1'aniarii sunt · ve-
hiculul frigurilor palustre, ~i lupta contra lor e grea,
caci ace~tia depun intre 1 Aprilie ~i 30 Septembrie,
in fiecare an, de 4 ori dUe 200 oua, astfel ca din-
t! 'un tan tar apar in aceasta epoca 0 progenitura de
200 milioane indivizi 1) .
Statistica ne arata ca, in urma luptei contra ma-
lariei ,in Romania numarul bolnavilor malarici a
scazut dela 205.000 (in anul 1924) la 85.000 (in anul
] 929). Dar nnmai tratarea bolnavilor nn asi~unl
clesJiintarea cauzei boalei 2).
17. Dezvoltarea ie:iimitca a a,lomeratiilor.
Oricare ar fi, privite din punet de vedere igienie,
c:onditiile naturale ale spatiului in care se dezvolta
o aglomeratiune, urbanistica ne indica 0 utilizare a
acelui spatiu astfe!. cli anumite eonditii de ordin
igienie sa fie pastrate ~i ehiar arneliorate; sa evitam
eat mai mult aeele cauze de insalubritate de care
ne-~m oeupat mai sus. 'Exista stabilita tecnica eu
care putem sigur realiza astfel de rezultatl:>.
Mijloaeele urbanistice pentru 0 cat mai buna pas-
trare a conditiilor naturale igienice sunt : a) delimi-
tarea aglomeratiilor (terenului cladit) pentru pas-
1rarea omului in cat mai strans contact cn natura:
b). zonificw·ea. adica separarea zonelor construite',
dupa rolul ce acele eonstructii au de indeplinit (zone
de munca, zone de odihna, zone de agrement) ; c) a-
tiinarea eHidirilor pentrn expunerea locuintelor If)
aer ~i lumina; in fine d) orientarea lor.
Privitor la mijloaeele de ameliora1"e a conditiilor
naturale igienice in dezvoltarea unei aglomeratiuni,
ne servim de 0 ~tiinta ajutatoare urbanisticei, pe
c3;re aim numit-o edilitatea sau tecnica ingineriei sa-
1utare. Astfel de mijloace servesc ~i la asigurarea
unei functionclri igienice a ora~ului ~i constau in Iu-
erari de pavare a striizilor, de alimentare cu ;:Ipa,
1) C. Sfintescu: " Aiimentarea laeurilor Colentinei eu apa din
Ia]omita" pag 6.
2) .. Urbanismu1" anul 1933 pag. 10'40
Jucrari de seurgere a apelol' de ploi ~i a eelor uzate
(eanalizari) ~. a .
Sa examinam pe rand, din punet de vec1ere igie-
nic, fiecal'e din aceste mijloaee.
a) Delimitarea este 0 proeedura nu numai urba-
nistica ,ci una multilateral a, urmarind numeroase
scopuri, care eu greu se pot desprinde eu totul unel,e
de altele. Ya trebui deci in 0 luerare urbanistica sa
conciliem to ate aceste interese, dar sa nu uitam in-
teresul cel mai important, adicu acela al igienei aglo-
meratiunei. Din aeest ultini punet de vedere ne in-
tereseaza delimitarea teritoriului destinat construe-
ti,ei de ciadiiri . .A~a dar delirnitarea suprafetei cons-
truite este cea care intra in pl'eoeuparile noastre a-
ratate mai sus. Astfel de delimitari se obtineau ina-
inte prin centuri de fortifieatii, ziduri, etc. Acum se
obtin prin legi ~i reguiamente. Cu cat ora~ul este
mai important, cu atat nevoia delimitarei este mai
accentuata.
Delimitarea urbanistiea urmare~tt doua principii
('ar,e par a fi in antiteza, ~i totu~i pot fi acordate
foarte bine: acela al descentmlizarei $i recentrali'--
zarei.
Deseentralizarea contribuie pe eale eeOllOmica,
mentinand pretul mai redus al terenului de eons-
truetie, la eeeaee numim afdnarea ora~elor, deci la
pastrarea ccmditiiJor pri,elnice igi'enice. Reeentra-
lizar·e a cata sa asigure 0 densitate minima de cons-
tructii cari sa poata sustine economiee~te un mini-
mum de instalatii igienice, strict necesare orieai;ei
aglomeratiuni; tot recentralizarea unoI' mas uri de
interes general a mai multor centre asigura unita-
tea, continuitatea ~i economia luerarilor de interes
publi~ ~i chiar privat. A~a dar avem recentmliza1'e
locala, ~i recentmlizare regionalrl.
De~i asupra delimitarei in general, asupra descen-
tralizarei ~i reeentralizarei vom mai reveni, de pilda
Ia studiul economiei urbane, pentru fixarea ideilor
vom intra chiar aeum in eate-va detalii.
In «Congresullnt'e rnational de Urbanism» tinut
Ii Arnste1-darn in J 924, printre aIte eoncluzi~ni s'au
aamis ~i ul1matoarel,e, ee priv,esc, cliin !punet de v€-
dere igienic, in pecial delimitiirile terenwrilor clii-
dite 1) .
1. Extensiunea nelimitatii a marilor aglomera-
tiuni nu e de dorit. Conditiunile oferite actualmente
de metropole eonstitue un avertisment pentru cele-
lalte ora~e .
2. Descentralizarea prin mijlocnI ora~elor satelite
poate, in cele mai multe cazuri, sa impi r dice fot.:.
matiunea eentreIor populate prea intinse.
3. Este de dorit ea aglomeratiunile sa fie i'neonju-
rate eu eenturi de verdeata, destinate in mod perma-
I) •..International Town Planning Conference Amsterdam 1924",
Part. II Report, (pag. 56).
 UliBANIs'rICA GENEliALA
==============================
r.ent pentru agricultura, horticultura, etc. in scop de
a intrerupe oceanul de case.
A~a dar se propune 0 delimitare, pentru descen-
tralizare, prin «centU1'i de ve1'deata».
Ceeace ne interescaza acum la aceste centuri sunt:
utilizarea, dimensionarea lor, 's ituatia ~i modul de a-
menajare a lor. Daca 0 asHel de centurii ar fi sa ser-
veasca numai la 0 izolare, pentru plantatii, atunci
latimea accstei centuri poate fi mai mica, adica
poate varia intre limite mai restl'anse: 300-800 m.
Ceeace s,e cauta insa mai des este, ca terenul sa fie
suficient de mare pentru ca pe acesta sa se poati:\
face 0 cultura intensiva, uneori pnn nigarca tere·
nului eu apele eanalelor din ora~ (liies-elfelder) ~i
sa serveasdi astfelia eftenil'ea traiului, alimentand
cu hrana populatia din ora~ (campiile irigate din ju-
rul Berlinului au produs 300.000 tone fructe ~i zar-
zavaturi in 1929). Apoi parte din aceasta centura e
de dOl'it sa fie formata t;li din padure, iar alta parte
sa serveasc'a uneori pentru inchirieri in loturi mici.
la populatia de lucratori a o rw;mlui. Acoio in timpUil
libel' sa poata lucra in plin aer ace~tia sau familiile
lor, ~i sa-~i scoata 0 parte macar din hrana trebllin-
cioasa. In asemenea cazuri centum agricola cata sa
aiba 0 supmfata minima proportionala cu populatia
ora~111ui, ~i sa £ie de tinata pentr'll terenuri de cultu-
ra (Kleingiirten, 8Jllotements gardens). ]'orma ~i mo-
Fig, 193. Centura agricola din Welwy,n (Anglia) intrebuintata la
p3§unaot,
dul de repal'titie a acestei swprnfete depinde numai
de conditiile locale. De ex,e mplu, ipadurileexistentc
In jurul ora~elor se reeomanda a £i achizitionate d~n
timp ~i pastrate, iar daca. va fi nevoie chiar sa se
planteze 11 ltele noi. Suprafetele intinse ocupate de
ape, cum ~i teritorii vaste in jurul lor, trebuie sa fie
inglobate ~i ele in centura de verdeata, pe langa te-
renurile proprii pentrn pa~une (fig. 195 reprezinia
eentura dela Welwyn) culturii de zarzavaturi, de
flori, de legume asemenea.
In jurul Bucure~tilor s'a pastrat pentru centura
1'i9
Capitalei mo~ia, fosta a Sk'l.tUllui, num~ta Herastrau;
mai muIt, s'a VOk'l.t in 1912 ~i 0 lege de exp.r:opriere,
Caire asigUira un inceput de centura urmand a forma
Parcul National kl Nord, in suprafata de peste 800
hectare, Nu este recomandabil ca intreaga regiune
de aci sa fie plantata cu arbori. Estc mai economic
~i mai rational a fi pastrate alte paduri vecine exis-
tente, de pilda cea dinspre Otopeni, ~i a nu se mai
permite ca acelea sa fie taiate.
o gre~ala mare a facut StatuI cand, cu ocazia ex-
proprierilor agrare, nu a rezervat terenui'i oraf,lelor
pentru centum lor agricola, caci a dispus atunci de
sl1prafete intinse in conditii de plata extrem de a-
vantajoase.
Km '-- - - . ,
-k---------to.5 """"-'
Fig, 196,
Centura de verdeata nu joaca illulIllai 1'01 igienic,
dar ~i estetic ~i functional, adica de circulatie, re-
creatie ~i de folosinta in productie. Toatc aceste ne-
voi trebuesc armonizate. S'a facut uneori gre~eli,
uitandu-se ca functiunea centurei e complexa. Ci-
tam eroarea de la Bruxel, unde Bois de la Cambre,
amenajata dintr'o padure naturala de stejari, ba-
trani de trei seeole, cu vederi pitore~ti, a impiedi-
cat dezvoltarea ora~ului spr,e nord, din cauza opri-
rei de a se taia, pentru traversare, artere populate
Cll cladiri ~i a desfiinta 0 portiune de padure pe
nn parcurs de trei kilometri. Prin urmare din punc-
tu1 de vedere al legaturilor ora~ului cu satelitele
sale trebllie avute in vedere ~i aceste chestiuni la
proectarea centurei de verdeata a metropoh'i.
rrrebuie sa deosebim «centum agricola» a unui
ora~-grachna, de «centura de plantafii» care este de
interes in deosebi igienic, estetic ~i chiar adminis-
trativ in jurul ora~elor mai importante. Ultim[~
poate avea 0 suprafata mult mai redusa.
Centura agricoW (agricultural belt) este de un in-
teres important economic, adica agricol. S'a £acut
calculul ca pentru aprovizionarea eli lapte a unei
populatii de 50.000 locuitori e nevoie de 2500 h. a.
pa~une. Cum 50.000 locuitori in ora~ ocupa circa
 180 URBANISMUL
1.000 h. a. adaogand ~i aceste 2500 h. a. rezulta ca
pentru 50.000 locuitol'i e nevoie de 3500 h. a. Cele
1000 11. a. al' fi cuprinse de un cerc cu diametml
de circa 3,5 km. Daca centura agricola ar av&'l un
Lliametru de 3 ori acela al celo[' 1000 h. a., deci cen-
tura ar avea singura 0 Hitime egala Cll diametrul
ora~ului, diametrul suprafetei totaic ar fi de 10,5
km. iar suprafata coroanei de 7500 h. a., astfel cR
lntregul cerc ar avea 8.600 h. a. (fig. 196).
Suprafata unei astfel de centure ar asigura in a-
cest caz nu numai nevoile de aprovizionare cu lapte,
dar ~i cu alte alimenfe: fruete, zarzavat, carne, pe
langa nevoile igieniee ~i de distractie. Aceasb este
conceptia moderna a centurei agricole.
Centura de. plantatii are un 1'01 mai redus, este a-
desea foarte costisitoarc ~i greu de creiat la ora~ele
mari ,e xistente. De aceia uneori, in loc de 0 centura
continua, se cauta a se obtine una discontinua, for-
mata din spatii libere, daca se poate impaduriUi,
CRl'e sa int1'e r,a ni~te pene (spite) spre centrlll ora-
Fig. 197. Proectul Mohring pentru spapiJe verzi din jurul Berlinului
~ului. Figura 197 reprezinta proectul-conClll'.;; al lui
M oh1-ing pentI'U spatiile libel'c din jurul Berlinului
(1910), iar fig. 198 reprezinta centum de plantatii
delimitat oare pcntru BUGure$ti, propusa de noi in
1930.
Am spus ea delimitaL'ea urbanistiea urmare!;ltc
descentralizarea ~i reeentralizarea ~i tot atunci am
mentionat e'B inteJegem prin aee~ti termeni in deo-
sebi cand ne ocupam de amenajarea ora~elor mari,
unde, fara 0 eoordonare a organelor ora~ului, ajun-
gem la 0 mare riRipa de energie umana.
Istoricul H. G. Wells, apoi Ebenezer Howard ~i
altii, au intrevazut a;cest inconvenient ~i au prezilS.
an anticipat desoentralizarea, de~i fiecare din ei
au propus metode difeTite. Wells a proll)US sa se pro-
page «in nou dragostea pentru natura ~i frumos la
populatiile sUipra inghesuite, sa se enut.e dezvalh\T'(\~l
or~elor astfel ca fieca.re familie sa uiba propria ei
oasa. Sa se parasea ca vechile o.ra~e ~i sa se formeze
oontre noi vecine pe terenuri impadurite ') .
fioward, am vazut ca a mteH~", ~i a propus des-
centralizaroo prin intemeierea «om$elor-grad~n't»
(Letchworth, vVelwyn) cu avamtajeJe lor igi'eniee, e-
conomiee ~i sociale.
Fenomenul deseentralizarei, dupa coneeptiile lui
Wells ~i ale lui Howard, s'a petreeut ,s ub forma des-
congestionarei populatiei (redueerei densitatei popu-
latiei ee loeue~te permanent pe 0 suprafata) . Dam
cate-va eifre pentru Paris ~i Londra.
Pe la 1900 pvp\llatia Parisului ajunsese sa ega-
Ieze ~i chiar sa intreaea ca numar, populatia din in-
teriorul ora~ului. Intr'e 1891-1901, atat impreju-
rimile, cat ~i OI'a~ul, cresc eu 260.000 loeuitori; in
clecada urmatoare, imprejurimilc Cl'ese eu 310.000
locuitori, iar ora~ul numai eu 174.000 loeuitori; in
decada 1911-1921 ol'a~ul Paris abia cl'e~te eu 20.000
locuitori, iar imprejurimilc lui cu 240.000 locuitor:.
S<:> ajunge astfel Ia faptul ca in 1921 poplllatia din
jurul Parisului (din Departamentul Senei) intrece
eu 1,5 milion (adicu eu mai mult de 50 % ) pe eea din
Paris, care cra de ~.900.000 locuitori. A~a dar oral;ml
Paris a ajuns la maximum de eongestional'e ~i mar-
eheaza tendinta spre descongestionare prevazuta ca
ren omen de Wells.
In 1928, alte statistici ,indica deja de cre:;;terea po-
purlatiei in metropola Parisului.
Londra se prezinta ~i mai clar, dupa cifl'e mai re-
ccnte. Intre 1921 ~i 1931 populatia tinutului Londre
(County of London) a desCl'escut ell 1,96% pe cand
densitatea populatiei in regiunea «Mctropolitan Po-
lice» a erescut cu 27,05 0/0, ~i chi aI', dineolo d~ aceasta
regiune, cu 26,25%. Noilc centre de Hctivitate for-
mate ~i noile mijIoaee de transporturi au actlvat
aeest proces de descentralizare ~i difuzare.
Dezvoltarea noilor centre in districtele serniruralc,
prin acomodarea acestora cu industrii ~i eu mijloacc'
de' transport, formeaza de fapt 0 1'ecent1'ahzare,
nmlt mai igieniea de cat difuznrea populatiei Ia in-
tamplare pe teritorii, ~i in deo ,ehi dcalungul unoI'
hrnzi de teren stdbatute de un clrum. Chestiunea
ClC'estei l'ccentmliz(lri, ea rezultate !;li metode, este
inca in studiu, iar delimitarea este mijlocul eel mai
pracEc urbanistic de a nu laSH intampli'irei aceasti'i
desfii!;lurare. Anglia ne of era eele mai evidcntc e-
xC'mple, ea principiul restrietiri densitRtp; populn-
tiei in zonele de locui teste eel sanatos 2).
b) Zonificarea estc actual mente . eel ·mai impor-
tant ~i desigur cel mni raspandit mijJoc in tecnic.:1
uY'banistica pC'ntrll pastrarea igienei oral;lt'lor.
1) Th. Adams: " Recent Advances in Town Planning" I pag.
6-7).
2) Th. Adams: ibidem.
 ZOHIFICAREA Itt MUNICIPIUL
BUCURESTI

LI:.G!.HOC':.

Flog. 198. Centura de plantap.i §i zonificar~a proectatA pe.ntru Bucur'e~ti. (1930)

 URBANisTicA GENERALA
In planurile urbanistice, dupa delimitarea terenu-
lui de amenajat, se procede la zonifieal'e.
Zonificarea, termen urbanistic englez (zoning),
daca este reIativ noua ca denumil'e, practica ei este
foarte veche. Oral;1ele antichitatei aveau l;1i ele car-
tiere cu functiuni urbanistice speciale: la greci, a-
kropolis indeplinea functia politica, religioasa l;1i ml-
litara; in juruI agbrei era centrul comercial, deci
cartierul cu functia economica, apoi cartierul locu-
intelor; la romani forum-ul l;1i impejurumile lui con-
centra centrul civic, politic, religios ~i comercial, ~i
mai departe se desfal;1urau cartierele de locuit. Roma
in timpul lui Augustus era zonificata, iar mai tar-
ziu, prin ordonante, se regulamentau constructiile,
mai ales in timpul lui Constantin (306-337), cana
Ol 'a~ul era impartit in centrul civic cu forurile, sub-
urbiile cu locuinte dese, campul lui Marte, care for-
ma c8JrtierUil residential, in fine cartioerul de vile pe
Viminal.
Dnii autori (Adams) considera ca origina a zoni-
ficarei mod erne decretullui Napoleon din 1810 care
A '
restrangea dreptul de a uza de proprietate, in cazul
i J1]dustriilor, din cel.e ce oemiteau gaze mirositoare.
l
Princiipiul a foot imitrut in Prusia prin «legea indu's-
triei» din 1841, extiMa 1a 1869 in toata Germania,
~i prin care s e creiau «regiuni protejate». Desigur
ca in aceste diJspozitii exista ·embrionul zonificarei
mode.me.
In aglomeratiunile importante, zonificarea, adica
llJIl fel de specializare functionalli a cartierelor (cum
se definea acum cateva decenii aC&'lsta separatiune
in struCtura oral;1ului), del;1i apare ca fenomen natu-
ral in evolutia ora~elor, totu~i pe la 1884, pentru
prima oara, aceasta separatiune a fost impusa in
mod dogmatic, anume in Altona.
In Altona era la aoea data primar Franz Adickes,
eel care mai tarziu, pe la 1891, chemat fiind in capul
ora~ului Frankfurt pe Main, a introdus acolo sis-
temul comassarilor ~i relotizarilor pentru sistemati-
zarea acestui oral;1, cunoscut sub numele de «lex A-
dickes». Pe la 1899 la Washington (K D) au fost
impuse inaItimile cladirilor dupa zone, iar la To-
ronto (S. D.), la 1904, ora~ul afost impartit in doua
zone (ora~ul de locuinta ~i ora~ul industrial).
Perfectionarea pe scara biologica, ca ~i pe cea so-
ciala, ca ~i in orice alta direc1ie, merge paralel cu
specializarea functonala organica. Desigur ca l;1i in
urbanistica zonificarea, ca specialitate functionala,
nu poate fi privita de cat ca un mijloc de perfectio-
nare a oral;1ului. Al;1a fiind, nu mai este eazul sa ne
intrebam daca un plan de urbanizare trebuc sau
nu sa cuprinda l;1i zonificarea, daca trebuie sau nu
sa lasam 0 confuzie a cartierelor.
i81
H. Lanchester declara ca este cu neputinta a ad-
mite un astfel de amestec 1).
Pretindem chiar, de acord' cu Dr. Ing. Blum, pro-
fesor la politeenica din Hanovra, ea studiul unui
plan de urbanizare trebuie sa ineeapa cu zonifica-
rea, pentru a se putea treee de indata la studiul che-
stiunil()r de circulatie 2).
In Statele-Dnite, unde libertat&'l individual a, ca
I;li a folosirei proprietatei, constituesc inca 0 credinta
fanatica, l;1i unde principiile urbanistice, care Yin in
conflict cu aeeste idei de libertate, nu ~i-au putut
inca gasi decat 0 restransa aplicare, zonificarea sin-
gura a fost considerata ca pivotul sistematizarei 0-
ra~elor. De aeeia dela 1909, cand s'a introdus in Los
Angeles, apoi in 1916 la N ew-Y ork, wnificarea a
patruns in sistematizarile mai tuturor oral;1e10r ca
rreliminara ~i singura prevedere a planurilor urba-
nistice. '
Caci, in adevar, toti urbani~tii de pretutindeni ga-
sese ca zonificarea oral;1e10r aduce sanatate, aduce
siguranta, moralizeaza, aduce eomoditatea l;1i pros-
peritatea generala. «American City Planning insti-
tute» a .conchis ea wnilLcarea nn Me numai un s.in-
gur rol negativ l;1i preventiv, dar mai ales uhul po-
zitiv l;1i oonstruetiv 3).
N elson P. Lewis arata ea zonificarea garanteazii
conservarea valorei proprieti'itei particulare 4).
De aceia in 1914, cand autorul acestei lucrari a
inceput planul de sistematizare in limitele de atunci
ale Capitalei, indata dupa chestiunea delimital'·ei su-
prefatei de sistematizat, s'a ocupat de specializarea
cartierelor (zonificare) 5).
Nn insa toti urbani'l;1tii S!WIlt de amrd in ce p~lvel;1-
te cat de departe sa Be meaI1ga cn &eeasta zonificare.
Unii, ca Heiligenthal, se multum~te eu zonificarea
numai pentru industrie, locuinte 6) l;1i spatii libere;
altii, ca Lanchester 7), impart zonele in industriale,
comerciale ~i pentru locuinte; iar L e C'lrbusier 8).
fara a intrebuinta denUlIDirea de wrna, proipune alte
diviziuni, in special pentru oLral;1ele mari: centrul a-
faoorilor, o~UJl irndllliStrial l;1i oTal;1ele-.gll.'a dini (de cen-
tura), pentru a satisface cerintele vietei de mundi l;1i
vietei de repaos; in fine altii, ca J oyant 9), merg cu
specializarea functionala l;1i mai depairte, adicii spe-
cializar€a in cartiere de: afaceri, adminis.trativ, uni-
vemitall', industriaJ, de locl1inte Il;1i cartierele exte-
noare.
1) H. Lanchester: "The Ant of Town-Pllaruting".
2) O . Blum: Personen unci Giiterbahnh6fe", p<I-g. 232.
3) Hubbard and Hubbacd " Our Cities to day and to morrow'·.
4) Nelson P . Lewis: "The Planning of the modern city".
5) C. Sfintescu: "Bucure,§ti.i in viitor", pag. 25.
6) Heiligenthal: .StadtebaUll'echt u.. SUidtebau".
7) Op. Cit.
8) Le Corbusier: "Urbanisme".
9) E . Joyant: "Traite d·Urbanisme".
 182 tJ R :i3 A N. ISM U L
Dar sunt ~i altii (Adams), cari privesc zonifica-
rea ca un eomproonis intre ideal ~i real.itate, pentru
a se elimina excesul de iniilt1IDe ~i deusltate la. eli'l-
diri, mai ales 1a ,p eriieria ol'a~elor, ~i recomanda. ca
zomficare urmatoarea impart;ire: sona centrala,
zona subcentra.ia, zona intermedirura ~i zone1e lIwa
ned.ezvoltate. Yom vedea ea aceasta lmpartlI'e ca-
dreaza bine eu ceeace ger.rn.lmii UUlIIle8C ctase de cons-
tructie. In fine Agache, in proeetuJ. sau pentru «He-
modet1ar.ea oll'~uJui ftio de Janeiro», concepe 0 zoni-
ficare .spooiala: postul de comandament (leg-islatie ~i
admllniJstratie); cartierele de pToduct1,e (mdustrie, £1,-
gr1CllLltuxa); cartierele de schimb (eomert, ban.ci,
port, gara); cartiere de consum (alianentare, locuin-
ta, ll'ecreatie, studii). Dupa cate vedem 0 clas~fieare
numai cu uUlIIlilr i noi, dar care uu se leaga organic.
Jijrista ~i unii i.gieni~ti, ca J uillerat, cari nu cred
in realizarea zoniticii.trei.
Iatace scrie acesta:
«Aceste oonceptii, IOari s'au realizat in parte in
«oa.recari tari, sunt .seducatoare la :prima vedere.
«IillBa eu nTh cred ca sa se poata vreodata reaJ.iza in
«intregime. Dezvoltaroa ora~·eloll' urmeaza oarecaI1e
«legi, inca ;rau definite, ~i se pare lucru, anevoios
«de a fixa distribuir.ea cartierelor in chip imua-
«bil. Or~cle sunt oI1galIlisme vii, cruri evoluia-
«za necurmat. Canmerele Oll'~elor 00 transforana
«neincetat /ili i/ili schimba destinatia aproape eu
«fioowr,e ,geooratie. Caxtierele du Mar'ais, la Paris,
«cari in secolul al IS-lea erau cartiere bogate,
«locuite de IDari senio.ri, de paI"lamentari bogati,
«ale CarOl' paJarlie tSU{pffi'be exista inca /ili a,s-
«tazi" au f.ost pe la lneeputul soooluJui al19-1ea pa-
«rasite de catre vechii lor posesori. Palatcle iillMete.
«cari rasunau de zgoonotul serbarilor /ili vedeau defi-
«land in saloanele lor toata popu1atia eleganttl a Pa-
«lrisuhlJi, sunt ocupate astazi de birourile diverselor
«industrii ~i mmuri de oomert. Gradinile vaJste ce
«inconjurau aeeste palate, au fost inlocuite cu COI1S-
«tructiuni cOlIIipacte, in Cc'1ri se ingradade:;;te 0 nume-
«roasa populatiune mUlleitoatre.
«Alte cartiere, din contra, 00 la Cite ~i cartierul
«Sorbonei, ale 'carol' ulieioare inf.ecte erau refugiul
«U!llci populatiuni IillUlleitoaJre nenorocite, pe care au
«descris-o toti seriitorii din pirima jumatate a see01u-
«lui a119-lea, UiStiizi unt .cartiere de oameni eu stare,
«trav,eI1sate in toate directiunile de ciii largi, margi-
<mite de case eonfortabile, caJri adapostesc 0 popula-
«tiune eu totuJ doosebita de ruceia pe care ne-o zugra-
«ve:;;te Eugene Su.e in ale sale Mister'e ale Parisului.
«Este vadit ca oaree:lri industrii insalubre trebuie
«indepartate de locu,i nte ~ a~ezate In marginea ora·
«. ~ull1i» ...
Trebuie sa marturisim ca. asemenca argurnente.
uncle pr·e a sentimentale, nu ne eonvi1l1ge de nelleu-
f;lita oricarei zonificari. Parisul nu a fost nieiodat8.
zoniiicat, /ili tocmai de aceia a dat na~teI'e 1a feno-
menele descl'is.e de d. J uillerat.
In plapul ,de si tematizare a1 Bucure:;;ti10r d:ll
1914-1916, am prevazut: cartierul central (eu co-
mert), cartierul militar, cartiere industriale, cartir;.·
re de locwinte eftine /ili oart~eI'le de vile, mentionand
eli aceste specializari reprezinta dezvoltarea carac-
rului predominant al cartierului respectiv.
In planul ue dezvoltare al or~ului Angora
(TuI'cia), inca in cur,s de completare, exjs~a un
cartier administIativ alaturi de cartieruI de vile
(fig. 199), in calle sa g8JSesc grupate teatre1e, iar in-
tr'U!ll fel de for 'srunt stranse miruisterele, parlamen-
tUlI, muzeele, biblioteeele. Cladirile pe ,s trazile co-
mereiale au 3 etaje.
Fig. 199. Carti'elrul admini.strati'V din Angora (Turda.)
Pentru ora:;;ul Canberra, ,ora:;;ul inca in cur,:; de
('reiere pentru crupitala Australiei, dupa planul lui
Gr'iffin din Chicago, au foot prevazwte (fig. 151) zo-
nele: industriale, centrullillunicipal, centrul comer·
tului, eentrwl admin~strativ (de guvernamant), zo-
nele de locuinte ,~onele .suburbane, $i eele semi-agri-
cole 1). \'1
In Germania zonificarea corespunde la a:;;a numi-
ta «specializare a cartierelor» (Viertel) /ili este straus
legata cu impunerea altor conc1itii de detaliu pen-
tru constructiuni ,ordonate dupa Bauzonen ~i Bau~
klassen (zOlD.e de constmevii :;;i clwse de con truetii).
Aeeasta corespunde, in parte, la clasificarea pe
care Adams 0 face zonifiearei: «zonning regula-
tions» /ili «structural regulations». Prima se refera
1a intrebuintallca :;;i C8;11acternl cladiTil10r, ill inalti ~
mea ~i den:sitatea lor ~i Ja utilizarea terenului,
independent de cladiri. Cea de a doua diviziune,
se refera 1a plleseri{ptia de masuri de JPIDOtectie pen-
tru viata ~i prosperitate (in ce privef;lte modul de
ooIlJstrnct;ie a1 claa~rei, cEriace la noi ,se faloo pe cat1e
de regulament de constructie).
1) Hughes and Lombard: "Towns & Town Planniny".
 URBANisTtCA
Zonele de construqii la germani insemneaza an u-
mite perimetre in interiorul carora se stabilesc su-
prafetele ~i numarul maxim de cat uri la cladirile
ce se pot construi pe un lot, deci se stabilesc densi-
miile maxime pentru Jocuinte, indiferent de modul
cum sunt utilizate, ca activitate umana, acele con-
structii. Astfel in Dusseldorf sunt admise 5 zone de
construct.ii: in zona I se iBJdmite sa se claderulca dupa
caz, maximum 1/2 ori 2/3 din suprafata lotului ~i
cladiri cu 3 ~i 4 caturi; in zona II maximum 4/10 ori
1/2 din suprafafa, ~i cladiri cu 3-4 caturi; in zona
III maximum 4/10 din suprafata lotului ~i construc-
tii cu maximum 2-4 caturi; in zona IV suprafata
cladita va fi, dupa caz, imtre 6/10~i 3/4 dJin lot, iar
numarul caturilor maximum 2 ori 3; in fine, in zona
V se poate construi maximum 1/4 ori 1/2 din supra-
fata lotului, iar numarul caturilor maximum 2.
Clasele de construcp e stabilesc modul de grupare>
al constructiilor vecine ~i in special numarul ~i ma-
rimea locuintelor din 0 cladire. Pentru Dusseldorf
in 1912 erau regulamentate 11 clase de constructie,
iar adancimea terenului ad·mis a fi constru~t pe un
lot nu era mai mare de 22 m. la nici 0 clasa.
Dupa cate vedem, sistemul german de zonifiearc
intra in prea multe detalii liIi devine prea complicat,
face deci parte din a~a zisele sisteme rigide de zoni-
ficare.
Ooncbjdem dar ca, dupa tari, ora~ ~i autori de
planuri de 'urbanizare, v3lriaza categorisirea modu-
lui de intrebuintare a terenului, deci zonificarea.
• ale zonificarei .
'*' '*'
Trebue dar sa gasim 0 orientare in alegerea zo-
nifidirei celei mai nimerite, ~i de aceia, inainte dt'
a 11e adresa numai ratiunei, yom cerceta experienta
obtinuta in alte parti prin aplicarea principiilor zo-
nificarei ~i chiar experienta facuta la noi, in Bu-
cure$ti, dela 1921 incoace, cand planul din 1914-
1916 a fost decretat ~i deci de cand 0 zonificare a
putut fi impusa in mod legal.
Dela inceput trebuie sa recunoa~tem, ca ~i altii,
ca este 0 imposibili tate in materie sociala sa pre-
vedem exact evolutia economica a unui ora.;;, evolu-
tie de care depinde modul de dezvoltare construc-
tiva a lui, adica referitor la numarul, felul ~i pozi-
tia diferitelor cladiri cu intrebuintari speciale: co·
mert, industrie, cultura, administraiie, locuinte, iii. a.
Rezulta ca nu am putea impune nici 0 conditie de
detaliu, precisa, a zonificarei pe un timp prea i~J­
delnngat, caci 0 asemenea zonifieare ar putea ade-
sea sa devie 0 pied.iJc.a in dezvol1larea or~Ull:ui, in loc
sa fie un mijloc pentru progresarea lui. A;5tfcl de
precizari ar fi cu atat mai gren de facut, cu rat am
cauta sa intram mai mult in detaliile zonifi.care:,
l'bCli acestea depind de eonditiuni incerte ~i sud :1-
GENERAtA i83
desea independente de ppsibilitaiile admin.istraiiei
(~I)ml..Ulale.
Dupa Adams 1) diferitele eisteme de zoni.fical'i
pot fi grupate in raport cu urmatoarele caracte,,:'i-
stici: 1) sistem de zonificare rigida (regiuni stricte
de locuit; regiuni de locuit eu unele induitrii - re-
giuni mixte; regiuni de industrie u~oara, uneori cu
excluderea Iocuintei; regiuni comerciale, exclusa nu-
mai marea industrie, restul permis; regiuni de in-
dustrie mare unde in genere este exclusa locuintaj;
2) sif!temul elastic (sistem mai recent, ca cel engle~,
specificat .in «Model Clauses», illtoamite de Ministe-
;'ul Sanatatei Publice din Anglia) .
o conditiune nec 8~a.di ca zonificarea sa re~.l;\eascd.,
~i care s'a observat mai ales in Sbtele Unite, e~:e
aceia a precizarei elementelor zonificarei: preciz1u-
ne in intelesuJ. .terunenilor tecn~ci intr,eburi..nt4ti; pre-
ciziullle in delimitarJle zonifica:!'ei; pr·eciziune in eon-
di ~iile de aplicare a ei. Daca va lips! preclziunea,
iuterpretarile Ee vor da dupa capriciu, iar zonifi-
carea va fi compromisa, caci va deveni neeficace 2).
Alta condiiie necesarii reu~itei zonificarei este a-
ceia ca restrictiunile ce decurg din planul zlmifi-
carei asupra exercit.iului dreptului de proprietate
sa fie facute in 'interesul general. In fata opiniei pu-
blice ~i a justitiei nepartinitoare nu se vor putea
sustine de cat cauze in interesul general.
Sa se stabileasca prin zonificare densitatile popu-
latiei §i deci a locuintelor pe hectar in fiecare zona,
cac: altfel nu se poate cuI-ege toate fructele Dune
Zonificarea trebuie sa tina seama de sit.u.aiia e-
conomica a populatiei ~i de tendentele naturale ale
, ctezvoltarei ora~ului, cautand a canaliza ~l dirija
spre folosUil general acele tendenie.
In fiecare ora§ urmand a se prevedea ZOlle II'311tl'U
industrii, a caror extensiune este greu dl~ preva-
zut, este recomandabil a Ee adopta met,)(la eflg-lL-za,
adica, pentru fi·ooare zona a se admitta doua utili-
za1'i: una ordinara ~ permanent a (cea s,t abilita) ~i
pIta extraordinara, provizorie ~i cu autorizar~ Hpe-
ciaJle. De exemplu, in zonele industriale sa se ad-
mitR la inceput ~i locuintele de lucl,:~t :.lr:. 1l~0a1' 0
~ eftine, destinate a diJspaxe, cand inJdUistI1i.ile iau 0
extindere mai mare in acel cartier 3).
Dezvoltarea automobilismului mai impune in cen-
trele mari prevederea de zone de garaje ~i de sta-
tiuni de produse petrolifere, in gener·e in vecinata-
tea marilor artele de penetraiie in ora~e . Uneori se
prevad a~a zisele zone suplimentare (Anglia, Sta-
tele Unite) pentrn care determinarea r.lmclne in-
certa, pentru mai tarziu, cand nevoile vor da indi-
cntii precise.
1) Th. Adams: "Recent Advances in Town Planning".
2) Hubbard: op, cit.
3) Heiligenthal: op. cit
 184 URBANIdMUt

In orice caz, planul zonjficarei trebuie sa fie pus ceasla zona are nevoie ~i de libertate in extensiune.
de acord cu regulamellte1e comunale ~i Ea tie aplicat .A.ceasta zona de~i trebuie separata de aceia a 10-
cu stricteta 1a liberarea autorizatii1or, iar nu dupa cuintelor, totu~i caUi a f1 vecina 'cu a~a ziselc car-
influente politice 1). tiere de locuinte eitine (pentru lucratori).
In ce prive~te zone1e lib ere din juru1 OL"l'ieior s"a o sepamtiune eficace intre aceste dona zone
constatat ca nu pot dimane pur agricolC', de ourece Ee realizeaza prin parcuri publice sau prin spatii
mana de 1ucru este prea scumpa pentru aeeasta, ci lib ere agricole, cari totu~i pot indeplini roluri dife-
mai bine acele zone sa fie ut.ilizate ca paduri, cam- ri te in planul urbanistic.
pii irigate (H,ieselieldel'), gradinarii etc. care la lln
loc sa formeze un sistem de parcuri.
In zone1e amestecate sa se opreaEca extil~d(H'ile
industriilor sau ale comertului mare, etc. !!lui ules
aeolo unde zonificarea se opune; sa se inll?sne::lsea
pe to ate caile emigrarea lor in zonele adequate unoI'
asemenea intr~prinJeri.
Comassarile ~i re1otizari1e constituesc mijlocul ce:
mai eficace :;;i mai sigur pentru realizarea zonifica-
rei, mai ales in regiunile neeonstruite, astfel ea tre-
buiesc epuizate toate straduintele pentI'll legaliza-
rea acestei proeeduri.
In orice caz, inainte de a se stabili felul ~i mai Fig,200,
ales delimital'ea zonelor avem nevoie Is a studiem ca-
litatile fizice r;;i conditiile economice actuale ale te- .Mai trebuie avut in vedere, in deosebi la industrii·
renului de zonificat, hindca zona reprezentand 0 Ie insalubre, ea zona industriala sa fie astfel si-
speciali.oo,re a utiJizarei terenuilui, fieca:rc Slpooiali, tua Ui, ca zgomotul ~i gazele vatamatou;re emanate
tate, deci fiecare zona, cere anumlte ca1itiitl fiziee de fabrici sa fie indepartate de ora~ prin vanturilG
~i conditii economice, ca.IlC, daca sunt indeplinite, predominante, iar nu aduse in zonele de locuit, caci
zonificarea va fi mai reu~ita. acestea ar suferi (fig. 200).
Dintre calitatile fizice sunt de cereetat mai ales: Detaliile tecnice de amenajare a fiecarei zone (car-
1) relieful solului; 2) eonstitutia subsolului ~i in tier), pl'ecum dimensionarea blocurilor ~i parcelelor
special pozitia straturilor subterane de apa; 3) hi- sau gruparea cladirilor, calculul economic, etc. for-
drografia; 4) clima ~i meteorologia cu directia ~i meaza cheEtiuni de practicii in urbanistica speeiaUL
intensitatea vanturilor predominante ~i 5) vege-
tatia.
Dintre condi/iile economice trebuesc cunoscute:
a) actuala repartitie a populatiei pe tel' en (in deo-
sebi densitatca); b) aetuala repartitie a cladirilor pe
teren; c) aetualele puncte ~i cauze de atrnctie (eon-
gestionare) a circulatiei in anumite regiuni; d) re-
giunile de mizerie (taudis); e) actuala repartitie a
eomertului; f) situatia industriei ~i tendintele ei;
g) veniturile ~i sursele de venituri ale populatiei;
~. a.

Care sunt conditii1e fizice ~ economice proprii dez-

voltarei fiedirei zone sau fiecarei subzone (cartier)?
Incepem cu zonele de mundi, ~i apoi yom trf'ce la
cele de odihna.
Zonele industriale $i de antrepozite industr'iale
ocupa de obicei terenurile eftine, din cele veeine cu
mijloacele mari de tmmiport, precum linia ferata Fig, 201, Fabrica de 'c artonage Baer. in centrul de iocuinte
ori canalele sau raurile navigabile. Acestc conditii din Bucure§ti
l

sunt implinite la periferie, unde exista suprafete

mari necesare unei industrii, ~i rezerve importante In 'genere zonei industriale ii convine un teren
pentru eventuale extinderi viitoare. Prin 'urruare a- r:>utin accidentat, de oarece in ,aceasta zona in mod
constant sunt transporturi importante ~i grele de
I) Hubbard: op. cit. facut, care deci cer declivitati mici la drumuri, ca
 URBANISTICA GENER"ALA
===========================
~iliniile ferate de garaj, canalele de navigatie, etc.
Trebuiesc cercetate ~i eonditiile scurgerei apelor. de
ploi ~i uzate, astfel ea scurgerea sa se poata obtin e
prin ean.ali~ari cat mai eft~ne. A'
In maJontatea ora~eIor dm Romama ca ~l m Bt~-
DISTRIBUTIA ·INDUSTRIEI
In Bucure:;,tl
LEGEI'4DA
o 50·99 luc.patoT'1
o 100'199 .,
<> 200'299 •.
© po.te?>CO •
IP Metalu"9ica ~' eIe(tro ·t~c.hica
() i'IotePla\' (onstpu(\ie :J caram',daJO,e
() ChImica
o Ailmentara
• Imbracarlllnte,tabacilrii
f2Zl CentuM de pJsnta~ie
curc$ti, cartierele industriale ar fi potrivit situate
spre sudul ~i sud-e:::tul ora~elor, vanturile predomi-
nante in cea mai mare parte a tarei fiind cele din-
spre nord ~i nord-est ,cum am aratat in diagramele
pentru Bucure~ti (fig. 193). Nu totdeauna insa se
poate satisface aceasta cerinta, ~i nu pentru tot fe-
luI de industrii este imperioasa aceasta ~atisfacere.
Di3pinde de gradul de insalubritate sau de incomo-
ditate al industriei, cum ~i de marimea indus1riei.
In Bu~ure~ti inca erista :iJndustrii situate in plim
oorti'e r de loouinte, de pilda 0 fabri,ca de cartonaje
din .stl'. Cazzavillan (fig. 2()()).
185
::\Iai inainte vreme, cand urbanismul era in fa~e,
::::ingurele masuri eu earacter restrictiv in chestiu-
nile industriale, constau in clasificarea a~ zlselor
• A • industrii insalubre, iar admit,e rea lorin Offi~, ,se faC€a
dupa clalsa din care face-au parte. in ;:Jmmnitr rrgiuni
•
PL.29
dupa feful Industnel 51
NUMARUL LUCRATORILOR
cu 5itwatla din 1930
Fig . 202.
ale ora~ului. Aoost sistem a dat na~tere la confuziu-
nea cartierelor, cu toate inconvenientele de ordin
igienic ~i economic ce decurg din aceasta cauza. Fig.
202 face sa msa in relief aceasta confuziune la Bucu ·
rel;1ti, unde industriile de tot felul sunt inca rcpar-
tizate aproape pe to.:'tta suprafata ora~uIu<i. Astfel,
vechea lege sanitara 1'omana din 1894 l;1i reg'ulamen-
ul industriilor insalubre din 24 Septcmbrie 1894, cu
IDodificarile lui ulterioare, valabil pentrn orice ora~
c1in' Rom&nia, imparte.c't industriile in 4 elase,
I.Jeg(xl fmnc ez({ din 19 Decembrie 1917, imparte
industriile in trei clase: insalubre, incomode ~i tole-
 186 URBANISMUL
========================~=====
rabile. Insalllbre sunt considerate cele ce degajeaza
gaze deletere sau diu mirositoare, cari produe fum,
praf sau de~euri insalubre ori otravitoare ei cele
ce prezinta un periool iminent pentru vecin~itati.
AsUel de industrii cata a fi cat mai izolate ~i scoase
afara din ora~. Incomode sunt industriile cari 'pro-
dUG zgomot, trepidatii, caldura, transporturi nume-
roase, de~euri voluminoase, sau cele ce intrebllin-
teaza un numar mare de lucratori. Aeestea e bine
a fi grupate in zone industriale. Industriile t:olera-
bile trebuie sa aiba un numar redus, de lucratori si
motoare nu prea puternice (de cati-va cai). Astfel
de industrii pot fi admise, de la caz la caz. in orice
alta zona (de afaceri ~i chiar de locuit). D8'Pozitele
mari pot fi considerate ca industrii incomode, oole
mici ca tolerabile, afara de cele cu materii inflamfl.-
bile.
In ora~ele mari exista un proces de emigrare a in-
du'striiloT, prooes care ajuta zonifi.i.carea, anume a-
cestea se muta dm centruJ ora~elor, chiar pana din-
colo de satelite, din cauza nevoiei de extJindeoo sau
din caaurza ooncurentei industriale. Chiodi 1) a ara-
tat ca printre primale indUrstr.ii emigrate au fost cele
tex,tile ~i ca persi ta a ramane inca industrille me-
canice, cam gasesc jn,c8, pretum bune pentru produ-
sele lor, ~i cele de alianootare ~i imbracaminte, cari
wtilizeaza Ja lucru, eu rpret lDedThS, pe ceil::1l1ti membrii
ai familiei lucratorului (femei, copii). Totu~i ~i a-
cestea au tendinta, apreferi suburbanele.
Zona comercialii se dezvolta constant in eentrul
orasului_ In aceasta zona terenul este eel mai scump.
Conditia esentiala ceruta de zona comerciala ~ste
circulatia intensa, continua ~i de persoane eu situa-
tie sQciala cat mai vaciata in acea zona. Prin umnare
arteI1ele mdiale adica oilie de pe.netratie ~i in deosebi
spl"e centml ora~ul:l]Ii, ca ~i re~unile din jurul g'a-
rilor ori porturilor, sunt cele destinate comertului.
Modul de dezvoltare al acestui ('.artier difee:'i ]a
un ora~-port fata ae un ora~ industrial, san de un
mare orn~ cucaracter mondiaJ. Prim. urmare, la de-
terminarea lS'Ulprafetei 00 va ooupa 0 asem.e:nea zona
trebuie sa tinem eama de ace te consideratiuni.
(;11 cat un ora~ este mai mare. eu atat. comprtul
se va intinde in mai multe regiuni ale orasului, for-
mand cat·tiere comerciale, legate de obicei intre elf>
prin importante artere oomercia1e. Aceste artere
pregatesc treptata extindere a zonel comercia1e.
Cu cat 0 ~ona devinemail.comerCiiala.cuatat.ilin
CR.uza cre~terei circulatiei si zgomotului de tot felul,
aceasta zona va fi mai improprie pentru lOCQit. Din
cauza valorei in contimua spOlrire a terenuluri., ·s upra·
fete1e private libere prin 0 intensa exploatare cons-
tructiva. se mi'csoreaza ~i deci Jocuintel,e vor fi iII1M
diu aerisite ~i 1uminate. De pilda in New-York,
1) Cesare Chiodi: "UrbaneMimo et dndustrla" (1929).
un.de terenu:l a atins pretul de un mil ion de lei m. p.
zgarie norii au creiat conditiile neigienice si neeste-
tiee, ce se vad in fig. 164.
Peniru zone1e comercia1e, ca ~i pentrn cele indus-
triale, in vederea piistriirei unor r.onditii i,qienice,
regulamentele urbani stice sunt de obicei mai putin
severe. Regulamente1e acestea, pana acum, au dat
mai mare atentie cladirilor din zonele de oaihna de
cat ce10r din zonele de mundi, ceeace nu este just!-
ficat. S'a lasat prea mult sa primeze, 1a cladirile
destinate muncei, interesul economic. Tn schimb, in
zona comerciala, mai mult de cat in alte car'tiere,
au fost imp use dispozitiuni sanitare pentTo asigu-
rarea curiiteniei, sigurantei contra incendiu,zu1" ae-
1'isirei siililor, luminatul lor etc. Pe scurt, prin mij-
loace artificia1e se apara sanatatea persoanelor ('..are
circu1a aici cu 0 intensitatfl foarte mare, ~i lsi petree
aci cea mai mare parte din zi.
In zona comerciala se admit, cum am vazut. tIDe-
ori si micilc industrii tolerabile, f'...a, cele ae contectii
si ceJe tipografice, si de regula si centrol ~dminis­
trativ i~i gase~te locul tot in zona comerciala. Zo-
nele comerciale desfa~urandu-se, cum am vazut, in
centrul ora~ului, care formeaza partea veche, partea
istorica a lui, aci circulatia devine repede (''onges-
tionata. S'a nascut astfel nevoia de descflntrali7.are a
ora~elor, de care ne-am ocupat mai sus.
U neori se recurge la masuri pe cale de regula-
ment, ca sa se elimine toate locuintele din zona co-
mercia1a, afara de hoieluri si de locuinte1fl rlustozi-
lor sau administratorilor unor cladiri sau intreprin-
deri. De exemplu orasul Vie1w, prin legea din 3 Fe-
bruarie 1930, a prevazut ca se pot stabili zone de
comert biuroUTi ~i hoteiluri, de fclul aci aratat.
Sa trecem acum la coriditiile din zona de odihna,
pe categorii de cartiere ale acestei zone.
Cartierele de locuin!e eftine se studiaza de regula,
pentru ora~ele mici ~i mijlocii, ca sa primeasca 10-
cuintele familiale. Acolo undo acest Ristem de lo-
cuinte exista, trebuie pastrat ~i pc cat posibil in-
cllrajat. Terenul necesar se alege de preferinta in
regiunilemaiinaltealeora~ului.mairetrase de
centre1e comerciale,' totu~i avand bune legaturi de
oomunicatie cu cartierele inJd'lllStriale si cu cele co-
merciale vecine.
Cartierele de locuinte eftine pot fi unul sau mai
multe. Cand acestea sunt situate vecine cu zonele
industriale, formeaza ~ zisele cartiere rnuncito-
Te$ti (de lucratori).
Costul unei locuinte in asemenea cartiere trebuie
sa fie cat mai redus. In ora~ele mari pretul chiriei
intr'o locuinta eftina sa nu treaca de 25% veflii,ul
muncitorilor carora sunt destinate. Pentru a se ob-
tine aceasta, terenul destinat locuintelor trebuie sa
fie eftin iar muncitorii sa aiba continuu de ]ucru.
 URBANISTIOA GENERALA..
==============================
Unil autori recomanda ca, diu motive politico-so-
~iale, dar ~i economice fili igienice, aceste cartiere
hUlJCitore~ti sa nu fie nici prea intin~e, nici ;1rea
izolat.e de celelalte cartiere. Aceial;li autori prefera
mnestecul locuinielor diferitelor clase soc ~ alc prin
(';JrLiC'I'elf' de locuit, caci, pretind ei, spatiile li Lere
ce se gase.sc in cartierele bogate de locuit ajuta ~i
igiena locu:intelor calor aram, difuzate in ooele car-
1.cJ'e bogate.
F.lf,te drept ca 0 absoluta separatiune a cart.ier\~ll)r
adesea niei nu se face ~i nici nu eEte U~()l' a l'l Jf.
ctlUi]'n ora~ele existente. Ou toate acestea, ~n pY.' (lec--
te, aceasta separaiiune e bme a se 'Pl1evede, caci -I;li
legi18 economige 0 cer. De exemplu la Bucure~ti se
ul'm;l.re~te 0 asemenC'a separatiune mai Ulli ~ L prin
regimul Ielului constructiilor, stabilit in fiecare re-
giune, in scopul de a se ul;lura viat:'1, diferitelor ca-
teg-orii de locuitori ai ora~ului.
Cifrtierele cu locuin~e de raport ecazarmi de in -
chiriat, de locuinte colective) Ee dispun de obicei in
jurul cartierelor comerciale, deci mai spre centrul
ora~ului, apoi in lungul arterelor de mare circula-
tie, I;li in genere acolo unde terenul de constructie
e scump I;li in mana capitali~tilor. Starea de dezvol-
taro(' a acestor cartiere este 0 indicatie a ca pacitatei
capitaJ,~smul ui tarei.
Oonstruciiile se executa inaIt in aceste cart::ere
in scop ca pe aceia~ suprafaia sa incapa cat nIai
multe locuinie, marindu-se astfel rentabilitatea imo-
bilului fili deci a Eolului. Funciionarii publici ~i co-
merciali, avand putine mijloace, prefera unele din
dezavantagiile• unor asemenea locuinte druIDuJui
prell indelungat I;licheltuelilor 8uplimental'e de
transport, daca ar ocupa 0 locuinia familiara din
carm'erele de locuinte eftine, aflate de obiooi la p e-
1'i£e1'ia. ora~ului.
Sunt tendente de a spori mult inaltimea cHidirilor
III acesro cartiere.
L e Corbusier propune, pentru oral;lele mari, anu-
mite gru,pari de cladiri [DJalte, avand locuinte dupa
I:listemul «alveolar», la fiecare apartament existund
cate 0 gradina «suspendata», la acela~ nivel cu apar--
Fig . 203. Locuinte Si.>~eolar. propus de Le Corbusier
~
/
187
tamentul. Cladirile ar avea inaltimi de 36 m.; curtea
mare comuna, prevazuta cu adevarate parcuI'l, ar
ocupa miezul blocului (fig. 203).
LocuiIitele in cladiri prea inalte (zgarie-nori) nu
Runt de recomandat; ci chiar sunt combatute acum,
uneori I;li de americani. Oongresele internaiionale
urbanistice nu Ie admite decat ea exceptie. Numui
biurourile pot fi admise in cladiri zgarie nori I;l! 111
anumite conditii, I;li chiar atunei exi's ta muite incon-
veniente produse de acest sistem, printre care, in
primul rand, este congestionarea eu vechieule a stra-
ziJor lnCOlljUTatoare acestor imobile, daro tUU se lasla
J1IlUllt spatiu liJber imprejur. Apoi mult fum, zgomot,
pmf, perieol de imedii, nevoUa de -s patii lID.ari lib ere
pelltru gararea (paroarea) automob:iJ.e1or, dificultati
specirule 1a cullaiLizari I;l. a. Pentru loeumte, eu atat
mai muJt nu se pot r,ecomanda zgari'e nurl: oopii nu
pot fi creoouti in mod nonmru ~i ar trebui mari spatii
libere in jurul aces tor clMiri; nu se poate evita CD
totul transmiterea boalelor infectioase intre copii.
Fig. 201. Vedere din avion a unui cartier central din Bucure§t1
Daca se tine seama de toate aceste inconveniente,
s'a constatat (Anglia) cli revin mai economice 10-
cuintele din cladirile joase de cat in eele ell multe
apartamente I;li in special de cat in cele din zgi1rie-
nori. (<< Garden Cities and Town Planning», May
1924, pag. 102).
In oral;lele importtmte astfe1 de carticre nu pot fi
evitate; uneori sunt ehiar recomandabile.
In ora~ele eu 0 populatie llU prea maIe, dar exce-
siv de intinse, printre care se poate deocamdata nu-
mara I;li Bucurel;ltii, este necesar, dupa ideile mu1-
tora, sa se dezvolte I;li cartiere eu locuinte co1ecti ve,
cu toate dezavantagiile lor. Se crede ca numai astfel
oral;lul s'ar putea inzestra cu lucrari bune publiee
edi1itare ajutand in primul rand igiena, I;li numai
astfel ace1e lucrari ar putea fi intretinute bine ~i
deci pastrata euratenia.
Este adevarat ca aceasta eredin1;a pare demon ·
strata prin situatia de fapt in Bucurel;lti.
In aceste cartiere eu 10cuinte colect.ive, daca insta-
 188 URBANISMUL

latiile sanitare ~i uneori curatenia pal' a fi in Bn- plamani ai oral;1elor, cari ajuta actiunea gradinihr
cure~ti mai ingrijite de cat in cartierele cu locuint,e l;1i parcurilor publice din or~.
eftine, dezavantaj ele zgomotului, ale unei rele ae- •
ratii, afe unor curti ~i a unei insorari inslificient "
sunt mult mai resimtite. De aceia, cu deosebire in a-
ceste cartiere de «densitate» trebuiesc impuse pre8-
cl'iptii igienice cat mai sever e, care sa contrahabn-
seze 0 prea mare exploatare a solului cliidlL In
figura 204 ~i Iigura 205 dam v ederi din avion care
ne fac 0 ideie de utilizarea terenuriloL' intr'un car
tier central ~i in unul periferic.
Oartierele de vile sunt tot zone de locuinte dar
acestea sunt destinate unei clase 80ciale mai hinp
situata, de oarece spatiul necesar unei vile este ma;
mare, terenul are 0 pozitie mai favorabila ill ora~ ,
iar constructiile ce se executa in asemenea eartierf'
sunt mai costisitoare.
Flg. 206. Vedere din avian a cartierului .. Parcul Fihpescu"
din Bu=~·tI,.

Putem dis tinge, din punct de vedere al munmei

spatiilor' libere inconjurMoare sau al numarului de
vile pe hectar, doua feluri de cartiere de vile: a) car-
tiere de «vile in parcuri», adica in care vilele sunt
riispandite mai rar l;1i jzolate in 0 mare zona de plan-
tatii, prin care s'au trasat alei (de exemplu Grune-
wald langa Berlin 1) l;1i b) «vile gntpate» in jurul
unui mic parc sau gradina, fie ca sunt despartite de
parc prin 0 alee de oentura, ca de exempiu in Parcu!
Filipescu (pare particular din Bucure~ti, fig. 206),

Fi9 . 205. Vedere din cwion a unui cartier periferk din Bueure§ti

Terenurile accidentate, prin pitorescul lor, sunt

cele mai potrivite pentru dezvoltarea unor asernenea
cartiere.
La aceste cartierc aplicarea princlpiilor de orien-
tare a strazilor pentru motive igienice joar-a un rol
secundar, de oarece vilele se al;1eaz'i r~ras e d 3 ]a
strada la 0 dis1fmta importanta; apoi vilele au fa-
tade pe toate laturil e :;;i deci camerilc pot fi distri-
buite asHel ca sa primeascii soare in orice caz. Stra-
zilor Ii se aa deseori traseuri curbe f;li variate, toc-
mai din cauza terenului accidentat din acest cartier,
'caci vilele admit aceasta variatie l;1i chiar 0 cer. Al;1a
Fig . 207. Vedere din avion a cartioemhtl "Pareul Ioanid"
dar nu poate fi yorba de 0 orientare precisa a stra-
din Bueure§ti.
zilor.
Cartierele de vile, de~i considerate dE' unii ea 1) In Bucure§ti, marl al~s ~eulator.jj pareelatori de terenuri , au
influenteaza. la inasprirea raporturilor dintre cla- raspandit dupa razboi denumi;rea de " pareuri" .!otizarilor lor, denu-
sele 80ciale, credem ca, in ori-ce caz, ele adue f;li un mire ce se pare di s'a popularizat: Pareul Bonaparte, Pareul Ra-
bine general, din punct de vedere igienic, prin gra- hova etc. Aceasta e improprie, fjjnd-ea pe aeele locuri nici nu sunt
par.cul1i, nici nu au fost pareuri. Probabil ea publieul a meut §i face
dinile lor, prin rarimea locnintelor, avantaj ce se eonfuzi'llne intre pare §i parcelare. Speeulatorul a facut insa inten-
resimte mai ales in ora~ele mari. La astfel de ora~e, ti.onat confuziunea, spre a spori pretul de vanzare a loturi·l or, prin
rartil'rele de vile sunt considerate ea coru;titue ni~te o denumire ademenitoare.
 URBANISTICA GENERALA 189

fie ca sunt in directa vecinatato eu parcul, ori con-
tinua gradina publica, cum e cazul la Parcul Ioanid
din Bucure:sti, executat in 1909-1910 (fig. 207) unde
parcul e public, dar unde vilele sunt prea dese. Acest
pare e 0 repetitie a ideei Parcului M once 'In din Pa-
ris, sau a parcului din Magdeburg (fig. 208) execu-
tat dupa proectul lui Homann.
s'au dezvoltat pe malurile lacurilor cu aeela:s nUlli8.
Un cartier de vile din Coblenz s'a dezvoltat pe tar-
mul Rinului :;;i Moselei, in lungul frumoasoi Au-
gusta-Anla.ge, iar splendidul cartier de vile din
Tours, in lungul eelebrei Loare; vilele de pe Coasta
de Azur sau de pe Riviera Italiana se pierd printre
stanci lSi veg·e tatie exotica, scaldate de valurile Me-
diteranei.
In ee prive:ste marimea suprafetelor destinat.e fie-

\ carei zone -s au subzone (cartier), aceasta depinde,

cum am aratat, de eonceptia ee ne-o formam asupra
viitorului ora:suJui, lSi deci variaza dela oralS la ora~.
dela centru la centru, dupa «indicele urbanistic~
propriu al orar;mlui, adica dupa caractcrlstiea utili-
zarei spatiului libel' in Taport cu eel cladit.
In planul de zonificare pentru «Gross Berlin.,> ga-
sim urmatoarele suprafete:
a) Industrii /iii cai ferate 15.400 ha. sau 17,::)0/0
b) Strazi ~i pi'e te 13.500 15 0/0
c) Zone de loeuit 37.600 " " 42,5%
d) Paduri ~i verdeata . 16.000
" " 19 010
e) Ape ~i spatii libere 5.500
" " 6 010
" "
In planul premiat al lui Brix-Genzmer pentru
.- Gross-Berlin (1910) gaslm procentele: industrii
~ ::::: ::::!"!. .9(~! : : :
we"'f/f- ~." ~ .• ~ ( 9 ~ -" \"It"
,~ .:-:::)
·.!· c.t';;~""- i4'
c=:
.. e - .. · ____
9,6%, lacuri 5,7010, vile 5,3%, locuinte populllre
,,- fr---
18,2010, rest 47010.
Fig. 208. Paroui din Magdeburg (arh. Homann) In Karlsruhe gasim proectate zone pentru anul
1975 eu 0 suprafata totala de circa 20.000 ha.:
Regulamentele de constructie in cartierele de vile a) Locuinte 2.490 ha. sau 12,4010
cata a fi cat mai stricte, ca utilizal'ea terenului sa h) Industrii:;;i cai ferate . 2.130 "' " 10,60/0
fie cat mai garantata, sa apere cartierul de dege- c) Strazi, piete ~i pareuri 1.490 "
nerare prin 0 prea mare exploatare. d) Gradini, sport, paduri, "
Cartierul de vile z1s «Parcul Bonaparte» din Bu-
cure~ti e prea dens, vilele sunt prea inghesuite unele
agricultura, etc. 13.890" " ~)9,60f0
in altele, a:sa ca a incetat a fi un cartier dp, vile (fig. Aplicatiune. Cum am putea apliea asemenea prin-
209). cipii la noi in tara, d.e pilda la Bucure§ti?
Dupa delimitarea Capitalei ~i a suburbanelor ei,
dezvoltate ea ora~e...,satelite, prin 0 delimitare prin
centuri non aedificandi, va trebui ea in interiorul
aces tor centuri sa fixam zonele ~i caracterele lor
predominante, dar intr'un eadru general de aero lu-
mina I;li verdeata multa, in care omul sa i,e bucure
de natura, pentru a pastra cat mai muWi dispozitie
de munca, intr'un mediu cat mai salubrti.
Vom stabili in asemenea hypoteze un minimum
de zonificare, dici alegand minimum yom asigura
avantajele zonificarei.
Viata umana se des£a:;;oara in conditii variabile ~i
Fig. 209. Strada eu vi!le prea indesate in earf1erul Bonaparte
din Bu'Cure~ti.
in Bueurel;lti, in timp, ea ~i in ,s patiu; o1'81e de mun-
ca alterneaza cu cele de repaos, omul sehimband
Un cartier de vile in loc sa fie marginit cn 0 gra- insa locul. Spatiul destinat timpulUl dp. mund, cere
dina sau cu parc, poate sa fie dezvoltat ~i pe malu- adaptari speciale vietei de munca, priD urmare a-
rile unni lac, ale unei ape curgatoare sau dealungu I cesta trebuie sa fie neaparat altul decat spatml des-
tarmului marei. CartiereJe de vile din jurul BerL- tinat vietei de odihna ori de recreatie, pentru eari
nului, precum Nicolasee, Wansee ori Schlachtensee sunt alte eerinte. A~ dar, ori eat am simplifica zo-
 190 URBANISMUL
nificarea unui orlli;l, nu 0 putem reduce Ia mRi pu-
tin de dou'a zone: zona de munca (comert, indus-
trie, agricultura, munca manuala !;!i munca intelec-
tuaIa) !;!i zona de odihna (locuinta, sportuI, agre-
mentul).
Cu .aceasta zonificare minimal a ne putem mul-
tumi Ia suburbanele satelite.
Intr'un ora!;! insa mai mare, ca BUC'I.tre$ti, nurnai
[lreste doua separatiuni apar vadit irisuiieiente,
fiind-ca, de exemplu, munca comerciala!;!i cea indus-
triaHi se desvolta a!;!a de mult alaturi cu cea inte-
Iectuala pura, In cat un fel de munca prea dezvol-
tata impiedica, sau cel putin aduce paguhe impor-
tante, celuilalt fel de munca, desfa!;!urata aproape pe
acela!;! spatiu, iDsa cu nevoi, in majoritate-l't lor, an-
tagoniste. Astfel ca intr'un ora~ mijlociu adesea
suntem avizati a s·e para cel putin zona comereialii
de zona industriaUi. Cate-va suburbane satelite, pre-
cum Biineasa au nevoe de aceasta zonificare.
Insa nici aceasta scindare nu este sufiCienta pen-
tru Bucure$ti, care, ea centru intelectuR 1, centru ad-
mini,s trativ $i centru militar de primul ordin a1 ta-
rei, are desvoltate pe Is uprafete intinse asemenea ae-
tivitati, !;!i fiecare din ele cere conditii s!1ecialc unei
bune functionari: lini!;!te, plantatii, spatiu larg !;!i co ·
mod accesibil, pentru centrul intelectual; grnpare,
monumentalitate, cai largi de circulatie, pozitie cen-
trala in apropi<8rea tuturor factorilor sociali, pen-
tru centrul administrativ; terenuri libere vaste, izo-
Iare, acces rapid !;!i legaturi ferate, pentrll centruI
militar.
lata dar ca ajungem la 0 zonificare mai pronun-
tatu chiar de cat cea propusa de J oywnt !;!i aproape
1a fel cu OEk'1 a lui Griffin pentru Can berra.
Am spus insa ca trebuie sa ne oprim la limit a mi-
nima a zOliificarei neces~re. ObservAm ca centru1
administrativ, pe deoparte are cam 3JCelea~ cerinte
ca !;!i zona comerciala (centrul de afaeeri); pe de
alta parte, In BUCUl'e!;!ti deja acest centru adminis·
trativ este format intru catva, astfel ca VI:! trebui
sa urmarim numai organizarea ac(>stui centru sepa-
rat la 0 parte, repartizat in zona de afaceri, undp
cautam a dezvolta monumentalitatea $i li!;mra cir-
cuJatia in acest centru. Conchidem deci en in Bucu-
re~ti ne putem dispensa sa preveaem 0 zona ~pe­
ciala administrativa, ci 0 yom inlocui prin prevede-
rea de terenuri pe eari sa se edifice cladirile publice
administrative ce nu au inca localuri proprii.
In ce prive!;!te centrul muncei intelectuale, ~i prin
aceasta intelegem in deosebi centrul universitar,
foarte important ca massa !;!i calitate, obSerVllrn c!:i
eerintele unui asemenea centru corespund aproape
cu acelea ale unei zone de odihna, care sa aiba 'Jon-
structiunile cat mai rare. Conchidem dar ca nu este
imperios necesar sa prevedem de acum $i 0 zona
speciala univ·e rsitara, fiindca la periferia ora$uluL
unde zonele de 10cuit sunt rar construite, se va pu- ,
tea gasi oricand terenul vast necesar amena:iarei
unui cartier universitar !;!i mai ales pentru ca, in a-
ceasta privinta opiniile sunt foarte instabile ;;;i im-
partite. Mai important este ca statuI sa adopte cat
mai curand un program oonstructiv pentru un ase-
menea cartier, !;!i sa nU-!;!l mai risipeasca mijloaeele
in lucrari cari apoi -s unt parasite sau pentru care se
fac alte cheltueli pentru readaptarea lor la alte uti-
lizari de cat cele pentru cari au fost executate.
In planul de sistematizare acest cartier s'ar putea
asigura prin stabilirea terenurilor cari In subsidiar
sa fie afectate muncei intelectuale universitare.
Cat prive!;!te cartierul militar, acesta este aproape
format, a!;!a ca daca introducem ~i zona militara tn
programul zonificarei minimale nu va fi un incon-
venient, ci, din contra, 0 inlesnire. Aceasta va im-
pune ca anumite imobile cu stabilimente militarc,
acum ramase prea in ora!;!, sa fie desafectate, mai
ales cele ce produc inconv;eniente; serviciile res-
pective sa fie duse in zona militara.
In rezumat, vom avea in municipiul Bucure!;!ti :
zone de locuinte !;!i zone industriale in majoritatea
suburbanelor; zone de locuinte, zone comerciale !;!i
zone industriale in eateva suburbane; iar In metro-
pola, zone comerciale (de afaceri), industriale, zone
de locuinte !;!i zona militara.
Am spus insa ca pentru a pastra a elasticitate
zonificarei e bine sa admitem dubla utilizare a zo-
nelor, cum se procedeaza in Anglia, spre a lasa posi-
bilitatea ea in tot momentul zonificarea si'i se poota
adapta ea un mulaj pe conditiile specifioo locului.
Aceasta masura este recomandabila chiar in unele
parti din interioruI ora!;!ului, unde gasim de Mum 0
specializare local a mai adanca de cat zonificarert ce
propunem, dar unde ora!;!ul se gase!;!te In 0 conti-
nua transformare. Spre a ajunge la form{' defini-
tive trebue uneori sa admitem !;!i stadii de metamor-
foza.
Vom diviza in cartiere (subzone) zonele rna; sus
stabilite, in care diferenti-e rea ,se va. face in ce pri-
ve!;!te modul de constructie (inaltimi, suprafete, den-
sitaii de locuinte).
Astfel trebuie sa admitem, conform unui indice
u,rbanistic optim urmarit, pentru zonele de odihna
un cartier mai dens de locuiDt8; iar la periferi{' car-
tiere de vile !;!i cartiere de locuinte eftine mai rare:
pntru zonele comerciale (de afaceri) !;!i cartiereJe de
depozite de marfuri, pentru zonele industriale, !;!i
cartierele de industrie mare (grea), pentru cartie-
rele de locuinte ~i ateliere (indu~trie u!;!oara) cum !;!i
pentru cartierele de depozit de materiale, 0 densi-
tate mijlocie. Asemenea ~i la cartierele de industrie
insalubra.
Vom renunia in parte las~stemul german eu 1.one
 URBANISTICA GENERALA 191
===========================
$i elase de constructii prea numeroase, rezultatele at at a 's uprafeielor minimale ce trebuiesc rezervate
lor putllndu-se obtine pe alte ci:ii mai simple. pentru curti, cat ~i a inaliimilor maximale admi,se la
Ne apropiem astfel de felul zonificarei ce am pro- cladiri pe fiecare strada..
pus in 1914 ~i stabilit prin planul decretat in lG21,
astazi in vigoare pentru Bucure~ti. N oua zonificare
are insa in plus cartierele de depozite ~i difera mai
mult prin delimitarea lor pe plan de cat prin prac-
tica curenta a principiilor stabilite pana aci pentru
zonificare.
Trebuie Is a notam insa ca, afara de zonele indlls-
triale, in genere zonifica:vea din 1921 nu a intampi-
nat in aplicare prea mari difieultati, iar pubheul
a inceput sa se obi~nuiasca eu ea.
In urma studiului amanuntit, ee am facut in 1930,
pentru zonificarea regiunei munieipiului Bucure$ti,
am ajuns la schema reprezentata in fig. 198. Im-
Fig. 2110. Ora§ de zgarie-nori din Arabia.
partirea dupa aceea schema, furnizeaza urmatoarele
cifre relative la 5uprafet)eIe zonelor : Un sistem practie, dar considerat de unii (A-
dams) ca nesigur, spre a obtine limitarea densitatei
I. Zone de mundi. locuinielor la un maximum voit, este eel englez, a-
a) zone industriale $i de cai ferate 520 hn
b) zone ·de depozite (sau industrii
putin incomode) 1n8 " " 3,00/0
c) zone de afaceri (central'e) circa 180 ,. " B.2%

II. Zone de oaikncl

d) cartier de locuinte colective 1.450 ha. sau 2t),~0.'0
. e) cartier de locuin~e populare 2.260" ,,46,G%
f) cartier de vile .... 620" I i 11.7%

Supmf,etele publice ocupate de verdeaia, apa ori

strazi sunt cuprinse in procentele de mai sus.
In planul vechi de zonificare ce am alcate.it in
1914, ~i care a fost decretat in 1921, numa1 pentrll
ora~ul Bucure$ti, procentele erau: comeri 8%; in-
dustrie 9,2%; strazi 14%; zona militara 7%; locu-
inte in genere 16010; vile 8,5010; locuinte populare
28%; gradini $i parcuri 9,3010.
c) Afanarea cHidirilor (limitarea densitaiei locu-
inielor) in vederea mai ales a asigurarei unei bune
expuneri la aer $i lumina a incaperilor locuintei,
dupa eum am vazut, este eonsiderata in fapt ea 0
continuare a zonificarei (Adams). Afanarea sehimba
sistemul ora~elor «munte de piatra» in sistemul
«urbs in horto». Ne yom 'feri In vii tor sa mui avem
concentrari ea la New-York sau ea in unele ura$e
din Arabia (fig. 210) cunoscute de curand europe-
nil or, sau ea la ora$ul Sanforida (pictura din fig.
211).
Fig . 211. Vedere din Sanforida (pictura)
In Germania 0 astfel de afanare se realizeaza prin
prescriptia in regulamente a cZaselor de constructie dica acela prin care se stabiJe~te pentru diferite
(Bauklassen) . regiuni din ora$ un numar maximum, reprezentand
In Romania, $i in special in Bucurt>-$ti, afanarea densitatea admisa a locuintelor pe kectar.
se obtine prin prcscriptii pe cale de regulamellt Uneori in Statele-Unite se da mai mare impor-
 192 URBANISMUL
==========================
tanta chestiunei afanarei cladirilor (densitatei) de tatii $i verdeata, $1 cat mai aproape dr locuinte!e
cat zonlficarei (utilizarei cladirilor). lor.
Dar afanarea 10cuin1;elor nu este nnmai rezulta- Nu insa totdeauna, ~i chiar actua!mente inca, nu
tul unor astfel de prescriptii. Mai este l;Ii rezultatul pentru toti, spatiul liber urbani,s,t ic a avut acela$
proeentului ocupat de spatiile libere publico (.strazi, inteles ~i aceia~i importanta.
pareuri, gradini, squaruri, etc.) in totalul suprafe- In trecut, cand ora$ele aveau 0 denl'itate mica,
tei ora~ului. sau ocupau suprafete reduse, crescand foarle incct,
Prin urmare, din punet de venere nrbanistic, stu- uu exista vre-o preocupare pentru spatiile lib ere ur-
diul afanarei eladirilor se face analizand: 1) slJa- bane, decat pentru agrementul monarchilor sau al
tiile libere, ea suprafete ~i repartiti'e (spatii]e libere celor bogati. AsHel gradinile Semimmidei in Bab:lj-
publiee $i cele private); 2) densitatea locnintelor ~i lon, (fig. 13) au fost construite numai pentru pIa·
gruparea lor. cerile despotilor asirieni ~i pentru a minullu luruea.
1. Spap,ile libere. Deocamdata atiLt cat eredem 'Itil Gradinile eu forme regulate, ale egiptenilor, al;la
. unor idei generale urbanistiee, ne yom OCUpD de cum Ie gasim figurate pe zidurile hypogeelor sau
situatia $i de repaJrtitia suprafetelor lor p8 Intinsul mastabalelor (fig. 11) sau chiar acelc din ora$e1e
ora$ului, $i in deosebi de spatiile libere publice. greco-romane, nu 'e xistau de cat in jurlll templelor
Aceste spatii pIantate, gre~it numite . ~plamani. ai $1 palatelor ori vilelor potentatilor. Totu$i aces tea
ora$elor», Petenkofer (1877) $i Wagner (188B) au nu erau prea mari: gradinile vilelor diil Pompei 0-
aratat ea nu aetioneaza prin decarburarea $i ozoni- cupau suprafete reduse, in raport cu parrurile cas-
zarea aeruIui, dupa cum se eredea. Variatia consta- telelor din epocHe ce au urmat.
tata in compozitia aerului in diferite regiuni ale 0- Spatiulliber cu caracter public a servit la inceput
ra$ului este foarte mica in ee privc$te bioxidul de desfa$urarei procesiunilor religioase, precllDl curt;ile
carbon: de La 0,025% la 0,036%; la feI $i variati.lI 0- inconjurate cu ziduri din jurul templelor egiptene;
xigenului: dela 20,94% la 22,88010. Valoarea spatiilor sau aleia berbecilor ce lega templul lui Amon dela
lib ere plantate eonsta mai ales in faptul ea planta- ,Karnak (Egipt) cu Nilul; ori aleea vecinn a s,'mxi-
tiHe opresc raspandirea prafului, fumului ~i altor lor, ce conducea la poarta lui Ptolomeu. dela intra-
gaze vatiimatoare; ca proeura raeoare ~i umbra in rea templului lui Amon; acestea pot fi vazute :;;i
timpul verei activand $i 0 puterniea reaetiune su- astazi.
£1eteasca, prin lini$tea $i Infati~area ee se InWJ- Tot un caracter religios aveau $i pictelp de pe A-
ne$te mai ales in paduri. Asfel de spatii libere pu- kropole (Atena): in jurullor se desHil;lurau fatadele
blioo mai sunt numite ~i spatii verz-i. templelor ori se a$ezau statui. Gasim acol0 Parthe-
De aeeia prof. Stodieck recomandii mai muJt squa- nonul, statuia zeitei Athena, Erecht,eionuJ, Propy··
rurile mici $i dese, de cat pareurile mari, dar rare. leele, templul zeitei Minerva-Aptera $. a.
Cladirile dese nu pot fi contrabalansate prin Mai tarziu, cum am vazut, spatiul liber a luat un
pareuri mario Trebue eIadit rar. caracter ciyic, precum agorele la greci ~i forurile
Spre 'a ne da -seama de vieierea aerului ce respi- la romani; sau ca.racter civic $i religios in acelar;;
ram in ora$e, dam cateva eifre privitoare la eonsu- Limp, ca piata San Marco din Venetia.
mul de aer: Spatiile libere amenajate in ora$ele Italiei, Pran-
Un Om pe ora . . • consuma
tei, etc. in timpul R ena$terei serv.eau pentru agre-
500 litri aer
o motocicleta pe ora "
1.500 ,. ,. ment sau p entru defa$urarea procesiunilor ori pa-
Un automobil mic pe ora 6.000 radelor mili tare.
Un autobuz pe ora . " 180.000 "" " Abia dupa dezvoItarea $tiintei igienei $i cre$terea
Un automobil mare de turism " "
densitaiei $i a numarului populatici din o1'.,:;;e1e mi}-
pe ora . . . . . . . . 222.000
" " " ,derne, ~patiul liber a inceput sa fi e privit ca nece-
In Parjs eireula 50-60 mii automobile emanand sar sanatatei $i circulatie i pUblice. In epocn. mo-
zilnie 150 milioane litri oxid de carbon. derna grija este ca spatiile lib ere sa satisfaca nu
Daea mai tinem seama ea intr'un ora$ fiecare au- numai nevoile prezente ci $i cele viitoare.
tomobiIeonsuma zi1nie eel putin 5 litri benzina, de- La Paris, de1a marea revolutie incoace, 1a desrhi-
gajand un total de 2500 litri oxid de carbon, $; ea derea de largi artere de comunieatie, la ereiarea de
1-3 parti de oxid de carbon la 10.000 parti aer pro- noi parcuri $i de piete publice s'au avut in vedere
due omuIui intoxicatie, este U$or sa ne faeem ideie ~i nevoi] e vii to are.
de roInl unor asemenea «plamani» pentru vwntila- Actualmente, -din punet de vedere urbanistic, spa·
tie, care devine foarte importantii) prin forma],c ~l tiul liber trebuie sa indeplineasca multiple roluri:
curentului de aer ascendent. igienic, de circulatie, estetic, social, economic $i
De aeeia praetica urbanistica asig1lri'l. ]ocuitorilol' chiar istoric.
cat mai muIte spatii libere, eu cat mn.i multe plan- Spatiile libere pot Ii clasate in doua categorii, a-
 tffiBANISTICA. GENERALA
dica a) publice ~i b) particulare, fiecare categorie
avand functiuni ~i deci cerinte diferite.
a) Spapile libere publice trebue sa realizeze sco-
puri igienice, sociale (civice), econornice, de circu-
latie ori estetice.
Pentru a realiza astfel de scopuri spatiul libel'
public trebuie sa indeplineasca conditii de a~ezare
(pozitie), de dimensionare (suprafata) ~i de utili-
zare; cele particulare numai de dimensl.mare ~i
grupare.
La determinarea spatiului libel' public, in special
a celui ce urmare~te un scop igienic ~i social, trebue
sa avem in vedere topografia regiunm, cartierul in
care se afla, ~i zona de influenta a acelui spat~u li-
ber, cum ~i posibilitatile uneori de legare a lui cu
cele vecine (a~a zisele drumuri de umbra).
Spatiile lib ere publice pot fi: a) spatii lib e1'e pen-
tTu circulatie sau decomtie (strazi, piete, aeropor-
turi, cai navigabile, ~. a.); b) spatii llbel'e pentm
viata econornic(t (targuri, oboare, terenuri pentru
expozitii, loturi de gradinarie, allotements gardens,
centuri agricole, ~. a.); c) spa/ii llbere pentru ext:r-
citiul fizic, adica ,s patiile verzi (parcurile, terenu-
rile pentru jocuri ~i sporturi ~. a.); in fine d) spa-
tiile libe1'e de interes pltr igienic, cum sunt cimi·
tirele, scuaruril{~.
Spatiile libere pentru circulatie trebuie sa iude
plineasca conditii numeroase, care depind de a1te
organisme urbanistice, precum de casele de locuit,
de edificiile publioe, de mijloacele de transpol'turi
~. a. Asemenea ,s patii libere cerute de circulatie COll-
stitute doua organe importante urbanistice ale aglo-
meratiunei: strada ~i piat;a. De aoeia de aceste sputii
publice ne yom ocupa separat.
Aeroporturile ca ~i suprafetele ocupate d(~ apa,
de~i sunt spatii libere ce servesc ~i circulatia, ele
ins a pot servi ~i exercitiului fizic ~i au un earacter
diferit de cat strada sau pinta, ~i de aeeia asupra
acostora ne yom ocupa la locurile determinate de
caracterele lor esentiale.
Acelea~ putem spune ~i despre spatiile pentru tal"
guri, oboare, terenuri pentru expozitii.
Ramane dar sa ne ocupam generic de spatiile
verzt car e, dupa cum am ma i aratat, pot fi, c1upa
Miyg e de categoriile: verdeatx.1, copilului (pentru bai
~i jocuri de copii); verdeata sau pajj~tea sportivu-
lui (campurile pentru sporturi, inclusiv golful);
verdeata sau gradina iubitorului de natura sau de
lini~te (parcurile publice) ; mai putem adauga ver-
deata pentru «camping» (autocampurile) brazdate
de drumuri pentru automobile, care poate fi com-
binate cu «centura agricola» in acela~ timp ~i de in-
teres economic, nu numai igienic, ori estetic.
Mai inainte de a studia diferitele specii de spatii
libere publice, este necesar sa aratam ca in genere
==========~~=============
aceste spatii lib ere, care trebue sa ramana perma-
nent necladite, ca terenullor sa nu coste prea seump,
se recomanda a fi a~ezate in locurile joase, llneori
inundabile, preeum ar fi luncile raurilor, cele din
vecinatatea laeurilor, acestea fiind terenuri putin
productive ~i care nu sunt apte pentru eonstructii,
jin cauza insalubritatei lor sau costului Drea mare
pentru amenajare. Alteori, dupa cum am mai ara-
tat, se a~eaza asemenea spatii lib ere in regiunile din.
cotro bat vanturile puternice ~i predominante, mal
ales aaca urmarim a planta cu arbori acele spatii li-
bere, pentru a forma 0 manta de protectie ora~ului.
In fine, Ie mai a~ezam ~i acolo unde exista, deja un
teren liber public, sau und'e 0 buna repartizure a
spatiilor libere cere prezenta lor, repartizare care
reese fie din studiul zonelor de influpnta a spatiilor
libere publice (spatiile verzi), fie din continuitatea
co 0 cautam in repartizarea acestor spatii verzi.
Nu mai insistam as upra cazurilor cand pastram
un spatiu liber public pentru scoaterea in relil.:'f a
unei pozitii pitore~ti, suu pentru a1te motive d 01'-t
:
din estetie.
Dimensionarea spatii10r pub1ice verzi depinde de
zona de influenta ~i de densitatea 10cuitori1or pe
hectar in aceu zona de influenta.
Utilizarea unui spatiu libel' public poato fi rnul-
tipla, adica ~i pentru joeuri de eopii, ~i pentru spor-
turi, ~i ca parc ~i ca teren pentru expozitie, ~ . a. _
Ceeace este important, este ea uti1izarea spatiuJui
sa fie cat mai rentabila, caci, tot Migge a aratat ca
1a Berlin un m. p. de parc costa cam 320 lei, intre-
tinerea lui cam 16-20 lei pe m. p., iar un porn pe
strada cateva mii de lei.
Cu toate aces tea, tendenta moderna este en ::;a He
sporeasca neincetat suprafetele spatiilor libere verzi
ce revin pe cap de locuitor al ora~ului, ~i a~a fel si-
tuate, ca sa fie accesibile u~or, fie cu pi-cioru1, fic- eu
automobilul. Ora~ele din State1e-Unite sunt cele ce
tin recordul in aceasta privinta: in regiunea West·
chester, de langa New-York, revine cam )3:~ m. p.
de cap de 10cuitor din asemenea spatii; 1a Berhn
cam 46 m. p. de cap de loeuitor; 1a Bucure$ti se
poate ajunge la circa 186 m. p. spatii libere pub1ice
pe cap de locuitor (pentru regiune).
In State1e-Unite se da 0 deosebita importanta a-
cestor spatii lib ere, prin cr,e iarea de parcuri p1lblice
ora~ene~ti~ distribuite fie in interiorul ora~ului, fie
formand 0 centura de parcuri numite ~t «..;isterne
de parcuri».
Realizarea unor spatii libere ora~ene~ti, concen-
trate in parcuri mari, 0 gasim in cea mai mare ma-
sura In Statele-Unite. Cu oeazia centenarului libe-
rarej Statelor-Unite, 0 eomisiune speciala a pareu-
rilor. in cap cu Burnham, mmsted ~i Kim, au re-
e1ab~rat pentru ora~ul Washington planul lui l' En-
fant.
 194 URBANISMUL
==============================
Un iIllSemnat «Parc Central» exista in N ew·.york tot distrietul, a~ ea in timp de 10 ani eomisiunea
avand 0 snprafata de 340 hectare ~i situat in inima a achizitionat terenuri pentru circa 50 milioane lei
ora~ului. Aeest pare a fost exeeutat dupa pianul
lui Fred Olmsted. S'a eautat aiei ohtillerea de ori-
zonturi largi eu grupari de arbori, reamintind ta-
blourile lui ·Watteau.

Fig. 212 . Parcul Franklin din Booton.

Tot dupa planurile lui Olmsted s'au mai exeeutat

pareurile din Boston, preeum pareul Franklin (fig.
212). Dupa planurile lui Charles Eliot, un elev al
lui Olmsted, se urmare~te ~i aeum exeeutia eenturei
Fig . 214. Jackson-Park din Chicago.
de pareuri a Marelui Boston dupa cal'(~ s'a inspirat
eentura de pareuri pentru oral;lul Chicago. (fig. 213). aur distribuite in 63 spatii lib ere ~i eu suprafete
Pentru acest lant de pareuri, dela 1893 pana la 1912 variind dela 1-25 hectare, in mOOu 4- hectare, repa;-
se cheltuj·s era 20 milioane dolari, eontribuind. la a- tizate dupa prineipiile ideale. (figura 215).
eeasta !peste 79 eomune interesate, euprinse intr'o
raza de 20 km. ~i avand 0 populatie de peste 15 mi-
lioane loeuitori. 0 asemenea oentura euprinde pa-
duri, camp ii, plaje (fig. 140) albii de rauri, etc.

Fig. 215. Repartizal'i ideale a parcuriJor intr'un ora§.

Ceeaee prezinta un earaeter deosebit la ora~ul

Fig. 213. Centura de parcuri (Chicago)
Dupa exemplul ora~ului Boston, ~i-au creiat
pareuri ~i oral;lele Baltimore, Saint Louis, Philadel-
phia, (Alden Park, fig. 166), Chicago (Jackson
Park (fig. 214) ~i multe altele, din Statelc ·Unite.
In Chicago intereslll pentru pareuri a erescut
foarte mult, a~a ea aeest ora$ $i-a inseris eu man-
drie deviza «urbs in horto». Dela 1899 s'a instituil
aeolo 0 «eomisiune a pareurilor», care are dreptul
sa faea imprumuturi pana la 0 valoare egaHi eu
5010 din totalul valorilor mobiliare ~i imobiliare din
Chicago eu privire la pareuri, sunt aeele «parcuri
aquatice» adica un sistem de pareuri-Iagune, pe 0
lungime de 10 km. pe malullaeului Michigan $i pe
o Uitime de 100-300 m. (fig. 216), obtinute prin um-
plerea unei parti din lac eu pamantul sapat dela
construetiile din ora~ care produc circa 1 mili'Jn
m. e. pe an. Evaeuarea aeestor sapaturi ar eonstitui
un perieol pentru igiena ora~ului daea el2 nu s'ar
asvarli fara plan speCIal in lac. Amerieanii au ~tiut
deei sa profite din orice inconvenient. Cu ajutorul
exploZlbilelor, al traetoarelor, al bandelor de trans-
portare pana la marginea lacului, ~i apoi al unor
vase plutitoare rasturnabile in jurul unui ax ori-
zontallongitudinal, imense cantitaii de pamant sunt
 URBANISTICA GENERALA 195

mutate din deal'u ri in depresiunile Iacului , terenuri Pentru un parc public suprafata necesara mi-
proprii pentru mari blocuri de cladiTi se ca:;;tiga ra- nimala este de 5 hectare. Se recomanda ca la fie-
pid, iar fundurile apelor apar ca parcuri. care 50.000.locuitori sa fie prevazute parcuri de mi-
nimum 10 hectare (Stubben).
Stabilirea unui procent minimal de spatii libere
in raport cu numarullocuitorilor are desigur impor-
tanta. Dar·trebuie sa se tina seama :;;i de distantele
padurilor sau locurilor de agrement aflatoare in
jurul ora:;;ului, dilstante masurate dela centrul ora-
:;;ului; mai trebuiesa se tina seama :;;i de densitatile
popullitiei in ora:;;. In adevar, la un ora:;; unde padu-
rea ori muntele se afla in imediata vecinatate sau
care este construit rar ori dupa sistemul «gal'de~ .
city» spatiile libere publice in interiorul ora:;;ului 'au
Fig. 216. Parcurile lagunare din Chlicago. o importanta mult mai redusa de cat intr'un·oraf} In-
tins, a:;;ezat incfun.p ie :;;i construit aproape complect
Este interesant sa mentionez cu aceasta ocazie :;;i cu case de raport, dupa tipul af}a ziselor «cazelI'mi
Parcul National al Statelor-U nite, de peste 1,5 mi· de inchiriat».
lion hectare, pe langa cele peste 80 milioane hect.-'lre Sa examinam, pentru concretizarea ideilor, situa-
paduri care exista in Statele-Unite. In acest pll cc tia spatiilor libere, in deosebi a celor publice diu ora-
orice cetatean al Statelor-Unite po ate 8ta in contact :;;ul Paris.
direct cu natura in cortul sau, ca la el acasa, in tinl-
Acest oraf} a dus 0 lupta continua pentru ca:;;tiga-
pul vacantelor 1). rea de spatii libere, in deosebi cu ocazia declasarei
Obi:;;nuit, spatiile libere se judecD de suficiente fortificatiilor ce formau 0 centura a ora:;;ului. 0 «co-
dupa numarul de m. p. de spatiu libel' ce revine pe misiune pentru extensiunea Parisului» (1'912), insti-
cap de locuitor al ora:;;ului respectiv.
tuitil. de Prefectura Senei, s'a ocupat Indelung cu a-
Geo Ford cer·e ca 0 suprafata totala de ~cl putin ceasta chestiune. Din raportul pe 1913 aT acelei co-
8-10% din suprafata ora:;;ului sa fie destinata misiuni se vede· ca de atuncl extensiunea ora:;;ului
parcurilor. Idealul ar fi ca la fiecare 250 locuiton era studiata odata cu circulaiia :;;i cu spatiile libere,
sa revina un hectar de parc. publice f}i private. .
Dam mai jos un tablou cuprinzand cateva cifre, Inca din timpurile lui Henrie IV, Ludovic XIV
pentru unele ora:;;e mari, relative la suprafata totala f}i Ludovic XV, au fost emise decrete prin care se
a parcurilor :;;i la densitatea pe liedar a populatiei, interzicea parcelarea gradinilor din interiorul Pari-
astfel ca avem indicatii comparative asupra situatiei sului, dar nu s'au reu:;;it in ·s copul urmarit, £ara in-
spatiilor libere plantate 2). semnate cheltueli ulterioare.
In timpul lui Hausmann s'au executat in vechiul
Suprafita
Paris :;;aptesprezece squaruri; s'a mai sporit Bois
Ora ~ u I pareurilor
de Boulogne la 872 hectare, iar Bois de Vincennes
(in ha.)
la 934 hec.; s'a creiat hypodromul dela Longchamps,
s'au creiat parcurile M onceau de 85 hectare (fig.
Bueure~ti 5580 700.000 125 320 I 4,6 217) :;;i Buttes-Chaumont de 23,2 hectare.
Bueure~ti eu Pare.
National lin viitor) 6400 1.000.000 160 1140 11,4 Populatia Parisului, care a crescut ulterior mai
Berlin. 6335 2.300.000 360 392 2,0 mult f}i cu .densitati · mai 'mari de cat a a1tor ora:;;e
l:3erlin \Grosa) 87800 3.500.000 40 1800 25 mondiale europene, are acum din nou nevoie de im-
.Boston (Great) 40000 1.600.000 40 6116 38,2
Breslau -- 588.000 154 2,6 portante spatii libere.
Chicago . 50000 2.000.000 40 874 4,4 Comisiunea sus amintita recomanda ca mai valo-
Colonia 2600 600.000 230 195 3,3
Londra (eomitatul) 179000 7.300.000 40 7800 10 roase, din punct de vedere igienic "patiile liLere mai
Londra (ora~ul). 36000 4.000.000 160 2831 6,1
New...York. 84000 5.000.000 67 2735 4,8
reduse ca suprafata, dar semanate pe suprafata ora-
P aris • • 7802 2.750.000 355 223 2,8 ~ului ~i cat mai aproape de centru, de d.t spatiile
eu proeetate
783 vaste a1late in afara ora:;;ului. Spre realizarea aces-

I Grand Paris • 47000 4.000.000 90

eu propuneri
6852 17.0
tor vederise propunea pe la 1912 lotizarea spatiilor
lib ere perjferice prea intinse f}i creiarea de ora:;;e-
~radini, C'a apoi eu pretul rezultat din vanzarea 10-
turilor sa se exproprieze insulele in~aTubre, foca·r a
1) Un 'Partid politic, de la noi, a 'PUS in programul sau, alca.tuit
in 1930, creiarea de parcuri nationale. eli au considerat diferite IimLte administrative ale ora~elor, fie c:i
2) Cifrele din tablou nu concorda la diferi1ii autoni. Fie pentru date1e nu au fast adunate in aceia§i epoci'i.
 190 tJRBANISMUL
de tuberculoza,. din interiQrul O~UI'li ~i S.l se da-
rame eladirile; iar pe locullor, sa se planteze squa-
ruri igienice. La fel sa se .procedeze ~i cu terenurile
ca~tigate, scotandu-se din ora~ cazarmile, spitalele,
targurile, antr.epoziteTe, uzinele, carp- acum ail ramas
prea in interior ~i rau a~ezate. Ace tea nrmeaza sa
se refaca in zone mai favarabile, in spp-cial pe tere-
nuti anume destinate din fosta zona fortificata.
Fig. 217. Vedere di:n parcul Manceau din Paris
Pe aceste consideratii s'a into emit un plan al gra-
dinilor Parisului (fig. 218) marindu-se numarullor
eu 50, iar suprafata totala a lor va trece de la 223
hectare 180 333 hectare. Astfel mai toate carticrf'le
or~ului ar putea avea gradina lor publica.
Promenadele, care sunt ~i acum dootul de nume-
roase in Paris, urmau sa fie inmultite prin dar§.-
marea fortificatiilor, caci se va mai procura inca
34 km. de promenade pe 0 largime de 340 m. In a-
coot mod se va mai asigura inca 450 hectare spatii
libere, adica dublul celor existente actualmente in
Paris. In locul periferiilor, acum fara aspect este-
tic, ~i pe unde liniile ferate l~i fae intrarea in Pa-
ris, se va int3.lni un lani de gradini (fig. 158).
In rezumat, Parisul are urmatorul program pen-
tru spatii libere:
- 600 hectare de gradini publice pe terenurile
fostei zone militare:
- 0 centura continua de paduri ~i campie la
nord-est acoperind 140U hectare:
- Doua vaste promenade: una Ia nord. aproape
de Colombes, alta 180 sud, reprezentnnd cam 1650
hectare:
- Douasprezeee pareuri repartizate 1a !'lud, est !;li
vest. acoperind 670 hectare.
Aeestea fae in total 4320 be('ta r ~ de noUl spatii
libere de creiat in jurul ora~ulUl. La care. adaogun-
du-se cele 2200 hectare de paduri existente in im-
prejurimi, ~~ 223 hectare spatii lib ere din interior :;Ii
cele 109 de creiat in viitor, aJu ngem la 6852 hec-
tare, adiea 14010 din terenurile exu;tentf'. Aceasta
inseamna eu 5010 mai mult de cat ee se prevede pen-
tru Comitetul Londrei (fig. 218). .
Idealul repartitiei .spaiiilor libere, dupa unii, in-
dicat di.cat schematic in figura 219, pare acum ceva
mai putin imposibil de realizat. Situatia viitoare a
Parisului ca spatii libere se va putea 8osema)na mai
mult eu schema din fig. 220 (dispozitia incr'.lCi~ata).
In proeetul Prof. Brix pentru extensillnea Berli-
nului (Gross Berlin) chestiunea spatiilor libere vii-
toare, ce vor fi acop.e rite cu plantaiiuni, era legata
pe la 1910 cu problema viitoarei alimentari eu apa,
de oarece popul8otia se considera ca va cre~te ml~lt.
Anume Prof. Brix considera ca va fi nfwoie flU se
 UHBANISTICA GENERALA 197
========================~

Anlony

Fig. 218. Programul parcurilor ~i grad1nile Parisu~ui.

capteze prin puturi adanci apa 8ubterana din stra- tul aquifer diluvial al fluviu :u i OdeI', care este 0
vasta zona de captare ce va trebui prezervatal de in-
fectiuni. Aceasta prezervare se va putea face ~prjn

IJis,P0z<'fie ille/ani
Fig. 219. Fig. 220.
..
.,
•
 198 URBANISMUL

pIaptatiuni de parcuri, paduri, centuri de verdeata, «non aedifieandi» in jurul ora~ului, pe care sa se
lacuri ~i spatii pentru sporturi, pe 0 suprafaV de asigure adevarate centuri de verdeata. Aceastd nu
('ilCa 750 hectare, in afara de zonele libere deja exis- penLru motivuI de ordin igienic, sprl~ a asigura spa-
tente. J umatate din acele spatii lib ere VOl' fi lasutc
culturilor particulare, iar jumatate afectata nevoi-
lor publice.

Fig. 223. Vedere din Parcul KIselef din Bucure~ti.

tii libere ora~ului, ci pentru motivul administrativo -

Fig. 221. Gradina Ci.'/megiu din
economic sus aratat.
In 1912, pc cand Bucure~tii se gil sea intr'o faza
de constructie ~i de extensiune mai intensa, s'a pre-
vazut prin 0 lege speciala creiarea unui «Pare Na-
Bocul'e~ti vazuLa din avion.

In BueU1wti, pana la ultimul timp, nevoia spa-

tiilor libere nu so resimtl'a de populntio, din urma-
toarele motive pincipale: const.ructia or~ului era
prea rara, a~a ca fiecare avea la dispozitie f;\i in
imediata vecinatate suficiente «maidane» pentru
«orICC nevoi»; apoi, numai 0 parle l"E'&transa din
massa locuitorilor ave a 0 oeupatie pe care 0 exer-
cita in localuri inchise, restul traia mai mult in aer
libel. Bucure~teanul deci nu simtea nuv'Jia a-~i pune
picioarele in mi~care in zilele de sarbatoare.

Fig . 224. Proectlll Pinard pentru Parcul Na~ion.al din Bucure~ti

/ional», Ia nordul ora~ului, Ia inceput de 0 supra-

fata de circa 210 b.. n. (proectul Pinard, fig. 224) ~i

Fig. 222. Vederea laculu' Ci~megiu w.n BlJcure~ti .

Inca din 1850, gradina Ci$megiu, de circc:'l. 15 hec-

tare, aflata in centrul ora~ului, a fost soeotita ca ne-
cesara pentru asanarea Iaculul (fig. 221 ~i 222), iar
din timpullui Kiseleff (1830) s'a creiat ~i un pare
de circa 11 hectare Ia marginea ora~ului de atunei
(fig. 223). Pentru stavilirea intinderei ora~uIui, s'a
pus pe Ia 1884-1888 chestiunea infiintarei de zone Fig. 225. Vederea lacu.1ui Fundeni (Bucuw;ti)
 URBANiSTICA GENERALA t~9

apol prevazut a fi intins pe 0 suprafata de circa largimi variabile de 300-500 m. cum ~i 0 serie de
820 hectare, ingloband mo:;;ia Herastrau. SuprRfata spatii libere de creiat, repartizate pe toata suprafata
ar e:;,;i mai mare daca am socoti :;;i suprafetel( lacu- ora:;;ului (fig. 227 :;;i 228) foarte necesare in viitor,
rilor formate de raul Colentina in aceasta regiun,'
ryi tcrenurile vecine, pana 1a lacul FanGenl (fig. 225).
Acea lege a fo st ,e laborata :;;i in vederea asanarei a-
cestor lacuri (in deosebi lacul Herastrau), focare de
paludism. Imprejurarile au Hicut ca sa nu se fuca
decat un inceput de realizare pana acum. Lucrarea

Fig. 228. ParcurJ exisrente ~i proecte in Bucure~ti' (1911-1916)

'm ai ales ca se admite ~i chiar impune in ora~ prin

F ig, 226, Lucrari de asanare a .la cului Baneasa (Bu.cure§ti)
este in adevar de 0 conceptie mare, :;;i 0 buna parte
din teren este de mai mult timp la dispozitia Comu-
nei. Un mic inceput s'a facut cu lacul Baneas(( in
cursul anului 1928 (fig. 226).
In proectul pentru sistematizarea ora:;;ului Bucu-
re:;;ti, am prevazut in 1914, dupa cererea Admini::;-
tratiei Comnnaie, :;;i 0 centur;l de plantatii avand
noul regulament din 1928 constructia inalta ~i deasa,
iar locuintele familiale tind sa dispara. In 1930 am
elaborat un alt proect de centura de p1antatii, cum
am vazut (fi.g. 198).
In figura 229 dam 0 vedere a gradinei Icoanei; in
figura 230 :;;i 231, felul amenajarpj (pre~E:nta :;;i vii-
toar,e) a Institutului de Educatie FizlC::J. din Bucu-
re:;;ti (0. N. E. F.) cu vederi de spatii libere verzi
din interiorul ora:;;ului.
Dupa ce, in trasaturi largi, am aratat preocupare.l
ora:;;e10r de a-:;;i asigura, pentru motive igienice, cat

- #.'A.,.,.'Iru I rIIlJIj, ;", . 'IIfJ·JI--·

" " ,,:1 )o'Jl.-·
. , ' '';W' N r,'OI:/:. '-' r' ''''~~~J'/~'
~L-,tl".u·"M '~ti1 I,'rl".t111 ;lJ", Fig. 229. Vedere din graci'ina Icoanei dbn Buo u re~ti
_:":"'.rfr" ~'t"{"'J,,,,~ ...
f'.'J/.s ·"JI;·
I -~;;':;:;,~ ~~,::,::::IJ" ..II~'''M
l mai intinse spatii libere este locul sa ne oprim asu-
pra conditiilor igienice de indep1init ca rezultatele
Fig, 227, Parcuri proectate in jurul Bucure$tilor (proect 1914- 1916) obtinute sa fie cat mai bune. Asemenea conditii ar

..
210 URBANISMUL
=======================

Fig. 230. Terenul de sport O. N. E. F. din Bucure§ti (starea aduala)

fi: a) gruparea spatiilor libere; b) continuitate'1 lor
prin drumuri de umbrcl; c) dimensionarea $i ame-
najarea lor interioara.
Nu yom intra aeum in detalii teeniee, ei ne rnar-
ginim la eonsideratiunile de ordin igienic.
tru motive economioo-soeiale). In figura 232 se arata
modu] de grupare a spatiilor libere intr'un nou car-
tier din Essen, iar in fig. 233 gruparea intr'un ora~­
gradi:Q.a englez.
Cand distantele dintre spatiile libere sunt mnl
mari, legarea intre ele se poate face prin a~a numi-
tele «drumuri de umbra» caI'e pe langa a.spect·] 1 lor
deeorativ, au ~i un rol igienic de ventilatie, de~i mai
redus ca, parcurile, atunei cand aeele drumuri de
umbra sunt judicios randuite ~i pimensionnt0. Nu
trebuie ins a abuzat, din punct de vedere economic,
eu proectarea lor. Se reeomanda ca aeeste drumuri
de umbra sa fie destul de largi apropljndu-s,~ d('

Fig. 231. Proectul viitoarei amenajeri a terenului de sport

O. N. E. F. din Bucure~ti

Considedim doua cazuri: spatiile libere din inte-

riorul zonei construite ~i spatiile din exteriorul ace-
lei zone.
Spatiile libere din interior sunt de obieei red use
~i se cauta a fi cat mai bine pUl\3e in valoare din
punet de vedere igienie. Pentru ea zgomotul ~i pl'a-
ful sa patrunda cat mai putin in acele «oaze de li-
ni~te» se reeomanda construetia inehisa in jurul a-
cestoI' spatii libere (altii recomanda. oontrariul, p'en- Fig. 232. Gruparea spatiidor libere din un cartier din Essen.
 URBANISTICA GENERALA.
==============================
conceptia unui «lant de parcuri» dar ingust, ceeaee
w~or &e poate obtinE' la unele ora~e prin daramarea
Fig. 233. Gruparea spatii10r libere intr'un o~a§-gradi'l1il.
vechilor fortificatii (fig. 44 ~i 4;)). Fig. 234 repre-
zinta ~os. Cotroceni din Bueure~ti, un reu~it . drum
de umbra.
Fig. 234 . .5os. Cotroceni din Bucure§ti (dr-urn de umbra)
Pl'ivitor la forma $i dimensionarea spatiilor libfre
putem spune ca, cu cat acele spatii vor fi mai mari,
cu atat ele vor fi mai proprii a primi forme mai ore-
gulate; ~i cu cat suprafetele vor fi mai mici :;;i mai
inguste, cu atat forma lor va fi fortamente mai ne-
regulata, obtinandu-se prin aceasta uneori un efeet
estetic mai mare. Se pot pastra mici spaiii libel'e la
colturile fOl:mate de int·e rsectia a doua strade sub
un unghiu prea aseutit ~i care nu ar fi potrivite
pentru constructie, din cauza micei adancimi a par-
eelelor; sau se poate proceda ea in ol'a~ul Ch:co!JO
(fig. 235).
Suprafetele ocupate de ape intra ~i ele la nnma-
l'area spatiilor libere. Apa contribuie in masura im-
portanta la frumusetea ~i variatia aspectului ullui
ora~. Conditia esentiala de respectat este ca apa sa
fie yizibila !;li pastrata curata, fie .de catre industrii,
201
fie de catre particulari. Apa este ~i mai pretioasa
daca este navigabila, in care caz trebuie, pe Cl1t po-
sibil, evitat ca malurile ei sa fie limitate cu pro-
prietatile particulare.
I
j
i
-
~'-¥
II
englez
Fig. 235. Gradini de colt in Chicago.
Fig. 236 arata, de pilda, ca la malurile Cri~ului
din centrul ora~ului Oradia Mare, este ceva de fa-
cut.
Afara de navigatie, apele mai pot Ii utilizate ~l
pentl'u alte scopuri: canotaj, innot, bai, pescuit, np--
cesare in toate aglomeratiile.
Pig. 236. Maluri.le Cri§u1ud in Oradea-Mare
0) Spa!:ile libere particulare au fost intentionat
sau din ignoranta,' pretuite putin, pana in ultimuJ
timp, din punctul de vedere al igienei generale a u-
nei aglomeratiuni, de~i in fapt, afanarea oraf;lului,
aceasta primordiala conditie de igiena urbana, este
mai ales asigurata de spatiul liber particular mult
mai important ca .gpatiul liber public.
Caci s'a demonstrat, de altfel de :word eu logica
faptelor, en adevarata ventilatie a 0ra~ului se face
intens pe vertieaJa, nu pe linii orizontale sau prea
obliee, fata cu pamantul; am mai aratat ea, pentru 0
buna ventilatie a fumului, a gazelor, a praluilll, etc.
 202 URBANISMUL
distantele intre cHidiri (agentii produciitol'i d(; astfel
de inconveniente insalubre) cata sa fie cat mai mario
Ei bine, afanarea importanta a cladirilor 0 procura,
trebuie sa fie procurata, in mai mare musura de
spatiile libe:r.e particulare de cat de cele publice.
Fig. 237, reprezintand procentul starei de in.tre-
buintare a spatiilor libere publice ~i particularn in
1?ucure~ti in 1930, ne ofera 0 dovada a acestor afir-
matiuni. In fiecare din circonscripiiile de politip al~
ora~ului, calculul ne arata, spatiul lioor particular
(curti, gradini, terenuri neconstruite) este mulL mai
mare de cat cel public, format din strazi, ape. cai
ferate parcuri ~ . a. la un loc. Chiar in ciroom;crip-
tiile din centru acest spaiiu libel' particular se ri-
dica la peste 50% din suprafata totala a tert:'nului ,
iar la periferie se ridica pana la 89010, pentI'll tot
ora~ul, procentul fiind de 67,5% fata de cel public,
care, in circonscri'p iiile respective, reprezint;) 1'es-
pectiv 20,9010, 8,03010 ~i in fine, 21,20% .
lata dar de ce B ucure~tiul este inca un ora~ salu-
bru, de~i conditiile de functiona:r.e salnbdt a ora~ului
sunt inca a~a de inferioare. lata de ce, ~i aici, regu-
lamentele u1'banistiee ale ora:;;elo1' trebuie sa t1'eaca
peste interesele particulare ce Jac 0 exploatar,} ne-
igienica a terenului de oonstruciie ~i de ce trehuie sn
impunem norme stricte pentru pastrarea unui «pro-
cent minimal» g~neral pe ora~ ~i s08Clal re zon~l, to-
tu~i 'ea cifra, destul dp. importan t pentru sl'a~iul 1i-
bC'r particular.
Spatiile lib ere paniculare sunt astfel regulamen-
tate, ca sa fie indepliIiite in primul rand conditiile
de igiena, ~i apoi eele estetice.
Pentru condiiiile de igiena se crr dim(m.~~ ~ -mini me
ale spatiilor libe1'e particul~re, spr.· a Ii asig'urah'
aerisirea ~i insorarea locuintelor; apoi 0 densitate
«maximc'i» a locuin felvr sa nu fie lntrccuta; supmfe.
fel o libeT;' minimale utile sa fie :r.espectate; in fine,
valoarea lor 's a fie sporita prin 0 grupa1'e (corn as-
sare) a spatiilor libere particulare vecine.
Aerisi,:r.ea ~i ventilarea locuintelor se asigurii prin
curti, adica prin spatiile libere particniare (d.e a1tfel
ca ~i prin cele publice, adica prin stra:M), ~i an UllJC,
daca respectam ceeace in urbani,stica Ilulllim pros·
pecte minime (raporturi de di's taut:i intre cladiri,
zise ~i distante minime de vedere direda) ~i supra-
feteh> minimale (pentru curtile izolai.c')
. Prin prospect vom intelege raportul intre dis·
tanta zidului unei cladiJri la mdul din fata $i inalti-
mea cladipe.i pentru care consider-am p-rospectul. Dc
aoest prospect depinde gradul de ins(lrare ~i de ven-
tUatie al <CIameriIor ce ar,e feres,t re spIr e acel zid. Un
zid cu orientar'e spre sud are nevoie, din punctul de
vedere al lUJminei, de un prospect mai mie; unul
orientat spre r a.sarrit, apUiS $i chiar spl'e nord, de un
prospect mai mare, care depinde i;li de la+.iltudine((
localitatei.
==================~==~==~~
Leonardo da Vinci a propus ca prospctul pentru
fatadele din spre strada sa fie oel rer,ultat din apli·
carea !'ami ,so1twe la 45°. Dc unde rezulHi ca distanta
intre case !Sa f,i,e egala cu inaltimea cHidirilor. Nu
am avea deci nioi un motiv ca prospe.c.tul fatadelor
s.pr,e cUTii sa fie mai mic, de oa:r.ece toate incaperile
trebui.esc principial sa f.ie scaldat81 de soare spre
a fa. salubre. Aeest pnincipiu sufera ins,a importante
corectiuni, impuse, cum am m€ntionat. dl latitlldine'l
localitaiii, ,d e orientarea fatadei, dar ~i de ldilizareo
~ncc'iperilor cari au ferestre spre acea rata,da.
De aceia l'egulamentele din difenitele tari variaza
in aoea,sta privinta. De p i'l d a, ,1m. ora$ele Germanie:i
(Dusseldorf, Berlin, etc.) se cere re.3ppctarcH razei
la 45° ~ aproa,pe la fel '$i in ora~ele Elveti,ei. In
Anglia, mai inainte vreme, se fixau numai largimi
minime de striizi (de 11-15 'ill.) ; in schimb inalti-
mile caselor put.eau fi chiar de doua ori largim('lH
stradei (Londra). La Petrngrad se admitec.'1 raza 1.a
45°, ialr la Roma, inaltimea caselor de 1,5 ori lar-
gilllea etraden. La Bucure~<;ti acualmene in genere 'a
admis raza la 45°; en toate acestea, pe runumite
snrazi ($i tau ,g'a facut) s',a aami,s tol,(>'Tante de supra-
inalialr e a da;dirilor in raport cu largimea strazei
(in cartierul comercial, in interesul exploata.rii).
Nu vedem deci ca regulamentelr tin seama la
proSipecte de laifJituda.nea g,eoglrafiicii a ()r.a~ului ~i de
orientrure. A$a dar, inca acum, acestr regula.mente
nu au la baza lor pl'imcipiile ~tiintifi.ce, ci numai
oondiiiile impuse de 0 exploatare rentahila.
Ex.plorutarea T.entabila, 'a in nenorocire; liffipotpiva
cerinielor igienice, ,e ste tolerata inca $i mai aooen-
tuat 113. Is paiiullioor particular, lasandu-se "Ii fie des-
fiintat aproape, aeest ,spatiu. De p,iJda, in unE'le 0
ra$e germane prospectul li'lpre oo,rt(> este d.e 1/2 din
cel ce rezulta din aplicarE'a razei Ia 45'\ totu$i aeeste
cifre ramanand in funciie ~i de ,s uprahta c(lrtei. In
Paris este in vigoare inca regularnentul din 1902,
care a produs inghesuirea cladirilol'. lag tabloul
prospectelo1' admise de reguIamentu'l din Paris:
.
Suprafata curtei in (m. p. ) 30,00 40.00 50,00 56,66
Prospeclele (tn m. I.) 4,00 5,00 6,00 6,66
Inaltimea zidului din fala (in m.l.) 12,00 15,00 18,00 20,00
Raza cercului gabarilului in m. (la
acoperi,) 6,00 7,50 9,00 10,00
III regulamentul penhu BucuTe$li din 1928 che-
s1Jiunea este simphfi1c ata, dar ~i mai in detrimentul
igienei (eu toate propunerile de intcr,es ig,i enic ce
am flicut 1) in 1920. Acest regulampnt a dat na$tere
la 0 inghes'Ili:r,e chia.r mai maI'e decat la Pari,s, situa-
tie ce va t.rebui urgent 'sch~mbata.
1) C Sfinfescu, "Transform area constructivi'i a Capitalei" p.
43-54,
 /l 11

--- -- -- -- - ..... -- ------ ------, .

INTREBUINTAREA SPAT.IlLOR
,,"". , PUBLICE SI PART ie RE
", ",
,

I in

1_ --,-
- I
I
I
\
I
BUCURE.~T I
Scana 1 20 'J

LEGLf'{Ofl
0 2-7.99 Clcidi!'ipe hecMr
;_ ~ . :1 8-15,99

&2:3 16-2399
f~ 24 :-3 2 ,

Fig. 237.
 " URBANISTICA GENERALA 203
==============~========~

Daccl voim sa regulamentam prospecte igienice, constructie. Fig. 240 Himurer;;te un ~'1L; frecuent de
nu hebuie sa tiiIlem s'e ama numai de htitud:Lnea 10- sporir,e a valoarei curtilor pe cale de grupare a lor,
. calitatei, care ne fac e CCl spl'e ecuafo :' sa oomitem iar fig. 241 propuneri germane de grupare. Utilita-
prospecte mai mici, iar sprc po1i prospecte mai tea comasarei proprietatilor se resimte :;;i la grupa·
mari; nu trebue sa tinc<lll S{~-ama numai de o!l'i-en-
taIea fatadei in raport eu gradul heliotennie, dupa
cum a aratat Pidoux, r;;i C8Jre ne impu'lle, cum vom
v,ed-ea, aJlumite corectiuni ; dar trebuie sa tincm sea-
rna ca 1)({Zoarea prospeetului var-iaza pentru aeeia$
loealitate $i la aceia$ orientare, in fie-care zi a anu-
lui, variatiunea devenincl sensibilii, eel putin eu (/-
notimpuJ.
Dacr de toate aces tea ne vom ocupa mai jos, ]a
orientare.
Cat pmver;;te suprafetele minime ale spatiJilor li-
be.re particulare (la curti) acestea ,s unt s,t abilite gra-
dat, dupa functiun ea lor. AsHel 0urtile prineipale,
din ea.I'e iau aer r;;i lumina incaperile de locuit, tre-
huie sa aiba dimensii r;;i suprafete totale mai mari
decat cele seeundm'e (curticele, curete) a caror fune -
tiune este numai ventilarea s·a u lumin>area (ma;
putin a unoI' incaperi nelocui,te, dalI' pentru uz aecc-
soriu). La aceste dimensii regulamentele actuale lasn
un r;;i mai ma:r.e aI'bi,t rar.
Fig. 239. Cladiri in cruce, plan propus de Le Corbusi'er

curtilor, caci formele proprii la loturi dau cnrti

Fig. 238.
Important este ca aceste curti sli n u f ie inehi8'?
de toate partile, r;;i aeeasta va t.rebui impus pe calc de
l'egulament. Fig. 238 Uimure:;;te asemenea dispozi-
tiuni. De aooia Le Corbnsier p.ropune si's tem'.11 de
constructii in cruce (fig. 239).
Tabloul de mai sus, pentru orar;;ul P aris, ..wata di-
mensiunile minime pentru curtile principale (dela
20 la 56, 66 m. p.). In wnele Olralf;l~ germane dimen-
siunile minime sunt 40-60 'Ill. p. La Bucure$ti 'r,e-
gulamentul din 1928 prevede un minim de 3U m. p.
Curticelele ar trebui abolite. Actunlmen le existcl,
stahilitil prin regulamente, 0 mare variatie a dimen-
siunilor lor: dela 2 mp. la 12 mp. sau mai multi dela
minimum 2 m. la minimum 5 m. Pl'ospccte. Cat pri-
vCf;lte curtile zise «acoperite», at at de iubite de pro-
prietarii rentieri, acestea devin uneori 0 calamit.ate.
UrbanisHca moderna, r;;i mai ales igiena urbanistica.
Ie proscrie.
Gruparea curtilor (spat.i ilor libe.re) pentru spo-
rirea valoarei lor ~gienic,e este de mare importanta.
Regulamentele trebuie sa iptrescrie aooa.sta ob1igati-e
de indeplinit cu oC<'1zia liberaI'c; autorizatiilor de
1'8.:'1.
igieniee. Sistemul de 10cuinte zis «vagon», predomi-
nant in Bucurcr;;ti, estc detestabi,l din acest punct de
veaere.
2) Densitatea locuin!elor este in stransa legatunl
cu spatiul libel' (public sau particular) r;;i prin ur-
mare dicteaza afanar'ea orar;;ului, reprezintil de fapt
afanrurea arar;;ului.
Fig. 2-+0. Grupare de curti.
In putine tari s'a dat atentie acestui important
factor general urbanistic r;;i a fost cercetat CUlIll tre-
buie. Nor-rna generala, in deosebi in tarile 'europene,
era ea sa ,s'e ,s tabilelllsca un anumit pro cent maxim
din suprafata lotului, care sa fie lasat spre a fi C0n-
struit; apoi prin prescrierea inaltimilor maxime,
a pro.spectelo.r r;;i chiaJr a D!umarului de etaj·e pe un
lot (clasele de cons't ructie din Germania) s'a crezut
ea afanar,ea orar;;elor 'este >asigurata.
In genere acest «procent maxim» al suprafetei cla-
 204 URBANISMUL
dite este mal mrul'e spre centrul ora~mlui decat spre
perif.erie. Aoost sistem care incurajeaza exploatarea
te:v'enurilor, este :;;i neigienro :;;i aIlJtisocial, did calca
idei,a de egalitate in dr·e ptmi. Tendintaeste ca aceste
procente E:a fie mic~orate. Cu toate acestea, in regu-
lamentul pelIltru Buc'U,re$ti din 1928, au fo,s t sporitp.
Fig. 241. Prop~nerj de grupari (bun §i rau).
In v·echiul ,r egulament, valahil pana la 1928, mer-
gaud dela perif'eri,e SIme centru, procentele cre:;;teau
astfel : 67010, 75{)/0 :;;i 80010 ; in ,:vegula;:me~tul acum in
v,1goare, acele prooonte au fost ,sporite l"espectiv la :
670/0. 80010 :;;i chiwr 83010. In 'l 'egulamentul din 1925
pentru. Berlin procentel,e acestea maxime sunt:
10% -20% Ja cladiri izolate; 30010 la cladirile in-
chise cu 2 caturi; 30010-40010 la oele inchise ~i cu
3 caturi ; 40010-500'/0 la cele i:nchise $-i cu 4 caturi ;
5.0010--'-60010 la cele inchi'se :;;i cu 5 ootur.i. De~i la Ber-
,tin .igiena este mai mult apar.ata. totuei gasim cit ~i
aiei este 0 inegaJ.itate de d:vepturi.
In . Anglia sistemul este alhlJl :;;i, desigrur, princi.
pial,mai rational. Aceste procente 'SUlllt in raport cu
I in aItimile. Astfel, daca cladirile ano inaltime mai
mica decat 9,90 ill. atuThCi sUip,r afata cladita h-ebuie
sa fie mai mica decat 33,5'0/0 pentru locui,n te eftine,
de 500/d pentru loouinte-:re:;;edinte, de 75010 la aJte
f,e luri de eladiri ; iarr' daca inaltimea 'este mai mare
ca 9,90 lID. atunci prooentele devin res.pectiv 25010.
33,3010 :;;i 66,7'0/0.
In Statele-Unite lsl'ste.mul este mai complicat:
30010 este maximum la aprurtamenteJ.e mici. f)00f0 la
alte locuinte :;;i 70010 la industrii (la loOturile de colt,
se spore:;;te la 80010). In ·sehimb e car ei ;curti de fa-
tada :;;i prospecte laterale sau 'Spre fund, de:;;i proo
putin importante, adica: gradini la fata adanci de
3,30 m.-16,50 ID. dUlpa inaltilIDea cladirei ; 1-1,90
ID. prospect lateral, :;;i cel putin 3,80 m. prospect S'pre
fund, dar nu mai mar,e ca 25'0/0 din adanoimea 10-
tului.
G. Ford ) axata di la N ew-Y ork :;;i Philadelphia
se pot obtine reIlJtabilitati de 10010 :;;i la pretul te.re-
nului OOnstruit, :;;i in cazul cand pretul terenului
variaza intr 50 ~i 800 dolari (8500 l;li 136000.lei)
1) G. Ford: "Building Height, Bulk and Form".
===========================
metrul patrat, chiaI' daca suprafata cOMtruita a 10-
tului ramane intre 12010 :;;i 30010.
In An~dia ei rupoi in Strutele-Unite, s'a recurs la
pres0riptii in ce p.ri,ve:;;te numarul maxim de 10-
cuinte a-dmise pe hectar, numrur variabil in raport
cu zona sau eu feIu] ora.sului (in Sl.'ttele-Unite se
prescrie numarul minim de picioare patrate ce se
cuvin pentru locuilIlta unei fa:milii). Aceasta metndi".
e nesigura, cum, cudrept cuvant arata Adams, fiind-
di locuintele pot fi inghesuite numai pe 0 parte din
suprafata :;;i totu:;;i raportul maxim sa fie pastrat ;
apoi, instreinandu-se parlea libera, sa se constru-
iasca ~i pe acea parte, respectand «maximum local»,
insa «maximum general» devenind astfel intrecut.
'Actualmente a inceput :;;i in alte tari, pentru n
se corecta acest inconven~.ent, sa fie :;;i acoloO pTescri,sp.
pe cale de regulament, pe langa numarul maxim de
locuinte pe hectar, :;;i fatada. adancimi ~i suprafete
minimale pentru un lot pe care se admite cladirea
(ceeace pentru Bucure:;;ti s'a IJmescris din 1928) : sa u.
dl'lca este vorba de 0 lotizare, dupa cum arata A-
(Zams. trebui,e sa se re peete in totul nllmarul si felul
constructiilor stabilite in planul de lotizarp aprobat
(ceeaee din nefericire la noi in tara nu se respel~Hi).
Numai in e::umri exceptionnale 'se arlmite suhc1i-
vizarea loturilor, :;;i atunci astfel, ca densitatea 10-
cuintelor pe hectar sa nu fie sporita.
In principiu, dupa Adams. 0 buna. 0 bo,gata aIa-
nare, se obtine daca pe langa preserierea unui ma-
xim de inaltime a cladirei in raport eu zond i15n
care face parte lotul, se mai tine seama !;Ii de lar-
gimec't IR'tI'adei, de spatiile libere adiacente, de tra-
ficul strazei, de cubajul cladiI'ei, de marimea lotnlui
~i de propo,r tia curtei, de numarul persoanelor ce
vor ocupa cladirea ei du uzajul Mre 'se va da ('Ill.·
direi . .
Se va tine seama de faptul ea, daca e drept c~:
indltimile mari la case cer strazi largi, dar $i stra-
zile largi cer case inalte, care sa poata procura re-
sursele pentru intretinerea strazei $i care sa inca-
drezc estetic strada.
Nu trebuie admis Is-a se ridicc ziduri preD inalte
in jurul spatiilor libere. Nu e nici il:ienic peldru
ventilatie, nici social, caci priveaza pe ceilalti ve·
cini cari nu au fronturile proprietatilor ~hiar pe
linia spatiului public liber, dE' avantagiile igip
nice ~i deci economice ale vecinatatei::u:elui s1)Cltiu
l i b e r . '
Institutul Urbanistic din Londra a cerut prin nn
raport din 1930 ca regulamentele sa aiba la stabi·
lire.:'1 densitatei mai curand in vedere c:mhajul ~la­
dirilor decat inaltimea lor.
Raportul pentru sistematizarea ora:;;ului N ew-
York arecateva concluzli foarte importante: inal-
timea cladirilor (deci $i densitatea) sf, fie fixat·.'1
in vederea igienei $i circulatiei, iar nu a rentab~li-
 URBANISTIOA GENERAL;;;;;A~==========2=05=
tate'i. care are 0 valoare secundara; inaltimile m,ari
La cliidiri, dar care au un cubaj sau suprafete totale
mici pot procura mai multa lumina $i Ca$'lJnffiZI1
mai ~utina circuLatie pe stnlzi, dera,t cladiriLe putin
inalte dar cu un cubaj mare, In New-York cirr;nla-
tia mare nu e cauzata din caum zgarie-norilor ci
din cauza inghesuirei lor. (A se compara fig, 164
~i ]65 cu fig. 167).
d) Orientarea. Cand ne-am ocupat de clima ~i
de expunerea solari'i (paragraf 15), am vazut in-
fluenta latitudinei asupra duratei expunerei 's olare ~i
am mentionat interesul pentru curba d ~ insora:rf',
gradu,l de insora1"c, curba ori axul termic, curbe $l
axul heliotermic, in stabilirea unei orientihi a spa-
tiului libel', care sa ne asignre un grad cat mai bun
Sud
Fig. 242. Ax termic §i curba termicii; ax heliotermic §i curba he-
liotermica la Paris (dupa Pidoux)
de insora1'e, a~a Cllm I-a definit PidoJ.l.x (fig. 242).
Tot eu acea ocazie am aratat ~i valoarea igienica
a razelor luminoase, in sp ecial a ceTor en lung1.me
de unda mica (ultra-violete),
Am vazut ~i importantol vanturilor 18 ventiJal'en
ora~elor ~i in special a vanturilor predominante, cum
~i influenta lor asupra locuintelor. PriTl lH'1J'l..a.re in-
tr'o planuire igienica urbani'sHca, oriental'ca gene-
raUi trebuie sa tina seama de toti aee!;lti factori !;Ii de
valoarea lor in orientarea generala a organismu-
lui ora!;lului.
Oeiaee ne intereseaza este o1'ientarea generalii a
spatiilor lib ere publice !;Ii private in vederea unei
sat~sfiicatoare ventilatii ~i expuneri solare.
Pentru spatiile libere private orientarf'. c1. este de 0
valoare mai mica decat la oeJe publice (in deosebi
la strazi). fiindca formele acestora sunt pr.ea ·"'a-
riate, iar 0 logiea utiliZc'l.re a bunelor directi i se
l)Oate face prin un judieios plan de distributie in-
terioara a cladir.ei. --
Pentru striizi orientarea este de mm mare im·
portanta, fiindca roIul lor ca ventilator est.e foarte
mare, ~i in plus, ~i mai ales pentru insorare, caci
aproape constant intregul front al strazilor este uti-
lizat pentru a da aer ~i lumina la incaperile ('.on-
structiilor.. Acest 1'01 este deci in deosebi important
la strazile cu constructii inchise (lipite de cele Ye-
cine) fiindca fronturile spre curti ale cladirilol' au
aceia!;l orientare. la a coot. s1stem de chl.diri, ca ~i
aceia astrazilor. Cu cat un ora:;; e mai dens l.'on-
s't ruit, cn at.at aoos.t 1'01 al strazilol' devine ~i mai
important. Juillerat simplifica chestiunea 'rooo-
mandand strazile cu 0 orientare N-S sau, in orice
caz. sa nu faca un unghiu mai mare ea 60 0 CIl a-
eeasta directie. Chestiunea este insa mai complexa
ca studiu, de~i rezultatele sunt acele~.
Adesea suntem nevoiti sa alegem la orientarea
strazilor, orientarea in 1'aport cu 1'ltntll.(il iar nu
l" ,
pe aceia in raport cu bogatia razelor ultraviolete
sau pe cea in raport cu gradul maxim heliotermic,
fiindca acestei trei feluri de orientari optime nu
coincid toate mai niciodata. Va trebui deci sa cau-
tam a concilia simultan aceste directii diferite de
orientare.
In tarile sndice, sau acolo unde vantunle reei sau
cele aducatoare de nisipuri nu sunt de temut, 0-
rientarea in raport eu vanturile predominantr sau
(',u directiile vanturilor ,nepriincioase, nu prezinta
mare int€res : dar acolo unde vantul de iarna, cum
este Ia noi crivatul, sau in sudul Frantei un~ori
mistmlul, sau in egipt capsinul, orientarea ,striizi-
lor impotriva aoestor vanturi, adica cea normala
pe d.irectia acelor vanturi, este de recomandat.
Tn Campia Romana 0 astfel de conditie 0 inde-
pline~te cel mai bine direciia nord-vest spre sud-est
(fig. 194).
In orice caz, este de ales, dupa diagrama vantu-
rilor unei localitati, 0 orientare in raport fie eu roza
vanturilor predominante ca durata in timpul anului,
fie in raport cu cele predominante ca iuteala (ca
presiune) caci nu totdeauna aceste directii coincid.
nand clooiril.e pe 0 strada sunt foarte inalte, vantul
poate produce adevarate vartejuri de jO'R in sus,
ceeaee este foarte nepliicut. Ou toate ca frecHrea
vanturilor pe peretii fatadelor mic!;Ioreazu iuteah
lor, insa strazile inguste !;Ii cu pereti inalti, prezcn-
tand 0 s.ectie mica de scurgf'l'e, iuteala vantului se
spore~te ~i strada devine un ad.evarat oo~ de tira;j.
In tarile eu mu1t soore ~i multa caldura, nu vom
flaUta 0 orientare care sa corespunda gr,adu]ui heIio-
termic maximum, adica dupa care fatadele ~a nri-
measca maximum de soare ~i caMura, ci contrariul;
in tarile reci, dar senine, vom cauta tocmai 0 astfe]
de orientare.
 206 URBANISMUL
=====~

In localitiltile nu prea reci, dar cu putina lumino- boltei cere~ti. (Tjaden, Congresul urbanistic, Paris,
zitate, din eauza unei atmosfer e prea deseori ne- 1928). Cum in Anglia duptt amiaza sunt de obicei
huloasa, cum ar fi ccle din Anglia, este de preferit Jocatarii acasa, cele mai cautate inca.peri s unt cele ce
orientarea stra",ilor care sa pcrmita In. cat mai mUJlte au soare dupa amiaza ; de aceia faiadele spre apWi
raze ultravioletp sa intr{~ cat mHi adanc in inciipcri, sunt mai cautatc ca cele dinspre rasarit. Prin ur-
din cauza actiunei lor baetcl'iei cle Aceas,t a impun(' 0 mare pentru cartierele de locuit orientarea cea mai
aWi orientare, dupa cum a aratat Unwin. Pentru potriviHl pentru stl'azi, in astfel de conditii, pste cea
obtinerea ius a a unui grad heliotermic mai mare, NE-SY. (directiile AB ~i A'B' din fig. 214).
vom l'ecurge in tarile nordiee la Jargimi mai mal'l EEte insa necesar a se intrebuinta geamuri spe-
pentru strazi. ciale (de ex. sistem «Vita» - ultra violete) caci gea-
Aici are deci importanta actinometria. murile obi~nuite opresc 0 buna parte din astfel de
Sa ne dam seama mai oeaproap c de orientctro(l raze. In Anglia a inceput a se a~eza la ~coli «gea-
fata de razele spectrale (ori p, ntarea spectralJ). muri actinice».
J
Lumina solara cea mai bogata in raze ultraviolete 12
este cea de dimineata Sk'lU cen dela apu ~ de Roare ei
aeeea care trece prin 0 atmosferii mai putin int'ar-
eata de praf (pe varful muntilor, la mare). Aeestea
sunt raze mai proprii organismului omenese. Ra-
zele ~oarelui eari cad mai normal pe fata omului 8

mai au ~i 0 actiune aeeesorie de pigmentare a E7~~~=-~~~-=~~~77V

18
pielei, in sehimb aeele mze de dimineat;'i suu de
seara, avand 0 direetie mai aproape de orizon-
tala, patrund prin ferestre adane pana in fundul
i'neaperilor r;;i au 0 aetiune mai eficace sterilizanta.
Din contra, razele soarelui de amiaza nu piHruml N
deeat Ia mica distanta de fCl'C'astra pe pardosflonla. Fig. 244.
Tn fig. 243 se vede, pentru 0 anumita zi a anului, In cartIerul eomercial, unde Sf' cautii ea awbele Ia
directia razelor soarelui la diferitele ore din ace a turi ale strazei, caci au vitrine, sa fie egal exptJ:,;e
Zl (pozitia soareIui pe bolta cereasca). soarelui in oreie de cumparaturi, pentru ca trcea-
sa de SOd re torii sa nu evite in mod conshmt 0 lature a stradei,
~\"- /1 ." t.Of direetia N-S este cen, mai avantajoasa. AstIel de
'v 10.0.
8.()o A.M. strazi se usuca mai repede dupa plol, zapezile se
topesc mai repede.
Din contra, pe strazile cu directia E-Y casde eu
fatadele ~pre sud, deci de pe laturea nordica o. stra-
dei, primesc ma.i mult soare decat cele de pe latu1'e(\
opusa. Pentru a ameliora eu eeva aceasli; ~.,;tuatie, Vb
trebui ca la .aceste strazi eu directia E-V sci sporim
mult Hirgimea ei r;;i sa seoborlm inaltimca cLlselor,
mult mai mult dec<lt Ia cele cu directia N-S. Fata-
dele caselor pe aceste strazi primesc raze ohlice ul-
traviolete numai putinul timp cat soarele intra in
Unwin recomanda razele ce fac un unghiu de ma- unghiul corespunzator llcsehinerei largimei stradei,
ximum 60° eu orizontala ~i pentru 0 durata de cel dimineat,l r;;i spre seara. Cu cat acest unghiu va fj
putin doua ore pe zi pentru a fi efieace. Deci convin mai mare, deei strada eu 0 Hirgime mai marc, du-
razele pana Ia ora 10 dimineat:l ~i cele de dupa ora rata de expunere a fatadelor la astfel de raze va fj
14 (pentru latitudinecl Londt"ei). Trebue aleas(l 0 mai mare. Formula de mai jo;:; va explic:l acea·sta
directie ca, la solstitiul de iarna, cand dumta de in- concluzie r;;i mai precis .
solare e minima, sa primeasca raze solare cele doua o aplieatiune limi gencraUl la. orientarea stnl.zilor
fatade ale stradei un maximum de ore r;;i astfe ! de o are lnsa metoda IIelioterrnicrl. Gradul helioterlllic
raze, care sa patrunda adane in camere. In Statrle este produsul intre numarul orelor de insorare din
Unite se considera ca suficienta 0 insorare directa o zi r;;i temperatura medie in acea zi in 0 localitate
de V:.l ore pe zi iarna, sau echivalentul de 3 ore de ex · (latu. Yaloare~l heliotcrmiea lunara este deci SUllHl
pUllere direct a la lumina zilei dinspre 001". Tot a- aces tor produse din zilele unei luni, deci suma gra-
colo se mai cere ca din oriC'c fereastra a unei inea- delor heliotermice. Curba heliotermiea dintr'o loca-
peri sa fie vizibila eel putin 1%010 din emisfcrul iitate poate fi trasata in coordonate polare, 11l;lnd
 URBANISTICA GENERALA 207

raze proportionale cu media lunara pe 0 zi, a gm- la blocul cu lungimea dupa directia rasarit-apus
dului heliotermic pe un plEtn de 0 direetie data . La 46394 ore-mc.
fel ~i pentru curba heliotermica anu8.ila (fig. 242). la bloeul cu lungimea dupa directia nord-sud
Astronomul Pidoux conchide din examinarea a- 5O!J54 ore-me.
cestor curbe ca, pcntru Puris, direetiile privilegiate 1a blocul cu lungimea dupa dil'cctia diagonaIr;
sunt N-S ~i NE-SV. (NV-SE) 507740re-mc.
Dupa cate vedem, aici nu se tine seamii de pii- In fig. 245 dam un interesant grup de diagrarne
trunderea in camere a razelol' uJtraviolete, ci nlllnai care reprezinta in cazul eel mai dp.favorabil (l.a sol-
de expuneren la soar-e ~i la ealdu r~ a perotel u i cu stitiul de iarna) felul cum suprafata curtei interi-
ferestrele considerate. oare, stradele lungi ale blocu] ui ~i stradele scm·te,
Prof. Hoepfner ' ) a considerat trei directii de sunt stdibatute de soare. Obscr,,;tm ca, daca se spo-
strazi: E-V; N-S :;;i infine, diagonala ~V-NE (care re~te curtea interioara a bloclllui pana la circa 5000
se prezinti:i aproape analog eu direetw NV- -SD..;). "!TI. p. obtinem maximum rle ;nsorare pentru strada

Acoste dn'eetii, ca insorare, au fost studiate la epoca lunga N-S intre orcle 10-14; iar pentru strada lunga
solstitiulUl de vara, la eChinoxuri , ~i 1a solstitiul de cu directia diagonala, numai intre 111;'2 ~i 15 Y-t, dar
iarna, pentrh regiune:l H_urIsl'nlt e. DUpcl numel'oase unde eurtea nu arc nevoie a fi mai mare ca 2300
diagrame ~i cercetari,-ajunge la cOllc1uzia ca, daca m. p.; cUl'tea' pentru blocu1 "8-V nu prime~te de
loe soare.
Penhu curre Strada lunga, in primul caz, prime~te soan~ intre
mp .-1- .. .. 11 ~i 13 ca ~i in cazu 1 al trei1ea; pe cand in eazn 1 a1
800()i-- "
doilea prime~te de doua ori soare: intre orele 8Y-t
~ 71}()O
re ~i 9% ~i intre orele 14Y-t ~i J5%.
::'6000
'" In fine, strada scurta pl'ime~te soare numai in ca-
'~5OfJO
zul al do ilea intre 81/~ ~i 9Yz; iar in cazul al treilea
!1!...4000 f-- .
I

I
I \ 'Intre 11 ~i 13; aproape deloc in eazu1 intni.
~
~JOOO,iI / 1\
Concluzia lui Hoepfner est0 e1.1 strazi1e principale,
L
~ooo
/ ~\- pentru 0 buna insorare a blocurilor, sa fie cat mai
OJ fOOOIi
!f
/ \ \ apropiate de directia N-S.
/ A~a dar rezultatele sunt cODeordante cu cele ale
r ! 9 f() 11 12 1 Z J I; Ora.
lui Unwin ~i ale lui Pidoux, fara 11 remarca insi! la
Srrada lunga diferitele orientari diferentc prea mari (numa i de
circa 10010, in defa voarea directiei rasari t-apus) .
~~}- ._- t- ~ ...J,- .:r- f- _. ~ -- Mai observam ca numai Hoepfner a considerat,
000 1\ pentru rezultatul finaL ceeace l'IUtor.ul acestei lucrari
()()O i I\ a denumit 1) in anu11914 «orientare sferidi solct1'ii»:
ON : I \ Adica Hoepfner a studiat totalitatea expunerei so-
000 ! I \ lare pe toate fata-dele blocului in ace1a~ timp, caci un
II
/ bloc nu prime~te lumina numai pe un singur plan ci
(Joo
7 8
-9 fO
/

rt 12
;'

""1 Ii
:3 :5
"\
1( (J~
pe mai multe; apoi totalul expunerei solare noi am
aratat tot in 1914 ca sa fie considerat pe timp de un
5rrada scud·a. an, nu pe 0 zi, ceeace Hoepfner a facut in 1921.

l:~'<a ]"llflj
Curha heliotermica anuala 18 P,a ris, pentru 0 fa-
tada de directia E-V, deci expusa Ispl'e sud, are
urmatoarele date:
~ 7 8 9 10 /t 12 1 2 J Ji(/rtl
Ianuarie 8,30 >': 3°,1 26,00
Fig . 245.
Februarie 10,00X 4°,8 48,00
Martie 12,00 X 70 ,2 86,40
se com:idera totalul incaperi10r dintr'un bloc, cons- Aprilie 1l,00X12°,0 "-~ 132,00
truit cu regim inch is :;;i cu 0 curte unica inchisa in Mai 9,4;)X16°,0 =156,00
interiorul blocului pe toate cele patru latul'i, bloeul lunie 9,Oox19°,5 =]73,00
avand laturea lunga orientata pe una din cele 3 di- luliE' 8,20X23°,0 =191,6
rectii sus aratute, numarul total de ore m. c. de 'inc ;- August 10,15x20°,8 =213;2
pere ~i de expuneI'·e 1a soare, au fost:
1) C. Sfin(escu : .•Blocul ~i pa!'ce\a in constituirea ora§elor" pay,
1) K. Hoepfner : " Grundbe.grLffe des Stadteban.lles" . 48.
 208 URBANISMUL

Septem. 1l,50X16°,3 =193,0 pe strazile cu directia E-V VOl' ramane fara soarE'.
Octomb. 10,45xll a,7 =]25,8 de~i etajele do sus VOl' avea in acel timp soare. De
Noemb. 9,00X 6°,95= 62,6 aceia (lele m~j igieni('e etajs do locuit sunt eele de
Decemb. 8,10 X 3 ° ,4~ = 24,4 sus. Formula data ne aratii ea pentru alte orienti'iri
grade heliQtermioe, total =- 14:38 ale stractei, lungimea X este mai mare ~i deci pen·
tru areial;1 inaHime h, y ~i 1, putem av8<.'1 soare pana
Dar acest numar de grade heliotermiee e valabil
numai daca pe planul eonsiderat nu sunt aruncate
umbre purtate, adica numai daca razele nu intalnesc
un obstDcol in calea lor; aeeasta se intampHi de .r apt
in mod curent la casele de pe strazi, din cauza in-
ghesuirii lor. Ori, inaltimea Roarelui fata de orizont
este vllriabila tot timpul anului in aceiai;>i jocalitate;
soarele ramane cu atat mai jos la maximum de inal-·
timea zilnica, cu cat se apropie de solstitiul de iarna
~i cu cat ne aproplem de polio Prin urmare largi-
mea strazilor va fi mal marE', iar casele Illai joase.
eu cat 0 10calitate are 0 latitudinE' geografici mai
mare. De pilda la N ew-York care are latitudiu ea Fig. 247.
';,0°,50 casele cu 15-18 etaje pe strazile largi dl' 16
motti, au soare pana la parter, pe cand la Lonl,lra, Ia nivclul trotoarului. Deei inca 0 demonstratic ca
cu latitudinea 51°,33, au sOaJ'e la parter numai colo s;h'azile eu dirrctia E-V trebuie sa fie IIlk'li largi.
eu mai putin de 9 ,e taje, pentru .strazi de aceial;1i lur- Pe asemenoa ~tdizi (orientate E-V) cladirile
gime de 16 m. in zilele solstitiului de iama. eu fatada la nord, foartl' des nu prime:sc SO ,tre, in
Largimea stradei in raport eu inaJtimoa caselo!' deosebi etajele de jos; iar cand se intampla, ca la noi
trebuie determinata, din aCl'st punct de vedere, pen· In tara, sa fie l;1i stral;1ine late, atunci In spre amia~~~i.
tru epoea dela solstitiul de iarna (fig. 246). etajele do sus sunt umbrite, chial' dnen fatadele sun I'
spre sud (fig. 248 dcmonstroaza acest lucru). Af;la
dar ~i strea~ina trebue studiata din punctul de vo-
dere al orientaTei casei.

Fig. 246.

In adevar, lungimea umbrci purtatc depinda de

inaltimea h a soan'lui, de largim('u 1 a stradei, de
aximutul y al iltradei (orientaxon ei) l;1i de azimt1tul z
al soarelui la un momont daL Daca X este distant't
dela cornil;1a cliidirei pana la punctul limita uncle
ineepe umbra purtaUi (fig. 243) avem relatia:

x = 1. sec. (z + y) tg. h.
In fig. 247 se vad trasato pc fata dinspr(' sud a
unei strade eu directia E-V, eurbele repr.czentanc1
orele de aparitie a soarclui pE' aeea fatada in timpill
ziloi, f;li mersul soarelui pe fatada in decursullunilor,
pentru 0 strada de 0 largiml' data, in ora~ul Pm-is.
Observam ea la Paris, dc1ca Hirgimea stradei va fi
de 1,5 ori, l;1i chiar lllai mare ca iniiltimea OOThstruc-
tiilor, mai mult ca trei luni pe an etajele de jo'S de
Fig. 248. Case cu fatade la sud unbrite, la etajele de sus,
prin strea§ini'i.
eu alte cuvinte, eonstructia oral;1elor trebuie sa
urmeze l;1i datele a~tronomice .
De aeeia ln ultimul timp s'au prolJus ~i eX;OClltat
ora:;;e, sau numai lotizari, pe care unii Ie-au numit
heliotropice (fig. 249); sau, daca stradele sunt o·
rientate in raport cu axul hpliotermic, pot fi numite
orientari heliotermice.
 URBANISTICA GENERAL.!
J udecand din acest punet de vedere, gasim atunci
nerational sistemul de constructie in cercuri con-
Fig. 249. Lotizare heliotropica.
centrice a unui cartier de langa Lipsca (fig. 3.)0)
C'U toata li'irgimen mare ce s'a dat acolo strazilol'; I;li
tot llcl;ltiintific gasim I;li planul oral;lului Tergnier
Cl!-"ranta) executat de catr€ «Compania d€ NOlld » de
cai ferate franceze (fig. 251).
Fi,g. 250. Nou cartier cu strati inelare langa Lipsca .
G. Ford 1) a aratc'1t prin diagrame cum cresc chi-
riile in raport cu orientarea I;li Cll prospectul came-
rei: la 0 camera, orientata spre rasarit &'lU apus, chi-
ria cret;\te cu 60% daca prospectul cret;\te dela 6 m. la
18 m. I;li numai eu 30010 daca Ia acest prospect zidul
din btii e fonrtc inalt (peste GO m.); iar daca orien-
tarea cnmerf'i eSlt,p In sud, prptul e nn; 1'i(11c i:.
12. Functionarea iJ?,'ienilca a ora~elor.
Desigur ca uu e suficient, pentru ca un ora~
sa fie salubru, sa fie a~ezat intr'un m<:>diu sa-
l~hru; nu e suficicnt niei ca aeel oras sa fie cons-
1) G. Ford: op. at.
209
truit I;li dezvoltat dupa principiile igienei urbane.
Mai nect'sar, poate, ca ambele aceste conditii, este
ea oral;lul sd functioneze, sa traiasca salubrll
Am vazut, la studiul cauzelor de insalubritate ur-
bani~i, cari sunt faetorii de insalllbritate ~i agentii
nocivi; I;li apoi, ln t~'asaturi genf:'n11e, cum put<:>m
micl;lnra actiunea lor neigienica. Aceste cam~e provin
IU marea 101' majoritate din cele trel iunctlUni pc
care nrice 01'<1$, ca organiRm yin, trebuie sa Ie lnde-
plineasca. dupa cum spune Barbie1-i 2): alimeritarea
(prin serviciile publice); elaborarea sau munca
Fig. 251. Ora~ul Tergnier (tip inelar)
(prin industrii) I;li eliminarea (prin serv'l{Jlile de
igienaL Asemenea functiuni se exercita prin luerari
t;\i actiuni edilitare, care ies in bun a masura din ca-
drul acestui studiu.
Astfel. halele I;li pietele de desfacere a alimentelor,
aprovizionarile din afara (cu carne, fain a, zarzava-
tu1'i) , abatoarele ~i antrepoziteIe, transporturile, in
fine, alimentarea cu apa, sunt instalatii cari asigu1'a
prin Junctiuue SUiS aratata, adica alimentarea.
Garile de marfuri I;li ealatori, liniiJe f€rate I;li ca-
nalele de navigatie, portunle, cartierele industriale,
asigura cea de a doua fU'l1ctiune. adica munca pro-
ductiva.
Vom examina unele din aceste instalatii la urba-
nistica specialii, in mawra necesara.
Eliminar€a este functiunea de ordin igienic cea
mai necesara, pentru a pastra salubre solui, subso-
lui l;li apele. De ao,'ia ne oprim putin acum asupra
satisfacerei· n.cef:t.ei functiuni, care este indeplinita
cel mai bine pentru lichide, prin lucrarile de cana-
lizari ~i de epururc a apelor uzate. Un exemplu nc
da 0 idee clara asupra importantei acestora.
Ora~ul Londra, prin reteaua sa de canalizare, eli-
min~l, ziluic 900.000 m. c. apa eu materii organice in
----_._--
2) Dario Barbieri: .,.Per la Grande Roma - Formaz.ione et svi-
luppo delle g·randi cita moderne".
=?=.l=O===================-==~yR B_A
ilUspensiune. Ca apa Tamisei sa nn fie prea mult
infectata cu astfel de scurgeri, apele chn oanale sunt
desinfectate in prcalabil prin 0 decantarl!, cand se
depnn zilnie peste 6000 m. c. namol. Allest namo i
este transportat zilnic in cate G vapoare, rare fiecar,'
descarca in largul marei cnte 1000 m. c, de (i8tfd de
l'ezidinri. ~i aceste cantitati sunt in afadi de ,g'unoa-
iele menajere din cladiri, de gunoaiele de pe strazi
fSi de defSeurile industriale, Cc'1re trebuesc transpol"
tate cu vehicule ~i dish'use apoi, in uzinelr de inci
neratie ale onu;mlui, iar zgurn obtinuta si fie> tram: ,
por'tata din nou aiurea.
Primele cartiE're care se dezvolta intr'un (\flW sunt
cele in care functiunea eliminarei poate fi exerci-
taUt mai u~or, adica acolo de unde scurgerile prin
eanalizari se pot face imediat.
Ca incheere a acestui capitol, adaptam cuvintelu
lui V1'truviu,s:
«Constructio urbum est scientut pluribus discipl7'-
«nis et variis eruditio~ibus orn.rltr, ».
URBANISME GENERALE
Chap. III.
Hygiene urbaine
par J,e Prof. C. SFINTESCU
On peut remarquer que les villes qui ont attein!'
a la prosperite ont Ie plus souvent ete situ,ees et se
sont developpees dans des positions salubres. (Ro-
me) sans que cependant les villes soumises a l'hu
midite et par consequent moins salubres se soient
trouvees exclues de toute prosperite. (Venise, An-
vers, Bucarest, P etrograd). La population des villes
affecte des densites tres variables: Babylone (1:3,4
par ha.; Rome 42; Pekin 333; Pa1'is 350; Londres
150; Bucarest 120. 11 est des villes ou la population a
augmente tres rapidement. (Pari s 0,710/0 par an;
Chicago 10,659/0; N ew-York 3,3010; Bucarest 1,8°io).
Mais dans les grandes villes, la population a com-
mence a s'accroitre plus rapidement dans Ie::; envi ..
rons que dans la metropole. Par contre, la morta-
lite a baisse dans les villes. En France elle a flerhi
de 19010 it 15010; en Suede de 15,47010 a 10,07Q/o, en
raison des mesures hygieniques qui y etaient prises.
Pour la fondation d'une ville, on commence par
examiner l'hygiene du sol (woulement des eaux.
Iutte contre Ie palludisme, proprete, alimentation):
l'hygiene du sous-sol (niveau des eaux souterraines,
secheresse et -resistance du sous-sol); Ie climat (ex-
N ~I~S~M~U~L~=======================
position solaire ,nebulosite, temperature , vents , pre
cipitation8, humidite).
L'exposition solaire a une influence sur la den
site de la populatioD, Ie genre des constructions, la
distance entre eIles; l'exposition depend de la lati-
tude de la localite. Picloux a de£ini la degre d'im;o-
lation, Ie degre thermique, Ie degre heliothermique.
les courbes respectiyes pour une localitk et In ma-
niere dont ces donnees doivent etre utili sees pour 1'6-
tabHssement de l'orientation de rues. Hoepfner a
donne une dMinition analogue. On a constrllit des
villE'S heliotropiques (comme celIe de la c6te de M ·U1'.
mansk en Russie en 1916, dont Ie projet avait ete
fait par Dubeli1'. C'est l'actiOrlO1'netn'e 1,('rhai1!e.
La nebulosite a une gl'andr importance en ce qui
!3oncerne l'energie lumineuse qui atteint Ie sol. L'hi-
ver, dans les grundes villes et dans les ville~ indus
trielles, c'est a peine si 0,1- 0,3 de cette enurgie '
atteint Ie sol. Les rayons ultra violets sont les plus
importants au point de vue bactericide. La qualit6
de l'air, 83 temperature et son humidite ont egale-
ment de l'importance. Les vents predominants au
point de vue d~ Ia duree et de l'intensite ont de l'im-
portJance pour l'orientation des ruoo.
Les precipitations atmospheriques et l'humiditl"
ont de l'importance au point de vue hygienique:
l'homme se sent bien a 50 ou 60 degres hygrome ,
triques; les eaux de pluie doivent s'ecouler rapide-'
ment.
Les caUSilS d'insalubrite doivent etre eliminees.
Enes ont etc classees par I mbeaux. L'homme est Ie
producteur de la plupart de::; agents nocifs (bruit.
trepidation, fumee, poussiere, matieres organiques
et toxiques, ainsi qu'accidents de circulation).
II importe de cultiver en premier lieu l'hygiene
de l'habitation en Ia protegeant avant tout contre Ia
surpopulation qui la transformc Ie plu .; generale-
ment en foyer de tuberculose. Ces immeubles h 10-
gements colledifs ~ont IE'S plus exposes a In. sur
population.
L 'alimentaHon peut devenir une cause d'insalu-
brite si elle n'est pas organisee au point de vu(' de
l'approvisionnement, de l'enmaga;;:inage et de la
vente. Ensuite les restes aoivent etr·e evacues.
En ce qui concerne les agents nocifs, Ie bruit est
de tous, ceIui qui devient de jour en jour Ie plus in-
supportable. J.Jes bruits de 7 phones et plus sont
inadmi.ssibles, car TIs penetrent dans les chambres.
On se preoccupe actu('llemen ~ de lutter energique-
ment contre Ie bruit.
La fumee et les poussieres sont evacues dan.:) l'at-
mosphere par une ventilation naturelle suivant Ia
 URBANISTICA GENERALA
verticale dam; les villes (10 foi.; plu", que Emivant
l'horizontale) ainsi que l'a etabli Riedel a Berlin.
II n Mmontre qu'a cet dret, on ne devait pas toiel'el'
une constructi()n trop serree de In ville.
La lutte c(mire les Ir'ouches, les moustiqup." et Ies
rats a ete perfectionnee en vue de rendre Ies ville-
plus salubres (un couple de rats peut produin~ en
5 ans 940 milliards d'individus; en un an un mou-
s.t ique peut produire 200 millions d'individus; en
Houmanie, on comptait en 1924 environ 205.000 pal-
luMens.
Le developpement hY~'ienique des villes est assu-
re par la delimitation, la ciistnoution en zones, l'es-
pacement des immeuUes, l'orientation des rues et
par les instaJlations sanitaires (l'assainissement).
La delimitation est basee sur Ie principe de la d,~-
eentralisation et de la re('entralisation (en villc.;:; sa-
iellites). II ne faut pas etendr8 les vi.le.; exag.~1'6-
ment et en faj l'e un ocean de maisons. Des resoln ·
tions ont Me prises a cet egard en 1924: au Congre ..;
Illternational d' Amste1·dam.
La ceintuTe de veTdure a une grande imporlance
pour la delimitation et 1'alimentation de In v.ille
(ceinture agricole). eeHe question doit etre etudiec
avec attention. Parfois la delimitation est faite au
moyen de zones boisees.
Howard et Wells ont prevu Ie decongestionnement
des grandes villes par l'organisation eventuelle de
villes satell.ites dans Ie genre de villes jardins. Lon-
dres d'abord et Paris ensuite se fiont engage,;; danc'
cette voie,
Le zonning a ete connup de ..; l'antiquite, puis ello
a ete reprise du temps de Napoleon I. Elle revet ae-
tuellement differentes conceptions: la repartition
rigide et la repartition elastique. En tout cas, leIS
industries c10ivent etre groupees dans une ZOlW in-
dustrielle. Les Allemands appliquent un2 repnrti· ·
tion ba:see sur Ie classement des constructions (Bau-
klassen). A Bucarest, on 1-1 propose une repartition
en zones intermediaires (zone d'indusirie; zone de
commerce; zone d'habitation; zone militaire). Pour
ei.:'tblir la repartition en zones, il importe dt' faire
prealablement des etudes de documentation ayant
un caractere physique et economiq ue.
Pour chaqua genre de .zone ou sous-zone (quar-
tiel') speciale, des conditiontl phy iques et econo-
miques relatives au terrain, ainsi que des condition:;
de situation reciproque doivent etre remplies. 11
peut y ~voir plus de zones industrielles, selon l(! clas-
scment des industries. Les zones de repos peuvent
etl'e des quartiers d'ollvriers, d'immeubles ou de 10-
gemcnts collt'ctifs, de villas, chaque quartier etant
plus ou moins dev·eIoppe .selon lasituation capita-
l iRte de la iocalite et b conception qu'on se fait du
developpement -a donner a Ia ville (<<in dice urba'l!i ·~ ­
tiqtte» ).
211
=======================
Comme' application d'une' distribution en zones,
on fait une description des zones de Ia vill~ de Bu-
caTest en justifiant la necessite des differents (lUUI'-
tiers speciaux et leur position it Ia surface de la
ville; on indique encore la superficie de ces zone"
pt leur pourcE'ntage total.
L' espacement des construction:. C8rt necessaire pour
qu'eHes puissent etre exposees a Pair et a Ia In-
miere. CeUe condition peut etrp realisee pal' une
limifation de la densite des constructions et par 1'0-
grandissement des espaces libTes (publics ·e t prives)
et Rpeciall'meni des espaees verts (plantes). L'essen-
tiel est d'etablir un pourcentage reduit de la partie
desbnee aux constructions et de l'espace qui les se-
pare en rapport avec leur hauteur.
Lcs espaees lJubli('s libTes f;ont connus depuis l'a!l-
tiquite (Babylone, LUXOl, Rome, Pompei, Ath()nes).
Dans les temps modernes: Ies espaces libres etre me-
nages pour Ia circulation e: la decoration, pou' la
vie economique pour les exercices physiques ou dan
un but d'interei purement hygienique.
Migge a classe l·es espaces verts en: jardins d'~n­
fantE (pour Ie jeu), pelouses de sport, parc pour les
amateurs de belle nature; puis pour Ie «campin(/ ».
Ces espaces verts doivent etre distribues en tenant
compte de leurs zones d'influence (Sfinteseu) com-
me dans Ie plan des espaces verts pour Bucarcst.
On donne difierents exemples de parces et d'es-
paces verts d'un certain nombre de villes deS' Etats-
Uni.s, de Paris, de Bucarest et un taableau de.~ don-
nees numerique rehtives a la situation de diffel'entf;
centres. On indique specialement Ies programmes
des villes de Paris, de Berlin et de Buea1"est (zoneF;
non ctedificandi, Parc National, ceinture de plantn-
tions etc.).
Ces esaces libl1es doivent etre groupes, relies pal'
des chemins ombreux, avoir de justes dimension§ et
etre amenages rationnellpment.
Les espacpoi libTes partiwliers (cours et jardins)
(mt un role des plus importants pour I'espncement
des immeubles de 'ia ville, c'est pourquoi ils doivcnt
avoir des dimension~ minimes; on devrn tenir comp ·
te de la vue libre et Ia hauteur des constructions sera
fixee d'apres certains principes d'hygiene.
II n'a pas ete etabli jusqu'a ce jour, a cet egard,
de regles unit.aires communes aux differentes villes.
Les l'eglements varient d'une ville a l'autre. La la-
titude de la localite joue un role impor tant, ainsi
que l'a demontre Pidoux. En tout cas, il faut que
les cours soient ouvertes et bipn orientees comme l'a
propose Le em'busier.
L'espacement des logements est obtenu en pour-
Ruivant des poureentages aussi petits qUE' possible
clans les lots pour Ia construction. lei egalrmen t
existe une grande variete de prescriptions d'une
ville a l'autrp. G. Ford a etudie en detail cette ques-
 212 URBANISMUL
tion au point de vue economique. Le systeme an-
glais qui fixe un nombre maximum de logements
a l'h. a. n'est pas sur. «L'Institut Urbanistiqw_ de
I.Jond'r es» demande qu'il soit tenu compte ega!ement
du cubage et de la hauteur de la construction lors-
qu'on fixe la densite des logements.
L'orientation des rues doit tenir compte des vents,
des rayons ultra-violets et de l'orientation heliother -
mique.En general l'orientation N-S. est la m 2il-
leure. Toutefois il arrive qu'en Roumanie on pre-
fere (en raison des vents) l'orientation N.O.--S.E.
Pour les rues commerciales l'orientation N.-D. est
toujours la meilleure. Pidoux et Hopfner ont etu-
die en detail cette question et abouti aux memes con -
clusions, ainsi d'ailleurs que Unwin et Juillemt.
Hopfner a etabli que la direction du Sud est la
meilleure pour les rues longues, relnt-ivement it l'o-
---------~ ------
DISCUTII
COMASSARILE IN REGULAMENTUL
VIENEI (1930)
(Die Bauordnung fur Wien 1930) de Wolf Schmid).
NOTA.
In "Monit0rul Uniunei ora~elor din Romania " cu
Nr. 9--12 anul 1930 sub titlul "Legea urbMistica pen-
tIu tinUitul Vienei", d. Prof. C. Sfintescu a Hicut 0 dare
de seama asupra tuturor capitolelor cuprinse in acea
lege, recent pus a in aplicare ahmci, (Capitolele 1--
XIV). D-sa ineheie reeomandand ca legiuirea romana
sa se inspire in vHtor ddn legea vieneza, de~i are ~i
aeeasta lipsuri fata de nazuintele urbani~tice,
De .atunci pan a astazi, in deosebi niunicipalitatea Bu-
eUl'e~tilor , intampina eontinile dificultati in so!utioonarea
diferitelor probleme urbanistice ce i se pun fie pr~n ce-
reri particulare de lotizari sau la autorizari de eons-
truetie, fie in luerarile ce intreprinde din proprie ini-
!iativii, din eauza lipsei <unor prevederi precise asupra
comassarilor. Caci "Leg,ea municipiulUi Bueure~ti din
1929" s' a muI!umit sa mentioneze cuvantul comaSS'lre,
dar ai;>a fel, ea ramane inoperanta.
Cum urbanism rational nu se poate realiza fara 0 apli-
eatiune in fapt a princ.ipi<ilor comassarei, credem nime-
rit, pentru a preciza ideile celOI' chemati vre-o data a
intocmi un proect -de lege eu caracter urbanistic, dam
mai jOs in extenso, din regulamentul Vienei, cele Cl1-
prinse relativ la eomassari :
A. Comassarile
1) Gateralitlfi.
Comassadle au ea seop strangerea la un loe a terenu-
rilor cari prin forma sau dimeilisiunile lor sunt impro-
prii pentru a fi comtruite ; din ansamblul ac;tfel format,
rientation du bloc en rapport avec Ie total des ra-
yons solaires d 'une annee tombant SlUr to utes les fa-
ces du bloc, ce que Sfintescu fl nomme en 1914 «l'o-
rientation spherique solaj re»_
Les villes circulaires (dont les rues sont conC2n-
triques ou non, mais ont trop de cercles) ne sont
pas rationnelles au point de vue d e l'orientation
(nouveaux quartiers de Leipzig, Tergnier)_
La conservation de l'hygiene des villes est assuree
~ les trois conditions indiquees par Barbieri se trou-
vent realisees : alimentation, elaboration et elimina-
tion_ Ces conditions sont generalement realisees par
des travaux d'int~ret edilitaire (technique sanitaire
municipale de l'ingenieur).
C'est pourquoi l'auteur conclut comme Vitru,ve:
«Constructio urbum est scientia pluribus descipli-
nis et variis eruditionibus ornata».
sunt scoa-se suprafetele necesare pentru alinieri de stdizi
sau amenajari, iar restul disponibil se impart€: in pa,rcele
construibile.
In regula generala sunt excluse din comassari cliidi-
rile publice, instalati1ile industriale, parcurile, gradinile,
;;eoIHe. Terenurile cari servesc pentru scopuri publice
pot sa fie comassaote numai cu invoirea autorita!ii res-
pective.
Comassii.ri din punct de vedere juridic (adr.otare).
Justificarea comassarilor consta in faptul ca 0 con-
strllctie pe un teren impropriu are intotdeauna 0 distri-
bu~ie a camerilor defectuoasa. avand mai multe camere
fara lumina directa. Pe de alta parte 0 astfel de con-
structie are --o -influenta defavorabila asupra planului ~i
posihilitAt~lor de eonstruqie pe terenurile vecine. In
majoritatea cazurilor strica estetieei de ansamblu al
blocului de eonstruc!ie.
De oarece realizarea eomassarilor in partile deja
construite ale ora~ului intampina clificultati, se recomandli
a face comassarile terenurilor neconstl'uite sau agrieok
in vecinatatea ora~ului, unde se prevede extinderea
eonstruetiei.
Prima comassare cunoscuta in istorie s· a facut la
Londra in anul 1666 pentru reconstruirea partei cen-
trale a ora~ului, distrusa de <un ineendiu.
Diferenta intre expropriere ~i comassare consta in
faptul ca prin expropriere se ia in schin:bul unei despa-
gubiri ban~ti dela proprietar teren'l1l lui in vederea uti-
lizarei aces-tui teren intr'un scop public la care proprie-
tarul nu este interesat direct, pe d'lnd 0 comassare, afara
de satisfacerea intereselor publice, actuce ~i un folos di-
rect proprietarului prin faptulca printr' 0 impi!irtire judi-
 DISCUTII 213

doasa a terenurilor se da posibilitetea 'llnei utilizari fetele destinate strazilor, pietelor ~i sp3tiilor libere pre-
rational~ a proprietatii fara sa-i miqoreu valoarea a- vazute in planul de sistematizare sunt scoase fara nid
verei . o despag·ubire din ansamblul regiunei. de comassat, nu-
Din cauza d.ificult~tii de a determina vaioarea echi- mai partea care trece peste cantitatea spatiilor publice
valenta a terenurilor comassate, se recomanda a exclude ce urmeaza sa fie cedata gratuit conform legei . este
din operatiunile comassarii terenurile d e valoar;? ~i cele despaguhita. Restul suprafe!ei formeaza ansamblul care
cu constructiuni costisitoare. estt> impartit ~i din care, fiecare propr.ietar prime~te 0
2) Formalita!ile preliminare. Proc,edur!l de comassare cot a rezultata din proportia intre suprafata proprietatei
poate fi inceputa la cererea proprietarilor caror apar· sale ~i suprafata ansamblului de impartit. Comuna par-
tine eel putin 0 jumatate din te;enul propus pentru a fi ticipa la distributia suprafetelor proportional cu intin-
comassat. Comassarea care prezinta un interes public derea terenurilor sale, cari fac parte din ansamblul , de
se face din ofidu. Cererea de comaiSsare poate sa fie impa~it , adica :
retrasa in cazul dind posesorii a eel putin 7S din supra- Terenuri comunale fara destinatiuni publice, strazi,
fata care urmeaza sa fie coma:.sata renunta la comas- pie!e ~i spatiile libere existente, precum ~i spatiile li-
sare. In acest caz toate chdtuelile facute cad In sarcina bere proectate, cari intre:c cele prevazute in planul de:
persoanelor cari au C~l'ut retragerea. Comitetul de co · sistematizare ~i pentru care surplus s'a platit despag·ubiri.
massare poate restrange sau mari suprafata oferita pen.. 6) Prescripp.uni speciale asupra modului de impar-
tru comassare, dadi aceste modificari prezinta interes. tire ale suprafe!e1or comassate. In limita posibilita!ilor
Aceste modificari trebuesc sa fie aduse la cuno~tinta comisiunea va cauta a atribui proprietarilor terenul'ile
celor interesati. avand amplasamentul vechilor proprietati, iar suprafe-
Inainte de a incepe formalitatile de comassare au- tele cfadite ~i terenuri cu anum.ite destinatiuni sunt atri-
toritatile trebuie sa stabileasca drepturile ~i sa verifice buite in mod special vechilor proprietari.
actele de proprietate ale celor interesati, Tabloul cu re- La impa'.Ctjre se va evita atribuirea suprafetelor ne-
zultatul acestor cercetari trebuie sa fie afi~at in vederea construibile (prea mici). In cazul cand totu~i VOl' rezulta
eventualelor contestari. parcele neconstrt:.\bile ele vor '£i atribuite la vec!lll , ~on­
3) Comisiunea de comassare se compune din: Pre- tra despagubirii bane~ti sau contra unui schimb compa-
~ edintele consiliului municipal sau loqiitorul sau, din tlbif. In cazul cand se atribuie (pentru rotunjirea cal-
2 iuri~ti, ~i .3 ingineri ale~i dintre functionarii munici- culelor) 0 suprafata mai mare sau mai mica decat cea
pall ~i numi!i de primar, din un judecator, un geometru cuvenita, diferenta se compenseaza in bani. Tot in bani
civil (inginer hotarnic), un inginer constructor ~i un ar- se compenseaza supravaloarea unor terenuri sau cons-
hitect, ace~tia din urma ale~i dilltre persoane particulare tractiuni a diror venit sau valoare comassarea le-a mic-
~i numiti de primar. ~orat.
Comisiunea are urmatoarele atributiuni: aproba sa"] In cazul cand 0 proprietate din cele comassate are
modifica (Targe~te sau restrange) planul .Ie comassare, sarcini, cari dupa cererea proprietal'lllui sunt trecute a·,
avizeaza asupra modului de sistematiz'a re al terenulu[ co . supra ansamblului terenului comassat, atunci valoarea
massat, trateaza cu proprietarii comassati ~i stabile~te proprietiitii este miqorata cu sum a corespunzatoare:. In
despagubirile cuvenite in cazuri speciale. Deciziile co- eval'llarea pretului terenului nu se tine se:3ma de ridi~
misiunei sunt aduse la indeplinire de catre judecatorul- carea valoarei lui prin faptul ca terenul urrueaza ~a fie
membr·Cl al comisiunei. comassat.
4) Efectul deciziunilor de comru.Sare. Odata cu in- 7) Stabilirea planului de comassare. Planul de comas-
ceperea procedurei de C'1massare orice modificare a pla- sare se intocme~te din oficiu. In cazuri speciale comisia
nului de sistematizare privitoare la regiunea comassata de comassare angajeaza experti in materie pentru eva-
nu se poate face decat de catre comisiune. In cazul luare. Udata cu intocmirea planului de comassare se
cfmd pentru regiunea comassata nu exista nici un plan (ace ~i tabloul de despaguhiri cuv-enii.e proprietarilor de
de sistematizare, acest plan trebuie sa fie intocmit in terenuri comassate, valoarea carora n'a fost compensata
term en de 0 luna dela data inceperei procedurei. prin atribuirea nouilor parcele.
Nici 0 autorizati'e de construqie nu se poate elibera Plan·ul de comassare se intocme~te dupa prescriptiu-
pana cand nu sunt terminate formalitatile de comassare. 1 1k pentru intocmirea planurilor locale (Abteilungs-
De asemenea in aceasta perioadii sunt interz i s ~ schim- plane) .
barile limitelor de posesie. In cazul cand unele din parcele a terenult:ii c:omasat
5) Modul general de implrtire al suprafetei COnL s j~i pierd provizoriu posibilitatea de acces, planul de co-
sate. Daca in suprafata care urmeaza sa fie comassata massare va prevede strazi de acces provizoriu, cari vor
intra ~i drum uri publice, administrate de comune, tere- functiona pan a la deschiderea strazilor definitive.
nul ocupat de aceste dr·um '1fi e~te inglobat in suprafa!<:l Oupa terminarea proectului, judecatorul (magistrat)
care urmeaza sa fie comassata ~j este considerat ca melllbru al: comisiunei de comassare, cOllvoaca to ate
fondul de participare a comunei la c:omassare. Supra- persoanele interesate 1}i Ie aduce la cuno~tinta proect.ul

•
 214 URBANJSMUL
~i deciziunile comisiunei. Tot judeditorul hoUira§te asu-
pra i~partirei zone.i comas~ ate in cartiere (Teilgebiete).
In acela§ timp organele competente dan deciziunea
prin care se stabileste termen'll p..:na la care trebuCfc
desfiintate constructiunile cari sunt situate pe tertcnuri
destin;te spatiilor de circulatie prevazute in nou' plan
de comassare.
8} Sarclru. Terenul proprietarului fiind ipotecal, dupa
con'lassare dreptul de ipotec3. trece in mod automat a-
s'upra parcelei atibuite propietarului. In c nul diad
terenul proprietarului are ~i alte sarcini nepreva;Dte In
decizia provizorie de comassare, atunci persoanele in-
tt'resate (creditorii) trehuesc sa prezinte dovezi prin
cari s'ar constata pagubde pricin 'lite prin COm3SSJIZ.
Asupra despagubirilor cari ,urmeazii S3 fie acordate
creditorilor decide comisia de comassare, dand 0 declzie
in aoest sens. Nici 0 despagubire nu se i:l in considerare
dad'i pretentiile creditorilor asupra terenului sunt for-
mulate dupa ce s'a dat 0 decizie definitiva de comaSSdre
(EiDleitungsbeschluss) .
9} Contestatii. - In cazul cand exist~ litigiu as".lpra
terenuiui care face parte din regiunc<" comassata, acest
litigiu nu -poate oj3:fi mersul procedurel d~ comassare,
ambele parti litigie-ase fiind trecutE' in toate actele de
. COlililt:sare eu drephlIi egale asupra proprietatei pan;} la
tran~ilrea litigiului in fata justitiei. Dac,i lei terminarea
comassarii justitia nu -s 'a pronuntat inc3, nici intre par-
pIe litigioase n'a intervenit 0 intelegcrc amiabila, atund
este pusa' in poscsia lotwui rezultat din comas5at:e, per-
soana care a figurat in cartile cadastrale ca ultimul pro-
prietar al terenului.
Orice despagubire cuvenita pentru terenuri comas~atft .
prOplietarilor c.arora sunt in Htigiu este consemnata in
maIiiTIe justitiei.
Orice eroan; comisa de serviciu a _upra dreptului de
prop;ietate este rectificata din oficiu. In cazul dnd a-
'ceasta rectificare nu mai este posibila, atunc! rectifi-
carea se face pe calea justitiei fa!.'.) insa ca procedura
de comassare sa fie opritii.
, 10) Desbaterile planului de C01U3ssare. - (UmL~ ,
gungsverhandlung) . Dupa aprobarea planului de catre
. -comisia de comassare, planul este afi~a-t cel putin cu' 2
saptllmani inainte de aplicarea lui pentru explieapuni ~i
evcntuale contestatii.
Data desbaterilor este fixata de judecator"JI (membrul
comisiunei) ~i adusa la cuno~tinta eelor, interesati prin
publicapuni in jurnale ~i prin af!~jare.
La desbaterile cari soot conduse de judecator iau
parte functionar!i technici ~i jt;ridici. delegati in eom:-
sia de _coma~sare, experti ~i autor'i11 proectului . Prezen~a
eelorIalti membri din comisia de eomassare este £ac,ulta-
tiV8,
In eazul c,and in eursul desbaterilor s'ar eonstata ne-
cesitatea unor noui ridicari sau date, atunci desbaterile
- l'e amana pana la proeurarea lor.
Dupa termillarea desbaterilor pIa nul ~i procesul verba:
al desbaterilor impreuna eu un aviz al judedtorulul
s'mt inaintate comisiei de comassare spre a decide.
11) Dana deciziei relativ la planul de comassa .-c. -
Decizia de comassare este data de catre eomisia de co-
massare in prezenta pre~edintelui ~i eel putin 6 membri.
Dupa emiterea deciziei se aduce h cuno~tint a par~ilor
interesate ca pranul ae comassare s'a afi~at . ~i totodatat
Ii se face cunoscut di-~i pot procura ceva d·apa planul
oficial de comassare, contra cost.
Contra acestei deciziuni se pot face contcsta~ii la in-
stante superioare tech nice precum ~i apel contra despa-
gubi~ilor . fixate. exclu2and caile judiciare.
12) Punerea in posesie (Umleg ngstag) . -, In ter-
menul maximum de trei lum dela intra rea in vigoare
a deciziei de coma'5sare, judecatorul fixeaza zirua (Um~
legungstag) cu incepere de la care persoanele partici-
pante la comassare sunt considerate ca proprietari al 10-
turilor atribu~te. Contra acestei decizii nu se admite ape!.
In cazul cand instantele superioare techniec aduc
vre-o schimbare planului de comassare at·:mci aceasta
schimbare este afi~ata timp de doua saptamani dupa care
timp este fixata ziua cu incepere deja care persoane:e
interesate sunt considerate ca proprietarii Ioturilor a-
tribuite.
13) Efeete juridice. - Din ziua punerei in posesie
com una devine proprietara fara nici 0 sarcina a Ioturilor
ce i se atribuie.
Drepturile de proprietate a parfi cipantiJor la comassare
tree in ZiUd punerii h posesie in mod automat asupra
loturilor atribuite. Tot asupra nouflor loturi tree sarci·
nile de ipoteca cu care erau grevate veehile propri etati.
Drepturile de oPti,une, de ceoare, autorizatii de c:on-
struqie, servituti ~i alte sarcini sunt trecute asupra 10-
turilor atribuite numai in eazul cand decizia definiti V':I
de comassare nu prevede nimic contrariu. Contractele de
inchiriere ~i arendare sunt c~nsiderate ea reziliate. eu
denuntare la primul te ,m~n legaL ramanand posibili-
tatea de intelegere amiabila intre persoanele interesate.
Efectele juridice de mai sus sunt aduse la cuno§tinta
celor interesati prin decizia de comassare. Judeditorul
(magistrat) ingrije~te consemnarea stipulatiuniior ju-
ridice din decizia definitiva d e eoma~sare in cartee: fun-
duara Grundbuchberieht) .
14) Cheltueli in leg'uturu :m formalitatilc £Ie co-
massare. - Se disting douacategorii de cheltueli:
a) Cheltueli pentru material ~i personal, adica plata
r
geometrului civil (Ziwilgeomefer pentru ridicarea pla-
nului, amplasarea pe teren a planului de comassarc
Toate aceste cheltueli sunt aeoperite prin contribu~ia
proprietarilor participanti la comassare, propotional cu
intinderea proprietatii sale.
b) Che1tuelile generale sunt urmatoarele: 1) aconturi
platite de comune in eazul eomassarei ineepute din oficiu
 biscUtii
in contul chelt,uelilor de materiale ~i personal . Aceste a-
conturi sunt platite ~i de comuna (magistrat) din su-
meLe retinute dela ofer·t anti' in cazul unei comas~ ari de
,
bun a voie. Indata ce planul de comassare este aprobat
de <:·omisiune, aceste cheltueli sunt restituitc din sumele
rezultate din cotizatia definitiva a proprietarilo r co-
masali.
Socoteala definitiva (dar.ea de !eama) a t·uturor chel-
tuelilor ivite cu -ocazia comassarii 0 face administra tia
comunala (magistrat) dand 0 decizie in acest sens.
In contu1- cheltuelilor generale intra ~i plat:! delega,
!ilor administrativi ~i membrilor comisiei de comassare.
Fixarea retributiei membrilor comisi'ilnei de comassare 0
face delegatia consiliului comunal .Aceste cheitueli sunt
suportate tot de proprietarii participanti la comassare,
proportional cu intinderea proprietatilor.
In cazul cand comassarea se face din oficiu, toate chel-
tuelile precum ~i ridicarea ~i aplicarea planului cad in
s.ucina (:omunei.
15) Suspendar~a p.r~edurei de comassare. - Pro-
eedura de comassare poate sa fie suspendaFl in cazul
eand comisiunea de comassare constata Cd realizarea
plan'u lui este inso!ita cu cheltueli prea mari pentru co-
muna. sau este de prisos din alt punet de vedere. Acea-
~ta hotarii e a comisiunei de eomassare trebui e sa He
ratificata ~i de catre consiliul comunal.
Dupa aceea judecatorul procedeaza la radierec: din
cartea funduara a tuturor observatiunilor facut e CJ 0-
cazia procedurei de comassare.
In cazul cand suspendarea procedurei se face din ini-
tiativa comunei, atunci comuna suporta toak cheltue·
lile facute pana la data suspendaf(~i. in celelalte cazuri
c:heltuelile sunt" suportate de catre pers6anele intere-
safe.
B. Rectificarea hotarelor
16) Soopul ~i motivele rectificara hotarelor. - In
cazul c.An~ un teren are 0 forma neeonstruibila atunci
S~ poate, flrii a recurge la comassare, proceda din of i-
--------~ ..
2i5
ciu sau din initiativa proprietarilor vecini, la rectificarea
hotarului intre vecini.
Aceasta rectificare se face cu conditia di :
1) Regiunea in care sunt sktuate proprietatile in che-
stiun'e SK aiba planul de sistematizare gata intocmit ;
2) Terenul in favoarea caruia se face rectificarea sa
fie destul de mare ~i stl fie eu dreptul de a construi
pe el. .
,3T Por!iunile de teren incorporate sau cedate, pentru
a face proprietatea vedna construibiia, sa fie m.ici.
4) Porti'l1nile de teren incorporate sau ' ~edat~ sa fie
lara constrw::Vi pe de, iar noua situatie a terenurilor
vecine sa nu creeze cladirilor ramase proprietarilor 0
sit'uatie in contrazicere cu regulamentul construqiilor.,
17) Incepeu3 procedurei. - In cazul cand proprie-
tarii au dizut de acord asupra rectificarei hotarului (in
condi!iunile i:ndeplinind preser;ptiunile de mai s·:.ls) ju-
decatorul printr'o decizie aduce h cuno~tinp partilor
interesate hotarirea consiliului comunal in privinta rec ,
tifica·r ei hotarului. Procedura este idt:ntica ·in cazul unei
rectificari din oficiu., In lacela] tlmp judecatorul are
grija de a trece in cartea funduara fchimbarile surveni 'e;
"-
18) Executarea rectifidlrilor. - In ca7.rJ une: ree ' .
ficari care se face din oficiu, judeedtorul /.:onvoaca pro··
prietarii interesati !ji Ie da ·un termen de ·4 saptamani
pentru 0 intelegere amiabila.
In cazul cand 0 intelegere amiabila nt,!, survine, a-
tunci judecatorul dispune intocmirea unui plan de co-
massare a terenurilor in chestiune. Acest plan trebuie
~a treaca prin toate formalitatile' prescrise pentru planuri
de comassari cu 0 singura deosebire, ca aducerea la eu-
no~tinta publica, ~i afi~area planului l~ decide judecatorul
in locul comisiunei de comassare.
Cheltuelile in legatura cu recti£icarea - hotarul"ii pe
caie amiabila eaa in sarcina proprietarilor interesati.
In cazul cfmd 0 .a stfel de intelegere riu '~ ~urvine sau
proeedura este suspendata eheltuelile sunt supor't ate de
propunatorul rectificarei sail suspendarii. ·
Daca rectificar·e a ~e face din ' oficiu, atunci iIi cazul
unei suspendari sau neacceptari a cheltuelilor de cafre
proprietari, cheltuelile sunt suportate de comline .
--- -- - - - -
 URBANISM SI
.. l'URISM

1) DRUMURILE, AUTOMOBILISMUL $1 TU- une~te cele doua mari piete centrale i~i a~teapta ~i ele
RISMUL ROMAN. Automobilismul este cel mai pre- randul la asanare ~i infrumusetare.
tios agent in progresul turismului, dici dezvolta gustul
'j
pliblicului, da impuIs autoriUitilor sa amelio:ez~ dru-
murile, produce mari venituri statului ,activeaza b-iTIun-
ca productiva in 0 industrie ce ar putea deveni u~or
integral nationala Mai mult, automobilismul ajuta ~i alte
industrii anexe: a transporturilor. cea extractiva ~i cea
chimica (petrole".tl. rafinari.ile, etc.).
Fisoalitatea prea concentrata asupra automobilismului
ca mijloc de mund nationala este a grqala. In anul
1932 un camion automobil plMea cam i 00.000 lei con-
tributii sub diferite forme. S'a prdins chJar ca toate ca-
mioanele automobile din tara au platit anual peste un
milia.rd lei contributii. Numai din taxa pe benzina s'ar
fi incasat de catre Stat 1.900.000.000 lei (un miliard n0.13
f,ute milioane), daca admitem ca bune datele p"Jblicate
Piata Unirei din Oradia Mare
de ziare (" Universul", 20 Septembrie 1932 -- Congresul
<"ltomobili~tilor profesioni~ti). 3) GRASSE (Franta) ora17ul fIoriior !}i contraste1or.
Guvernul deja a anuntat ca revizue~te chestiunea ta- Nu numai florile, parfumul , ciima, natura, face acest
xelo~ ~i impozite:l?r interesand automobilismuI, 17i ca prin ora~ atat de atragator, dar ~i contrastele d e lurdna ~i
. masuri noui se va recupera de Stat sumele ce-i scapa umbra, de strazi noui largi 17i altele foarte inguste, cand
din anumite st:rse petrolifere, lucrare care ii va permite line, cand cu scari repezi, cari atra g continu'J curiozi-
() ':.I~urare a celor ce mUfilce3C ~i platesc. tatea vizitatorului. Un cartier intreg vechi aduce sur-
In acela~ timp drumurile noastre s'au deteriorat cu prize la tot pasul , ~i via lumin.3 a soarelui de sud ca ~i
totul, ajungand , cum se afirma , cele mad rele din Eu-
ropa, din cauza topirei treptate a creditelor pentru in-
tretincrea lor. Ga:: im urmato3rel e cifre In aceasLi pri-
vinta ("Universul" din 15 Septembrie 1932 - Drumu-
'rile din Romania) : in 1923 s' a alocat pentr'] intretil1c . . e
82.300.000 lei; in 1924 lei 80.100.0000 ; In 192') lei
78.600.000; in 1926 lei 75.500.000; in 1927 lei 92.300.000;
in 1928 lei 62.200.000; in 1929 lei 61.000.000, ceeace
revine in zece ani la 0 medie de circa 700:) lei p? km .
de ~osea de~i ar fi necesar de zece ori pe aUit !
lata dar cum se inlantuesc pIoblemele de guverna-
mant ~i cum apar deJ.a sine solutiile, dar acele probleme
trebuiesc analizate in mod ~tientifi.c .
C. S.

2) PlATA UNIREI DIN ORADEAMARE. Un

ora~ din Romania care arata do rinta de continuu pro-
gres, este Oradea-M.are. Adntinistratia comunala de a-
colo a facut sacrificii sa infrumuseteze vasta Piata a
Unirei. C!1 aspecte 81la de variat:~, daca este privita din Strada din Grasse (Franta)
diferite colturi. Un aspect interesant este cel din figura curatenia ce domne~te pe stradu ite intortochiate, te fac~
ce alaturam. sa intelegi ca uneori se poate t '3i ~i in furnkare (fig.) .
Taluzvrile Cri~ului, din dreapta ~i stange:! rodului ce C. S. ·
 N o
CASE DE STICLA LA LO N DRA. - Pe Fleet-
street din Londra, ziarul " Daily Expres3" ~i -a ridicat
palatul ~ au in intregime din sti cla neag ra , unde aceasta
formeaza zidurile, (1 sticHl inco:ora, unde sunt terestre!e,
produdind un efect cu totul no .!. Cladirea se sprijina
pe stalpi ~i grinzi de ote!, dupa metod a americana, fo r-
mand cadre, ca re pentru un aspect mai placLl t sunt ni·
chelate. Totul stralucqte, poate fi u~or spalat c'u apci
~i sapun ~i contribuie la reclama ziarului . Am aratat di
~i la Paris s'ilnt in constructie sau proectate, cate-va
case de sticla, dar dupa alte principii de detaliu ,
C. S.
CIRCULATIA LA BUCURE~TI. - Ziarele s'au 0-
cupat deseori de org anizarea circulatiei in Capitala
noastra . Un articol al d-lui M . Mora, judicios st'ildiat ~i
scris plastic ~i color at, sub diferite aspecte, a fost pu-
blicat in " Univ ersul" din 20 Mai 1932.
Se cerea in acel articol aplicarea ordonantelor in vi-
goare in ce prive~ te circulatia ~i introducerea de ino-
vatiuni civilizatoa re: " Mai mulEt insufletire, mai muli
control, mai mnlte rezultate'·. Sub den'i!mirea de "fluc-
tuatiunile vehictilelor" ara ta ca tot felul de transponuri
circula ca pe Baragan, incurca fara r03t circulatia, nu
U'tilizeaza rational latimea stradei, nu se stationeaza la
bordura trotoarului ; cei inceti nu circul a la bordma, ci
inchid calea celor grabiti, iar agentii de circulatie nu au
nici 0 idee cum s' ar putea circula mai bine.
Tot pe dreptate d-sa atrage atentia asupra bariereJor
c'e pun circulatiei vehiculele ce stationeaZB exagerat
~i tocmai ac010 unde n u trebuie ; b a uneori strada este
transformata in etelier de reparatii !
Zgomotele nu sunt uitate. Trebue inteles. sau Hicut
sa se inteleaga, principiul di n imeni nu poate avea pri-
vilegiul sa trJlbure pacea altuia ,
In fine , autorul nu uita pe pieton, care circula tot ca
acum 0 suta, 0 mie de ani , adi d uitandu-se la stele salt
ori unde, dar mai niciodat a nu jndeca cum ~i cand sa
traverseze 0 strada sau piata.
Am rezumat cu satisfaqie aceasEt preocupare urb3-
nistica a cetatenilor, pe ca re noi a m examinat ·o ;;i inca
o examinam ~i 0 vom st'udia mereu , dupa toate regl1Iele
~tiintei urbanistice. ~i , cu toate c3 ameliorari s :! simt
deja in aceasta ma terie in Bucure~ti , credem ea ritmul
progresului poate fi accelerat, chia r la problem ~ gre~ e ,
cum sunt acelea de circulatie, unde est:'! de luptat eu 0
mentalitate legata de multa inertie (inertia tocmai la
mi~care apare !).
c. S.
G':~----~
T E
GEAMURI ULTRAVIOLETE PENTRU CLh-
D1RILE COMUNALE IN ANGLIA.
Din Anglia ne vine ~tirea ca mare parte din autofita-
tile comunale cer ca noile cladiri p2 care IE' construesc
ora~ele sa fie prevazute cu geamuri "Vita" care permit
t recerea razelor 'illtra-violete. Dupa cum se ~tie, geamu-
rile obi§nuite opre'3C razde ultra-violet'!, pe care medi-
cina moderna Ie consider a ca de eel mai mare folo'\
pentru sanatatea noastra.
Consiliul distl"ictul'lli urban Carlcon, de langa Notting'
ham, a dispus ca cele 12 case pe care Ie construe~te acum,
sa aiba geamuri "Vita" ; de asemenea ~i 1a Newborn.
unde se gasesc in constructie 88 case, ~i la Bingley unde
se construesc 24 case.
In legatura cu aceasEt informatie se adauga ca, s'a
dovedit acum recent ca unele regi'i1ni din Ang 1ia se bu·
cura de 0 mai mare intensitate a razelor violete dedit
se gasesc chiar in Alpi , la Davos ~i in alte parti.
Noi am numit acestea "geamuri actinice" (C. S.). ~'t­
(Din "Housing" Dec. 1932).
u':
~
I/.i
,J
T. R. '::
URBANISMUL IN BULGARIA. D. L. Tonedl
anunta ca Bulgaria ar avea 0 lege "urbanistidi" din
1897, cu 0 ultima redaqie din 1911 (noi n"j avem nici
pana astazi 0 astfel de lege speciala, N. R.). Ministerul
de Lucriiri Publice a inceput in acest an redactarea unei
noui legi urbanistice moderne.
Autorul trecand la situatia ora~uI'i Li Sofia, arata ca
acesta are 264.000 locuitori (acum 50 ani abia aveC! ciro
20.000 locuitori) ~i ocupa 2800 h. a. Ora~ul se extinde
repede cu 0 periferie in 0 adevaraEt anarhie, mai ales
prin numeroasele locuinte colectiv~ exec-Utate de coo-
perative, cari au agravat stiuatia:. .
De cat eva luni s'a infiintat un . . Comitet urbanistic al
SoHei" com pus din speciali~ti, in total 40 membri. Co-
mitetul hcreaza in subcomisii saptamanal , ~i urmare~te
a deschide un concurs international pentru planul de
urbanizareal Sofiei, pe 0 suprafata de 18.000 h. a . (Bu-
cure;;tiilucreaza la unul pentru 27.000 h. a.). Se spera
ca programul concursului va fi elaborat pana in toamfia
anului 1933.
o alta comisie se oC'Hpa cu stavilirea an a rhie'l urba-
nistice, iar alta Iucreazii in chestiunea locuintelor eftine
~i cu chirii joase.
(Urbanisme, Februarie 1933) .
c. S.
 RECENZII
A . ROMANE.
1) GONSTRUCTIUNEA MARILOR SAL! de lng
Scarlat Potino. (cu 0 prefata de Prof. Ion Ionescu;
Tip. Cartea Romaneasca 1932, cu 68 pag . ~i 40 fig.).
este 0 lucrare ce rez,umeaza cuno~tintele neces'a re pentru
reu~ita acusticei salilor de dilerite categorii de audi1ie.
Oupa un istori<: al construqiei salilor de acustica (din
care unele in antichitate cuprindeau pan a la 80.000 spe\:-
tatori) , a studiilor teoretice acustice, incepand dela P y.,
thagoras , ~i a dHeritelor descopuiri sau inventiuni ra-
portate ia acustica, autorul enuntii cateva '1egi acust:ce.
in ordinea cronologica a descoperirei lor.
Astfel aceia descoperita de Cavaille-Col, inventatorul
orgei moderne, adica : suprafete1e curoe deformeaza su-
netul, ca ~i vederea; apoi. sa Se evite ecourile ~i re-
zonantele suparatoare; ~i importanta planurilor verti-
cale din spatele surselor sonore pentru difuzarea unde-
lor sonore spre auditor, mai ales in salile rOtunde, ade.
sea cu acustica defectuoasa cum sunt la noi : sala Ate-
neului Roman ~i sala Fundatiei Caro : 1.
Autorul mai expune legea lui Sabine asupra reverbe-
ratiei sunetului (prelungirea sunetului in sali) . impor-
tanta pentru clar.itatea sunetului.
Vestmintele spectatorilor imbunatatesc adesea acus-
tica salilor. prin absorbirea undelor sona re, pri n miqc'
rarea reverberatiei. care astfel nu mai dau 10c la rezo-
nante ce altereaza puritate,a sunetelor. Nici peretii. nici
tavanul salilor de acustica. nu trebuiesc S3 aiba curbe
prea pronuntate.
Trecfmd la fo-rma salilor, autol''Jl arata ca aceasta
forma e in functie de felul sunetului : vorbirea ~ i felul
. . .
vorbirei muzica simfonica muzica dramatica etc. Vor-
birea nu admite l'ezonante. pe cand muzica admite une-
ori armonicele. Anati'zeaza 0 serie de sali pr;iltre care
~ ; reu~ita sala de opera del a Bayreuth, reaTizata dUpa
ideile lui Wagner.
Vocea un~i persoane vorbind tare se aude hine ::am
28 m. inai.nte, 10m. inapoi ~i 24 m. in laturi .
A-ltorul dezvolta cu detalii modul de calcul a1 rev er-
beratiei su-netului in diferite ! 3li , 1ji ajunge la indicRtii
generale pentru proectarea salilor, precum acde pentru
sectiunea longitudinala a salei (lungime 1ji inalpme in
raport cu sUlIletul r,ezidual), cu care ocazie se ocupa 1ji
de felul construcpei salei Pleye1 din Paris.
Aceasta sala este construita dupa indicatijle d-hi
Lyon, care, in urma unor e~periente acustke facu te
in Alpi la 3800 m. inaltime. a st3bilit .c3 pentru sincro-
nismul sunetelor diferen!a distan!elor parcu-'se de unde
reflectate Sa nu fie mai mare ca 31: m. (la sun("teie vor-
birei ori de 22 m. la sunetele orchestrei)a~a ca aceste
date au servit la determinarea dimensiilor lo('ului de
geneza a sunetelor. Tot d . Lyon a determinat fo rma
salei ca, in fiecare punet al indlperii, sunetele sa fie au-
zite cu' aceia!? intensitate. Forma aceasta se apropie de
un profil al boltei ~i al zidurilor latera,le a unui cilindru.
Aeeasta form a e insa buna numai pentru sal.ile d e or-
chestra!ie nu ~i pentru cele de teatru.
Plafonul, pardoseala , a~ezarea fotolii'lor , u~ile etc . au
importan!a lor.
Bro~ura d-Iui ing . Potino este citita eu pli'ieere 1ji C' l
folos ~i umple un gol in embrionara no"stra literatura
tehnica.
Pentru 0 utilizare practica a lucrarii - ~i aeeasta 0
1.'ecomandam arhiteqilor no~tri - sfatuim pe d . Fotino
sa revizuiasca expunerea pentru 0 regrupare ' metodica,
1ji daca se poate, a aranja ~i un exemplu pra ctic de stu-
diu geneval .
c. S.
2) BULETINUL SOc. POLITECNIGE.
Februarie 1933
Numar comemorativ inchinat lui Elie Radu. -
La un an 1ji jumatate dela moartea acestui ilustru repre-
zentant al corpului te;hnic roman, Societatea Politechnica
publica acest numar eomemoratiiv, care oglinde~te aetivi-
tatea ~i meritele lui Elie Radu.
Comemorarea aeeasta fioil este numa i un pios omagiu
meritat, acelu~a ee a zidH temcin ic la bazele Romiiniei
Moderne, dar resfrange ~i raze oe lum-jnri a's upra intre-
gului corp ingineresc roman , raze cu a'tat m,ai bineHka-
toare 1ji mai pre!ioase, ell cat ele incalzesc sufl ~ tel ~ ba·
tute d'e vijelie in pustiul indoelei.
O . ing. I. Arapu desehide seda comemorarilor, prin 0
deserip!ie a vietei lui EHe Radu dela 1853 la 1931 , dela
na~terea lui pana la moartea lui, dand detalii pretioase
~i duioase.
D . ~erban Ghica treee in rev ista activitatea lui tlie
Radu la "Soc . Politeehnica" in Comitetul Societati,i e"1m
~i in coloanele BuJ.etinului Societa!ii.
O . Prof. Ion Ionescu arata colaborarea stransa ce a
existat intre Elie Radu ~i Const. Istrati la " Asociatia
Romana pentru inaintarea ~i raspfmdirea ~ tiintelor " unde
a fost 1ji pr,e ~ edinte, ca ~1 in unele congrese tin ute de
acea societate.
O . G. Ro~anu da multe detalii asupra rolului lui Elie
Radu in .. ConsiHul Technic Superior", al car'l1i pre~ e­
dinte a fost 11 ani .
D. H. Teodoru ne d a pretioase relatii asupra cali ta-
 RECENZII
plor de profesor la ,,$coala Naponala de Poduri ~i $0-
seJe" ~i apoi la ,,$coala Politechnica" ale lui Elie Radt: ;
iar d. Hagienus activitatea dela ":;;coala d ~ Conductori
de Lucrari Publice" ~i pentru Corpul Conductorilor.
Activitatea lui Elie Radu in domeniul " Constructici
Druill'iJrilor" este descrisa ~i Hustrata cu pitore~ti vederi .
dar ~i cu calde cuvinte. de d . Gh. Nicol au, care a lucrat
in serviciul J.ui Elie Radu .
Tot d. ~erban Ghica expune bogafa activltate a lui
Elie Radu ~i in " Constructia de Cai Ferate" ~i apoi in
..Constructii Civile".
D. D . Ghermani descr.ie activitatea lui Elie Radu in
domeniul care a incoronat activitatea sa. in " Lucrarile
Edilitare" .
Volumul comemorativ se inche,z eu Q reprodoueere a
unei lucrari a lui Elie Radu . publicata in Buletinul Soc.
Politechnke din 1905. ce poarta titlul : Istoricul alimen-
tarH ora§ului Bueure!?ti eu apa potabila, ~i din care reese
spiritul lui precis. concis, clar o corect. eomplet.
Acea<ta COi.1~1ll0rare nu poate fi rezum 3t:l. Trebuie
cititii in intregllne. Este bogata in fapte, date. inva~a­
minte. Are calitati de expunere.
Revista .,Urbanismu!", care, in " Biblioteca Urbanis-
tidi", a seos deja un volum de "Edilitat·e " dedicat me-
moriei acestui falnic reprezentant al n3tiunei noastre
~i-a facut 0 pioasa datorie sa recenzioneze numarul co -
meinorativ al Buletinului Soc. Politecnice.
Suntem siguri ca ora~ul Bucure~ti , prin reprezentantii
sai. va arata recuno~tinta omului care a luerat dezinte-
resat ~i spre folos·al real ~i permanent al oricarui {:eta-
tean ~i a! colectivitatei de aci ~i deci ii va permanentiktl
n·amele in pomenirea ceti'itenilor, dand numele lUi Elie
Radu unei strazi. alaturi de numele lui Saligny ca simbol
a doua coloane ce echilibreaz3 Mini.sterul de Lucrari
Publice. unde cei doi ingine -i ~i-a'u inchinat viata lor
binelui tarei.
c. S.
3} BULETINUL A. G . I. R.
Nr. 1 lanuarie 1933
Anteproect de leg'e pentru purtarea titlului ~i
exercitarea prof~siunei de inginer ~i pentru organi-
zarea Colegiului Inginerilor.
Titlul de ing.iner poate fi purt.at numai de catre pose-
sorii diplomelor ~coalelor politechnice din tara !au ~coa -
1dor simiJare din streinatate. cu diplome echivalate de
comisia speciala. Se recunoa~te odan pentru totdeauna
dreptul de a pllrta titlul de imginer absolventilor de pana
acum ai institutelor universitare.
Nimeni nu poate exercita profesiunea de inginer fara
autorizatia prealabila de libera practica acordata de Mi-
nisterul Lucrarilor Publke Aceasta autorizatie se va a-
corda pe baza avizului comisiunei de echivalare de pe
langa $coala Politechnica din Buc Ll re~ti la cererea tutu-
ror inginerilor ccUiteni Romani cari se bucura de drep-
turile civile.
219
Toti inginerii cari indeplinesc conditiunile de mai 5"JS
sunt inscri~i din oficiu in ,.Colegi:t: Inginerilor '~, care se
inhinteaza prill prezenta leg e. To~i inginerii sunt obli-
gati ca in term en de 1 an deh pro!l'.ulgarea acestei legi
sa ceara Ministerului Lucrarilor Publice autorizatia de
libera practica . In mod transitori'J sunt inscrL~i din ofi-
d:J in colegiul inginerilor tO~ l ingilleril membrii A . G. I.
R. sau COrpUh!l Technic al statului.
In mod excep~tOnal se acorda odat \ pentru totdeauna
dreptul de a e}:ecuta lucrari de inginerie celor c'lri cd
putin timp de J 0 ani neintre:rupt ~i C" dovezi, au executa :
pe cont proprill lucrari de inginer.ie.
Colegiul Ingulcrilor are ea scop controlul in mod per
manent a exercitarei profesi.unei de inginer, de a veghia
la mentinerea prestigiului ace tei profe~ iuni. d~ a pro-
mOVd interesele profesionale membrilor sai, de a rezol-
va dlferende profesionale dintre membrii sai prin conci-
liatiulll sau arbitraj.
OrHanele de conducere ~i control ale colegiultti ingi-'-
nerilor sunt:
Adunarea Generala
Consiliul de administratie al colegiul~i
Decantil colegiului
Comisia cenzorilor
In caz de abatere dela indatoririle pro.fesionaic cari
atina prestigiul profesiunei de mginer sau in eaz de gre-
~eli grave contra onoarei . inginerul este trimis de Deca-
nul. Colegiului Inginerilor, pe baza p,otararii consili'Jlui.
in judecata comisiunei de disciplina.
4) LUMEA NOUA
Martie 1933
Prevederi demografice de I. Andrieseu-Cale. Ple-
cand de la adevarul ca "organizatia sociala a unui stat
,,~i pos~bilitatile lui de dezvoltare viitoare sunt intr' 0
"stricta dependenta de factorul numeric al populatiei
" sale" . autorul arata ca ,.adaptarile statelor la con-
"ditiile de existen~a a masselor nu se pot face de cat ti-
" nand seama Je variatia n'llmarului populatiei". Cre§te .
i'-ea rapida se {ace in epocile de bUTla stare ~i se mentin
cat timp staItul p'oate mentine aceasta buna stare. Deten .
ta marcheaza 0 epoca istorka a unui popor. Aceste faze
apar ca fatalitati ale legilor naturalt' o Unele teorii ate
lui Aristot ~i Platon apoi ale lui Malthus ~i ale eugeni~ '
tilor cata sa Ie infr~nga.
Autorul ara ta ca intre 1800 ~i 1930 populafia Euro-
pei a crescut cu 100/ 0 medi1e pe an (de la 175 mil. loc . la
493 mil. loc.) , ph,s emigrarile. A sosit apoi detenta. Daca
ar fi 0 cre~tere viitoare tot de 1O~/0 . la anul 107'7 popu-
latia Europei ar ajunge la 1.394.420.000 locuitori, ceea
ce ar face 10'0/0 din populatia totaL'! actua13 a globului!
AI fi 0 'noua mare primejdie, ce ar duce la catas~rofe .
In Romania , intre 1921 ~i 1931 cre~terea anuala a fost
de 1,44~/o . iar densitatea in 1930 era de 61 loc. pe km. p.
Daca in 100 ani vii tori s· ar mentinc aceia ~ cre~tere ta
 220 URBANISMUL

anul 2030 Romania aravea 75 milioane locuitori. adidi
o dehsitalt e de 255 loc: pe km. p. decI cat aproape ac~ia
a Belgici. .. Ce plan avem pentru producerea h vreme
a mirjloacelor de existenta?" se intrcaba d. Andrieseu.
(Noi raspundem : vezi ,.Superurbanismul" preconizat de
noi , tocmai in acest scop. - N. R.) .
Autorul reaminte~te fenomenul demografic al Moldo-
vei inca din tirnpul lui ~tefan cel Mare. Moldova intre
1860 1?i 1930' a1 H trecut de la 1.329.000 loc llitor i la
2.413.000. adidi 0 cre~tere medie anuala de 1.170/0. Au-
torul presupune di dad!. Moldova JUI Drago ~ Vod i ar
fi avut 100.000 locui1tori §i s' ar fi inmul!it tot Cll 1.17%,
at11nci populatia Moldovei in 1933 ar fi trebuit sa fi ~ de
64.)'00.000 locuitori in loc de 6.12500) (cu Bucovina
~i Basarabia) sau de 377 m~l ioan ~ dac i procentui cre~­
terci ar fi fost de 1.440/0.
Autorul repro~eaza oamenilor politici ca nu con ~idera
in prevederile lor fadorul demografic. care are un rol
fundamental.
c. S.
5) PROCRESUL SOCIAL.
Nr. 2 Februarie 1933.
Citeaza de altfe! Iii parerile a doua personalitati de
seama in aceasta materie : 0-1 L. Cole3eu, care con·
stciTa .. lipsa Ioeuinte1or mici, iar eele existente sunt nei-
gienice ~i scumpe ; dupa Domnia sa, in general. locUlin-
tele modeste nu satisfac nevoile eelor ce Ie ocup.'i; pre-
~urll€- sunt foarte rid1cate in raport eu venit-urile"; ~ i,
parerea d-luiProf. C. Sfintesell, care intr'un articol pu ·
blicat in "Progrcsul Sociai" spune : Productia de locuint~
intr 'adevar populare, pentru muncitori, este inexistent;} " ,
In urma aeestei anchete ajunge la concl'llzia ca nu
avem suficiente c1adiri. in raport cu populapa ; cladirile
existente n u sunt de 0 ealitate care sa fie 13' inaltimea
cerintelor moderne ~i igienice.
Pe baza anehetelor intreprinse de doi urbanitjti , Prof.
C. Sfinteseu ~i Arh. D. Mareu, precum ~i a unui inginer
constructor S , Prager, in privinta numal'lllui de aparta-
mente ce ne lipsesc, eonehide ea in Bucure~ti normal ar
trebui sa se construiasca inca 45-50,000 de aparta -
mente.
In ,aJte tari s'a construit mult; de altfel acob a conLi ..
buit 1;)i subventiile acordate de stat. La noi , in privin~a
locuintelor populare s'a construit fo arte putin. Soc. Co-
munala de Loeuinte Eftine a construit ceva ; apoi dup a
razboi s' au construit 1400 locuinte in valoare de SOD mi-

a) Se cons~rue~te prea mult? de Ing. S. Mihaescu.

lioane lei ; Casa Muncii C . F. R. a construit 4208 loclj-
inte cu 100 milioane lei ~i alte institutii care au construit
Aceasta intrebare a fac'llt subiectul unei conferinte ros- un numar de locuinte.
tita in ciclulde conferinte al Soc. Politechnic ~ deh 15
Februaflie a. c. In anul 1913 eliberate 3200 a'lltorizatiuni
Autorul i~i propune mai intai S3 raspunda. la alte trei 1914 4200
intrebari ~i anume: a) daca numarui eonstructiilor in Ro_ 1915 2400
mania este in momentul de fata prea mare in raport cu 1921 1600 "
popuiatia ;b) dae.i calita>tea lQC'uintelor este Ia inaltimea . ." 1922 2000
cerintelor moderne ~i igienice ,~i c) dad pretul loeuin · 1923 1800
te10r ~t chiriilor este la inaltimea veniturilor populatiei. 1924 1250
Pe baza statisUcelor a dedus ca numarul Ioc:uintelor 1925 1400
este insufident In raport cu populatia. Este aproape ace- J926 ]600
ia~i situi:tfie in 1930 ca ~i in 1912 . In 1913 erau 64 per., 1927 3800
soane la 100 inc5peri, in 1930 erau 74 persoane la 100 1928 3400
incaperi. 1929 2850
In ce prive~te c'a litatea locuinteio r din p'Ilnet d ~ ve- 1930 2250
dere al cerintelor moderne ~i igieniee, lasa mult de dorit. 1931 2150
atat la sate dH ~i , ora~e, inclusiv Bueure~tii. Din statis- 1932 2050
tici se vede ea 80 0in din Iocuinte1e de la ora1;)e n 'l aveau
instalatie de apli. . . Din statistica de mai sus se constata ca dup3 razboi
Nici in privinta costului caselor. ~i mai ale'; pretul ui s'a construit ma~ putin ca inainte d e razbo ·. In privinta
chiriilor, situatia nu e mai buna. In 1931 indicele de valorei lor, autorul d3 cifrele d-lui Decusara: in 19."0 s'a
!Kumpire a c1adirilor in toata tara era 24, deci de 21 de construit pentr u 5 miliarde lei, din care 3 miliard e lei in
eri mai sC'llmpa ca 'in 1913. rar indicele chi riilo r d e 32. Bucure~ti ; in 1931 s' a constI'uit pentru 4 miliard ~ din
Se poate vedea deci ca costul chiriilor este mult mai care 2,8 miliarde in Bucure.,ti. .
scump deeat al caselor, Numarul locnintelor a creseut dela 1913 la 1930, ell
Facand comparatie intre venitul pop ~' lati~ i !7i cos tul 66% in raport cu numarul populatiei, care a cresc ut cu
chiriilor. a stabilit ca situatia la noi e mai putin imbucu- 65 % , iar numarul apartamentelor a e'r eseut eu 69 0/0'.
ratoare decat in altet tari: un mic functiona r sa 1 un In privinta constructiilor n·.1 se resimte criza ac~asra
muncitor nu pot gasi dr,lpa venitul lor lunar 0 locuinp generala.
care <tr putea satisface strictul necesar. Constmctiile noui au adus nemultumiri in ' randurile
 RECENZII
==========~==============~================================================
conduc,H orilor Ministerului de Finante, proprietarilor
de cladlri vechi ~i in tine, in randttrile bancherilor.
Primii sustin ca p'erd din ca·.lza scutirei la glob31 a
cIadirilor noi; autorul insa dovede~te ca din contra, la
4 miliarde de lei investiti anual in comtructii, fiscul ca~­
tiga '1.tn miliard anual.
Nici proprietarii existenti nu sunt in drept sa consi-
dere principaia cauza a scaderei chiriilor, construirea
de noui case, ci cauza principala a scaderii chiriilo r este
criza generala, 1}i, apoi vanzarile silite.
In al treilea rand se m:li plan) bancherH, sustinand
ca banii se imobilizeaz1 in imobile ~[ neavand ce rula,
nu pot face afaceri. Ori, datorita conducerii in'oaste a
bancilor, lumea prefera sa-~i plaseze banii in imoblle,
unde stint mai Sigl!fl ~i produc bini~or cu toat3 criza.
In ce prive~te avantajele pe care Ie prezinta construi-
rea de 10cuinte noi sunt importante Mai intai din p'1.tnct
de vedere igienico-social, prin aceia ca diminueaza nu-
meroasele cazuri de boala ~i crim':i casele n ~ mai fiind
insalubre ~i daunatoare sanatatiL
Din punctul de vedere al economiei natio l al e cons
trucfia de loct!in~e prezinta foloase prin aceea ca mare1}te
randamentul lucratorului, care va trai intr'o cas :! igic-
nidi ; apoi astazi , activitatea in con 'itructii est(' singurul
mijloc de a investi banul in mod sigur.
Ban-ill introdus in constructii influenteaza direct ~i pro.
fund intreaga economic nat'onala de oarece in mod di-
rect influenteaza toate industrii1e, a constructiilor, fabri-
cilor de chercstea, var , teracota, comertul, negustorii
de cherestea fier, etc" agricultura bancile.
bed banul investit in activit ate3 construcpei antre -
neaza toatii economia nationala; banii circuland dali po-
sibilitatea de lucni intelectualilor, profesioni~tilor lucra -
torilor, industria~ilor ,etc. ~i astfel, dand de lucr'u con-
tribuie ia diminoJarea cr izei, combatand ~omaju1.
Ultllna intrehare pe care 1}i-o pune este: daca e nec~­
sar 0 Incurajare, sau nu, din partea statului asupra COll-
structiilor,
D -sa este d!' par ere ca nu trebuie s'i intervin.'i statuI
din punctul ric vedere al randamentului ,rolul acesta re-
vine lib erei concurente; totu~i sa intervina in scopuri
~ociale "l~urand impozitele pentru construqiile noui , cum
s'a procedat ~l in alte tari
M . L.
b) Urbanismul ~i locuin1a in Romania, de Prof, C.
Sfin!escu,
Locuinta in Romania nu a fost realizata in cadrul ,ur-
hanistic. Nici astazi convingerea nu este unanima ca
intre locuinta ~; urbanism este 0 stransa legatura..
Trei sunt mijloacele de actiune pent r.: a stabil con-
ceptia de locuinta-urbanism ~i anume : 1) inviitamantul
urbanistic; 2) propaganda; 3) exem;:le prin reali~ari
prr.l.ctice,
Invatamantul '1.trbanistic in Romania a facut in ulUmil
221
zece ani un important progres, pe cand propaganc1[1 a dat
rezultate slabe-. datorita imprejurarilo :' politice, cari ade·
sea au fost 0 stavila evolutiei civilizatie : In ce p£!ve~te
exemplele de realizari practice acestea sunt destu1 de
putine in raport cu posibilitatile materiale. Ca exemplu
de realizare urbanistica , avem amenajarea ora~elor.
Inca din a doua jumatate a sec . XVIII !I'a resimtit in
ur'banism influenta 'Frantei ~i Germaniei . fi e direct , fie
prin filiera rusa, Detalii asupra acestei influente se aHa
in articolul " Urbani3m in general ~i in Romania in sp~­
ciaI" publicat in 1931. Pe baza acestei influente, s'a luat
in 1798 masuri de hotarnicie (in BUC''.lre~ti) , metodele din
1804 pentru alinierea stradelor influenteaza estetio ur
banisticii, cuprinsa in Regulamenbl Organic din 1832,
asupra unor planuri de amenajare lucra ri urbanistice
executate 'intre 1847-1864; ~i in fin ~ legife ~ area dela
1864 a hotarat intocmiTea planurilo:: de alinier; pentro'J
strazi ~i piete care principii au rama3 in aceia~ stare
~ana la 1924. In acest an, prin lege a pe'ntru unificarea
admini'Strati~a, s'a facurt un pas inaint~ ~i anumc, s'a ho-
tarat ca in termen de 5 ani sa se intocmeasd planuri de
amenajare de ansamblu flento toate ora~ele. bineinteles
in concol'danta cu igiena, economia ~i e!ltetiC3 ora~ului.
In legea din 1929, care nu este dedt cea din 1924,
modificata I}i denumita .. Lege a administratiei locale" ,
ideia urbanistica stagneaza, mijloacel ~ de proectare ~i
realizare a planurilor .pentru amenajarea local a sunt
imprecise ~i insr.lficient trecute in aceasti lege.
Mijloace de realizare urbanistica pentru ora~ul Bucu ..
re~ti sunt indicate in legi speciale ca "Lege::! pentru cre ..
iarea unei Casse a Lucradlar Oral}uluj" din 1894 apoi
legea din 1925 ~i cea din .1929, care nu e de cat 0 mo-
dificare , in ce prive~te administratia , a celei din 1925.
Dupi planul de amenajare intocmit in 1916 de D-l
Prof C. SfinteBCU se cIadel}te acum in Bucure~ti.
Strazile sunt "lll rezultat al aplicar ~i ideilo ~ urbanis ·
Lice incepand cu legile din 1864; de oarece planurile de
a!inieri de strazj ,impuneau obligatia cIadirilor ce se con-
struiau ,sau imprejmuirilor de a fi retrase p~ linia stabi·
!ita a stradei, aplicandu-se legea de expropriere, sau 0-
b!igatia de a e~i h acea linie, urmand a plati terenul
ce s'a incorporat.
Pietelor ~i mai cu seam .'i celor de ornamentatie Ii s'au
dat cea mai mare importanta, pe cand promenadele dea-
ltingui strazilor interioare oral}elo: prezin t:l din ce in ce
un inlt eres ~i folos mai mare datorita circ·~latiei 3utomo··
bilelor
Tn ce prive~te marile suprafete libere in interiorul ora-
~ului , D-l Prof. C. Sfintescu in lucrarer.l. sa "Zone de
constructii ~i zone de verdeata" a expus detailat normel ~
ce trebuesc urmate pentru aceste spatii libere, cn tere-
nuri pentru paduri de sport, parcuri.
La expozitia din 1931 dela Berlin au fost expuse plan-
~e1e sale cari indicau aceste principii .
Dupa proectul D-lui Prof. C. Sfintescu (1929) s'au
executat unele drumuri-alei de plimbare dealungul rau-
 222 lJRBANISMUL
lui Colentina. Exista ~i in alte ora~e drumuri dealungul
apelor ca la: Oradia Mare, Bra~ov, Piatra Neamt·
Masuri pentC"j protectia arborilor ~i suprafetei agri -
cole la majoritatea ora~elor nu sunt ctlnoscute ; numai la
Bucure~ti s' au luat unele masllri prin regulament. prin
care 1') 'a hotarit pedepsirea celor ce vatama arborij
Zonele de locuinte ~i zonele industriale sunt cielimi-
tate numai in ora~ele cari au plan'Hi amenajate dupa
idei urbanistice, restul ora1;> elo r nefiind industrializate ;
apoi legea sanitara nu permite a~ezarea industriilor in-
~alubre in ora~e , ci la periferie. care prevedere adesea
nu s'a respectrJ t,
Zonificarea ora ~ului Bucure1;> ti cuprinde cartiere in ,
dustriale, c~rtiere construite cu locuinte inalte d~ vile ,
loc'ilinte eftine. '
Ora~e-gradini in adevaratul sens al urb3nisticei nr
s'au realizat la noi in tara. Totu ~i sunt ciitev'l comune
1;>i sta~iuni balneare, carora Ii s' a"j aplicat procedee ana-
loage din ora~ele.:gradini , ca ,de exemplu comuna subur ,
bana Damarciaia (dupa proectul C. Srintescu ~i Ing . T .
Radu\.escu) , stathmea balneara Techirghiol-Carmen Syl
va (dupa prozctul Arh , I. Davidescu) .
[ocu{ntele insalubre po ~ fi desfiintate la no.i mult mai
u~or dedit In ,alte tari (lege a san it a ra~i administrativa
da ac~a.s ~a posibilita1te) , de oarece aci nu se platesc des~ ,
pagubiri peI,ltn.; cladirile insalub re pentru care' 8'<1 obti-
nut ~entinta de d.aramare. , ,
Lotizarile, 1;> i ma i ales exprop rierile , sunt un mii1,?c CO'J ,
reni: 'de r~alizare a proectelor urhanistice.
P-~in o' i~bunatatire a legei de exproprier,i, daca se vo '
intro~duce' ~i q,lte cau~e de 'iltilitate publidi , pe lang~ cele.
existente in legea actuaia, cerintele urbani~ticei actuaJl·
vor fi mu!.t satisfacutE'.
M . L.
6) REVISTA TECHNICA c. F . R
Nr. 1 din Ianuarie 1932
a) Automobilismul ill Romania de Ing . I. Macovci.
Autorul bazat pe ev: dentele tin ute de Ministerul de In-
terne ne pune la dispozitie 0 serie de da te privitoare la
desvoltarea automobilismului in Romania :
a) In cursul Ilnului 1930 Romani a a importat 38 .796
autovehicule , iar in anul 1929 a numarat 37.908 , deci
un spor , de 2 , 29 ~/o . Acela~ spor in: anii 1925-1926-
1927-1928-1929 a fost respectiv de 26:25% ; 7,19 1/ 0 :
30,-1:7°/.; 17,26 % .
b) Autob'uiele r~prezinta 0 circulatie de 50 .0()O.OJO
km . pe an, ceiace reprezinta 500.000.000 ca latori~km .
anual , adica circa 21 % din traf,i cul de ciiH'itori C. F . R.
c) Camioanele ~i ' camionetele au un trafi c de cir'ca
250.000.000 tone-km. ceeace faace ciro 7% din trafic·.:l
de marfuri C : F . R
d) Romania in materde de autovehicule este tributara
strainiitatii. Tributui cel mare il dam Americei . din care
importam circa 70,47 0/ 0 din totalul importului nostru , pe
cand celelalte state furnizoare reprezinta numai 29.53%
din import.. Dupa America vine Italia, cu 8,81 % ; Franta
cc 6,71 %0 Germania eu 6,200/0, urmAnd apoi 0 parte
d in Statele Europene C"1 procente sub 30 / 0 .
Cam acela~ raport se mentine ~i in importui alto r
state
Germania importa din:
America 66,10f0
Italia 17,7010
Austria 9, 0/ 0
Franta 3,8010
Reatul statelor 3,40 / 0
Coocul autovehiculelor .importate in Romania se poate
evaiua ia circa 5 miliarde lei.
In komania avem 317 £eIuri de marci de autovehicule ,
din care 92 din America, 68 din Franta, 57 din Germa -
ma , 50 din Anglia 1;>i restul in 0 proportie mal mica din
cdelalte state importatoare.
In £runtea tuturor mar::ilor de autovehicule sta",l mar-
dIe Americane ~i anume: Ford cu 84i3 vehieule, apoi
Chevrolet eu 7~52 , Crysler cu 1642, Buick ell 1256 ,
Nash cu 117-8.
Marcile italiene sunt remarcate prin Fiat eu 3138 ve-
hicule , cde franceze cu Citroen CLI 793 , Rena"llt eu 503 ,
, I C.
, Nr. 3- 4 din Aprilie 1932
b) Inbunatatiri efeetuate la instalatiile de ali-
mentare eu apa de A. Kery. - Printre problemele
acute ale Cailor Ferate Romane este alimenflarea cu apa.
In general, cu unele exceptii, alimentarea locomotivelor
cu apa se face din rauri, ape freatice sau din ape pota-
bile furnizate de comune.
De oarece apele luate d e la un ] din cele trei sur'je nn
corespund intocmai cerintelor, fie din cauza ca apele
din rauri au continuu materii in suspensie, fie <;a este in
su£erinta debitul pe timp secetos ; cele din piitura freatica
sunt calcaroase, iar cele furnizate de comune, pe !3ng 5
Cd costa sume import ante (in anul 1930 s' a pliHir circa
1] milioane) , de !lunt dure, £apt care a determinar C.
F . R . la creia rea un'li serviciu sp~cial denumit Serviciul
Apelor.
Serviciul Apelor C. F . R. are menirea de a rezolva
toat,e problemele relative Iii apa de alimentare ~i anume :
J. Debitul n ecorespunzator al instalatiilor,
a) Eliminare.a lipsei de spa prin eaptari noui .
b) Marirea debitului coloanelor hidraulice (cele ex is-
tcnte avand debitul sub 1 m3 sunt chiar pe linii princi -
pale) .
c) Armonizarea unitatilor eom~onente ale instalatiei.
II . Inconvenientele isvorate din calitatea proa ~tl a
apei.
 RECENZII
III Reducer~a cheltuelilor.
Pentru inHiturar.ea eelor aratate la punetlll I a fost
nevoie de executarea de foraje 9i captarea de ape.
Autorul arata ca s'au ~xeeutat luerari de aeeasta na-
tura in sudul Basarabiei la Traian-Val ; in Bariigan 1a
Ciuln1ta; iar pe linia Bucure9ti - Ploe~ti , 'au fc1cut foraje
importante la Bm. 9i Bc. cari dall un debit de 55-60
m. c. pe ora.
I. C.
Nr. 9-10 Octombrie 1932
c) Noua gara din Milano de Ing. Insp. G-ral V.
Stoica. - Gara din Milano este una din eele mai
reu9ite 9i mai frumoase gari moderne. Inaugurarea
garii centrale din Milano s' a facut in anul 193 i. In mod
normal deserve9te circulatia alSO trenuri pe zi , plltand
a~igura insa un trafic de 4 ori mai mare. Proeetlll gari i
Fig. !. Vederea fatadelor gikei din Milan (cli§eu " Urbanismul" )
a faeut parte dint r' un .st'Jdiu de s : stematizar~ a liniilor
IIi serviciilor feroviare din Milano, inceput in 1906, pus
in aplicare in 1912, a bandonat in timpul razboiului 9i
reluat in 1925. Costul garii centrale din Milano cste
circa 150 mil. lire (6350 miliarde lei).
Statiunea centrala de calatori este 0 statiune terminus
lunga dt 2 km . ~i lata de 200 m. cuprinzand 24 linh
de cap 'eu opia~ de manevra de 420.0:)D m. p . ridieata
la 7,40 m. deasupra nivelului strazilor. Plan'ul cladirei
de ciilatori a fost facut de Arh. Ulisse Stacchini in 1912.
Deoparte 9i de alta a corpul'lli principal S!.tnt cde
doua vestihule, ce se intind ca doua galerii dealungul
cladirei, servind una ca acces pentru pietoni 9i trasu-
rile care Yin din ora~ , alta pentru ciilatorii cari sosesc
sau pleaea eu tren'urile. Corpul principal ar e 0 lungime
de 210 m. in fatada 9i 96 m. larg.ime in strazile lateral~ .
re eari se prelunge9te cu cate 0 arip3 de cl adire in run
gime de cca 150 m. (fig. 1). Ca distributie interioara to-
tul este executat in mare 9i fara economie. A9a de ex . ves -
tibulul pentru eireula!ie 9i aecesul vehiculdor are 0 lun-
gime de 185 m. 9i 0 larg.ime de 24 m. sala de hilete
68,34 m., salile de bagaje de 45/15 m. , vestibulul deb
223
etaj de 210/ 24 m. etc . Cladirile 9i pia~a statiei au 0
osat'llra de beton armat , formand pe dedesubt galerii
foarte lungi, in cari sunt amenajate magaziil~ !}i an-
trepoiitele garii, eeonomatul, restaurantul gal'ii etc. , in
gal~rii fiind amenajate drumuri subterane pentru vehi-
cule . camioane ,etc.
Pentru constructia acestei gari s' au intrebuin~t ur-
matoarele cantitati de materiale : 252.000 m. c. zidarie;
110.000 mc . beton armat; 12.150 tone fiel' pentru beton
armat; 1.870 tone fier pentrll acoper.i9; 10.000 mc. pia-
tril nahlrala 9i marmora speciala ; 14.000 mc. piatra ar-
tificiala. Piata de manevra a statiunei are 0 lungim~ de
2000 m. 9i latime de 200 m. 9i este situata la 0 inal-
time de 740 m. deasupra strazii . Sub pia~a de manevra,
la nivelul strazii, sunt doa ? grupe de linii paralele Via
Sammartini 9i Via Aporti.
Grupa de linii dinspre Via Sammartini serve9te pentru
vagoanele de marfuri de mare viteza ata9ate la trenurile
de persoane, cea de a doua grupa pentru vagoanele
p09tale In fata garei , pe Via Aporti, se afla p09ta een-
trala oCllpand 0 suprafata de 7600 m. P. in legat~Jra ell
\:jara printr'lln pasaj subteran transportul Heandu-se au-
tomat prin aparate de instala:ii aqionate electric (fig 3)
Fig. 2. Peronul de sosire §i plecare a trenurilor.
(Cli§eu " Urbanismul" ) .
 224 URBANISMUL
Statiunea centrala din Milano este in acela~ timp ~i 0
gara. de formatiune a trenurilor pentru caliitori spre El-
veti.a, spre Genova ~j Bolonia, spre Bresica, Verona, Ve ·
netia spre Torino ~i Franta . Intre Hnii s'unt peroane in
lung.ime de 300-320 m.
Pe lfmga cele 18 Hnii citate mai sus, mai S1j5 alte
doua grupe de dite 3 Hnii, deoparte ~i de alta a fasci -
colul,ui principal, servind la manevra ~i depozitari prov :-
.5TAz'IONE
VII\GGIATOI(I
\ ! t t tT. , , ,2J?OM
F.ig. 3. Planul de si:uatie al Garei din Milano !,i' arterelor ce
deservi. (Cli§eu .. Urbanismul") .
zorii de vagoane. Liniile sunt acoperite de marchize (fig.
2). Curatirea, revizia ~i aprovizionarea vaJoanelor se
face pe cele 2 fascicole a 9 linii din Parco est ~i Parco
vest. Curatirea radicala ~i desinfectare:l vagoanelo ~ se
face in Greco'-Milanesia, iar arderea gunoafelor se face
Ia crematoriiJ,j ora~ului., ceeace constitue un mare incon-
venient. Instalatiile de central'zar~ permit plecarea ~i so-
~irea ~imultana a 4 trenuri. Statiunea are 586 schimba-
tori, 227 semnale, 105 semafore. Aparatele ~i instala-
!iunile electrice sunt executate de casa A. E. G. tipul
Westing house.
Incalzirea se face dela 0 'uzina puternidi cu 4 cal-
diiri tubulare a 390 mp. suprafata de incalzir~ fiecare cu
gratar Taylor, consumatia de vapo ri variind intre
17.000-49.000 kw.Jora. Cantitatea de energie e1ectrica
consumata pentru eliminat ~i diferite ap:lrate de ma·
r..·; ,tantiune este de 400:) kw, Energia este furnizatii de
un curent alternativ de 23.000 volti transform:lt h so -
sire in 6400 volti, Circulatia corespondentei se face prin
tuburi pneumatice.
In toata statia ~i anexele sale sunt 600 posturi tele-
fonice, centrala automata avand 1000 n'umer~ .
Nota . Dam trei figuri relative la aceasta gara (vederea generaia
vederea organizarei liniilor ferate sub marchizeJ.z in arc ale garei ~ i
vederea situatiei garei in planul ora§ului). Aceste vederi sunt din
colectia Intitutuiui U,banistic. (c. S.).
Nr. 11-12 Decembrie 1932
d) Transformarile garii de Nord din Bucure~ti.­
Data Hind intensificarea circula!iei, precum ~i faptul
ca liniile ferate apartin domeniului public, problema ple-
carii ~i sosirei trenurilor in ora~ele mari a luat un aspect
cu totul special ~i de vadita actualitate. Dela inceput s'au
preconizat 2 solutii pentru aceasta problema: sa se in-
fiinteze gari de trecere, ori gari terminus sau de cap.
Ca exemplu de gari de trecere citam; gara centrala
a ora~ului
,
Berlin, New-York, Londra, C::>lonia ' etc .,
statiuni ce deservesc toate cartierele, calatorii urcand
sau scoborind din trenurile ce traverseaz3 diametral 0-
ra~ul. Sistemul acesta simpatizat la inceput, a dizut as-
tazi in disgratie, date Hind inconvenientele pe ca re Ie
prezinta din cauza vitezei variabile in timpul strabaterii
or~u1uit provocand 0 mare intarziere e:'ilatorilor, cari
debarca sau imbarca in rate in oiferite puncte ale ora-
~ului. In construirea garii centrale din Colonia, s~ eli-
mma fnconvenientele de mai sus, ora~ul fiind traversat
de un mare n'l.1mar de linii pe dea~upra strazilor . nec -
sitand bineinteles cheltueli enorme.
Garile terminus (de cap) aveau Ia i~ceput cate 4-8
linii de cap, imbarcarea ~i deb:lrcarea c31at~rilor £.3-
dindu-se intr'un singur hall. Mai tarziu s'a dispus se-
pararea peroanelor de plecare de c~Ie de sosire (gara
0 vor
terrilTnus din Paris, Leipzig , Milano, Stuttgart) . In ga-
rile terminus St. Pancras ~i Sectoria (Londra) trasu-
rile piHrund chiar in hallul garii luand pe calatori di -
rect deIa peron, ceeace face ca garile sa ia 0 marc des-
"oltare in largime (14-24 linii). Ga ra centrala din
New-York 'are lilllile de plecare separate la 10 m. adan-
cime, iar ceIe de sosire la 20 m. a~ezate perpendicular
;meIe sub altele, Cll ascensoare ~i planuri inclinate pen-
tru ·urcarea ~i coborirea caIatorilor, amenajari ultra mo-
derne ~i enorm de costisitoare.
Cara centrala din Milano proV'enita din vechea gara
marita , !iii modernizata, depa~e~te chiar necesarul ~i sco-
 225
REC ENZ II

Geo Ford, unu1 din arhitec tii urbani~tj cei mai me-
pul pentru care a fost execut ata . Gara din Lipsca ~i tn
rituo~i ai Statelo r-Unite , deceda t inainte de vreme,
Stuttga rt poate servi ca cel mai potrivi t mode! pentru Arts din Paris ~i
1930 care-iiii facuse studiile la Beaux-
o evepfu a!a gara centra! a din Bucure~ti.
lucra'se ~i la rec~nstruqia ora~e1o r Re.ims iiii Soisson s
e) Istoric ul gurii de Nord din Bucure ~ti de arh. l"11 Ge-
distrus e de razboi, a fost in ultimul timp Directo
V G. Stefane scu. neral al Asocia tiei din New-Y ork pentru planul regiona l
•Cu ~cazia pnmei linii ferate Bucur~ti_ GlUrgiu s' 4 al acelui ora~. ' .Pe langa alte publica tii urbams tice ale
~i in forma de potcod va , asem~ ­
constru it gara Filaret sale, unele manua le cu caracte r didacti c, mai vechi.
din Paris ~i gara Anhalt d~n
natoar e cu gara de Est Ford a termina t cu putin inainte de moarte a sa. lucrare a
(pe at unci gara Targov i~te) sa
Berlin. Gara de Nord publica ta de Harva rd Univer sity sub titlul : "Inal!i mea
constru it dupa tipul garilor de trecere numaru l pe- edificii lor, massel e !iii formele lor". Cu toate ca lucrare a
roanelo r sporind u-se propor tional cu traficu! ~ i avand · se refera la situatia din Statele -Unite , in ce prive~te
intrare a ~i e1?irea prin piata din calea Grivi~ej . Cu 0- modul 9i pretul constru qiilor, ea nu este mai putin im-
t in Buc· '.lreiiiti, ve-
portan ata ~i pentru noi : caci arata dile ~titntifice ~i e-
C,,::iR venirei impara tulUi rariz iosd
chea intrare iiii hala de bilete s ' ail transfo rmat 111 saioIJ conom ice pe care arhitec tii trebuie sa Ie urmeze , inainte
regal. In 1910 s'au prelung it liniile in curtea vechilo l de. a stabili datele de baza a proiect elor constru ctiiloi'
ateliere creindu -se fatada termin'ilS din spre piata Ma- ce. studiaz a; pe de alta parte, zgarie- norii au aparut ~i
tache Macela ru . Ideia constru irei unei gari central e pe pe contine nt'ul europe an; apoi tendint ele de adapta re a
buI. Elisabe ta sisteaz a orice transfo rmare d garii . Sz centrel or ora~elor mari, pentrCl aparar: :3 contra razbo-
institul:. un concur s interna tional de proecte Cll cau 0- iului aero-ch imic, concur a pentr-j aplicar ea studiilo :, lui
cazie proectu l arhiteq ilor L. Blanc iiii Marce l este cla- Ford, susmen tionate . Arhitec tii nOiiitri pot gasi indicd~ii,
sificat i-iuI. Din lipsa de fondur i , lucrare a fiind pre:! de pilda, cum me.ode le ingine ( e~ti sun t aplicat e in ar-
pretent ioasa, nu s'a putut executa . In 1911 d-nii ' AI. hitectu ra americ ana, cum !jtiinta constru ctiei trebuie uti-
Periete anu si V. G. ~tefanescu elabore aza -,'.1n alt proect lizata chiar in tara romane asca iiii 1a arhitec tura.
de g;ra ce~trala. La 1920 se elauo:e aza un antep:.:oecL In deoseb i diagram ele iiii desenu rile sim t instruc tive.
a carui executi e se ridica la 3-4 miliard e. Capito lul I al volumu lui cuprind e scurte expt1neri a-
Lipsa capital ului necesa r a facut ca atentia sa se con-
supra insorar ii ~i asupra circula pei relativ 2 la cladiril e
radical e in stil neo-
centrez e asupra unei transfo rmari inalte ; apoi arata interes ul proprie tarilor ~i admini slra-
te ; s'au sporH liniile, pero2n ele, apoi
gl'CC a garii existen torilor marilo r cladiri din punctu l de vedere al renta-
cladiril e In 1931 darama ndu-se iiii vechil:: ateliere , din
bilitate i . in fine arata cllm zonific area este 0 garant are
fosta g;ra de trecere a Targovi~tei , s'a ajuns 13 gara a val~r:i rentabi le a cladire i 9i cum forme noui sunt de
tErminols de astazi. utilizat in raport cu cele vechi, cazute in desuetu dine.
de Nord va avea 16 Hnii ~i 9
Dupa termin are Gara Capitolu1 II arata , iara!ji pe scurt, cum factori . fizici
peroan e, birouri necesa re intretin erii, exploa tarii, finan-
influen teaza proectu l cladire i, adica: soarele iiii lumina ,
ciare, medica le, locuint e pentru functio nari, salon regal. conges tia traficul ui, siguran ta in cladiril e zgarie-nori;
hall iiii ,uzina termica . Costul lucrari lor con'3tr uqiei c1a - vapori i , gazele !ji mirosu rile, vantul !ji aerarea , pentrLl
direi nu va trece de 40 milioan e lei. c1i1ciirile mari; nepasa rea ce domne~te 1a zgarie- nori
De comun acord cu Prima ria Capita lei s' a sistema - CapitoOlul III este ~i mai import ant ~i cuprind e me ,
tizat cartier ul Garei de Nord spre a servi c c! un cadru
tode pentru a determ ina massa optima a edificiului Au-
monum ental garii transfo rma te ( v e :~i .. Urbani smul" No. torul analize aza elemen tele de rentabi litate ~i exploa tare
1---2, iUlluarie 1933). calculu l massei maxim e, distriDutia mas3ei cladire i, va ..
B.
riatia rentabH itatei cladire i ,i n raport cu expune rea; e-
B. STRE INE. fectele spatiilo r liber,e , ma~sele mad 1a baza zgarie- no-
in fat-a ferestre lor joase; curti mai
7) BUILD ING HEIG HT. BULK AND FORM by rilor, spatiul liber mic
lumino ase.
G. B. Ford, (1 vol. in 4 cu 18'8 pag ., 3 rO(Qgrafii . M mari iiii mai
diagram e ~ i 10 t3bele, bareme , Harva rd Univer sity In fine capitol ul IV cuprind e recoma ndatiun i ~i com-
Press, 1931 , lei 71 1). parat ii intre standa rdele propus e, cu aplicat ie la orit ~ c
sa arate <:a aceste cerceta ri
Institut ul Urbani stic dela Univer sitatea Harvar(~ (S ~ ~ ­ diferite . Autoru l nu uita
ate.
tele-Un ite) a 'i nceput din 1929 S3 studiez e foart :: d :- cata a fi continu
tailat anumit e problem e urbanis tice, iar rezulta tele cer- Ford da iiii ilustrat ia unui exemplu m inunat de utilizar e
cet~rilor sa Ie publice in volume . A imprim at astfel in- a zgarie norului , in edificiile din parcu! Alden din Phila-
respect at pay-
tr'un volum "Aerop octuril e" 0 lucrare eiiiita din cola- delphia , unde acest mod de constru ctie a
borare a d-Ior Hubba rd, Mc. Clinto:::k, Frank ~ _ a . ; a- sagiul natural ~i iin acela~ timp a facut posibil a sa se
poi lurrare a pe care 0 recenz ionam acum , !ji , in fine , bucure de aer, lumina !ji chiar lini~te socieUi
ti numero ase
zgarie- norul
"Cartie rele de 10cuinfe mid" rezulta ta din co1abo rarea de oameni . Este un caz excepti onal unde
d-lor R. Whitte n ~i Th. Adams . poate fi recoma ndat ~i acolo unde terenul este -destul
 226 URBANIRMUL
de eftin, adica acolo unde motivul economic nu ar fi
condus la aceasta solutie.
Din diagrama care arata curha rendementului de
100/0 a cIa,dirilor executate pe terenmi de valori cre3-
cande pag. 13) , insa U1tilizand pentru constructii pro-
cente variabile din suprafata lotului, constatam ca, in
ora~eIe New-York ~i Philadelphia, (~i probabil ca re-
zultatele sunt valabile ~i pentru alte ora~e americane)
C'l1 cat pr·etul terenului cre~te, (intre 50 ~i 800 de dolari
metrul patrat) cu atat. procentul suprafetei construite
trebuie sa creasca (intre 12010 ~i 30010) . Observam cu
aceasta ocazie ca, in Bucure~ti, unde terenul este mult
mai eftin, regulamentele in vigoare permit 0 exploatare,
adica un procent al suprafetei cIadite a lotului , in unele
cazuri pana la 83 0 /0, ceeace este .excesiv ~i va trebui
scazut conform cerintelor urbanistke, cum am mai a-
ratat de repetate ori.
Din alta diagrama, oare arata variatia chiriilor in cla-
uirile petltru biurouri in raport cu numarul etajelor cla-
(lirei, cOhstatam ca acele chirii sunt in genere cde mai
reduse la cladirile cu '2-4 etaje, mult mai reduse ca la
cele cu un etaj. Dela 2-4 eTC\je in sus, pana Ia 50
etaje, chiriile cresc inoet, ajungand chiar la 8 dolari pe
an ~i pe picior·ul patrat (-cam 1/10 din m. p.). A~a dar
zgarie-norii nu eftenesc chir;i1e.
Din alta diagrama (pag. 21) constatam Cd rentabili-
tatea camerilor cre~te treptat dela etajul 2 pana la al
18-lea (cand ajunge 160--180 dolari) adica eu circa
35 0/0, iar intre etajele 18-21 cDe~terea e mult mai ra
pida (pana la 300 de doLari) , adica cu 60oio , din cauza
apropierei de aeoperi~ul-terasa al c1adirei, care este
Eoarte diutkt de chiria~i.
Diagrama dela pag. 23, aratii cum cresc procentual
chiriile in raport cu orientarea camerei de .a partament
~i cu pro~pectul fer est rei fata de zidul unei cladiri din
fata. Asdel pentru 0 camera situata pe £a~ada de ra-
sarit sa·u apus a cla·direi, chida cre~te pana la 6~/o , daca
prospectul cre~te dela 6 m. la 18 m. ~and acel zid are
18 m. inaltime; ~i numai cu 30010, data acel zid are 50
m. inaltime, de~i prospectul ar aj unge tot la 50 m. p.
lata·da avand tot orientarea rasarit ori apus. Daea 0 ,
rientarea 'e ste spre s'l1d, atunci chiria spore~te eu 60')/0
chiar daca zidul opus e inalt de 50 m. ~i prospectul e
tot de 50 m.
La pag. 26 gasim 0 alta diagrama foarte interesanta,
care arata, in diferite zone ale inaltimei ~nUl zgarie-
nori procentu1 de suprafa!a utiliZdbiUi, procentul de
venit in acea zona din venitul total '11 cladirei, ~i pro-
oentul din adancimea lotului utilizata, date rezuhate
din aplicarea regulamentelor de zonificare actuale din
N ew-York. Astfell zona ,~ubterana, ,u tilizeaza 13,8°/e
din supra£a lotului, producand 27,8010 din venit ~i ocu-
pAnd 38,2010 din adancimea lotului ; etajele bazei de
jos a cladirei .uti.Jizeaza cam 280J0din lot, produce cam
19010 din venit ~i ia cam 26%0 din adancime; baza mij-
locie a cladirei oC'l1pa cam 21. 7010 din lot, produce cam
==========================
161 0 /0 din venit ~i ia 15,5% din adancimea lotului;
baza superioara ia aproape 140 / g din suprafata, ·p roduce
aproape 120/0 din venit ~i la cam lOr,/o din adancime ;'
partea de jos a turhut ill ocupa 8;3010 din suprafata, pro-
duce cam 80/0 din venit ~ 1 ia 4,5% din adancime; mij-
locul turnului nu oifera mult de -baza tUfn''llui, de~i pro-
duce cu 1ufo mai mult, iar varful turnului ocupa 6,80 / 0
din suprafata, produce 7,8 % ~i ocupa 1.30 / 0 din adan-
cim~ .
Nil mai putin ,nteresanta e dia.g rama dela pag . 71.
care arata intcmitatea luminoasa in difer:tt luni ale
anului ~i la diferite distan!e intr' 0 camera. Astfel in 0
zi cu soare de lunie, la 0.30- 0,50 m. distanta de te-
reastra este .0 lumina de peste 120 picioare-lumanari ,
dar intensitatea scade rapid pan a la 3-4 pici.oare lu-
manari 1a 0 distanta de circa 6,50 m. ; intr' 0 zi norORsa
de lunie, la acelea~ distante de fereastra, nu avem decat
pe jumatate intensitate luminoasa. Intr'o z.j clara de De-
cembrie, langa £ereastra, ama este 0 lumina de 40 pi-
cioare-lumanari ~i la Yz-2 picioare lumanari la 6,50 m.
distanta ; intr'o zi noroasa intensitatea se reduce la Yz.
In orice caz, constatam ca la 0 distanta de 3-4 m. de
fereastra , lumina este in orice zi, dest·ul de slaba. Acea-
sta confirma principiul ca adancimea unci camere sa
nu fie mai mare ca 1 % inal!imea ci.
Foarte sug·estive sunt schemele del a pag . 114 ~i 115.
care arata dit de putin suprafata este folosita realmente
din suprafata cIadita la fiecare etaj al unui zgarie-1\.or.
Inchei recomandand aceasta lucrare artiitectilor, In-
ginerilor. marilor antreprenori ~i tuturor celor ce au
menirea sa construiasca imobele mari, rentabile ~i igie-
nice. $i mai doresc ceva: sa apara ~i studii similare
pentru situa!ia din Romania.
c. S.
8) RECENT ADVANCES IN TOWN PLAN-
NING de Thomas Adams ~ . a. colaboratori (un volum
in 8 de 400 pag . ~i 88 ilustratii - 1932, edit. Curchill-
Londra . lei 720) . Activitatea autorului este mondial cu-
nbscuta·. caci are ca titlur.i : Pre~edintel c Institutului Ur ..
bani ~l:ic , Membru al Institutului de Supraveghere ; Mem-
bru a1 Institut"llui de Arhitectura Peisagistii; Membru
onorar al Asociatiei Inginerilor Municipali ~i Provin- ,
ciali; Membru in Comitetul Institutu1ul Urbanistic A-
merkan ; Membru onorar al Institutului Arhitectilor A-
mericani; Profesor asociat de Urbanism la Univ ersitatea
Harvard ; Lector de Urbanism Ia Institutul ; Tecnologic
din Massachusetts ; fast Inspector pentru Urbanism in
Ministerul Sanatatei Publice din Anglia ~i Walles, ~i
Consilier pentru Urbanism al Guvernului Canadian.
Opul se prezinta cu un foarte bogat ~aterial informa-
tiv, in deosebi din tarile anglo-saxone (Anglia ' ~i Sta-
tele-Unite) ~i mai putin din alte tari. Unele din date
nu sunt atat de recente cum arata titlul lucrarei, ci de
20 ~i chiar 30 ani in urma, insa materialul este bine
clasificat in 13 capitole : 1) fazele primare ale mi~carei
 RECENZII
modeme urbanistice (tranzitie, experiente, -exemple, ed"l-
catie, evolupe in Statele-Unite ); 2) legea ~i pr:lctica
urbanistica din Mara Britanie, intre 1909 ~i 1931 (in-
flu.ente , progrese inainte de razboi , dupa razboi , apoi in
Scotia , rezultatele legislatiei); 3) legea ~i practica u r-
banistica afara din Ang1ia (in Imperiul Britanic, Statele-
Unite,' alte tari - Romania ~u e trecuta); 4) studiul
conditiilor existente ~i probleme; 5) PIa nul Regional
consultativ (scop, cuprinsul p!anului, exemple, Plan Na-
tiona,l ); 6) planuri de extensi"llle consultative (scop, im-
portanta speciala, exemple din Anglia , exemple din E :.:-
ropa , plan uri din America de Nord , planuri de noi 0-
l'a~e); 7) Instruqii pentru intocmirea planurilor urba-
nistice in Anglia (organizare ~i primele etape, proce-
dura , caractel'lll general al problemei, cuprinsul specific
al programului. exemple); 8) Principiile ~i practica zoni-
ficarei (conceptia, originele, caracterul, densitatea , Inal-
t imi , valoarea zonificarei, concluzii); 9) strazi, drumuri
~i alte cai (caractere, proecte ~i retele de cai, probleme
speciale ale druffio'JriIor, drumuri prin parcuri, alinierea
cladirilor in raport cu strazile, largimea strazilor in A .
merica de Nord, corectarea strihilor); 10) spatiile li-
bere ~i amenajeri (spatiile publice, spatii libere private,
achizitionarea spatiilor libere in Anglia, sisteme de
parcuri americane, pastrarea amenajerilor); 11) dezvol-
tari locale ~i proectari de amenajeri (tipuri de plan uri
locale, locuintele ~i amenajeri locale in Anglia, proiec-
tul ~i proprietatile, centre civice, tarmurile apdor, u-
construirea prin extensiune in zonele construi.te, add-
tectura ~i proectele de amena jeri); 12) transporturile.
targurile ~i serviciile publice lpe apa, linii ferate §i in
aer, targurile ~i transporturile, productia ~1 distriIYltia
energiei, serviciile sanitare ~i iluminatul); 13) ten dint a
legislativa ~i practica (dependenta practocei de lege, ~_
pinia publica, noul cod al legislatiei urbanistice, factorii
e:conomici, efecte probabile, concluzii).
Lucrarea este foa"Lte meritoasa ~i de folos specialis-
tului urbanist. Nu 0 recomandam incepihorului, care, ne
avand un fir conducator. se poate lesne ri:ltaci printre
detaliile care reprezint3 rezultatde 'mei intregi evolut ii .
C. S.
9) DIE WOHNUNGSNOT UNO DA'S WOH,
NUNGSELEND IN DEUTSCHLAND de Bruno
Schwan, publicaUi de asociatia germana pentru reforma
locuintei. (Gar! Heymanns V er!ag , Berlin 1929) .
Intr'un volum de aproape 40 pagini ,f ormat 8° se ga-
se~te adunat un foarte bogat material statistic documen-
tar asupra locuintelor insalubre ~i a lipsei de locuinte
din toata Germania. Ni se dau descrieri de astfel de I~­
cuinte, foarte numeroase fotografii de interioare ~i re-
latii asupra numaf"llui de persoane silite sa locuiasca in-
ghesuite in aceia~i camera.
Este 0 publica tie de propaganda pentru ca publicul
227
sa cunoasca mizeria in care traeste un numar foarte
mare de nenorociti ~i pentru a se 'Iua masuri de Indrep-
tare.
T.R.
10) DREISSIG JAHRE WOHNUNGSREFORl\f
(Carl Heymanns Verlag , Berlin, 1928). 0 pub~icatie
ocazionala , la implinirea a 30 de ani (1898-1928) de
existenta a Asocia!iei Germane pentru Refo~ma Loc ,l-
in!ei (Deutscher Verein fUr Wohnungsreform).
Intr'un vohm format 4° de apr03pe 200 pagini sunt
adunate 17 studii de diferiti colaboratori, din care ca-
teva se refera la activitatea asociatiei, iar cele1alt~ tra-
teaza despre diferite probleme in legatura cu 10cllin~a .
Asociatia are de scop propag anda pentru imb:mata-
tirea locuintelor in Germania, aUit prin legiferare, cat ~i
prin studierea ~i discutarea de noi metode economice ~i
tecnice, privitoare la locuinte.
Dintre studiile care ni se par mai interesante citam:
StatuI ~i rdorma 10cuiiIltei de Dr. Pauly; .
Ora~ele ~i reforma locuintei de Dr. Fuchsj
Ora~ele mici ~i mijlocii ~i constl'llqia de loc'linte de
Dr. Voigt;
Reforma locuintei la sate de Dr. Bohne;
Scopurile ~i caile unei reforme a locuintei de Dr.
Weber ;
Cooperativele de construqie ~i reforma locuintei de
S. Vlinke;
Finantarea constl'llqiilor ~i reform'! locuintei de Dr.
Meyeretc.
Publica!ia aceasta ne da material informati.v foarte
interesant asupra realizarilor de pana acum ~i tclldin-
telor din Germania in privin!a locuintei.
T . R.
II ) GENOVA - Rivista Municipale, lanuarie 1933.
a) Sistematizarea ora~ului Genova. Ultimele rama-
~i!e ale unuia din cele mai populate cartiere din Genova.
sunt daramate, 0 mare suprafata, care era acoperita de 10_
cuinte insalubre, va fi data pentl'll reconstruire ~i des-
chidere de strazi ~i piete largi.
In timp ce aceste lucra'ri erau desvoltate. se urmau
~i acelea pentl'll saparea unei noi galerii (cea mai mare
din Geno va) care trece pe sub dealul Carignaua debu-
~and pe pia!a Vittoria in fata Monumentul'ui Eroilor.
Galeria a fost complect terminati'i. impreuni'i eu .:allali-
zarea ~i tencuiala impermeabila, precum ~i captu~i;:ea cu
marmora $i decorarea frontoanelor .
Aceasta galerie este lunga de 276 metri, larg Et de
16,50 m. ~i inalta de zece ; sectiunea are 0 suprafat5. de
140 m. p. ; suprafata partei circulabile este de 4454 m. p.
Lucrarile de sapatura au dat 60 de mii de m c. de te-
rasamente.
b) Sistematizar~a ora~ului Paris. Domnul Andre
Morizet, primarul din B'Oulogne-Billancourt, a publk3t in
 228 URBANISMUL
"Revue Politi que et Parlamentaire" un studiu impc.r-
tant asupra sistematizarei Parisului ~i imprejurimilor
sale.
Autorul, dupa ce aminte9te pe scurt desvoltarea ora-
~ului, studiind in special pe baze statistice cre9terea
popula!iei din imprejurimi 9i actuala sistematizare nera-
1ionala a acestei regi'llni, se ocupa cu studiul planului de
sistematizare al Parisului, dand 0 deo3ebita consideratie
problemelor edilitare, de transport, servi.ciilor publice 9i
reforme!or financiare 9i administrative necesare.
A. P.
Februarie 1933.
c) Planul urbanistic al ora~ului Verona. La con-
cursul pentru pIanuI uDbanistic aI ora9ului Verona au luat
parte 9i arhitectii Griffini, Eottoni, Faludi 9i Rucci, in co-
laborare cu inginerii Boccoli, Uranfredi ~i Terra. S'a de_
cernat un prim premiu "ex aequo" cu un procct publi<.at
de curand intr'un volum destuI de interesant pentru ur-
banistica noua.
PlanuI de sistematizare este studiat cu multu grije,
tinfmdu-se seama de fac,t orii artistici, arheologici 9i de
mediul care influenteaza 0 rezolvare organica.
.Autorii proiectului au tin'ut seama de ace~ti factod cu
spirit de pricepere 9i de vaIorizare aI patrimoniului is-
toric, Ia studiuI des voltarei ~i aI bunei randueIi. Premiatii
cunose diferiteIe probIeme de trafic, de igiena 9i econo-
mke.
d) Lucrari urbanistice in Nantes. Acest mare ora9
breton ~ste supus la transformari radicaI~. dirijat.e spe-
cial ca sa apere actiunea vatamatoare a apelor Loarei
un mare numar de strazi situate dea}.unguI malurilo;: !Iu-
viului 9i sa u9ureze circuIatia, care e:;te in contimta cre9-
tere.
Printre lucrarile in curs notam: reuIDpIer~a diferitelor
bazin~ de apa pentru a c39figa strazi ~i pie!e largi; de-
vierea liniei de caLe ferata, care strab3te ora~uJ in pre-
zent, Epre a suprima numeroase treceri de nive! pericu-
loase; prelungirea ~oselelor nationale pana in centrul 0-
ra~'ltlui; construirea a doua cartiere pop'.llare, la est ~i
Ia vest de Nantes, prin inlocuirea celor existente, cari
erau insalubre.
A.P
Februarie 1933.
e) Org'anizarea circulaiiei. Din initiativa primarului
Genovei a fost convocata ~i anul acesta comisiunea ~n­
stituita pentru studiul mijloacdor apte sa imbunatH~easca
circulatia .
In prima ~edinta Primarul. referindu-se la datele pe a-
nul trecut, comparand·u-le cu acelea din ora~ele 1tIiIano
~i Torino, a evidentiat ca fata de raportul dlntre numa-
rul locuitorilor 9i aceIa al vehiculelor, precum 9i fata
de suprafata, numarul accidenteIor este mai reclus in
Genova. Se releva ca majoritatea accidenteIor se da-
toresc vitezei prea mari ~i uneori nepriceperii anuruitor
conducatori.
Dupa ample discutiuni. in cari s'a schi!at rolui admi-
nistratiei in rezoIvarea acestel probIeme. comisi'cmea a
adoptat urmatoareIe propuneri:
a) Revizuirea permiseIor de conducatori de automo-
bile;
b) Inmultirea zondor de traversat pentru pietoni ;
c) Intensificarea semnalizarii internationaIe ';
d) Adoptarea " placiIor turnante" pe strazi ;
e) Marirea numaruiui de agenti ;
f) Adoptarea platformeIor pentru agenti in zonele cu
circulatie intensa ;
g) Studiul unor schimbari ale sistemului de bminat
public;
h) IntensHicarea educarii pietonilor ;
i) Revizuirea ~i p:.tblicarea "Regnlament lui c -m'I ··
nat" de circula!ie.
In a doua gedinta 's'a discutat probiema u~urin t ei dr-
culatiei, st".1diindu-se inlocuirea tramvaielor, fie prin au-
tobuze (mijloc de transport inca scump)', fie prin tram-
vae fara ~ine (trolley bus) mijIoc mai eftin.
o oarecare descongestional'e a centrului Genovei se
va produce prin deschiderea noilor strazi , la cari se
lucreaza.
A. P.
12) TABLETTES DOCUMENTAIRES f,lfUNICl -
PALES. Decemvrie 1932.
a) Amenajeri de ora~e in N oua Zeeland (The a
Town Planning Review) . In Noua Zee~ anda exisia de
In 1929 0 lege pentru amenajarea urbana . iar deb 1930
a luat fiinta acolo 9i un ,.Institut Urbanistic" care scoate
ca organ oficial "Community Planning".
b) Compresarea gunoaielor. - ca efect al sporirei
taxelor pe vehiculele cu tracpune mecanica (The M uni·
cipal Jurnal and Public Works Engineer-) . In Anglia s'a
sporit taxa pe vehiculele municip ale (excePtie ceIe eu
tractiune animala). Un camion automobil in care volu-
mul gunoaielor -poate fi compressat cu 30% , desigur ca
spore~te tot cu atat capacitatea lui de incarcare S' a re-
curs deci la acest sistem, pentru a contrabalansa efedul
sporirei taxei.
c) Igiena laptelui - Giiri pentru Iapte. A\'and in ve-
dere interesuI mare social pe care 11 1>rezinta ap rovizio-
narea cu lapte, toate organde trebui ~ sa dea ~oncursul
lor. TransportuI are aci cea mai mare importan ta, 9i
trebue facut ca sa se mentina temperatura constanta. In
Franta sunt intrebuintate vagoane cisterne isotherme ~i
s'au infiintat gari de lapte. Aceste gari aJ cheuri spe-
ciale de manutantiune. Tot acolo se face ~i spalare ;:; cal-
darilor de distribu!ie a iaptelui. In Paris ~i imprejurimi,
spalarea se face mecanie, de 6 ori succesiv: Cll ap a rece
apoi cu soda, ap.3 calda, vapori la inalte temperaturi , ~i
aer caId uscat pentru sterilizat. Garile pentru lapte s' 3U
perfec!ionat neincetat in uJtimii 4 ani. Exista un prugram
pentru a se prevede pe tot cuprinsul Frantei , gari pentru
 RECENZII
........
Japte in marile centre. Detalii in rev. Vingenieur (;Ol1S-
tructeur Sept.-Oct. 1932, articolul d-lui A. Trapet.
d) Igiena satelor (La Technique Sanitaire et Muni-
cipale). Dintr "un raport asupra s1tua~lel 'i n Fran ~a , pre-
zen tat congresului francez de agricultura (Vichy 1931)
se constata cii s'a discutat pe larg chestiunea aducerei
apei potabile, asanarea aglomera~iilor rurale, IocuIn~a ~i
fllrnizarea de electricitate. Organizarea igienei rurale iu_
tereseaza actualmente ansamblul tarilor europene (Soc.
Natiunilor, 29 Iunie 1931) caci actuaimente sun t mari
lipsuri in aceasta organizare.
e) Politica ~i economia municipala in Rusia So-
vietica. Zeitschrift fur Kommunalwirtschaft, 1932 conti-
nua a publica rapoarte documentate asupra politicei eco-
nomiei municipale in dif.erite tari, precum: Austria, Unga-
ria, Bulgaria, '[urcia, J::Jv e ~ia , Ulanda, State1 ~- Un1k ,
Tarile Baltice, Rusia Sovietica. Asupra ultimei, darea de
seama cuprinde 0 colec~ie de rapoarte facute de specia-
li~ti asupra administratiei Iii finantei comunale, urbani-
zarei Iii locuintei, ape Iii canale, exploaUiri electrice, noi
ora~e ind'ustriale Iii agricole, construqla Iii pavared stra- ,
zilor la Moscova, licoli Iii oralie, terenuri de joc, amena -
jarea portului interior al Moscovei, noul canal aJ Mos-
covei-Volga Ii. a .
C. S.
13) URBANISME, Nr. 10. Ianuarie 1933.
a) Ispahan sub marii ~ahi din sec. XVIII. Intregul
numar a1 revistei este destinat de astadata publicarei stu-
diului Iii documentarei culese de d. P. Herhe. impreuna
cu d-na Iii d. Beaudouin. ultiID"11 fost bursier ill Acade-
mid Frantei la Roma. In cursul verei anului 1932, danliii
au plecat cu automobilul dela Paris in ziua de 18 lunie
Iii s'au intors la 28 Septembrie. In localitate au stat 60
zile pentru cercetari.
Lucrarea publicata c'l lprinde un euvfmt introductiv al
d-lui Pontremoii, directorul $coalei Nationale Superi-
oare de Arte Frumoase din Paris ~i Membru al lnsti-
tutului , prin care d-sa arata cum bursierii arhiteqi ai
Academiei Frantei la Roma , au evoluat in studiile lor,
din timpullui Colbert. pana astazi , trecand dela Roma la
Greeia, prin Archipelag , pana in Asia Minora.
Multe releveuri de mon'llmente antiee au fost facute
de aeeliti eereetatori, cari in urma au trecut deb. lucrari
izolate la studiul planuriJlor de qralie intregi, pentru a
ajunge sa determine legile ora§e1or viitoare. Alia au fost
stl'diate Roma, Pompei, Atena. Bizantul; iar in Asia , (1 -
ra~ul Ispahan (pronuntat Esfehan) , poseda 0 rezonan~a
eu totul particulara c·u formele , colorile l}i imensele lui
palate, deschizand drumuri spre cercetari in.India, Chi-
na, Japonia.
In alt articoI. d-I R. Grousset. conservatorul muzeului
Cernuschi din Paris, trage cat eva eonc1uziuni din arhi-
tectura Sefevida (liahii Sefevizi) din timpul !jahului Ab-
229
bas, contimporan eu Henri IV, regele Frantei, arhitee-
tura comparabila e·u aceia din Atena din timpul lui Pe-
riele. ori cea din Roma din timpul Papei Leon X. ori c\t
cea dela Delhi, din timpul liahului Djahan.
$ahii Sefevizi, numiti Iii SUfi. au domnit intre 1502-
1722 in Imperiul Iranului , cuprinziind platoul eu acela~
nume. Acoto, la 1000-1600 m. altitudine, unde nu exista
r'ugina, caci nu pioua de la zap ada la zapada, l}i pe locuri
ee pneau " drumul matasei" dintre China ~i Europa ,
al}a de des biintui1i de briganzii cari dijmuiau carava-
nele, s'au desvoltat importante a~ezari. Aceliti l}ahi au
realizat ansamblul arhitectural diu Ispahan eonsiderat
clasic. Gruparea obtinuta din Maidan-i-§ah 1) ~i din
Cear Bar este de 0 noblete l}i luciditate reamintind Ver-
sailles : pie!e, palate, ape, gradini, sunt eu laqlh e~e uti-
!izate aci . Marimea ansamblului dela Maidan-i-liah <,piata
imperiala- C'.1 moscheia ~i bazarul imperial) este de ciiteva
ori aceia dela Plata Sf. Marcu din Venetia sau Sf. Pe-
tru din Roma (fig. 1) .
n ~m v
Fig. 1.
Ispahanul, denumit de -diver~i autori antici Aspadana
a fost studiat ae multi savanti, in deose-bi dela 1830 in-
coace.
Oraliul se afla pe platoul Iranului . Acolo viata ~i mai
ales vegetatia se intretin gratie iriga~ i i1or savante, eon-
duse de 0 legislatie imemoriala , irigaPi can, adeseori
subterane, fac cultivabil terenui ~I ciiimeilteaza cisternele
oralielor.
In asemenea conditii geografice naturale, moeul de
desvoltare al satelor, cu acea concentratie de IOC''linte.
este u§or de explicat (fig. 2) ; iar forma dreptunghiulara
ori patrata se gase~te aci la baza oricarei concep~ii cons-
tructive: la casa, la castel. la caravan-serai.
Ora~ul a fost inconjurat de 0 serie , de centuri de for-
tifieatii (in plan tot eu forme dreptunghiulare sau pa-
trate) , cu zidurile cele mai groase la centurile exteri-
oare (ziduri oe 10-15 m. grosime) . In centura eea mai
interioara (un fel de cetatuie) se afla tezaul"ul §ahilor.
Din nenorocire lucrarile vechi sunt toate acoperite de
nisipuri, gunoaie, etc. care , formeaza straturi de 3--4 m.
I) Vezi " Urbanisfica Generalif' de C. S£intescu. fig , 67-68.
~
 230 URBANI~MUL
grosime, iar locuit'orii au Int'rebuintat ~i intreb1l in teaza
inca la noile constructii materialul , de cele mai multe ori
de caramida cruda, care a servit la lucrarile antice.
Actualmente ora~ul are 162 moschei , 48 colegii, 1812
~ig. 2.
caravan-serai·uri (targuri-industriale) , 273 bai, ! 2 cimi-
tire. Are un aspect regulat geometric, ia r din ci tadela
Tabarek se v ad in toata sp1endoare.a IN (Hg . 3 ) cd e 5
ora~e reunite care ar fi avut cam un milio.::! locuito i
prin sec. XV II.
Fig. 3.
Esplanada pietei imperiale e3te de 510 X 165 m. ~i e
inconjurata la apus de palatul imp erial (un adevarat 0-
ra~ cu ziduri de 6 km . lung ime ) , la sud moscheia cate-
drala . Ia rasarit moscheia pontiful ui (Luft Alla h ). la
nord bazarul imperial (Kayserie) . cel mai fru mos din
I'i !me, la sud 0 alta compozitie arhitectonic a analo 3ga
(fig. ,4) ~i care sunt ~dev_arate strade acoperite, traver-
=======================
sand ' Intregul Ispahan (acestea formeaza un total de 241
bazaruri~i organizate pe specialita!i de produse),
Cartier,ul imperial incep'~ dda poarta cu acela~ nume
~i se dezvolta ca un adevarat joc de ~ah , dar In car e, ca ,
o coloana vertebrala , se des fa~oara pe 0 lungime de
1650 m. 0 larga avenue nord-sud (Ciar-Bag = a eelor 4
gradini) , marginita de 4 rand uri de plopi de.~i, apoi eu
basine cu apa, fanta,ni ta~nitoare , canale, trandafi ri , etc.
spre ca re aveau e~iri palatde d e p e proprietatile rive-
rane (ale m ini~trilor' ~ahilor). Al!i 3 km. . de avenue,
continua prima spre gra dinile regale. Totul era ame-
najat pentru plimbarile cavalerilor (trals mile erau necu-
noscute) .
Fig. 4.
AutoruI da 0 destuI de detailata descriptie a statiunei
de v ara a ~ahului (Farah Abad) situata Ia 10 km . de
Maidan-l-~ah. Acolo a fost Incoronat Soliman Magnifi-
cuI ~i se gaseau foarte vaste a~ezaminte, cu 5 por~j prin-
cipale: inaita poarta, poarta seraiului (haremului) ., poar-
til celor patru basene. poarta imperiala ~i poarta bu,
cEitariei.
La piata imperiala (Maidan -i-~ah) autorul descrie
iluminatul feeric - cd mai frumos din Iume - pe care
I-ar fi dat cde circa 50 mii de Iampi mici, cibia vizibile.
pe sub arcadele pietei , ~i aspectuI celor 110 tunu n de
fonta verde In~irate dealunguI unei b'a lustrade.
 llmCElNZ!!
Moscheile scot in relief arta acestui ora~ de onyx ~i
ceramidi, atat de bogat ~i majestos odinioara, viziune
de 0 mie ~i una de nop~i, intr'un de~ert de praf aunt.
C. S.
Februarie 1933.
b) Parisul, port de mare de A. Guerard, profesor
de Civiliza~ia Franceza la Universitatea Stanford, Cali-
fornia S. U.
Chestiunea a mai ' fost tratata pe larg, ~i ne este cu-
noscuta, din lucrarea "L'Avenir de Paris" a aceluia~ au-
tor, care, dupa cati-va ani, a reluat-o sub forma unui
articol succint. (M-onitor"ll Uniunei Ora~elor nin Romfi-
nia, 1928).
Fara a mai men~iona proectele mai vechi pentru Pa ·
ris-port de mare, autorul trece direct la acela al lui
Bouquet de la Gaje, inginer hidrograf ~i membru al In-
stitutului, care a urmat in 1886 ideilor, cunoscuilIlui ~i la
noi, ale ing,inerului Belgrand, "omul Fran~ei, care a cu-
noscut cel mai bine Sena §'i unul care a servit cel mai
bine Parisul".
Proectul care nu are nimic a face cu visurile unor
Lebreton, Labadie, sau cu tunele de 100 km. (Schillot)
consta in executia a 4 ecluze, doua taeturi d2 meandre
aJe Huviului (Ia Houilles ~i la Trouville). iar la pod uri
o inal!ime lib era de 22.50 m. sau carte 0 travee mobilii.
Adancimea de naviga!ie, dupa Bouquet era de 6,20 m.,
astazi se propune 8,00 m. S'ar evita astfel descardirile
de ra Rouen pentru vapoarele ce Yin spre PariS, descar-
cari care aduc foloase acum ora~ului kouen" dar nu eco-
nomiei generale a Frantei. De aci I-lpta titanica a acestui
ora~ (Rouen), de a piistra situatia actuala, care I face, ca
tonaj, cel mai mare port al Fran!ei, intrecand Marsilia.
Dar nici Rouen nu are dreptate in teama sa, dici to-
naj'ul nu-i va scadea prin executa rea lucriirei pentru Pa-
ris-port de mare. Exemple numer03se demonstr~aza a-
ceasta.
Autorul comoate urmatoarele afirma!iuni de practica
in naviga~ie, aduse ca argumente de or~ul Rouen, con-
tra proectului:
1) PortuI mare cere nave mari (de 30-70 mii tone).
R. Acum (in 1930) media tonajelor vaselor mari (pa-
cheboturi) era de 6660 tone, iar a cargo-urilor de 2730
tone.
2) Parisul e centru de consuma!ie, nu de export, deci
vasele s'ar intoarce goale. - R. La Eel e §i Ia Rouen, ~i
tot'll~i portul exista.
3) Vasele mari nu vor putea concura cu cele mici. -
R. Atunci nu s'ar explica de ce vasele urca pan a la
Rouen.
4) Viitorul e al porturilor de coasta; cde interioare
sunt condamnate. - R. Realita~ile arata contrariul. Poe
turile fluviale adesea au tonaje mai mari ca cele cores-
punziHoare de pe coasta (Rouen 9,92 miL tone, Ie Ha-
vre 4,861 mil, tone in 1930).
231
3) Vasele vor ajunge numai pan a 1a Gennevilliers,
nu la Paris, deci transbordarea nou se evita. - R. Va-
sele nu transporta la domiciliu. Totdeauna pentru a-
ceasta a fost camionul.
6) Rouen nu are ecluze, Parisul are 9 ~i se vor reduce
cel pupn la 4. - R. Ecluzele nu mai sunt spaima navi-
gatorilor. Canalul Suez are 6 ecluze, canalul Manches-
ter 5.
7) Cea!a ~i viiturile vor intrel"upe navigatia zile in-
tregi. - R. Mai pu!in de cat in orice port de p~ coasta
nordica. Pe Iluviul St. Lauren~iu (S. U.) ghia!a intre-
rupe navigatia 4 luni,
8) Cele 40 pod uri de pe Sena face un obstacol de
netrecut.
R. - Experienta din ora~e cu circula!ie ~i mai activa
(New-York, Chicago) a dovedit ca totu~i podurile pot
Ii desHicute la trecerea vapoarelor.
Interesele a 5 milioane de Parisieni nu pot fi invinse
de acelea a 200 mii din Rouen. Sa nu se hypertrofieze
Parisul ~i Franta sa fie anemiata? A'lltorul nu admite
aceasta obiec!ie. Situatia geografica impune dezv,o lta-
rea economicii a Parisului.
Se cheltuesc acum sute de lllilioane de franci pentru
lucrarile Senei, 0 adevaratii risipa, dac3 na se face lu-
crarea definitiva arMata de Bouquet, ;>i care acum ar
costa 900 milioane fr. fro
E neexplicabil cum Fran~a a construit porturi.In toate
!arile din lume, dar nu ~i pentm propria ei capitala.
"Marile lucrari publice reprezinta cea mai buna me-
"toda pentru a para criza economica, dar cu 0 conditie:
"sa fie oomerciale, iar nu somptuare".
Articolul prezinUi 0 schi!a cu planul de situatie al lu-
crarei ~i 0 vedere din avion a regi''Jnei Senei.
C. S.
c) Amenajare, zonificare ~i libertate ,(Meyer
Levy). Autorul aduce cateva critici asupra concep-
!iei zonificarei din proeotele de regulament respec-
tive pentru planul de amenajare a regiunei Parisiene.
D-sa arata ca ,d eocamdata s'au format doua curente in
aceasta privin!a: unul al profesioni~tilor, care intelege
a fi riguroasa, rigida, dar variabila cu localitatea; altul.
format din proprietari, cari sunt pentru Hbzrtate: l}i ega-
litate in tratament a proprieta~ilor, indiferent de zona.
Ultima grupa s'a l}i organizat ~i a angajat advocat pen-
tru lupta, Ia care s'a raHat ~i unii urbani~ti (? N. R.),
care ..vad in zonificare masuri ce impiedica dezvoLta-
rea ulterioarii', (1! N. R.).
Totu~i comisi'ilnea oficiala a avut grija ca S3 stab i-
leasca reg'llIamente similare pentru zonele identice din
aiferitele comune cuprinse in p!anul urbanistic. Autorul
crede ca in ziua cand populatia va cunoa~te aceste: re-
gulaanente, va face totul ca aceste regula:nente sa fie
"maturate", ~i se fel.icitil ca legea de urbanizare a re-
giunei Parisului din 1932, prevede revizuirea din cand
in dind a planului.
 232 DRBANISMUL
Observam, chiar din datele a-utorului, dl noil e r £gu
lamente sunt inca prea timide, cad admit inaltimi cu-
rente de 27 m. la cladiri (in zonele de cladiri colectivei
dealungul arterelor, ~i pe adancimi de 25-50 metri; iar
in cele de locuinte 12 m. Trecerea ar fi prea brusca,
pretinde autorul, . pentru 0 tara unde egaLtat z3 e reli-
gie, ~i unde proprietarul este gelos de lib ert J tea lui. N u
spune insa in ce sens trecerea e prea brusca.
c. S.
d) Montreal, metropola Canadei de E. de Groer,
Acest ora~ francez , fond at in 1642, este acum al doilea
mare ora~ francez din lume, dupa Paris. Este situat
la 1600 km. de ocean ~i ajung acolo vapoare de 20.000
tone. Suprafata e de 13633 ha. ~i se intinde in mare parte
pe 0 insula de 45325 ha,
Planul se prezinta rigid, dupa sistemul III gr ata r, iar
ora~ul nu a reu~it pfm a in prezent S 3 aib a 0 L~ g e ~ i un
plan urbanistic (de~i proectul e facut din 1929, de Prof.
Percy Nobbs ~i N. Cauchon, ambii membri ai Inst. Ul'-
banistic Canadian) , caci sunt campanii interesate de
presa.
Ctiile ferate locale sunt particula re, ~e concurea za ne-
economic ~i incurca ora~ul, care wfera foarte mult ca
circulatie pe ~oselele de penetratie, d in ca '\za unui e-
norm numar de pasagii de nivel.
-
- Este. curios cum in acest ora~ d e mari zapezi ~ i in-
ghe! se fmai construesc ~i acum toate casele, ma i ales
in cartierul francez , cu scari exterioare p~ fat ad :! d e la
strBda, cari dau na~tere la multe accident e ~i fac un
aspect neestetic. Casele cu 8-16 etaje servesc nurnai
pentru apartamente luxoase, ~ i S'i mt considerate ca 0
moda trecatoare. Exista ~ i c "s e CJ 21 etaje in centrul
de afaceri.
Regulamentul din 18 Martie 1929 permite in centru
~i in fat a pietelor cladiri de cir~-: 110m. inaltime ocu ·
pand pfma la 40% din suprafata lotului. . cut. Pot fi cita te numeroase exemple din oraijel ~ Itali ei.
Unele articole din regulament par curi0 1se fat a d e
uzantele europene.
c. S.
14) URBANISTICA.
Nr. 6, Noembrie-Decembrie 1932.
a) Noi progrese urbanistice in Italia de Prof, G .
Giovannoni, este titlul unei conferin!e tinuca la congre-
s uI "Societa!ei pentru progresul ~tiintelor" ,
Autorul c. rata ca pentru prim :! oara se expun ,: in 0 a-
dunare pentru progresul ~tiintelor chestiunea urbanistic 3,
c noua ~tiinta ~i arta , in care italienii trebuiau Sa faca
eforturi ca sa reca~tige timpul pierdut. Ceeace a u ~i fa -
cut in invatamant, in planurile regulatoare de cra~ e . in
ini~iative concrete. ~coala Urbanist:ca Italiana s'a afir-
mat in caracteristica rassei, adica de echilibru ~i d f: cIa-
ritate.
Urbanistica e 0 ramma a Arhitecturei ~i a Ing ineriei,
cu aplicatiuni din toate ramurile ~ti intei ~i tecnicei : igie-
ni:"! , sociologie, statistic a ,economie, mecanica transpor-
turilor 1), dar in care experienta a adunat tezaure de in-
vataminte. " Urban:stica este arta compozipHor volv...t1,, ·
trice", Of era un nou camp pentru arhitectur J, ca re nt:
trebuie sa mai ramana in cadrul CaSel lzolate , ci "sa in-
vadeze intregul ora~ considerat ca 0 vasta op era de
arta",
. Arta constructiilor trebu:e " sa corespund a fiziologiei
omuhli ". Autorul caracterizeaza Urbanismul Italian prin
arta ~i istoria ora~elor acestei tari , care Ie fac in deosebi
atractive.
In programul urbanistic italian gasim rezumate parte
din principiile expuse ~ i d e noi in " Superurbanism" 2) .
Autorul scoate in relief r eteaua prima ra ~ i retea ua mi -
nora de cai de comunicatii in care un rol importqn t il
joaca ~i canalele de navigatie ~i irigatie. CJ prevederi
pentru 25 ani.
Din punct de vedere estetic, arta urbanistica c ~re a-
daptarea la mediul ambiant ~i compozitii arhitedvnice
unitare,
In viitor ,cand aviatia, radiofonia , in genere energia
fara fir ~i arutomobilul vor preface definiti v .c;ocietatea,
cum vor £i ora~ele?
Autorul este de par ere ca treb uies c preg ati te centre
""burbane (satelitele) cu legaturi rapide cu metropol'
(lineare, circulare, etc.) iar nu 0 repli ere spre vechile
cartiere ale ora~ului , tentativa pe care Anatole France
a comparat-o cu batranul care vrea sa -~i strang 'i talia
cu corsetul de adolescent.
Vechile cartiere sa fie numai ameliorate din punet de
vedere igienic ~i social, prin sistematizari locale; noil e
cartiere sa mmeze senzul timpului ~i utilitatile organice.
Numai arterele de 0 neceistate b:ne de£init a sa traver-
seze vechiul ora~ , sa nu se mai repete gre~ elile din tre-
Autorul nu uita sa laude e}{emplul cu noul plan re-
gulator pentru oraijul Roma, de care Mussolini s 'a ocu-
pat personal. ~i la care aceste principii au fost apJicate,
dar ma i al es pentr u care s' a pus baz'a de " noi principii
juridice ~i administrative" in locul cdor lov ite d e vetu-
sitate.
c. S.
b) Propunerile Institutului National Urban is tic
Italian (sectia Piemont) relative la noua lege pen-
tru planurile urbanistice (regulatoare) 3), de D-ri
Maina, Melano 1?i Ramello.
a) Obligativitatea. Sa nu mai fi e obligatorii rlanurile
la toate c:omunele cu mai mult d e 2000 loe it uri. c; nu-
I) A se vedea: C . S[infescu " Urbanistica Generala" (rev. "Urba_
nismuP, 1933, pag . 17- 20) .
2 ) Ibidem, pag . 70.
3 ) Se va obserVla aid ddei pe care noi Ie-am sustinut de decenii
in lucn1rile noastre (N. R.).
 RECENZII
mai Ia ceIe cu mai muIt de 10.000 Iocuitori, §i in plus,
ca exceptie, Ia unele Ioc::iliUiti de interes special (analo-
gie cu _Iegea francezil) .
b) Limita planului sa ric definWi prin program urba-
nistic cu termen lung de exec uti e pentru zon a centrala
§i cea periferica de extensiune.
c) Proceduri de expropriere §i de evaluare speciale:
pentru planuri de extensiune §i pentru planuri de asanari,
Se fac propuneri analoage cu cele din proectul france .::
Siegfried din 1913.
d) Oprirea constructiilor pe 0 strada sa:.l pla~a n e-
deschisa.
e) Rezerve de terenuri agricole. Regr'uparea popu-
la!iei, cu zone limitrofe agricole de interes igienic §i eco-
nomic (zone verzi §i de cultura intensiva) .
f) Parceliirile. Sa se aplice principiile comassarilor §i
contributiilor proportionale cu folo asel e propri etarilor
comasati (consortii obligatorii) .
g) Consortii izolate pentru colonii de locuinte izo-
late, care sa fie puse sub controlul municipal !ji cu re-
gulamente speciale, cu caracter mai mult negativ.
h) Infranarea speculei ell terenurile industriale, spe-
c'lla care se prezinta cu forme variate. Se reeomanJ a a-
chizitionarea unor asemenea terenuri de eatre comuna.
i) Daramarea caselor insalubre. Se recomandii solutii
juridice care in Romania sunt ca§tigate. dar n .1 aplicat ~
suficient.
c. S.
15) DIE ~TOHNUNG .
Nr. 11 F ebrua rie 1933
Dinamica populatiei §i cerintele locuintelor de Dr.
Frederich Burgdorfer.
AutoruI care este §i directoru1 serviciuIui statistic aI
ReichuIui, fa ce un studi'l1 aI mi§car ei popul atiei german e
infati§and da tele §i d iagr amele din eare eei interesati
in construqia locuintelor pot trag e concluzii.
In Germania perioada 1871 / 1914 este consid eraUi Cd
o perioada de cre~ tere " furtuno asa' 'a pop -1Iatici. In
ultimuI deceniu, inainte de r azboi. populati a G ermaniei
cre§tea anuaI cu 800.000 pan a la 900.000 suflete, iar nu-
tl1aruI menajelor ere~tea cu 160.000 pana la 210 .000.
Pentru adapostirea acestui surplus anual al pop'JIati'ei
eta nevoie de constructia unor noi locuin!e. Aceast5 ne-·
voie de locuinta a dat un impuls pentru inflorirea acelor
oribile .. case-cazarmi", cari s'au dezvoltat in marile 0 -
ra§e ~i in regiunile industriale unde nevoia 10cuintelol'
era ~i mai acuta.
Datele statistice postbelice arata ea perioada ere§te-
rei furtunoase a populatiei a treeut eu desavar~ire .
Natalitatea seade din ce in ee mai multo Numar Cll noi-
lor nascuti in 1932 este de 975.000 reprezentand un ex-
cedent at populatiei, de _numai 275 .000, eoe£icielltul de
natalitate fiind de abia 15 la 1000, adidi scazand sub coe-
ficientul de natalitate a1 Frantei , care este d e 17,iO la
233
1000. Trebuie sa notam ca aceasta scadere a natalita~ei
nu trebuie atribuita exclusiv situatiei economice i?i poli-
tice depresionante de dupa razboi . in care s~ afla Ge£-
mania. Scaderea na~terilor a inceput in primii an i ai se-
colului XX. dind Germania se afla in apoge'11 ~'Herii
sale economice ~i politice; de atunci sdiderea populatiei
a mers progresiv (excluzand perioada de razboi i pan a
in zilele noastre.
Autorul deduce ca in 12-15 ani se vor inregistra pri-
mele deficite ale crqterei popu!atiei germane. Bineinte-
les, cerinta locuintelor nu depind e numai d ~ crc~ter 2 a
sau descre~terea populatiei ci e3te in leg atura e l a1ti
factori precum: varsta medie a populatiei , struet-'lr::l fa-
miHara, etc. De notat este faptul ea mortalitatea , et: toa-
te ca a seazut, gratie progresului igienei §i medieinei
(dela 30 la mie in 1870, pan a la lOla mie in 1932 ), to-
tll~i excedentul na~terilo r a seazut §i el del a 15 _la 1000
in 1870 pan a la 4 la 1000 in 1932. In ceeace prive§te du-
rata medie a vietei, ea este, conform ultimelor statistice
germane, de 57,4 ani (fata d e 61 ani d O n Austra lia ._-
maximum cunoscut) .
E xcesul mortaliUitei asupra na~terilor se manifesta ma i
a les In ora~ele mari. In Berlin in an'll 1932 au l:nu ri t
12.500 oameni, mai multi de cat s' a u nasc ut · iar i,;., nn -
samblu de 50 mari oratj~ germane, insumand 20 ~ilioane ~
de locuito ri sau 1/3 a populati ei ge rman e, excesul naf;'- ' ~~
terilor este numai 0,8 la mie prin urma Te ac e st~ oril tj $
nu mai pot mentine prin p ropria lo r fo ~ t3 n.htdu L ~on'~ \ •.
struit al populatiei. - . vJy
Spre a da imagina justa a desvoltarei viito ar e a popu-
lati ei germane articoJul este insotit d e m 3i multe dia-
grame, din care reese ca in caz·ul dnd coeficien tul cre~-
terei populatiei va seadea anual cu 1% (hipoteza dcstul
de favorabila , - in realit 'lte u1ti n el e sc - d eri anual::
sunt de 2,40/ 0)' atunci populatia germ an } V J aj Jnge 1a
penetul culminant in " nul 1945 cu un numal' de 67 ~ mi-
lioane locuitori ; dela acea sta d a ta popuJatia v a inc epe
sa sca da, trecand mmatoare1e et 3pe: in anuI 1960 vor
fi 65,7 milioane, in an ul 1975 numai 6 ~.1 m lio ane:, in
iillul 2000 abi a 47 milio an e ,adic"i populatia te n toriului
ReichuJui din timpuJ f azboaelor Napol eonen e (18 16 ).
eu to a ta descre~terea natalitatei, totu ~i pfmi'i la an ul
1% 0 se va inreg istra 0 sp ori re an uala d e circa 3--3 %
milioane a menajelor §i casatoriilor (de oaree sd id e
rea cre~ terei populatiei se resimte la sdide rea numih :.tlui
menajelor abia dupa 20-30 ani) prin ur m a r::~ pan3 Ia
1960 se va simti nevoia sporirei numiirul'lli locuin!elol·.
o alta chestiune interesanta este de a stabili uncle S~
,,-a l'Jim!i aceasta nevoie de sporiI1e a locuintelor. la ora-
~e sau la tara?
Un raspuns categoric asupra acestei ehestiuni nu se
poate da . Se poate ineerea numai 0 interpret are teore-
tid .
Pentru a raspunde la c;teeasta ehestiune, autoruJ da
numeroase diagrame infati§and dezvoltarea viitoare a
popuJatiei in ora~ele mari (peste 100.000 loeuitori); 0-
 234 URBANISMUL
ra\ie mijlocii (pana la 100.000 locuitori) ~i sate (pana
la 10.000 locuitori) in 3 ipoteze.
1) Oprirea complecta a emigrarei din tara spre ora~ ;
2) Populatia care emigreaza din tara spre ora~e se
mentine la nivelul periodei 1925-1930;
3) Populatia care emigreaza din tara spre ora~e se
reduce la 1/3 din perioada 1925-1930.
In ipoteza I va fi nevoie de a construi la tara in vii-
toarele 3 decenii inca 600.000 case noi (Baue ;'nsied-
lungen).
In ipoteza III numarul caselor noi 13 tara va treoui
sa fie de 200.000. Numai in ipoteza II (pupn probabila
din cauza mecanizarei ~i rationalizarei muncii in mariie
ce·ntre industriale) la tara nu se va simti nevoia pro-
nuntata a locuintelor noi.
In ceeace prive~te ora~ele mari, acol('l in ipotez3 I (0-
prirea emigrarii din tara) se va simti nevoia de a spori
pana in 1945 numarul locuintelor C'il 10% fap d ~ nu -
1115rul lor actual.
In ipoteza II sporul 10cuin~elo r pana la anul 19·t5 tre-
buie sa fie 240/0.
In ipoteza III gasim sporul de 14010 pan a la anul 1945.
Chiar in ora~ele mid iii mijlocii in toate trei ipotezele se
va simti nevoia de a spori prin 1960 numarul locuin-
felor respectiv cu 22010, 42010 iii 290/8.
In rezumat, pan a la anul 1960 va fi nevoie de a con-
strui inca 3lh-4 milioane de 10cuinte noi. (Este de
notat ca ~i astazi mai sunt aproape 1.000.000 de menaje
fara loc,uinte proprii) .
Concluzia care poate sa fie trasl din gt'ldiul de I:lai
sus este clara: locuinte noi trebuie inca sa fie construite.
Nota. - Cine insa compara aceste cifre, cu cele ara-
tate de d. Ing. Andriescu-Cale in articolul sau .. Preve-
deri demografice" ~i cu teoria d-lui Prof. Sfin!escu, ce
a denumit-o "Superurbanismul" (vezi "Bulef Soc. Po-
litecnice" 1929) nu poate sa nu faca 0 legatura intre a-
ceste lucrari ~i sa nu-l faca sa reflecteze la 0 adevaran
organizatie a unui Stat".
Ing. S. B.
GESUNDHEITS-INGENIEUR.
Nr. 53 din 31 Decembrie 1932.
a) Umiditatea aerului dupa conceptia americana
de lng, Karl R. Rybca.
Dupa datele statistice ale serviciului pentru sanatatea
publica din U. S. A. ' (Public Health Service) , care a
facut in ultimul timp numeroase studii in privinta influ-
entei incalzit'l11ui a'Supra sanatatii, rezulta ca numar'.}l
persoanelor care se imbolnavesc de organele respiratorii
cre~te foarte mult in lunile de iarna, cand locuintele sunt
- - - - - ( ; \ 9-
incalzite mai intens. Acest fenomen se explica de obi-
cei prin schimbarea temperaturei corpului (racirea) . De
fapt exista ~i alta cauza anume: prin incalzirea centrala
combinata cu aerisirea, aerul in loctiinta devine foarte
SE::C (nesaturat) ~i usuca to"ate oblectele din caSel (mo-
bile, tapete, covoare). Aceste obiecte la cea mai mica
atingere degajeaza praful care contine 0 multime de mi-
crobi, care Wnd aspirati, produc imbolnavirea cailor r~,'L
piratorii.
De asemenea s'a stabilit ca umiditatea aerului este in-
dependenta de modul inclllzirei centrale, cC'e ace se face
prin aer, apa sau vapori.
Ultimele cerceUiri americane au stabilit ca um.iditatea
aerului depinde nu numai de temperatura, ci ~i de viteza
Sc.hlmbarii aerului in incapere, precum ~i d e conditiile
amestecarii aerultli cald in camera.
Un foarte raspandit remediu contra aerului sec este
de a installa la radiatoare nil~te vase c·'.! ap a curg atoare.
Acest remediu da rezultate bune in incaperi mari (atc_
liere, sali de spectacole, etc. unde exista 0 circulatie con-
tinua a aerului, asigurand bun a repartitie (amestecarea)
a umiditatei,
Aceasta solutie nu mai este buna insa in apartamente
mai mici, deservite de 0 casa a scarilor, care functio-
ncaza ca un co~, producand un curent de aer ascendent
i'l casa scarii ~i ~m art curent descendent in apartamente,
careanuIeaza efectul vasului cu apa.
Cea mai buna solutie pentru potrivirea umiditatei ae-
ruIui este de a incalzi aeral mttrat la 0 anumita t t. satu-
randu-I pe urma cu vapori', conform cerintelor igienic
:;;i apoi aducandu-I in incaperi.
Ing . Str. B.
Nr. 55 din 31 Decembrie 1932.
b) Experientele sindicatului regiunei riului Niers
pentru curiitirea apelor uzate pe cale electrica de
Peg. Baurat Schmitz Lenders ~i Dr. Jung,
Prin legea prusiana din 22 lulIe 1927 s'a constituit in
regiunea Dusseldorf 0 asociatie a comunelor cu scopul
de a regula cursul ~i de a curati apele raului Nien.
In vooerea curatirii apelor uzate s· au instalat in cana-
Ide de scurgere aparate electric prevazute Cll 1ri~te e-
ledrozi, legati la reteaua electrica. Ace~ti eIectrozi au
proprietatea de a inlatura materiiTe in suspensie (nede.
cantate pe cale obi~nuita) cu conditia ca apele uzate sa
con tina sarurile metahce (acesta fiind tocmai cazui ape .
lor uzate ale ora~elor \ii industriilor) .
Cu toate ca metoda este noua ~i mai are nevoie de
unele perfectionari, totu~i experienta a dat rezultate des-
tul de satisfa,c atoare.
B. Str.
- -- -
 DIN SUMARELE REVISTELOR

I. ROMANE. Ing. M,. Vasiliu: Caetele de sarcini normalizate pentru

1. BULETINUL A. G. I. R.
Nr. 1 Ianuarie 1933.
Lista memhrilor A. G. 1. R. la 1 Ianuarie 1933.
Anteproect de lege pentru purtarea tithllui ~i exercitarea
profesiunei de inginer ~i pentru infiintarea ~i orgalliza_
rea Colegiului Inginerilor.
Cronica profesionalil . Bibliografie . Recenzii, etc.
2. REVISTA TECHNICA C. F. R.
Nr. 5--6 Iunie 1932.
Ing. AI. Russ : Noul mers al trenurilor de dliltori.
Ing. H . Georgescu: Inundatiile din 1932 la Cililr: Ferate
Nr. 7--8 Augrust 1932.
Ing. Chr. Nkulescu : Noile metode in organizarea in·
treprinderilor.
Arh. M. Irineu: Preturile unitare pentru constr uqii d ~
cladiri .
Ing. N. Ganea; Noua circulara German) pentrLl h~ton
armat.
No . 9-10 Octombrie 1933.
lng. V . Stoica: Noua gara centrala din Milano.
lng. G. Kirsch: Sporirea statiei Ploe~ti-Triaj.
Nr. 11-12 Decembrie 1932.
Arh. V. G. ~teHinescu: Transformarile Garii d e Nord
din Bucure~ti .
Arh. M. lrineu : Arhitectura moderna in lumina criticei.
aprovizioni'lrile administratiilor publice cu ciment.
5. PROGRESUL SOCIAL.
Nr. 2, Februarie 1933.
Ing. C. Sfintescu: Urbanism in Romania.
Ing. ~tefan Mihaescu: Se con s true~tte prea mult !
6. NATURA.
Nr. 2 Februarie 1932.
N . G . Longinescu: Haret ~i Maiorescu.
A . Cri~an: Din trecutul invatamantului matemati c la
Romanii din Ardeal.
Prof. V. Gruia : Muzeul Falticenilor.
II. STRAlNE.
7. URBANISME (revue mensvelle de l'urbanisme Fran-
<;ais) .
a) Nr. 10 Ianuarie 1933.
Architect Eugene-Elie Beauc1ouin : Ispahan sous les
grands shahs (XVII siecle).
Prof. M. A . Guerard: Paris, port de mer.
Arch. P : . Meyer-Levy : Amenajement, Zonin g, Libf>rte.
I. R.: La remodelation d 'une Capitale.
Arch. de Goer: Montreal, metropole du Canade.
Arch. La hain Tonef : L'urbanigme en Bulgarie.
Robert de Souza: Le Rond Po int de !a Defense et ses
transformations en Place de Ia Victoire.

3. REVISTA DE IGIENA SOCIALA. 8, DIE WOHNUNG (Zeitschrift fur Bau und Woh-
N r. 2 Februarie 1933. nungswesen) .
C . Bratescu: Rationalizarea ~i prevenirea accidentelor . Nr. 11 Ianuarie 1933.
Nr. 3 Martie 1933. Dr. Friedrich Burge1order: Dinamica populatiei ~i ce-
rintele locl1intelor.
I. Ciodirlan: Mi~carea popi1latiei in Romania pe anul
1929.
S. A, Olaru: Problema laptelui. 9. GENeVA (Rivista municipale) .
Nr. 11 Ianuarie 1933.
4. CIMENT ~I BETON. C. Camuso: Casa de refugiu din Genova.
Nr. 2 Februarie 1933. Nr. 12, Februarie 1933,
Ing. M. Hangan: Consideratiuni asupra st,;di:' lui gra- ~, *!« Masuri luate de comuna Genova contra ~ omajului

nulometric al nisipului pentm beton armat cu aplicatii in timpul iernei.

la materiale din regiunea ora~ului Bucure~ti. Dr Chiantella: Genova in ultimii ani in lumina statis-
N. Nioolaescu: Calitatea apei pentru mortare ~i beton. tIcei Pentn' d.sciplina circulatiei.
236 URBANISMUL
to. GESUNDHEITS-INGENIEUR. Ing. Karl Ryben: Umiditatea aerului dupa conceptia
Nr. 53 din 31 Decembrie 1932. americana.
Prof. Dr. H. Seiter: Disc'iltiunea critid a tezelor socie-
Ing. Schmitz-Lenders ~i Dr. Jung: Experientele sindica-
tatii germane pentru technica iluminatului, relative la
tului raului Niers pentru curatirea apetor uzate pe cale
iluminatul natural ~i artificial.
Ing. Dipl. O . Ginsberg: Circulatia apei calde ~i econo- electrica.
mia instalatiilor de incalzire centrala.

----- ..Discupi. Recenzii.

----

LEGI - JURISPRUDENTE
1. EXPROPRIERI LA MILANO (Urbanistica, De· cide - §i nu comite prin aceasta vre-un exces de putere
cemvrie 1932) . Pentru cartierul de afaceri din Milano - cainscrierea sa se faca in bugetul anului viitor" fara
urmeaza a se face expropriteri potrivit legei de exproprie_ sa fie nevoie de nici 0 modificare de actiune, in acest
re pentru utili tate publica din 25 Iunie 1865, dar idem- sens. (Cas. III . . . . 21 , 145) .
nitatea va fi calculata in modul urmator: se va Iua meai ~
valorilor venale a imobilului dupa imp'.mere, ~i se va ca- 6. EXPERTIZA. Raport. Efectuarea in hirou. Un ra-
pitaliza cu 3,5% pana la 7%, dupa pozitia imobilultii . Ex_ port de expertiza nu poate fi inlaturat pentru mcitivul di
proprierile vor trebui facute toate in 20 ani. (Decretul- expertul nu a citat partile litigante la alcatuirea hi, atunci
lege din 22 Iulie 1932, Mr. 1065). cand expertiza sa nu consista intr' 0 lucrare la fata 10-
cului, ci intr'o opera de birou, pentru care nu erau ne··
2. EXPROPRIERI LA GENOVA (Ibidem). In mod cesare lamuriri de fapt din partea partilor spre a fi apli-
analog s'a stabilit un term en de 25 ani pentru realizarile cate dfspozi!iunile art. 218 pr. civil a (C. Buc. V . . . 19,
exproprierilor in cartierul de afaceri din Genova, potrivit
20, 137)
planului regulator. Procentele de ca1cul sunt tot
3.5'0f0-70f0. 7. INDUSTRII INSALUBRE. Autorizare de funct io ·
c. S. nare. Nici un text din legile ~ regulamentele sanitare, nu
3. GARANTAREA PROPRIETATlI. Renunfana Ia prevad ca autorizatiunile pentru infiintarea stabilimente-
expropriere. Articolul 17 din Constitut1e garantand pro- lor industriale insalubre, odata obtinute potrivit cerinte-
prieta tea de orice natura, g,aranteaza ~l proprietatea in· lor legii, mai t])ebuesc reinoit e prin obtinerea unei noui
corporata din care face parte ~i drept'ul decreanta. Ast- autorizatiuni. Conditiunile cerute pentru darea autoriza-
fel ca urmeaza a fi privita ca neconstitutionali'i dispozitia tkme: avand a fi examinate sub raportul indeplinirei lor
art. 37 al. 5 din legea de expropriere, modificat prin Ie· in momentul cand autorizatia se da , iar dad posterior
gea din 27 lunie 1923, dupa care renuntarea la expro- acestei date, conditiunile se modifica, autoritatea are <:-:1
priere din partea autoritatei expropriante obliga pe cel mult dreptul ca in termen de 3 ani sa dispuna stramu·
expropriat sa-~i reia imobilul inapoi, pierzand dreptul la tarea stabilimentului, in nici un caz in1!a nu poate in-
indemnizatia ce i se fixase , de oarece bunul expropriat chide ~i sigila stabilimentul industrial. (Cas. Bue. I •..
e~ind din patrimoniul proprietarului, inceteaza de a mai 16, 104) .
fi al sau ~(autoritate aexproprianta nu-l mai poate oferi.
cum nu poate oferi nici un alt bun In locill sumei datorite, 8. LOCATIUNE. Neplata chiriei. Reziliere. Copr,o-
spre a se liber-a de plata acesteia, far a a lovi in mod ma- prietari. In caz de neexecutare a chiria~ului, oricare din
nifest dreptu1 de proprietate garantat lormal creditorului coproprietad, poate singur eere rezilierea intregului con-
prin art. 17 din Constitutie (Cas. S. U . 13-14, 86) . tract, neputandu-se concepe rezilferea unei inchirieri nu-
mai peoparte, dadl ce.ilalti coparta~i stau in inactiune.
4. AUTORIZATIE DE CONSTRUCTIE. - Refuz.
Caci ar fi nedrept ca parte din coproprietari stapani ca §i
Autoritatea comunala nu peate refuza autorizatia de a ceilalti pe drepturile lor, sa fie impiedicati in valorificarea
construi, ceIor cari 0 cer, daca exproprierea nu s'a fa- acestor drepturl, In timpul cat dureaza indiviziullea , pein
cut ~i nici indemnizatia n 'a fost hotarita pe motiv numai
nedorinta sau lipsa de diligenta a celorlalti. (C , Bue. 1
ca ar exista. 0 aliniere proectata ~i in vederea unei even-
. . 28 , 191) .
tuale exproprieri (Cas. III . . . .. 11 , 12, 74),
5. CERERE DE INSCRIERE IN BUDGET. An ex- 9. IMOBIL. SUPUNERE LA EXPROPRIERE. Sus-
pirat. Cand instanta de contencios sesiz.ata c''.! 0 cerere pendarea pIa!ii pretului. Cumparator111 nu poate fi indri .
de inscriere in budget, constata ca ju~cata a intarziat tuit sa suspende plata pretului pe motiv cii imobilul van-
din motive inerente oricarei cereri in jus'titie, poate de dut este supus exproprierei dupa planul de sistematizare
 LEGI - JURISPRUDENTE
===========================
al ora~ului , de oarece planul de sistematizare Iacand par-
te integranta din legea de sistematizare este presupus a
fi cunoscut, ca ~i legea, pe care nimenea- o>u estc permis
a 0 ignora, ~i in afara de aceasta, alinierea nu devine 0
eviqiune actuala de cat dupa indeplinirea formalitatilor
cerute de legea de expropriere ~i dupa ce printr' 0 hota-
rire judecatoreasca se declara expropriat un imobl1 pen-
tru utilita,t e publica (T. Ilfov I. ... 28,193).
10. COMUNIT ATE. ULICIOARA. Prezumtie de nl!-
comunitate. Dispozitiunile legei cari considera comune
zidurile, gardurile ~i ~an!urile proprietarilor, daca n'l
este titlu sau semn care ar proba contrariul, sunt apUca-
-----
ORA~ELE
ARAD. -- (Buletin Nr. 3. - 10/933).
a) Pentru §omeuri: D-na losif Gross a donat pentru
~omeri 3 vagoane lemne ; d . Baron Ludv. Andre:1Y a
donat pentru ~omeouri suma de lei 60.000.
b) Dona1ie de teren. Consiliul comunal a aprobat do_
narea Of. Parochial art. Rom. din Suburbia Sega on
teritoriu in suprafata de 630 st. p. pentru construirea
unei biserici cu conditia cii in cazul cand acest edificiu
va inceta functionarea activa , acest teritoriu va rcvclIi
Municipiului Ara,d , fara 0 aespagubire.
c) Gratifica1ie. S'a taprobat d-lui Tony Bulandra su-
ma de 4000 lei din bugetul Municipiului, ca ajutor cu
ocaziunea implinirei a 30 ani de activitate a'rtistic::l .
d) AC1iune agricola. S 'a aprobat de Consiliul Comu-
nal sum a de 200.000 lei pentru cumpararea a 15talil'i.
17 vieri ~i 3 armasari necesari comunei.
e) Donatii la muzeu. S 'a luat act de multumire de do-
natiunea de mlllereuri facuta de d. I. Petrovici muzeului
Palatului Cultural
BACAU. - (B'lletinul Municipiului Nr. 1-10/933) .
a) Istoric. 1) Dedziunea ConsHiului Comunal cu
N r. 15628 din 31 Decembrie 1932 cuprinde un scurt fs -
tork asupra ora~'Ului, mentionand faptul cii monitorul co-
munal infiintat la 1870-74 reapare diri nou de acum
doi ani.
b) Bacau} de alta data. Extras din Buletinul Comunal
Nr. 12 din 20 Februarie 1871 ~i Nr. 3 dela 28 Octom-
brie 1871 ~i Nr. 4 din 31 Octombri,e 1871.
c) Impartirea J1'~ sectoare. Consiliul Comunal aproba
impar!irea intreg'ului teritoriu municipal in 6 st:ctoare
puse sub suprav·egherea unui singur consiliu municipal.
d) Financiare. S'a aprobat de Consiliul Comunal de-
schiderea creditelor suplimentare din bugetui 1932 in
suma de 109.187 lei, ~i in suma de 58.465 lei, precum 1i
de credite extraordinare in suma de 435.172 lei ~i
26.000 lei.
e) Ajutoare pentru §omeuri §i elevi. S'a distribuit
237
bile ulicioarelor sau stradelor strimte existand in oarc-
cari localitati, intre locuinte.
Este prezumtie de necomunitate ~i din contra, prezum_
tic de proprietate exclusiva in £avoarea proprietaruiui
care a construit de mai multi ani pe ulicioara , separand
imobilul sau de imobilul vecin un adevarat zid sau, alt
zid sprijinitor al primului, taind ulicioara in dO'' la par~i
~i impiedicand de a se trece pentru ' a merge la proprie-
tatea vecina. (C. Apel Montpellier, cu nota de D. Co-
trutz. 116, 108).
(Dreptul, Jurisprudenta, Doctrina, Legislatie. Anul
.. 1932) .
------
NOASTRE
pentru ~omeuri de Sf. Sarbator.i 1932/933, 354 m. steri
lemne de foc ~i lei 13.390. iar pentru elevii ~i elevele
sarace ajutoare in suma de 23.787 lei, in £lande ~i In-
caltaminte.
f) Renuntare la salariu. D. M. Vagaunescu primarul
municipiului ~i deputat ,a dat 0 decizie de renuntare in
folosul Primariei la primirea salariu!ui sau ~i eventua-
!elor diurne.
g) Lucrari de indiguire. ConsiliuI ComunaI a aprobat
furnizM'ea a 20 vagoane piatra de cariera in g.eutate
de 50-150 kg. fiecare bloc necesara consolidarii di-
gului contra revarsarei paraului Barnat.
RUCURE$TI. -- (MonitoruI Comunal Nr. 53/932).
12/933).
a) Abatoare. Primaria Municipiului Bucure~ti prin de-
cizia Nr. 38115/932, a dispus inchiderea abatoarelor din
comunele suburbane, pe ziua de 1 Iall'uarie 1933, pentru
faptul ca ac:este abatoare nu func!ioneaza in condi-
tiuni igienice ~i unele sunt lipsite de a,s isten!a medicala.
Masura a fost luata pentru a pazi populatia de pericolul
ce-l prezinta 0 carne taiata in asemenea ab:ltoar~.
b) Comel'tul ambulant. Primaria Municipiului Bucu~
re~ti a dispus ca orke comerciant ambulant sa fie cercetat
de un medic comunal care ii va elibel.'la 0 fi~a . Aceasta
fi~a comerciantul 0 va purta asupra sa ~i oricine are drep-
tul de a 0 controla, daca comerciantul are vizele necesare
pe £i~a .
Masura s'a luat pentruca s'a const'aiat ca 0 parte din
ace~tl mici comercianti erau bolnavi de boale molipsi-
toare ~i comertul lor erau un perico! permanent ~i con-
tinuu la sanatatea publica.
c) Concesiuni. S'a concesion1a t Soc. " Co!;,ul" curati-
rea tuturor co~urilor dela Iocalurile ocupate de serviciile
Municipiului.
d) Financiare. S'a aprobat bugetul comunei subur-
'bane Colentina pe anul 1932, care insumeaza atat la ve-
nituri cat ~i la cheltueli suma de lei 2.065.696.
 238 URBAN[RMUL
e) Concursuri. Concursul pentru sistematizarea Pietei
Bditianu din Bucur~ti, anuntJat in numarul nostru pre-
cedent ~i care expira la 1 Aprilie a. c., ' a fost prelungit
pana 1a 1 11.II!lie a. c.
f) Comunele suburbane. Delegalia consiliului gene-
neral al Municipiului a instituit 0 comisiune de 3 membri
cari sa studieze desfiintarea comnuei Colentina-Fundeni
~i aliJpirea ei la a1ta com una, intrucat prin desfiintarea a!ba-
torului, com una a fost lipsita de venituri ~i nu mai poate
face fata cheltuelilor.
CONSTANTA. - (Buletinul Municiptu\ui Nr. 15-
17/933).
a) Financiare. S 'a larprobat de Comisiunea Interimara
descniderea de credite suplimentare de lei 180.00) ~i
lei 2.500.000 precum ~i deschide.cea de cr~dite extraor-
dinare de lei 89.250 ~i lei 500.000.
b) Monumentul Regelui Carol I. S 'a aprobat de
Comisiunea InteTimara deschiderea unui credit extraor_
dinar de lei 500.000 din bugetul anului curent spre a
servi ca fond pentru ridicarea unui monument Marelui
Rege Carol I, cu care municipiul se inscrie in fruntea
listei de subscriptie publica ce urmeaza a se deschide.
CLUJ. - (Buletinul ID'unicipiului Nr. 2 - 5/ 933).
a) Subven1ie. Comisiunea Interimara a aprobat ordo-
nantarea sumei de lei 50.000 ca subventie Teatrukli Na-
tinal Cluj.
b) Frigorifer. Comisia Interimara a aprobat ordo-
nantarea sumei de lei 6.98.560 pentru cumpararea 'Tla-
~illilor frigorifere dela abator.
c) Pentru ~omeuri. S'a luat act de rezultatul chetei
facuta la poarta cimitirului in suma de l ~ i 2372 , pentr J
ajutorarea ~omeurilor.
ORADEA. - (Buletinul Nr. 13/932 ~i 1-2/933) .
a) Regulamente.
1) Reg ulamellt pentru serviciul ridicarii guno :ii~ lo :
in municipiu.
2) Regulament pentru reorganizarea in regi·e publica
comerciala a Uzinei d e salubritate publica ~ j a fabric ei
de ghiata a Municipiului .
3) Regulamentul de funqionare al "Izinelor de apeduc:t
~i canalizare a municipiului.
SATU-MARE. - (Buletinul Nr. 1-2/ 933) .
Re~ulamente.
a) Regulamentul Uzinei Electrice referiror ia ra cor-
dar.e a instalati.ilor secundare.
b) Conditiuni speciale pentru furnizarea curentulu i e-
lectric.
c) Cotiza1iunea la Uniunea Ora~elor.
S 'a aprobat raportul servo financiar privitor h de ;-
..
chiderea unui credit extraordinar necesar pentru plata
cotizatiei cuvenita Uniunei Ora~dor .
--- --
d) Pentru ~omeuri.
Consiliul Comunal a acordat 26 vagoane lemne de
foc pentru ajutorarea ~omeurilor.
SIBIU. - (Proces-verbal Nr. 1~7, 340, 541 , 743,
744, 763, 811 , 901, 1132, 1288, 1321 , 1850i933L
a) Financiare. 1) S 'a aprobat de COIllSiliul Comunal
deschiderea unui credit de 201.500 lei pentru plata Y2 a
indemnizatiei de chirie pe trimestrul in curs a functiona-
nil or Primariei.
2) S'a ' aprobat de Consiliul Co .nunal bugetul de lei
64.000.000 pe anul 1933.
b) Pentru ~omeUl'i. 1) S'a aprobat di's tdbuirea de
lemne de foc pentru ~omeuri.
2) S ' a decis a se institui 0 comisiune compusa din do.i
~omeuri hornari ~i un intelectual tot !?omeur pentru
strangerea datelor statistice necesare in SCOpill sporirei
circumscriptiilor de hornarit.
3) S' a primit pentru ~omeuri din partea d-lui R.
Hietsch 3 vite mari tiiiete in greutate de 600 kgr.
e) Gunoaie. S 'a redus la 50 lei taxa pentru fiecare
car angajat special pentru transport de gunoaie menajere.
d) Academia Iibera de arta plastica. S'a admis ca
refeDentul sa otudie'Ze cu d. Medrea artist sculptor infiin-
tarea unei Academii libere de arta plastica.
TARGU-MURE~. - (Buletinul ora~ului Nr. 2-5
Bin 1933).
1) Concurs de catedra. S 'a publicat concurs pentru
ocuparea catedrei de canto la conservatorul de muzldi
a municipiului.
2) Pentru ~omeuri. Primaria a primit din partea Mi-
nisterului Muncei sum a de 50.000 lei pentru ajutorarea
~omeurilor.
10) TIMI~OA.RA. (Buletimll Nr. 1-7/933).
a) Nomenclatura. Mentioneaza tabloul eu nomencla-
tura strazilor impreuna cu istoricul ~i sensul numirilor.
b) Someuri. S 'a aprobat deschiderea un or credite su-
plimentare pentru a jutorarea ~omeurilor.
c) Tramvaic. S 'a aprobat de Consiliul ComunaI in
p~indrpiu constlruirea unei linii d e tramvai dubl a dela
Teatrul Comunal pana la Gara Domnita Elena in con-
formitate cu planurile prezentate.
TURNU-SEVERIN . - (Buletinul Nr. 1-3 din
1933) .
a) Asocia1ie muzicala. Un grup de intelectuali ~i
oameni d e in.itiativa au pus bazele unei socieEiti Cll de-
Dumirea .. Asociatia Muzicala".
VASLUI . _. (Buletinul Oficial al judetului Nr. 26-
27/932, 1-4/933).
a) Instruc1iuni-regulament. Instructiuni privitoare
la transporturile mecanice rutiere pentru calatori §i ba-
gaje ~i pentru maduri,
- - -- -
 AUTORIZATII-CONCURSURI-EXPOZITII
1. AUTOR.IZATI,I DE OONSTRUCTII (15 Februarie-l ApriHe 1933) .
P ublidim mai jos tablouI cu cered le de a utorizatii de constructii introduse la Primaria Municipiului BU'cure~ti
in interV!aluJ dela 15 F ebruarie- l Aprilie 1933 (urmare d in "Urbanismul" 1933 pag. 129) .
I
C
<>J
....
;:\
u
Nr. de
inregistrare
Numele 1]i pronumele
proprietarului
Strada
unde se
~i N-rul
construe ~te
Numele. pronumele I Felul ..
1]i adresa arhitectului IconstructleJ
Marimea
constructiei
Z
. Sectoru[ I Gailben
122 2635 S. I. C . Dumitrescu
75/ 933
$os. $t. cel Mare 37 D. Antonescu magazie --
Academiei 4
123 2607 S. I. Soc. "Victoria" Berlin Calea V ictoriei 88
II V / 933
-- reparati i --
radicale
124 2511 S. I D . D . Gerota
4 F/ 93J .
$os. Kisele£f 43 - - reparatii - -
P arc. I-a Min. Dorr $t. Ciodirlan radicale
125 2558 S. I. Ana Mihnea str. Av. Drossu 10' Cal. Mo~ilor 159 construqie parter, etaj
11 0 / 933 327. 193 m. p.
126 2691 S. I. Alexandrina Ami " Ma~i na de paine $t. Ciocarlan 159 "
parter
4 M / 933 zanciu No. 3 Alee 88 m. p.
127 2985 S. I. Gh. P . M ihalo:ea $coala Floreasca Socolescu "
parter. etaj
4 F/ 933 No. 42 67 1]i 43 m. p ,
128 2939 S. I. Const. Dragot1J!r R'eg . Carol Tei '78 $t. Ciocarlan
"
parter
8 C/ 933 I Cal. Mo~ilor 159
129 3080 S. L M ihail M . Bardinesc.u Vasile Lascar 152 bis $t. Ciocarlan
I 50 m. p.
ladaos - "-
2 L/933 Cal. Mo~ilor 159 constr.
130 3193 S. I. Joana C. Badescu Aviator Zorileanu 74 Octav V . lonescu Iconstruct ie parter, etaj
1 2 / 933 Tache lonescu 6 145 m. p.
131 3871 S. I. Elena ~ V. Pisareanu Gr. Alexandrescu 65- D-tru Munteanu
I parter, etaj man-
"
4 A/ 933 I 67 pare. 13. Str. ,Praga 7 sl rd ii 175 m. p.
132 3772 S. I. V . Popescu Nicolae Tei 44 $t. Ciocarlan
II parter
"
2 N / 933 Cal. Mo~ilor 159 58 m. p.
133 3836 S. I. Ing . N . Popescu
4 D/ 933
Barbu Delavrancea 41 I. Teodoru
colt Aleea D . CaL Mo~ilor 44
imprejIIllUirE -
134 3867 S. I. N . Furtuna J'\1detului Tei 22' -- reparatii --
I J/933 radicale
135 3895 S. I. Balca~ Marin
8 C/ 933
Reg. Carol Tei 114 - - " --
136 3953 S. I. Lore Kleine IBd. COl. Mih. Ghica J. Venouillet construct ie parter, etaje 2
7 G/ 933 No. 18
137 3940 S. I. Aure1 Constantinesc:tl Fund. Pele~ 16
I Av. N. Drosu 34
Arh. Pomponiu
160 m . p.
parter. 80
"

I 11 P/ 933 .
138 4047 S. I. Nicolae G. Zichi~
25 B/ 933
Berechet Tei 23
Str. Paris
IArh. T . Socolescu
Ploesti "
~i 30 m. p.
parter
54 m. ,po
139 4090 S. I. Edith COblloVICl
..
Aureltan colt ~patan Jean Monda parter, 3 etaJe
~ ~
I

"
6 A/ 933 No. 3 1 Cal. Victoriei .:; 150 m. p .
14014110 S. I. The Central Agency Bis. Amzei 20 Leopold Schinde
"
1parter, 2 etaje
7 A/ 933 Ltd. Buc. Brauch Paleologu 20 A. 96 m. p .
141 4195 S. I. Ella ;;i Ing. M. Ba . Bd. Dacia 49 Emanuel Viteanu construcpe parter 3 etaje
123
1
D/ 933 duleanu Maior Giuresc'l 4 mans. 339 mp.
142 3973 S. I. Marcus si Anetk La- Ep. Radu 18 pa rco E- $t. Ciocarlan parter, 2 etaje
"
' 15 R. gherb;"lch nergia par. 10. Cal. Mo ~ilor 159 92 m. p.
143 3990 S . I. El. ~i Gh. MihaeJcu Toamnei 107 $t. Ciocarlan rep. simple parter, etaj,
8 T / 933 Cal. Mo~ilor 15q mans. 60 mp.
144 3997 S. I. Dr. T . F irica Gr. Alexandrescu 51 constructie
5 A/ 933
145 4203 S. I. Iulian Alexandrescu Povernei 18 $t. Ciocarlan parter. etaj
1136/ 933 Cal. Mo~ilor 159 235 m. p.
146, 4302 S. "I. N . Papa Primaverei T ei 7 St. lonescu reparatii parter, 12 m. p "
126/ 933 Sergo Pamfil 43 radicale
147 4191 S. I. Ion Ratoi Calea Dorobant: 32 reparat ii
1
240/ 933 radicale
148 4477 S . I. Ecat. $tefanescu Aleia Zoe 12 (imprejm .)
1 2 Z / 933
2=4=0============~==========~U~R=-
B A N ~I~S~'~M~U~L~======~==============

Nr. de ~i
Numele pronumele I Strada ~i N ru!
II Numele. pronumele Pelul Marimea
..: inreg strare rroprietarLllu, I unde se construC:'?te I ~i adresa arhitectahli constructiei construc~iei

Z I
140~ 4389 S. I. I C o.INC
. - t mescu
' Arcului 22 reparatii
10 A/ 933 I radicale
150 4507 S. I. Maer Hascalovici Romana 191 $t. Ciocarlan construep'e parter, .ctaj, man:
17 R/ 933 I Cal. Mo~ilor 159 sarda , EO m. p.
151 4581 S. I. D-tru T. Nicolae Cornescu 16 garaj
24 C/ 933 "
152 4664 S. I. Adols Henricsohn Vasile Lascar 170 reparat ii
4 L/ 933 iradicale
153 4686 S. I. Zoe Albescu Maria Rosetti 46 $t. Ciocarlan constructie dependinte
5 R/ 933 Cal. Mo;;ilor 159 I I

154 4681 S. I. loan L. Eresco Fainari 17 reparatii

2 F / 933 I radicale
I

155 4687 S. 1. Paul Kamerling G-ral E. Grigorescu I. Bozianu reparatii

'1 G/ 933 Cal. Victoriei 102 'I radieale

15t 4573 S. I. Lt. Col. Gh . Ion Gr. Alex~drescu 65-f7 Titu Evolceanu construcp'e subsol, parter, etaj,
I

12 A/ 933 G-l Er. Grigot esca 10 Igan;:oniera 123 m,p

157 4689 S. I. N . Dondu Cotofeni 61 cart. Tei $t. Ciocarlan ,. . adaos
24 C/ 933 Cal. Mo'} ilor 15<) constructie
158 4757 S. I. I A. ~i C. Nottara Alecu Russo 5 Starh ' ., adaos constr.
21 R/ 933 I Viitor 24
15~ 4690 S. I. Flo rica Slavescu $os. $t. eel Mare 1: St. Rad u parter, 2 etaje
19 S/ 933 . Antim 16 etaj III " 106 m. p.
16C 4777 S. 1. Ion Gabor Maica Domnillui Tei $t. Ciocarlan " Iparter. 54 m. p:
8 M / 933 No. 66 Cal. Mo~ll" r 159
161 4691 S. I. C-tanta $tefanescLl Romana 1 reparatii r --
20 R/ 933 I
C-tine~ctt
radieale
16~ 4663 S. I. ICap. Liviu Cara'g eale 16 rep. simple --
25 C/ 933
163 4693 S. I. Soc. An. de T e' er. Calea Victoriei Matei imprej_
18 V / 933 Millo muire
164 4882 S. I. lng. Cassasovici Str. Var~ovja 4 Dem. Savulescu C. construepe subsol, parter. _
19 V / 933 Calara~i 151 ctaj 380 m. p.
165 4886 S. I. Lucia Azurean 1 Nastase Pamfil 19 reparatii
[5 P/ 933 radicale
166 5083 S. I. Cristea Voicu Popescu 16 bi ~ $ t. Ciocarlan constr. parter. etaj
16 P / 933 Cal. Mo~ilor 159 20 m , p.
167 511 2 S. I. A. Hertzog Armeneasca 10 colt Jean Stork rep . rad . imprejmUl re
14 A/ 933 Bd. Carol Matei Voevod 12
168 5005 S . I. IV . Canarache Bd. Briltianu colt Ed Arh. Caragea I constr.
28 B/933 Carol ' M atei Voevod 93 I
I
169 5051 S. I. M . ~i G. Popes..:u Doamna Oltea C. Miulescu adaos constr.
4 0 / 933 i Lascu Cilu~ei 15 I " 13 m. p
17( 5117S. I. 1. T imon $erbanescu Te 54 C. P . Petresca, parter , etaj
21 S/ 93 3 I Pas. Imob. Sc. C. et. I , 56,20 m. p.
171 5004 S. I. N icolina Col. Nico_ Cal. Victo riei 153 rcparatii
20 V / 933 I lesc'l sio mple I
17 ~ 5246 S I. INatalia Dut u PreI. Doroban~l 184 $t. Ciocarlan constr. ' parter 102 ;no ')
27 D/ 933 pare , 78 Cal. Mo~l1or 159
17 ~ 5169 S. I. Felicia C. DimitrllJ '$os. $t. eel M are 84 $t. lonescu parter 26 m. p.
23 S/ 933 I Sergo N. Pamfil 13
174 5274 S. 1. S. Arion Barb;! Vacarcscu T ei $t. Ciocarlan adaos constr.
23 V / 933 No. 17 Cal. Mo~ilor 159
1n 5347 S. I. E. Rossi Mexicului 1 rep. rnd. imprejmuire
11 M / 933
176 5450 S. I. Gh. I. Mateescu Argentina 18 $t. Ciocarlan constr. sup rap. ctaj
17 A/ 933 Cal. Mo~ilor 159
177 5401 S. I. Ing . G. lonescu Av. Petre Creta 35 D. Georgescu·Ciluga-, parter, etaj
30 C j 933 reanu , Bd. Dacia 20 I 59 m. p.
1'.7 f 5467 S . I. Maer HascalovicL G. D . Palade 33 $t. Oocarlan suprap. etaj
19 P / r 3:' Cal. Mo~ilor I;Q I modif .int.
 AtJTORIZATIl-CONCURSURI-ExPozrrn 241
====================~======~===== =====~===============

Nr. dc ~i
Numele pronumele I Strada ~i }.1 -rul Numele. pronumele Felul Mi'irimea
inregistrarc I plOprietarului unde se construe~te ~i adresa arhitectului construcliei constructiei
..:
Z I I
I

179 5296 S. I. I A. Petit rep. rad. imprejmuire

I Dr. V. Pliitareanu Viitor 171 Bd . B1:i:itiaml, Lido
26 V/933
18C 5458 S. I. I Cal. Floreasca 125 rep. rad.
I

11 F/933 IV. Grigoriu

181 5471 S . I. reparatii
Maria P . Lucaciu Romanii 49
26 R/933 simpie I
1f2 5569 S. I. Cornel Radules::u adaos 19.50 m. p
E. Ciurea Gr. Alexandre'3cu -:11 constr.
18 A/ 933 Calu~ei 15 supr etaj 80 m. p
183 5568 S. I. Dr. !;)tefanescu
Popovici lot 35 pare. Alex. PsepiLnski subs. parter, et. I
120 P/ 933 Delavrancea Mantuleasa 36 mans. 196 m. p.
Gh. Popoff adaos constr.
18415449 S. I. !;)tefan Mumii Maria Rosetti 19
28 R / 933 Lucaci 119 16.30 m. p.
185 5673 S. I. Soc. An. Concordin Popa Savu 57 rep. rad.
126 S/933
Condo Griffoni
186 5699 S. I. M. ~i V. Partenie !;)tefanescu Tei ·12
Stockolm 5
constr. parter 100 m p.
27 S/933 ,
1875717SI. Lt. Av. Zonleana 73 !;)t. Ciodirlan parter, etaj
A. Sirota Cal. Mosilor 159 103 m. p.
37/933
188 5522 S . I. Zoe M . Roma~cu Paris 19 fost AI. Blar. c M. Roma~cu
I No. 112 IBd. F~rdi~and 49
M . Mlhalcea
189 5641 S. I. Maior I. Teodotescu Bd. Ghica Tei 66 1 limprejm.
I Vi~inl 21
190 5702 S. 1. V. Teodorescu Tip.cu ~tef. eel Mare 1 I. Traianescu constr. cinemat. vara
I
191 15640 S. I. , Zamfir Tudor
' I
Par~. ~elavr. Nr. 3
!;)crbanescu Tei 16 his / !;)t. Oocarlan const. parter 47 m. p.
28 S/ 933 I Cal. Mo~ilor 159
1925661 S. I. Lydia ~i W. Graichen Av. Drossu 41 int. 3 1 7 A. Popper parter, etaj
31 D/933 i Marginei 52 200 m. p.
193 5700 S. I. Radu lonescu Dascalu Tei 13 !;)t. Oocarlan parter 90 m. p .
32 D/933 I ·Cal.. M_o~ilor 15Y
1945701 S. I. Isaila Tanase Teiul Doamnei 22 ~t. Oocarlan ada os. constr.
30 D/933 Cal. Mo~ilor 159 53 m. p .
195 5613 S. I. A. Gusti Pare. Delavrancea Radu Udroiu parter, etaj, piv. '
33 D/933 Alea C colt D . Tache Ionescu 1 128 m. p.
I
196 5639 S. I. Otto Palatnic Cal. Victoriei 11, rep. rad.
28 V/933
197 5720 S. I. Inginer Veis Cal. Victoriei 61 - 6·~ rep. rad.
27 V / 933
198 5632 S . I. I Traian lonesc'.! Momuleanu fost Mc>,c rep. rad.
12 M / 933 ginei 29
reparatii
1995723 S. I. D. Popescu Romana 92-94 simple
29 R/ 933 I. D. Traianescu
200 5779 S. I. Ion David parter, eta)
P. S. Aurelian 14 Pare. Delavr. Ak:l
19 A/ 933
201 5813 S. I. Caterina Col. A. Barbu Delavrance'i
D. Nr. 3 Icon~.t 60 m. p.
part .. etaj
~t. Ciocarlan
~5 D,. 933 Dobre No. 25-27 Cal. Mo§ilor 150 92,70 m. p.
202 5781 S. I. Sofia !;)tefiinescu Pare. Domenii II parter, etaj
Angelo Almalek
36 D/ 933 pare. 77 Dr. Burghe1ea 20 60 m . p .
20315797 S. I. Maria Niistiisescu Fiiinari 28 C. Simionesc-u parter 136 m. p.
112 F/ 933 Toamnei 66
204 5755 S. I. St . D. Enache zis V. Lascar colt sbs. part. 3 et.
T . Socolescu
22 L/933 I Dumitrescu G. D. Palad~ Ploe~ti
260 m. p
205 =-727 S. I. Vasile Ben!ea
22 P/933
Primiiverei Tei 61 C. Simionescu
Toamnei 66
imprejm 1- '
206 S718 S. I. Ion Ciucur Cotofeni 58 rep. rad.
':".·i C/5033
~07 5809 S. I. Ecat. Miinescu G-ral Lahovari 76 IE-p. rad.
24 L/933
208 5754 S. 1. Mitrea C. D-trescu Viitor 144 rep. rad.
30 V/933

•
=24=2======~===============U~_~R~_~B~_A_Ni ~S~M
~
' ~u~t~================~==~~

Nr. de N umele ~i pronumele Strada ~i N-rul Numele. pronumele Felul Marimea

inregistrdre proprietarului un de se construf:ilte I ~i adresa arhitectului construc!i~i constructiei
I I____ .______~----~--------
1
209 5728 S. 1. Vasile Ionescu G-ral Lahovari rep. rad.
23 L/ 933 No 100-101-
2105005 S. I. I. C. Regilian Clucerului 2 -- Ireparat ii
~3 C/ 933 , simple
211 ')894 S. I. M. ~i I. Grigorescu Braziliei 23 I. -?i T. Niga const. sbs. part. etaj.
30 B/ 933 Bd. Pr. Mircea ~ mans. 127,tO m p
212 5935 S. I. Ing. E. Popper ILatina 22 Clejan sbs. part .. etaj
25 L/933 Frumoasa 8 230 m. p.
213 5951 S. I. Al Cojan Ep. Radon 18 pa rc. 6 St. H. Opari parter. etaj
31 R/933 Isvor 48 87.30 m. P.
214 6000 S. I. Pripi~ G Nicodim Opanez 43 Oct. V. Ionescu parter
5 0/933 Tache Ionescu 6 ', 9.20 m. p.
215 5994 S. I. Fund. Univers. C. A. Rosetti 6 reparatij
~L. R/ 933 simple
216 to27 S. I. M. G. Ghiendovici Reg. Carol I 63 $t. Ciocarlan const. parter 65 m. p.
37 C/ 933 I . fost Glucozei Cal. Mo~ilor 159
217 6026 S. 1. IIoslf Donou Parc. Cornescu str A. rep. rad.
36 C/ 933 No. 14 1

~ Sectornl II N egru
218 2891/933 IOscar Zage: Parc. Berindei lot 12 A. Dobrescu ' constr. : parter. 80 m. p.
Hramului 17
219 1 2858/ 933 C. Teodoru Pop de Base~ti :53 Ciodirlan
Cal. Mo~ilor 159
. parter, etaj
60 m. p.
22) 2308/ 933 ID. Bardescu ~os. Pantelimoll 236 Ciocarlan p<llter, etaj
Cal. Mo~ilor 159 45 m. p.
221 2824/ 933 ID. Rubinstein Cri~an 12 A. Dobrescu porter, etaj
Hramului 17 70 m. p.
222' 2472/ 933 ISolomon Wittul Iuliu Barasch 12 D. Galin Pasaj subsol. parter.
Imobiliara etaj. 200 m. p.
223 3052/ 933 M. Alexandre')cu Log . Iordan Aled B. Condo I. Georgescu
Olteni 67
. 1parter. 30 m. P.
224 3033/ 933 I. lonescu I~os . Vitan 161 AI. Florescu magazie
Nerva Traian 71 "10 m. p.
225 3001/93.5 A. ~i V. Dow Cal. Dude~ti 135 $t. Ciodirlan parter. etaj
Cal. Mo~ilor 159 210 m. p.
22612971/933 Gh. ConstantmesLU N. Ganea 6 rep. rad. rep. rad.
22713058/ 933 R. Neuman IGradinari 62 I, (011str.
A. Dobrescu : parter. 130 m. p.
Hramului 17
228 3114/ 933 I. Gomic Ceau~ Radu 1 P. Kalomer parter. etaj
Franzelari 25 ' 11 m. p.
229 3320/933 M. Mihi:iilescu D. Fi1i~eanu 15 I imprejm.

230 2714/ 933 C. Balamacis Raion 122 colt Blai V. Mateescu

Iconstr. parter, ctaj
50 m. p.
231 2772/ 933 I. Ionescu-Putna Calara~i 274 M. Doliner parter. 2 etaje
Smardan 4 230 mp.
232 2803/ 933 N. Constantinescu Sinaia 25 M. Radulescu pnlter. 50 m. p,
233 2828/ 933 B. Rubinstein Cri~an 24 parter, 70 m. p.
234 2700/933 Gen. P. Dumitrz.;n Romulus 69 T. Evolceanu parter. subsol
G-I Grigores..:u 10 48 m. p.
235 3646/933 Adolf Feldman Baratiei 12 rep . rad. imprejm.
236 ~633/933 M. ~i N . Strulovici Rascruci 3 IP.Silberman constr. parter. etaj
Artei -4 1160 m. p.
 AUTORIZATII-CONCURSURI-EXPOZI'fII 243
~=================-~~ ======~====~=====================

~ I Nr. dc I Numele ~i pronumele I Strada ~i N-rul \ Numele. pronumele. Felul J Marimea

~ I inregistrarc I proprietarului I unde se construe~te \ ~i adresa arhitectului \constructieil construqiei
Z
I
237 3431/933
I
Bllldea Petf'il 1 Cultul Patriei 52 I AI. Flores~u
Nerv. Tra1an 81
Iconstr. Iparter, 80 m. p.
1 1
238 3529/933 Wei sman Cantemir 50 I
I
rep. rad.

239 3674/933 Const. Ionescu $0 .. Pantelimon 2-10 Miclescu constr.

Iparter . eta j
50 m. p.
I
24°1364 1/933 c. Dragota Fd. Dude~ti 209 I. Georgescu
Olteni 67
. p,nter, 58 m. p .

241 3625/933 Aurel Palievici Vult-uri 139 Miclesc'il . et. man').

I=C?~ter,
116 m. p.
Ciodirlan adaos part., et.
24213540/933 M. Cristescu 1 Vici 3 Mo~ilor 159 1 35m~
243 3749/933 Corneliu Panov IOrhei 1 I

constr. Iparter, etaj

2443910/933 ILouis Cherer Parc . Calara9i 51 A. Tomescu
61 m. p.
I Ciocarlan parter, etaj
245 3789/ 933 Isidor Cobn Udricani 4 "
Mo~ilor 159 130 mp.
A. Dobrescu parter, eta j
24b 3810/933 E. ~i C. Dobro in Regenerarii 25
Hramului 17 60 mp.
247 3889/ 933 AI. C-tinescu Raion 42 rep. rad.

248 3702/ 933 Soc. "Domus" Cal. Mo9ilor 86-8-s rep. rad.
I
249 3571 / 933 R . Ciriak Parc. Calara9i In Ciocarlan constr. parter. eta j
110 mp.
Pare. Obor lot. 110 A. Dobrescu parter, sub sol
250 1709/ 933 Const. C. Mirewl
100 mp.
251 3980/933 S. Collin Lipscani 80 rep . rad.
1
252 4015/933 Sabina Goldsten 1 Parc. Berindey 154 bis A. Dobresc"l constr. parter 42 mp.
Iparter, 91. parte-
25314090/ 933 Ludvic Fridma n Heliade in Vii 6 A . DobresC>'.1 " etaj. 120 mo.
1 parter et ma r'
254 4064/ 933 Zaharia 9i L. Emim Rascruci 3 G . Damian 128 mp.
I I
2554098/ 933 Teraa Baroc IVaselor 3 1

2564111 / 933 C. Mihalache Ion Silistra 42 rep . r:ad .

I Cond: I. Georgescll
257 4056/ 933 C. Topliceanu Foi~or 101 constr. parte, 60 p.
Olteni 67
parter, sub 01
25814048/ 933 Ipetre Militar" Cesar Boliac 5 1St. Opasi 70 mp
I
259 4206/ 933 R. Prager IBradului 5 1 - parter e aj
260 4193/ 93.) Jean Valeanu
Soc. Dambov1ta Cal. Dude~ti 188 130 mp.
Bd. Ferdinand 17
parter e c .·
261 4595/933 S. ~i F. Dorobantll Cal. Calara9i 218 N. Popescu 700 m!). fabr.
St. Ciocarlan parter 2 etaje
2624758/ 933 Desiree Madleine Parc. V. Brani 9te 60 I 120 mp,
Mo~ilor 159
parter, etaj
2634111/933 Mihalache Silistra 42 A. Dobrescu
1011 " I 82 mp.
264 4810/ 933 Grete Leibovic: Zece Mese 20 R. Anich parter, 60 mp.
"
Ciocarlan parter, 2 ~i mans.
2654884/933 Gh. Pavelescu Silva 19
Mo~ilor 159 " 126 mp.
$os . . Gherase 3 Ang: Dobrescu parter, magaz.
266 4500/933 Albert Goldmo.p.
I 30 mp.
 -
244 tTRBANISMUL

Nr. de I N umele 9i pronumele Strada ~i N-rul Numele, pronumele Felul Marimea

...; inregistrare I proprietarului unde se construe9te ~i adresa arhitectului constructiei constructiei
Z
~------------~------~---------

267 4519/ 933 P. 9i C. Pasaul Raion 152 . Ciocarlan constr. parter, 90 mp.

2684751/933 A. M . IzOllS G-l Nicoleanu 15 A. Dobrescu "

parter, 80 mp.

2694641/933 Stella George:,c:l Cal. Calara9i 240 Ciocarlan parter, etaj

40 mp.
270 4687/933 Hie Sandu Cal. Dude9ti 160 Ciocarlan parter, etaj
170 mp.
271 4681/933 Malca Eide Iaina Horia 27 I. Fokler supr. etaj 15 +
Dr. Lister 60 110 parter
70 mp.
272 4649/ 933 Gh. AlexandreSCIl Lt. Foi 90reanu 2 imprejm.

2735187/933 Gh. Paltineanu Par. Berindei 126 Ang. Dobrescu constr. parter, 50 mp.

2745261 ,'933 Elena 9i T . Sejea Argicultori 107 N. Popescu parte, 60 mp.

Bd. Col. Ghica 30 '\
2755259/ 933 P . Nestor En,.::h~ Pare. Berindei str. A . Ciocarlan parter, 45 mp.
colt G. !
276 5300/ 933 M . Cristea Str. Noua A. 1 Dristo r C. Georgescu parter, 50 mp.

277 5299/933 Cristea Sand:! Mihai Bravu 315 bis. C. Georgescu parter, 26 mp.

278 5223/933 Jenica Valter Log. Iordan 28 I

Ang. Dobrcdcu parter, 55 mp.

279 5255/933 Gh. Marinesc'-j Apele Minerale 29 parter, 70 mp.

280 5310/933 S. Mihailescu Str. B. 55 Pare. Obor Ciocarlan parter, 50 mp.

281 5178/933 Sami Leo Lirei 20 I. Fokler parter, etaj

Dr. Lister 15
282 5373/ 933 Pincu MOSCOVld Siminoc 14 Ciocarlan 180 mp.

283 5377/933 Ion Lucacescu P. P'rotopopescu rep rad.

284 5363/ 933 Colonel Iarca Traian 201 Mihalcea parter, 100 mp.
"
I
285 5350/ 933 P. Stroescu I Popa Soare 36 I rep . rad.

2865345/ 933 N . Che9neanJ Cal. Mo 9ilor 285 imprejm.

287 5383/ 933 Maria Nicola'l Colentina 35 bis E. Fones~1.1 constr.

2885160/ 933 AI. Donescu $t. Mihaileanu 20 garaj , inalt. zid.

30 mp.
289 5407/ 933 I. Walter $t. Mihaileanu 56 A. Popesc'.t '" parter, 2 et.
246 mp.
290 5411 / 933 Man. Caldaru9an i Piata Sf. $tefan Ionescu Berech ~ t parter, eta j
440 mp.
291 5439/ 933 Zamfira Manesl:u $os. Gte! 19 rep. rad.
292 5389/ 933 Traian Stelniceanu Mecet 48 rep. rad.

29315376/933 Elena Popescu Parc. Mih. Brav'J 26 eonstr. parter, 80 mp.

294 5538/ 933 Maria Col. S ~anescu Vatra Luminoasa 8 I. Ghetu parter, 70 mp.
Bd. Marage~ti 53 "
295 5396/ 933 Ana Petrescu Pare. Loc. Eftine $os. Solomon parter, eta j
. lane. str. A. 11 42 mp.
296 5534/933 El. SabarlJ ieee Mese 20 Ciodirlan parter, etaj
60 mp.
 2
AurrOIUZA'flI-CONCUHSUH~-lDXPOZI'~~LI

c: Felul Marimea
2 .l Tr. de N umele ~i pronumeh- Strada ~i ~ -nil Numele, pronumele
~
u
...: IIlrcglsiran:: proprietaru!m I
unde se construe~te I ~i .':tdresa arhitectului constructiei construqiei
Z ,

297 5617/933 Pavel Lamonth 'Negoiul 17 Audino C. constr. Iparter 35 mp.

Elena 34 A. Dobrescu parter, 30 mp.

298 5687/933 Al. M. En3c::he

\ Petre Emano ,_ IClo~ca 27 A. Dobrescu parter, 70 mp.

299 5500/933

300 :5499/}33 ie. ~i F1. Al<xa"d" B. Dumitrescu 70 \C. Popescu

Mosonschi
parter, 34 mp.

Agricultori 18 imprejm.
301 5631/9:;3 ( Saidel I
I
Parc. Radorin str. A. rep. rad.
3025512/933 P. Popescu
No. 23
Epureanu 22 L. Teodoriu P. L'1h. constr. parter. etaj
3035488/]33 M. Ionescu 15 mp.
Lt. Paulescu 3 Ciocarlan parter, 65 mp.
304 5704/933 Aneta Niculesc,"
1
Maior Coravu 23 imprejm.
305 5478/93.) Aneta Marine3C'

Gherase 97 Audino constr. parter, 60 mp.

306 5601 / '333 Gh. Vasilescu
I
Lt. Paulescu z.1 Ciocarlan parter. eta i
307 5627/933 Costica NaU'TI
60 mp.
~os. Vergului 11 C. Simionescu parter, etaj
3085628/ 9)5 P. Andreescu
17 mp.
Colentina 124 Ciocarlan parter, etaj
3095691, .133 M. Georgescu
160 mp.
A. Dobrescu parter, 60 mr.
3 10 5655/933 ITincuta Stanescu Lt. Aurel Botea 16

Parc. Ciilara~i 194 Silberman parter, etaj

311 5786/n3 Eliza Binder
lot. 194 Artei 14 64 mp.
312 5758/9]3 D. Marinescu Giiitanari 6 magazie. 12 mp.

•
Sectorul III Albastru .

B. Dobrescu Episc. Nifon lot. 41 Dutu Marin '. parter, 9 mp.

31313161 / 933
Epicol 57 his Iparter,
314 3080/933 Fl. St. C-tinescu P. Ispirescu 75 bis 70 mp.
1
,parter, 60 mp.
315 3056/933 M. ~i V. Georgescu Piscului 15 Eni~teanu, Sireni 65

31613250/933 G. Simotta E. Vacarescu 22 ISimotta Aleea Mi- subs., parter,

etaj, 82 mp.
tropoliei 15
102 mp.
317 3249/933 G. Simotta IAleea Mitrop. 15

31R 3196/933 Soc. Clad. Roman Calea Victoriei 2 Ciogolea

S. Ciocarlan .mhs. pan. etaj

319 3217/933 Jean M. Popesc!\ Politiei 3-5
Calea Mo~ilor 159 182 mp.
1
32() 3328/933 11 Iunie 48 Marin V ..Popescu subs. part. etaj
Dim. O. Soare
col. Mih. Ghica 106 280 mp.
Mironescu parter, 46 mp.
321 3317/933 I. Paraschlv IRitoride 12
Simonide 8
Fh. Chihrituri 24 V. $te£anescu parter, 108 mp.
322 3303/933 S·azette Segal y
Miirii~e~ti 60
323 3340/933 V. Valceanu Parc. Rahova Enisteanu parter, 76 mp.
str. J. lot 208 Sireni 65
324 3404/933 I. Georgescu Sahinelor 72 N. PopesC'u I parter, etaj
col. Mih. Ghica 3 b 32 mp.
j
•
2 +6 URBANISMUL
---

C
....
C>i
:::l Nr. de
I Numele ~i pronumele Strada ~i N-rul Numele, pronumele Felul Marimea
U
inregistrare ! ljfoprietaralui unde se con s true~te ~i adresa arhitectului construqiei constructiei
...:
Z ---
I T randafirescu constr. Iparter, 113 mp.
32513491/933 1M. ~chiopu Pieptanari 19
13 Sept. 46
;326 3490/ 933 M. G. Gheorghe lancovescu 7 C. Mironescu Iparter, 40 mp.
Simonide 8 Irep .
327 3538/933 Ing. Antonescu V erzi~ori 34 rad .

328 3579/ 933 I. Keller Pieptanari 33 Bozianu constr. subs. part. etaj
Cal . Victoriei 86 mp.
329 3585/ 933 V . Liptan Rahovei 228 lot. 6 Navasartian subs., part.
I Fainari 3 mans., ~2 mp.
330 3586/ 933 Maria V. Dincu lot. 11 I
331 3587/933 A. Maier 13
II
332 3588/ 933 12

333 3589/ 933 9

334 3590/ 933 17

335 3592/ 933 18

336 3593/933 16

337 3594/933 19

338 3595/ 933 24

339 3618/ 933 I. 'Stanciu !Oltenita 181 V. Mateescu parter 96 mp.

Ore~ti 6
340 3625/933 Gr. Blidea I " 170
1. Georgescu
01teni 67, Belu
parter, 69 mp.

3H 3622/933 I. Mihai Ca.rol Davila 51 St. Ciod.rlan parter, 192 mp.

fest 109 Cal. Mo~ilor 159
342 3634/ 933 Ecat. ~i Constanta Sabini 80 V . Mateescu parter, 115 mp.
Stoenescu Cire~i 6
343 3833/933 C. M. Dumitrescll Petre Cercd 4 Navasartian -, parter, 80 mp.
I
Simonide 8 I
344 3825/ 933 Trc.ian C-tinescu Caramidari de ;os 19 Mironescu parter, 140 mp.

345 3802/ 933 0rrea Florescu Sebastian 158 Mironescu parter, 28 mp.

3 t6 1 3939/ 933 Pclltelimon Balgan Mircea Eustatiu Mironescu

317 4068/ 933 G . . . rasilescu Cal. Vaciire~ti 339 St. Ciocarlan "
parter, 36 mp .
Cal. Mo~ilor 159
348 4110/ 933 T. Sapunaru C'l1. Rahovei 169 I. Niga, Mirca 8 parter, etaj
210 mp.
1
349 4111 / 933 Ibg . Mihalopol Ctlriati colt Spl.
Independentei
V . ~tefanescu parter, et. mans.
M . Serghiescu 200 mp.
33) 4078/933 C. I<adulesc'!J 1 Mircea Nr. 20 Chitu parter, 20 mp.
"
1
351 4077 / 933 M G. Filoti Cal. Vacare~ti 418 Mironescu parter, 120 mp.
I Simonide 8
352 4071 / 933 Cercul Militar IBd. Elisabeta 4- rep . rad .
1
353 4213/ 933 IIuliu:; Poper Cal. Rahovei 11
1
3544211/933 .~ Mayer Rahovei 288 lot . 47 Navasartian constr. subs., parter,

l Fainari 3 mans. 82 mo.

 AUTORIZATII-CONCURSURI- EXPOZITII 247
========================== ----~~====================

Nr. de ~i
Numele pronumele I Strada ~i N-rul N umele, pronumele Felul Marimea
...: inregistrare proprietaru lui tmde se constrt1e~tc i ~i I
adresa arhitectului construqiei constructiei
Z I
1 l
355 4210/ 933 A. Mayer 1 Rahovei 288 lot. 46 Navasartian. constr. subs. part. mans.
Fainari 3 82 m.p.
356 4205/ 933 lot. 50
1

35 714206/ 933 51

358 4208/ 933 .. 45

3594214/ 933 . 1011 Balaban Periele Gheorghiu 21 Mironescu parter, 90 mp.

Simonide 8
360 4468/ 933 fyI . R. Cordeanu 13 Sept. 26 N. Popescu parter, 88 mp.
Col. Ghica
361 4509/ 933 ')teliana Popes<:u I Episcop. Nifon 43 Mironescu parter, 73 mp.
Simonide 8
362 4147/ 933 Spiridon Lutai Marculescu 2 N r . 16 St. Ciocarlan parter, 68 mp.
Cal. Mo~ilor 159
363 4-145/ 933 IHe Stancu Aleea Grnia 23 Chit u . parter. 43 mp.

364 , 4538 I /933

1
IG. Badulescu Iacobescu 51 Mironescu parter, 46 mp.
Simonide 8
365, 4558/ 933 Ion C. Petrescu Magurele 7 Trifu, lsvor 99 parter. etaj
50 mp.
366 4658/ 933 I 1011 Suleia Bd. Penescu 5 Locatelly Victor Iparter, 34 mp.
lng. Zablosky 94
367:479"/ 933 CalU Popp Bd. Elisabeta rep. rad. I _
3684744/ 933 Alex . Via~u Viilor 93 R . Werle Bd. Maria 50 constr. parte. etaj
100 mp.
369,4715/ 933 I-1 rr~covici Victoriei 16 rep. rad.

3704741 / 933 I
1 D-tru ~i Maria Dan Bogdanescu 8 Dalgeanu cOllstr. parter 110m. P .
Sarbeasca 7
1
371 4736/ 933 I I. lacob Strada B Nr. 6 C. Mironescu parter 27 m. p..
Simoni de 8
372'4853/ 933 IGh. Mircore Stlada A Nr. 27 C. Mironescu Rarter 100 m. p.

37}.~833/933 Fl. Milcovean.!l

Pare Rahova
Aleea B. Nr. 29
Slmonide 8
V. Mateescu parter, etaj
Cire~i 6 28 m. p.
3741 4898/ 933 Mo~t. Teodorescu $crban Voda 172 Secareanu parter 90 m. p.
Cal. Rahovei 106
3754947/ 933 Gh . Ilie Atanase Savulescu 29 Pe tre Pandele parter 40 m. p.
1\1 ecet 16 bis
376 5061 / 933 A. lancovici SpI. IndependenIei ~r . Grig. Hirsch .. sbs. part. etaj
147 m. p.
63 bis N egustori 19
377 5025/ 933 St Brailoiu Dr. Lister A. Gabrielescu I sbs. part. etaj
166 m. p.
Traian 109
37b 5012/ 933 I $t. Hriscot lor. P. BaItaretu 19 Zamfiropol parter 60 m. p.
A1eea B. 3 Deiavran\"
3795091 / 933 Naftalison Mayer GlUrgiului 52 Mironescu parter 100 m. p.
Simonide 8
3805101 / 933 Her~cu M. la.nC'~l Zamfir Anghel 54 Mironescu parter 55 m. p.
Simoni de 8
381 5300/ 933 I. Grossman Bd. Elisabeta 93 A. Curage'a pt. 3 etaje,
Drago~ Voda 52 Imans. 238 mp.
382 5306/ 933 C. Niculescu-Duva z AI. Orascu 20 Cuscenko Iparter 45 m. p.
Pd. Vanatori 73
3835321 / 933 Ad. Lt. D. Stanculesc u Ecoului colt I. Tarana A. Curagea parter. eta j
Drago~ Voda 5 '~ 70 m. p.
384 5330/ 933 Alex . Salomovici I
Llpscani 14 rep, rad
248 U R BAN ISM U L
============================ ~==========~==~~=======

-
c:;
to)
.....
~ Nr. de I Numele ~ipronumcle Strada ~ i N:rul Numele, pronume1e I Felul ! Marimea
u
inr~gistrarc proprietarului unde se construe~tc I ~i adresa arhitectult:i Iconstructiei 1 constructiei
Z I '---~-

I I
385 5351/933 Mar.ia D. Jacomini Costache Negri 2 Gh. Nichitovici constr. parter, etaj
ISolo Banca Nationa!a I 120 m. p.
1
386 5341 / 933 Ergass Smardan 29 rep, r~..:;

I
387:5416/ 933 S. Moscovici Ana Davila 7 M . Popovlci ~i Wal- ' constr. part. et. mans.
,ter, Sf. C-tin 140 m. p.
I
388 5502/ 933 I A . Mayer Rahovei 22& lot 38 Navassartian sbs. part. mans.
1
Maica Domnului 57 82 m. p.
389 5503/933 A. Mayer Rahovei lot 37 Navassartian sbs. part. man3.
I Maica Do :nnui.Ul 57 82 m. p.
1
390, 5504/ 933 M . Gliickmann Rahovei lot 36 I Navassartian sbs. part. man'!.
I I Maica DomnulUl 57 82 m . p.
391 5537/933 Ep. Bis. Sf. SpiriJ' lll Cuza Voda 2 I. Tcru~anu constr. parter, etaj
I, 11 hnie 1 20 m p.
39215615/ 933 I. Panduru Coi . Georgescu ') 4 I Eugen Pillich parter 105 m. p.
bvor 90
39315625/933 Dim . O. Soare IFabr. de Chibrit. 3 bis r. Gh. Chitll parter 300 m. p.
Aquila 25
39415522/ 933 Maria S. Gheorghe J 3 Septembrie 14.2 rep . rad
I
39515613/933 M. Garfunkel ~i Piata Cogalniceanil 3 ing. Rosenthal constr. part., 5 etaje
I . Mo~ilor 172 260 m. p.
396,5694/ 933 G . Breier Pd. Pandun 5 lN , Popescu, C01. M . parter 36 m. p.
Ghica 3 bis s
39715692/ 933 G. Oprescu $os. Panduri 2 7 Octav Ionescu subs. part. 2 et.
Tache Ionescu 6 300 m. p.
398 5716/ 933 Florea D inescu
I
Poterasi 16
'
M . Ricci
. Isvor 88
I I
parter 55 m. p.

399 5732/ 933 ISultana C-tinescu Sebastian 121 N. Mucicl'l.escu parter 160 m. p.
I Sapientei 6 I
400' 4209/ 933 St. Adamescu Rahovei 228 , lot 52 Navasartian subs. part. mans
I Maica Domnului '57 82 m . p.
401 15852/ 933 l\, Mayer Rahovei lot. 39 Navasartia n
I
"
Maica Domn ului 57
402
, 5889/ 933 A. Mayer Alex . Orascu 27 IC. Mironescu I rep. rad .
Simonide 8
403 5871 / 933 Lt. 1. $oimescu IPutu cu apa rec~ rep . rad .
404 5882/ 933 P. Sarbu Mitarilor 6 I. Ro~u constr. parter 48 m. p.
Lazurea nu 60
405 5971/ 933 Niculina Patica Catuneanu 15 V . Ionescu parter, etaj
Bd. Carol 58 160 m. p .
406 600 1/933 Giov ani Barusso Potera9 17 Ciocarlan St. subs. parter. et.
j
Cal. Mo~ilor 15"/ 100 m. p .
407 5971/ 933 Nicolae Nitoiu Bucur 31 Iacob Kraus parter, etaj
Aquila 5 102 m. p.
408 5952/ 933 A . Mayer N avasartian subs. part. mans.
M:1ica Domnului 57 82 m. p.
C ananau parter, etaj
Alexandrina 1(, 120 m. p.
410 6038/ 933 Niculescu Stah V . Dumitrescu I,I 44 1. Kitu parter 35 m. p.
Aquila 25
411 6C68/ 933 St . D . V . Caloian Uranus 37 Ghinescu , $os T. rep. rad .
Vladimirescu 15
412 6170/ 933 C. Stoenescu P . Ispiresc'i\ 12 Maz.ilu Arist. constr. parter 360 m. p.
Romanesscu 8
413 6095 / 933 A. M . Lebensohn Ed. Elisabeta 2 rep. rad.
414 61'18/ 933 Avocat V . Popescu P ;scului 11 Dobrescu Anghel constr . parter 170 m p.
Hi ramului 17
 A.LJTOlilZATII-CONCURSURI-EXPOZl'!'II 249
==============================

~ NCo de Numde ,; pwnumde Sl"d, ,; N'mi Numde, pwnumde I Fdui 1 M,dmoo

_z_~~I_in_r_e_g_is_tr_ar_e~I_____p_ro_p_r_ic_ta_rU_l_u_i ____I_u_nd_e__sc__co_n_s_tr_u_c~_t__
e ___ ad_ l_.e_sa__a__rh_i_
$i__ tc_c_tu_IU_i~l_co_n_s_tr_u_ct_ic_i~I___c_o_ns_t_ru_c_ti_Ci___
415 6171/933 Alex. Eni'ichescl1 Spl. Unirei 70 Secareanu Iconstr. parter, etaj
I Rahovei 106 90 m. p.
416 1 6230/933
1
Dan lonescu M. Craioveanu 15 Kitu I. parter 20 m. p.
IAquila 25
417 6191/933
1
D. V. lonesc'll Justi!iei 18 I rep. rad.
IA. C~-ragea .
41816184/933 C. Radulescu ;>erban Voda 157 IDragos Voda ::>2 constr. parter 60 m. p.

419 6055/933 MO$t. Ing. Petrescu Apolodor 22-24

I ' rep. rad.

420 6275/933 Filip N. Filip Schitu Magureanu i -- I rep.rad.

421 6288/933 1 Dr . M. Iliescu Cuza Voda 42 iN. Popescu . .' constr. subs. part. mi1n~j
Bd. Col. M. Ghlca .J b. 136 m, p. .
422 6308/ 933 D. Georges'cu Spl. Independentei 86 Secarean·u 1part. 3 etaje
Rahovei 106 132 m. p.
423 6309/ 933 I Riria Dumitrescu Bd. Elisabeta 4'J St. Ciocarlan 1parter, etaj
1 Cal. MO$ilor 159 130 m, p.
4246311 / 933 1M. Caliman Radului 25 1St. Ciocarlan constr. parter 120 m. p.
Cal. MO$ilor 159
425 1 6455/933 A. Mayer Rahovei 228, lot 22 INavasartian Ii subs. part. mans.
iMaica Domnului 57 82 m. p.
1
426 6456/933 A. Mayer I1 Rahovei 228 ' lot 22 Navasartian "
subs. part. mam.
Maica Domnului 57 82 m. p.
I
427 6455933 Elisa Avram Episcopul Nifon '12 A. Dobrescu parter 60 m, p.
"
Hiramului 17
1
4286560933 Ing. I. Sabareant~ Bd . Maria colt 1 i lunie M. Locar subs. part. 3 et.
Edgard Quine: 6 1230 m. p.
4 29 6540/ 933 I Giovani Barus30 Emancipata 36 V. lonesc'il parter, etaj
Bd. Carol 38 140 m. p.
430 6627/933 G. D. lonescu C. Negri 10 Eug. Grosu subs. part. et.
I
IC. Negri 10 120 m. p.
431 6669/933 Roza $i A. Kreibs Politiei 5 l. G. Mayer ssubs part. 2 et.
Aurel Vlaicu 174 1
mans. 185 m. p.
43216681/933 1M. Marinescu Manu Cavafu 10 bis St. Ciocarlan Iparter 62 m. p.
ICal. MO$ilor 1'59
I

Sectorul IV Verde
433 3455/ 933 I N. Niculescu Karol Kaappe 23 Dutu Marin constr. parter
Epicol 57 his
434 3984/933 D. Grama Cranga$i 131 P. Pandele parter, :taj
N.u:.cet 16 bl S
435 4130/933 F. Teulescu Carolina 12 Marinescu, Cire,;;i 22 parter, etaj

436 4198/933 Ing. D. Fintescu Chi$inau 12 A. Gabrielescu parter, etaj

Traian 109
437 3770/ 933 I. Barhut Giule$ti 61 bis M. Radulescu parter, etaj
Radu dela Af. 47
438 4674/ 933 Maior V. Atanasiu Virgiliu 30 P. Pan dele parter
"
Mecet 16 bis
439 3985/ 933 MO$t. Algiu Brezoianu 15-29 Balo$in, Paleologu 20 parter, etaj
"

440 4573/ 933 Ilinca Popa V. Gherghel 58 parter

441 4477/ 933 rIut. maj. Prestavu MlOrita 3 Badulescu, Turda 127 parter
250 URBANISMUL
==============================

~ I Nr. de Numcle !;ii pronumek Strada !;ii N.=rul

L Numek , pronumelc Felul Marimca
~ Iinregistrare

442 3271 / 933

proprietarului

IConst. Ignat
unde se construe!;ite

IGr. Ple!;ioianu 91
adresa arhitec!u lui

Badulescu, Turda 127

constructiei

"
,----const ructiei

Iparter
parter, etaj
443 5053/ 933 ITornescu Buze!;iti 55 N. Popescu
"
Bd . Ghica 3
4444831 / 933 D. Nestorescu Grivitei 170 Badulescu, Turda 127 rep . rad.

445 4700/ 933 IL. Martinis Bd. Ghica 84 G. A. Loisa constr. parter, etaj

446 5098/ 933 Bucur Albu Grivitei 181 bi3 rep . rad.

447 3193/ 933 N. Ghenea Cherase 2 N . Popescu constr. parter, eta j

Bd . Ghica 3
4484714/ 933 N . Geosan Dr . Leonte 20 Pettre Pandele parter, etaj
"
..,~ r Mecet 16 bis
449 4889/ 933 S. Kweiler C. Marinescu 18 rep. rad.

450 5216/ 933 M. Cifarenlli IPOliZ'i l 24 C. N . SirnionesC'l constr. parter, eta j

451 3192/ 933 M . I. Oprea ICol. Ple!;ioianu colt Badulescu, Turda 127
"
parter, subsol

452 5264/ 933 C. Cretu IRacovita Grand £n. " "

pivnita

453 5149/ 933 ID . Statescu Vespa sian 8 T . Marinescu parter

Cire!;iti 22
454 54 i 2/933 M . D Albu G-ral Av er';Os C'1 a.', BadulesclI, Turda 127 parter
I

455 5547/ 933 ID . Pr'odan I-dion 47 N . lonesc'll parter ~

Varful cu dor 42
456 5906/ 933 H . BaglighiaTl nerzei 44 St. Ciociirlan parter, etaj
MO!;iilor 159
457 5287/ 933 A . Boeru Caraca!;iilor 13 Badulescu, Turda 127 parter
"
458 5733/ 933 L. Racovit a Sf. C-tin 31 bis rep . rad .

459 5785/ 933 H . Niculescu Cri!;iana 42 rep. rad .

46015788/ 933 M . M . Barascu D. G . Filip 20 Badulescu Turda 127 constr. parter

461 5374/ 933 Lore Kleine Bd Ghica 18 L. Verrnouillet parter, etaj

Aviator Drosu 34
462 5848/ 933 R. Haimovici Grivitei 166 Bobletec, Itali"iri'; 3 parter

463 5403/ 933 C. Miclescu Haltei 8 Badulescu , Turda 12'1 parter

464 5499/ 933 A. Nanci Spiru Haret 5 N. Popescu parter, etaj

Bd. Ghica 3
465 5921 / 933 Dr. Popovici Stoica Luuescu 16 Greffu , Mara!;ie!;iti 53 parter, etaj

466 5362/ 933 V. Sirnulescu Mure!;i 47 St. Ciocarlan parter

Cal. MO!;iilor 159 "
467 5707/ 933 V . Niculescu Mure!;i 65 Badulescu, Turda 127 parter

4685561 / 933 D . Radulescu Sibiu 2 Dutu Marin parter

Epicol 57
469 5754/ 933 A . Clodinschy Sibiceanu 12 rep. rad .

470 5792/ 933 Popescu Tabla Butii 16 Badulescu, Turda 127 constr.

"71 5977/ 933 A. D . Maracineanu Teodor Arnan 14 St, Ciodirlan parter, etaj
Cal. MO!;iilor 157
 AUTORIZATII-CONCURSUR1-EXPOZITIt= 251
= = =

Nr. de I Numcle $i pronumelc Strada $i =rul N umele, pronumelc Felul M arimea

inregistrare I proprietarului undc se construc$tc $i adresa ' arhitectului con strucliei construcli ei
I I
I I
472 6102/ 933 P . Niculescu Abrud 77 1St. Cioc§dan
Cal. MO$ilor 157
I Badulescu, Turda 127 ~. arter
4736215/ 933 IM. ~erban G-ral Averescu 60 tt

ISf. parter, etaj

474 6445/ 933 IChit'u Vineri 54

475 5974/ 933 10 . Anastasiu Basarab 121 rep. rad .

I
Badulescu, Turda 125 constr. I ~arter
476 2223/ 933 IZ. Marmara Breaza 29 I

477 5984/ 933 M . Cojocaru CJ.uj 10 Badulescu, Turda 127 rarter

A . Dobrescu parter
478 6373/ 933 IA. lordache Cetatea Alba 18
Hiramului 17
Nic. Filimon 22 St. Ciocarlan parter
47916212/ 933 E. Popescu
Cal. MO$ilor 158
Galilei 21 Badulescu, Turda 125 pa!fer
480 6321 / 933 A. Teodoru

481 6305/ 933 N. Temelie Bd. Ghica 23 I rep. rad.

482 6197/933 k Badea Grand ·H rep. rad.

• Hotin 50 R. Iliescu constr. parter

483 6110/ 933 V . Oprea
parter
48415965/ 933 M. Arghir Col. lacobini 36 Badulescu, Turda 125 o·

M -rea Varatec 3 M . Popovici parter

485 5998/ 933 A. Guta Teodoru
Popa Soare 15
Badulescu, Turda 125 I parter
486 5967/ 933 Ion Stan M-rea C. Arge~ 46

487 15638/ 933 I. Erena Cal. Plevnei 182 rep. rad.

G-ral Popovat 19 Marin Popesc11 constr. parter

488 5451/933 Gh. Becheru
Bd. Ghica
489 6082/ 933 lng. Bossel ~tirbey Voda 69 rep. rad.

Georgescu constr. I subs., part. etaj

490 6380/ 933 M . Col. Tanasescu Silia 24
1 Banu Manta
~tefan lulian 36 N . Popescu parter, etaj
491 6367/ 933 I. Dumitrescu
I Bd. Ghica
Alion 38 O . lonescu , constr. parter
492 6293/ 933 N . Radulescu
Tache lonescu 6
parter, etaj
493 6814/ 933 Gh . Radu Abrud 112 IC. Simionescu
Toamnei 66
Arad 71 .IBadulescu, Turda parter
4946595/ 933 Bobescu
Ciocarlan , parter
495 6602/933 Ing. Spaner Basarab 30
Mo~ilor 159
Arhiepiscop A. C;sar G-ral Berthelot 17 rep . rad.
496 6778/ 933
Crasnaru 91 Pozana, Vaselor 44 constr. parter
497 6532/ 933 N. Dumitru
N . Popescu parter
498 6742/ 933 Andreescu Cap. Cocoriiscu 32
Bd. Gh:ca
rep. rad.
499 6701 / 933 N . ~tefanescu Cluj 40

500 6668/ 933 S. Sternberg Cernauti 11

501 6802/ 933 Raducanu Ec. CeziHescu 4

 252 URBANTSMUL

Nr. de Numcl e ~i pronumelc S trada si N=ru! Numcle, prol1umclc F elul M arimca

inregistrare proprietarului uncle sc eon stru c~t e ~iadresa arhitectului construc/iei I construc/iei
ZI
- - - - ! - -- - - - - - , ' - -- - ------~---

1·
502 6808/ 933 M. Alexandrescu Cap. Constcmtin 13 D . Ionescu constr. parter
Bd. G hi ca 96
503 6877/ 933 P. Alexe Cerna 86 IA. Dobrescu parter, pivni!a
'I Hramului 17
504 6728/ 933 I Vla-d C. loan Dioche!i 5 Idem Iparter
505 6878/ 933 T . Constantinescu Dej 10 Cananau parter

506 6982/ 933 Nicu D0roban!u 2 ICiocarlan parter

I Mo~ilor 159
507 6724/ 933 E. Ripeanu Elefterescu 51 Irep. rad.
508 6565/933 I1ie T .. I1ie ,Baduiescu, Turda constr. parter

509 6677/ 933 D. Barbulescu Flamfmda 73 O . Ionescu parter

I Tache Ionescu
510 6757/ 933 'MiIlea Bd . Ghiea 53 Ciocarlan parter. e:"i
511 6858/ 933 Gh. Irimese'li ' Ed. Ghica 15 T . DObrescu parter
$tirbei Vora 46
512 6660/ 933 Bosca Arpad I b :l1 i GhWl 36 Ciocarlan parter
I
513 6609/ 933 Gh. Georgescu Lainici 28 Fenkler P . iparter
514 6837/933 1M. Voinea
I
Lunei 11 bis I. Bozianu parter, etaj
5151 6661 / 933 IE. Berca Ciocarlan parter, etaj
I
516 6749/933 A. Mihalopol R. Popescu 17 Ciocarlan parter, etaj

517 6494/ 933 Tissescu V. Ple ~ 01an:1 7J Corani parter, etaj

518 6626/ 933 D. P. Carp GI. Popova! colt C ar ol Ciocarlan pa rter, etaj
Mo~ i1or 159
519 6604/ 933 D-tru Petrescu r opa Rad'li 11 Bad·uiescu parter, etaj
520 6834/ 933 Florea Gheorghe Paran,g 7 IBad·ulescu parter
521 6623/ 933 S. Parvanescu R. Grand 45 Bad'Hlescu parter
522
, 6241 / 933 Gh. Rotaru, Soveja 107 A. Dobrescu parter
I
523 6993/ 933 IP . Zelevcai Sovata 34 rep . rad . parter
524 6732/933 . E . Dinescu Tu rda 32
I I
1
525 6744/933 lIon Ban Vespasi an 48
1

2) CONCURSURI. b) Concursul pentl'U planul ul'banistic al ora~ului

a) ConcursuI pentl'U Piata Bl'atianu Bucure~ti.
Dupa cererea Societa!ilor "Arhitec!ilor Romani " !iii a
,. Arhitectilor D iplomati" , termenul de predarea proiecte_
lor de conC'Clrs, cu amenajarea pie!ei Bratianu, ca re fu-
sese fixat pentru data de 1 Aprilie a. c., s'a amanat pen-
tru data de 1 Iunie 1933, in mod irevocabil.
Pad ova.
S 'a deschis pentru inginerii !iii arhitectii italieni, Se fur-
nizeaza, contra 150 lirete, planu1 ora!iiu1ui la scaral :2000
!iii 0 colectie de fotografii aeriene la scara 1:2500.
Se cere pana 1a 15 Martie 1933 zonificarea, caile de
comunicatii, spatii1e libere (vcrzi) , a~ezarea ed ificiilor
publice, pe p1anu1 1:2000.
 CONCURSURI
Ie plan uri speciale ~i desenuri
a din primar, "1 ingineri spe-
n inginer-arhitect.
P ::>0.000 lirete. al 2-lea 25.000. al
tre. rete Dad i primul concurs nu va da
til me rito~i vor primi 0 despagubire
1 _e va ~ine un al doilea concurs. Cli
o lirete ,al doilea 20.000 lirete ~ i al
uete. (Urbanistica, Decemvrie 1932 ).
C. S.
c ul pentru 0 fantana la Bolonia. Consiliul
econo porativ din Bolonia a deschis acest concurs
(concur • n umai itali,eni), monumentul urmfllld a fi a-
~e=a' in Pia~a Garei ora§ului. Lucrarea va costa circa
300.000 lirete. Premiul va fi uni c de 30.000 lir ete. Pla-
nul co ta 10 lirete. (Urbanistica . D ecembrie 1932) .
C. S.
-----
INFORMATIUNI
1. ANGAJAREA ARHITECTILOR. - Copie depe
adresa Ministerului Instr uctiunii, al Cultelor ~i Artelor.
Directiunea I nva~amantului Superior) inreg. la Nr.
6660 1375 A din Martie 1933, catre Primaml Municipiu-
lui Bucure~ti.
Domnule Primar.
Ayem onoare a va face cunoscut ca " Legea pentru in-
fiin!area ;;i organ.izarea corpull1i architec!i1or" promuI-
gata prin Inaltul Decret Regal Nr. 1607/ 932 ~i publicata
in Monitorul Oficial N r. 108, din 12 Mai 1932, a intrat
in vigoare ~i deci, pentr'il orice numiri sau angajari de
architec!i, urmea za sa va confo rma~i art. 6 din sus nu-
mita lege.
De asemenea, in cepand dela 12 M ai a . c .. n u VO l' mai
avea dreptul sa profeseze, in aceastii specialitate. decat
cei ce vor £i inscri~i in tabloul Corpului Arhitec~ilor , -
Infiintat, prin lege, la Ministerul Instructiunii. al Culte-
lor ~i Artelor - proband aceasta prin Iegitimatiile de
"Architect diplomat" sau "Architect recunoscut" ce se
vor libera, pan a la data de mai sus, celor ce vor dovedi
ca au drepturi ca~tigate prin ,,~coala " sau "practica in-
ddungata in profesiune".
In consecin~a, va rugam, Domnule Primar, a avea in
vedere dispozitiunile legei ~i regulamentului, decretat ~i
publicat in Monitorul Oficial Nr. 281 , din 30 Noembrie
1932 ~i a displ1ne. ca ele sa fie respectate.
"Corpul Arhitectilor din Romania " fiind legal con-
stituit prin actul publicat in Monitorul Oficial Nr. 295,
- - -- -
253
3) EXPOZITIE.
Expozitia Circulatiei (Bruxel 10-21 Mai 1933) . -
Este organizata de comitetul de propaganda pentru si-
guranta circulatiei sub patron-ajul Mirnisterului Lucrari-
lor Publice din Belgia, ~i a P rima rilor or a~elor Bruxe-'
9i Anvers.
Este 0 expozitie documentara ~i educativa pentru a-
meliora rea, u~iUJrarea 9i sigurarnta circulatici r uticre
Vor fi expuse : diagrame asupra mi9careie vehiculelor,
a ccidentelor. har ti rutiere. a£i~e educGtive pentru elevi
9i conducatori de vehicule ; fotografii , planuri de innu-
ci geri, semnalizari pentru u9urarea circulatiei; regula-
mente de politie rl.ltiera ; semnalizari speciale pentru
locurile periculoase; machete relative la circulatia ur-
bana ; eclerajul vehiculelor ; diagrame de transporturi ;
tipuri de vehicule, luminatul strazilor, etc.
..
c. S.
-
din 16 Decembrie 1932, arice lamuriri se vor cere con-
siliului prin Decanul corpului in str. Enei 3, Bucure§ti
(Palatul Academiei d e Arhitectura) .
Ministru, (ss) D . GusH.
Director General , (ss) Gonst. Kiri!escu
2. BULLETIN INTERNATIONAL DE L'HABITA-
TION ET DE L'AMENAGEMENT DES VILLES
No. 30.
Ce Bulletin conti.e nt un rappor t bien docum ente pa r
M . Kurt Heintze sur Ie logement par la Compagnie des
chemins de fer allemands. M . Heintze donne des ren-
seignements sur les mesures prises par la Compagnie
pour aider au logement de son personnel et sur l'aide
financiere fournie aux ' entre~rise~ d 'utilite publique, a
l' entreprise privee et aux particuliers. Un deuxieme rap-
port traite du logement par la Compagnie du Chemin de
fer de Nord, France, et donne de details sur l'adminis-
tration et les activites sociales. Professeur Sverre Pe-
dersen publie un court article sur l'enseignement de rur-
banisme en Norvege. Chaque rapport est publie en An-
glais, Fran<;ais et Allemand.
Les renseignements relatifs au Bulletin et aux condi-
tions pour faire partie de la Federation peuvent etre
obtenus aupres de la Federation Internat ionaJe rl'~
I'Habitation et de I'Amenagement des Villes, 25,
Bedford Row, London, W. C.l.
..
•
 DELA INSTITUTUL URBANISTIC
1. MUL TUMIRI.
Multumim ora~elor membre ~J persoanelor particulare
cari ne-au trimis plata abonamentului la revista .. Urba-
nismul" ori cotizatiile catre " Uniune" precum ~i diferite
liume pentf'll procurarea publicatiilor editate de lnstitutul
Urbanistic, dela 1 lanuarie- l Aprilie 1933, dup5 cum
urmeaza:
Prima ria Sect. III Albastru, Prima ria ora~ului Turnul
Magurele, Arhitect Stern, Arhitect Rosenthal , Uzinele
Comunale Bucure~ti , Primaria ora~ului Pite!lti, Vasile
Vasilescu student Academia de Arhitectura. Soc. Con-
structia Moderna, Andersohn, Arh. I. Socolescu, Arh.
IIie T~odorescu , Soc. Cladirea Romfmeasca, Berceanu .
Mihail, C. Tunescu, I. Romanoi , loan Georgesscu, lntre .
prinderile Generale Tecnice ,Jng. T . Eremia ", Ion Du-
mitrescu (student Academia de Arhitectura) . Prima ria
Sect. IV Verde, Arh . V . ~tefanescu , Arh. State Oor-
tan , Teodor Bileca, Banca Romaneasca, Soc. Mica, lng .
I. Rauch , Arh. Prof. Smarandescu . Arh. Prof. Laza-
rescu , lng. Prof. Alex. Davidescu , Primaria o ra ~ului
Odorhei, Primaria ora~ului Sfantul Gheorghe. Arh . G .
Cantac'llzino ~i Arh. State Balo~in .
2. DONATIUNI.
D-l lng. Prof. George Bomeanu a dOlla t lnstitutului
Urbanistic un abonament la revista L' Architecture pe
anul 1933. Aducem ~i pe aceasta cale viile noastre mul-
tumiri.
3. APEL.
Revista "Urbanismul" este trimisa regulat tutu-
ror ora~elor. Rugam cu insisten1a Administra1ii1e
Comunale sa ia masuri ca revista sa poata fi vazuta
~i consultata de D-nii Primari, de D-nii Consilieri
comunali lSi de toti D-nii ~efi de servicii comu~ale,
caci revista se trimite pentru a fi citita, iar nu pen-
tru a fi inchisa in arhive.
Unii din D-nii Primari de ora~e ne-au afirmat
ca nici nu au vazut macar revista, desigur din cauza
inchiderei ei la arhiva. Alte ori primim reclama1ii
ca nu au fost primite toate numerile.
Revista apare regulat odata pe 2 luni a~a ca fie-
care ora~ 0 prime~te de 6 ori pe an. Ora~ele sau pel'~
soanele particulare, cad nu primesc revista pana Ia
sfar~itul bimestrului mmator, sa in~tiinteze urgent
redac1ia pentru a face cercetarile necesare la po~ta.
4. COTIZATIILE ORA~ELOR LA UNIUNE.
Reproducem ma i jos art. 8 din " Statutul Uniunei 0-
J;a~elor" .
Rugam toate ora~ele a se conforma dispozi1iuni-
lor acestui articol prevazand in bugetul pe 1933,
taxele de membru, plus costul abonamentului la re-
vista "Urbanismul" de lei 500.
Rugam in acela!l timp administratiile comunale cari in
cursul anului 1932 nu au platit cotizatii1e ~i ahonamentul
din neprevedere bugetara, sa t.reaca in bugetul anului in
curs ~i restan1ele datorate pe 1932.
Art. 8. - Membrii SlUnt datori sa plateasca anual , cel
mai tarziu pana in luna a treia a fiecarui an bugetar ur-
matoarele cotizatii :
Bucure~ti Lei 100.000
Municipii \ a) Cll buget peste 100 milioane ., 50.000
lb) eu buget sub 100 milioane.. 30.000
Capitale de judet . 15.000
Ora~e nere~edinte 5.000
Rugam sU'iruitor administratiile comunale ~i in special
pe D-nii secretari generali ai ora~elor sa dispuna achi-
tarea cotizatiilor respective, trimitandu-Ie C'll mandat
po~tal pe adresa Uniunei Ora~elor , Bucur e~ti, Str . Ni-
culae Filipescu 21-23.
5. AVIS IMPORTANT .
Se aduce la cuno~tinta ora~elor membrc ca Primaria
CentraHi a municipiului Bucure~ti se muta in noul local
propriu din str. Nicolae Filipescu 21 (fostii casa Asan)
pe ziua de 23 Aprilie 1933 .
Odata cu prima ria se milta in ace1a ~ local ~i Secre-
tariatul General al Uniunei Ora~elor , unde trebuie in-
dreptata orice corespondenta pentru Uniune, spre a nu
se produce intarzieri sau rataciri.
6. ORGANIZAREA SECTIET JURIDICE A ,.INSTI-
TUTULUr URBANISTIC" DE PE LANGA " U-
NIUNEA ORA~ELOR DIN ROMANIA" .
Legea din 21 Aprilie 1932 - . in art. 3 - recunoa~te
calitatea de persoana juridic§. ,Jnstitutului Urbanistic
al Uniunei Or~clor din Romania".
Art. 4 din regulament·nl de funcponare al ac estui In-
stitut. prevede creiarea a 3 sectii de studii ~i exeeutiiri
de lucrari: technice, economice ~i juridice, fieeare con-
duse de un specialist.
Congresul din Februarie a . c. al Uniunei Ora~elor in
 DELA INSTITUTUL URBANISTIC
a propunerei Comitetului de Directk al lnstitutului
. banistic, a cerut punerea in f'unctie a ·acesto. sectii de
. udii ~i execuUiri de lucdiri.
0-1 Dem. Dobrescu, Primarul municipiului Bucure~ti
i Pre1jedintele Uniunei, a dispus imediata infiintare ~i
organizare a Sectii J uridice, aducand-o la cuno-
~tinta ora~elor eu circulara Nr. 1735 din 8 Martie
1933.
AceasUi seqie are ca menire: apararea ~i sustinerea
cu toata ~ri'a a intereselor ora~elor in fata tuturor
jnstantt'lor administrative ~i judecatore~ti din Bucu-
re~ti, "t udiul de legislatie comunala compal'ata. il1-
tocmi 1 proiectelor de legi ~i regulamente in lega-
turf ' U _o"podarirea ora~elor, urmarirea cererilor
f)'i Ii Iidar('u diferendelor ce ora~ele au la diverse
aut rita1 i din Bucure~ti, procurari de acte, consul-
• i UII i j uri dice, etc.
u rtan~a creierei acestui biurou cred ca nu trebu-
te prea mult documentata.
Pana astazi , ora~ele - in sustinerea intereseJor lor -
III capital a tarei , erau nevoite sa deplaseze pe juri~tij lor
sau sa facli apel la al~i juri~ti din capitala. In amandoua
ipotezele, cheltuelile facute cu deplasarile, precum ~i pla -
ta de onorarii ~i Hpsa de promptitudine in apararea a-
cestor interese, puneau o~a~ele in stare inferioara de a-
pa rare.
Legea - prin aliniatul 2 din art. 3 - oblig a ora~ele
ca sa se adreseze Institutului Urbanistic. ori d e cate ori
nu-~i pot apara interesele prin serviciile proprii ale co-
munelor respective.
Ora~ele vor face de aceasta maniera 0 economie la
cheltueli ~i speram · ca ~i interesele lor vor fi mai bine
a parate.
Multe ora~e s'au ~i adresat noua ~i au fost servite.
Cate-va , ne intreaba, in ce conditii vom presta ser-
viciile noastre ?
Art. 8 din reg. institutului ne da dreptul a incasa pen-
a ceste servicii, 0 taxa calculata in raport cu servi-
255
------~==~~================
ciul adus 1ji munca depusa ,taxa care nu va fi mai mare
decat onorariiJe ce se platesc in mod uzual speciali~tilor
pentru ~ervicii analoge .
De~i regulamentul ne da dreptul la onorarii fixe. to-
tu~i institutul nostru, in dorinta de a ajuta ora~ele greu
Incercate de criza actuaJa , nu va face uz de dispozitiile
de mai sus, ci a hotarat sa serveasca ora~ele - pentru
acest an - fara de nici un onorari'il. Se vor plati -
pentru fiecare Htigiu sustinut -- numai cheltuelile facute
cu deplasarile, procurari de acte, corespondenta .
In aceste conditii , credem ca nici un ora~ ll1 1 va ezlta
sa faea a pel la serviciile seetiei noastre j'llridice. car e se
ga ~ e~te instalata in strada N . Filipescu Nr. 23, Bucu-
re~t i, in salile In st itutului Urbanistic.
Avocat. Gr. Diaconescl:
7) INSTITUTUL URBANISTIC $1 PLANURILE
DE SISTEMATIZARE ALE ORA$ELOR.
Termenul prevazut de legea pentru organizarea
administratiei locale in vederea intocmirei, de catre
ora~e, a planului lor de sistematizare, a expirat, (art.
115 comb. cu 121) a$a ca, potrivit aeelciu$ \cg;i, l\ii-
nisterul de Interne are dreptul sa intervina direct
~i peste voinia consiliilor comunale.
De aceia, reproducem mai jos aliniatul referitor
din art. 3 din It82:ea pen1tru recun03,sterea caliHi-
t.ei de persoana juridica a U nimmi Oraselor din
Romania si a Institutului Urbanistic" din 21 A-
prilie 1932 :
Art. 3 : ..•"Ora§ele sunt obligate a invita la ela-
borarea planurilor de sistematizare ~i a consulta
pentru orice proect de lucrare edilitara, orice ches-
tiune cu caracter urbanistic, financiar sau juridic,
Institutul Urbanistic al Uniunei Ora~elor, in ca-
zul ca acele studii sau proecte nu se fac prin ser-
viciile proprii ale comunei respective, ci se recurge
la speciali§ti..•".
 D
R
d

[;
p
CI
Institllt de A rte Graficc a
«B U CO V I NA· n
I. E . TORO I ITI U ]

B!;CURESTI, III
Strada G rigorc: Alcxandrescu , -4
g
r
g
q
r
t
(l

(j