Elemente de teorie urbana Curs 1

Paradigma anglo-saxona este paradigma introdusa de Thomas Kuhn (Teoria revolutiilor

stiintelor), pe care se bazeaza urbanismul.
Scoala Franceza de rbanism
! Poti sa proiectezi o casa, nu un sentiment. "
Proiectarea de urbanism # acel set de teorii care $ac re$erinta la mediul construit, mediul ce
poate $i proiectat.
Curs 2
rb. Pierre %avedat # $rancez &''( # &)'*. +lasi$ica orasul in ,ille spontanee si
,ille cree.
1. Vezelay Burgundia Franta
- Ville spontanee - $orma urbana imaginara ce descrie geometria iregulara a
tramei stradale.
- Trama stradala este regula dupa care strazile creaza un sistem - reguli,
obiectee, lucruri si $orma in care ele comunica si sunt articulate.
- .eneza tramei stradale este dictata de ! calea pelerinilor ", drum sinuos si
spotan
- /iserica este capatul de perspectiva
- +are este di$erenta intre un drum de exploatare , un drum $orestier si o strada 0
1rum de exploatare si $orestier2 le deosebeste dimensiunea , 1rum de
exploatare si strada 2 prezenta caselor, oamenilor, locuirea.
- ,ezela3 a $ost un punct important de pelerina4 , datorita existentei unui os al
S$intei 5arii care a atras sute de oameni. /iserica # element miraculos pt
civilizatie.
- 6 alta $orma de mobilitate in 7vul 5ediu erau cruciadele.
- Tesutul urban este raportat la comunitate
- S-au dezvoltat asezarile de o parte si de alta a strazii principale care duce la
biserica, creaza un traseu si ghideaza pelerinii.
2. Karlsruhe Germania
- Ville cree trama stradala ordonata
- 8 tipuri9 categorii de strazi - ierarhizarea tramei stradale (unele strazi mai
puternice, cu o importanta mai mare si altele mai putin)
- geneza tramei stradale ordonate, radiale (in $orma de cerc, care din centrul sau
se rami$ica strazile)
- 8* de strazi pe modelul ! spitelor in butuc "
- este un plan gandit conceptual
- care este intentia acestui concept0 !uterea imparatului si palatului si esenta
gu"ernarii centralizate.
- ! 6rasul este spatiul in care esti privit, $ara sa poti controla cine te priveste. "
:umele ora ului provine de la 5ar;gra$ Karl <ilhelm de /aden-
1urlach. Karlsruhe =nseamn> locul de odihn> a lui Karl, Karl <ilhelm $iind =nmorm?ntat
=n piramida de piatr> din 5ar;tplatz. Karl <ilhelm a $ondat ora ul =n anul &@&( dup> o
ne=n elegere cu locuitorii $ostei capitale, 1urlach. Karlsruhe a devenit capitala /aden-
1urlachului =n anul &@@& i capitala /adenului p?n> =n anul &)A(.
6ra ul are castelul =n centrul s>u i 8* de str>zi care se =mpart radial spre
peri$erii. Karlsruhe este denumit i ora ul evantai.
Partea cea mai veche a ora ului este =n centru i se a$l> =n cvadrantul de$init de )
din aceste str>zi.
1eoarece Karlsruhe este un ora relativ t?n>r, aici nu pot $i =nt?lnite alei
medievale ca i =n alte ora e germane. +entrul ora ului a $ost plani$icat =n anul =n$iin >rii
ora ului, &@&(. Bn centru este situat castelul care are o gr>din> =n $orm> de cerc,
=ncon4urat> de o strad> denumit> CDir;elE. Bn trecut, construirea de noi c>diri era permis>
doar dup> CDir;elE. +onstruc iile trebuiau s> respecte principii stricte =n special cu privire
la =n>l imea cl>dirilor, pentru ca impresia general> asupra ora ului s> $ie unitar>.
+l>dirile din apropierea castelului au $ost construite =n ultimii ani- cele din partea de est
apar in universit> ii, iar cele din partea de vest apar in +ur ii +onstitu ionale.
Curs #
+arte ! Forma si trans$ormare urbana " Tiberiu Florescu
#. $imgad% 1&& '( )'lgeria*
- F.1. 2 Fno 1omini G F.+.:. 2 Fnte +ristum :atum
- trama gridiron romana, aici in cel mai elocvent exemplu ramas, s-a pastrat
nealterat
- +ardo si 1ecumanus 5aximus # axele lumii # axis mundi
- +astrul roman # pozitionat la intersectia celor doua axe (ca o cazemata), si
$orul roman in apropiere.
- 7di$icii - spatiul public # Forul 2 la con$luenta celor * strazi principaleG castrul
roman
- 6rasul impartit in A parti ( $iecare parte are 8H de ilouri9insule si trama
stradala in $orma de sah - $orul ocupa && insule, teatru H insule, baile publice '
insule.
- Iecognoscibilitatea este esentiala in urbanism.
- 6rasul reprezinta universal, crearea orasului reprezinta crearea universului
- +orpul uman ca prototip al $ormei urbane, de la Francesco 1i .iorgio 5artini
(sec J,) la 6svald 5athias ngers(sec JJ ). Knima comunitatii este
reprezentata de biserica, inima pulseaza sange , da viata. +orespondenta intre
inima omului si inima orasului. Fsemanarea cu pozitionarea +astrului Ioman
in Timgad.
- +ele 8 componente de$initorii pentru orasul medieval - biserica, palatul si
$orti$icatiile.
- Sec. J, # aparitia organicitatii # paralela intre oras si organism.
- Prima reprezentare a orasului este observativa si epistemica # usor de inteles,
usor sesizabile, obiecte clar de$inite, teoria proiectarii urbane.
EPISTMIC, -, epistmici, -e, adj. Referitor la cunoa tere, la tiin . Logic
epistemic = ramur a logicii moderne care grupeaz ncercrile de formalizare a
rela iilor logice dintre enun urile care cuprind termeni epistemici
- Trecerea de la epistemice la sistemice, inima nu mai reprezinta centrul, ci
reprezinta capitalul, banii.
- 6rasul $unctioneaza ca un corp uman, la modul unui sistem, agregarea lor intr-
un sistem. 6rasul este un organism.
+. 'achen , 'i- la Chapelle )Germania*
- trama stradala cu inele radiale ce amintesc de cercurile de crestere
ale arborilor.
- Topogra$ia # un alt element urbanistic de baza ce este evidentiat.
- /isericile ale caror turle sunt centrale comunitatilor.

.. /alicarnassus , actual Bodrum )$urcia*
- Lorasul am$iteatruE # speculeaza panta terenului si se deschide spre
scena marii.
Malicarnas a $ost un oras antic grecesc in Turcia, situat pe locul
actualului oras modern /odrum. Fcesta a $ost situat =n sud-vest +aria pe un
sit pitoresc. 6ra ul a $ost renumit pentru mormantul lui 5ausolus, acela de
la care provine originea cuv?ntului mausoleu. +onstruit =ntre anii 8(8 =.Mr.
i 8(N =.Mr, este una dintre cele apte minuni ale lumii antice. Fcesta a $ost
parte a Kmperiului Persan p?n> cand a $ost capturat de c>tre Flexandru cel
5are, la asediul din Malicarnas =n 88A =.Mr..
Malicarnas ocupa ini ial doar o mic> insul> =n apropiere de >rm numit
Deph3ria, care a $ost numele original al a ez>rii ,dar =n timp, insula s-a unit
cu partea continental> i ora ul s-a extins pentru a =ncorpora Salmacis (un
alt oras antic).
0. !erugia )1talia*
- ! orasul # cornisa " - traseu sinuos, $rant
- trama stradala este con$igurata dupa coama versantului.
- +u piatete urbane
2. 'ssisi )1talia*
- ! orasul mamelon " orasul colina
- trama privilegiaza constructiile reprezentative pe coline,
caracteristica populatiei umbriene.
- S$. Francisc de Fssisi # s$ant milostiv, care vorbea despre pasari si
pesti # s-a nascut in acest oras. (Kmportant pentru /iserica
+atolica).




Francisc de Fssisi
3. 4achu !icchu )!eru* sec . 5V
- lucrarile spectaculoase de terasare sunt urmate indeaproape de
trama stradala.
- +ovor aruncat peste coline
- 1atorita conceptului de ! patchOor; " - o haina cusuta din petice
ramase de la alte haine # rezulta un mozaic de texturi si culori.
- 6rasele sunt alcatuite din petice
- Fiecare bucata vine impreuna cu o traditie si o istorie a sa.
- 5achu Picchu a $ost pentru sute de ani innaccesibil.
5achu
Picchu e
ste un
sit inc a din s
ecolul al J,-lea, situat =n regiunea +usco. Iuinele au $ost redescoperite =n&)&& de c>tre
arheologul Miram /ingham, $iind unele dintre cele mai $rumoase i enigmatice locuri str>vechi din
lume. Bn timp ce inca ii =n mod sigur $oloseau v?r$ul muntelui (*@H&,(N m =n>l ime), ridic?nd sute de
structuri de piatr> =ncep?nd cu anii &ANN, legendele i miturile indicau $aptul c> 5achu Picchu
(=nsemn?nd Pvechiul piscP =nlimba Quechua) era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri.
6ricare ar $i originile sale, inca ii l-au trans$ormat =ntr-un mic (cu o supra$a > de ( mile p>trate), dar
extraordinar ora . Knvizibil de dedesubt i complet limitat natural, =ncon4urat de terase agricole
su$iciente pentru a hr>ni popula ia, i irigat de izvoare naturale, 5achu Picchu pare s> $i $ost $olosit
de inca i ca un ora ceremonial secret.
Fceste structuri, s>pate =n granitul din v?r$ul muntelui sunt minuni at?t arhitecturale c?t i
estetice. 5ulte dintre c>r>mizile c?nt>rind (N de tone sau chiar mai mult sunt at?t de precis sculptate
i unite cu at?ta exactitate, =nc?t =mbin>rile $>r> mortar nu permit nici m>car unei lame de cu it s>
intre printre ele. Se tiu pu ine lucruri despre utiliz>rile sociale sau religioase ale ora ului =n vremurile
inca ilor. Scheletele a &N $emei i ale unui b>rbat duc la presupunerea c> acest sit ar $i putut $i un
sanctuar pentru preg>tirea preoteselor i9sau a mireselor nobilimii inca e. 6ricum, examinarea
ulterioar> a oaselor a dezv>luit un num>r egal de oase masculine, ceea ce indic> $aptul c> 5achu
Picchu nu era exclusiv un templu pentru $emei.
Patru secole au $ost necesare pentru descoperirea unei $antastice $ort>re e ascunse printre
piscurile de ANNN de metri ale anzilor peruvieni. :u i se cunoa te adev>ratul nume, ce destina ie avea
i de ce a $ost p>r>sit> de b>stina i =n secolul J,K, $>r> a $i atacat> de conchistadori. F sc>pat
neobservat> de europeni p?n> =n secolul al JJ-lea, c?nd a primit i numele de 5achu Picchu.
.>sit> abia =n &)&&, aceast> citadel> a $ost conceput> ca un labirint citadin inexpugnabil. %a
peste ANNN de metri, lemnul era o raritate i totul a $ost durat =n piatr>- terase, $oti$ica ii, palate regale,
locuin e simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, c>r>mizi, pie e i un so$isticat sistem de
parcele agricole pentru cultura principal>, porumbul. Totul se =ncadreaz> =ntr-un plan urbanistic
aparent P=ntortocheatP, menit s> deruteze eventualii invadatori. 7ste un unicat arhitectural
impresionant i abia $otogra$iile $>cute din avion i-au pus =n eviden > toate =nsu irile.
1e $apt, ceea ce =i $rapeaz> cel mai mult pe cercet>torii istoriei amerindienilor este incredibila
coinciden > dintre opera mitic> a lui 1edal (PinginerulP care a construit %abirintul de =ncarcerare al
5inotaurului, sau, =n alt> variant>, palatul-labirint al regelui cretan 5inos din Knossos). %abirintul
5achu Pichu re$lect> la r?ndu-i simbolul vie ii pline de meandre i =n care drumul nu duce niciodat>
=napoi, ci mereu =nainte, spre moarte.
i =nc> o enigm>- re elele de drumuri $>cute de cei care nu au cunoscut roataR &H.NNN de ;m
de drumuri pavate (a doua, ca lungime, dup> re eaua roman> de )N de mii de ;m), inclusiv poduri
suspendate =n zonele ml> tinoase i nisipoaseR 1e ce acest e$ort de t>iere de Pautostr>ziP =n coastele
Fnzilor, dac> inca ii nu au avut vehicule, necunosc?nd roata0 :u lipseau borne indicatoare din @ =n
@ ;m i locuri de odihn> din *N =n *N de ;m. Kdeea utiliz>rii drept piste de aterizare-decolare a $ost
avansat> de $oarte mul i cercet>tori, dar nu exist> dovezi credibile... nu =nc>... :ici un drum special
amena4at nu ducea c>tre 5achu Picchu. Fceast> enclav> (probabil a preo ilor, put?nd ad>posti doar
(NN de persoane) exist> parc> =n a$ara timpului i spa iului, ascunz?nd mistere =nc> de nep>truns.
7xploratorul american a continuat s> urce timp de dou> ore, p?n> c?nd a a4uns la Pun labirint
de ziduri mici Si mari, acoperite de 4ungl>, ruinele unor cl>diri construite din blocuri de granit
decupate atent Si legate $>r> s> se $i $olosit cimentP. /ingham a r>mas uimit de precizia Si m>iestria
pietrarilor incaSi Si de $rumuseTea =ntregii structuri descoperite, $iind convins c> descoperise PoraSul
pierdut al KncaSilorP. Pro$esorul de la Uale a $>cut un inventar al tuturor structurilor descoperite, iar un
an mai t?rziu s-a =ntors Si a e$ectuat excavaTii =n situl arheologic, cur>T?nd supra$aTa de copaci Si
expun?nd lumii =ntregi $rumuseTea citadelei. Pe parcursul lucr>rilor, /ingham a descoperit mii de
obiecte - printre care unelte de piatr>, bi4uterii Si ceramic> - pe care le-a dus la universitatea Uale, cu
acordul guvernului peruan.
6. 7iena )1talia*
- trama stradala lasata sa se genereze spontan, dar cu reglementarea
$ronturilor continue.
- Prima incercare de a$irmare a urbanismului, cu primele
reglementarii urbanistice
- Flinierea se $ace la aliniament, $ront continuu.
- Traseu sinuos, traseele duc spre piata centrala.
- Siena este un ora din regiunea Toscana, Ktalia.
- 1omina $ondul construit
- Strazile sunt $oarte inguste
- Pentru prima oara apare un baga4 minimal de reglementare urbana
- Kndi$erent de materialele $olosite, regula este alinierea la
aliniament.
- 5or$ologia urbana # ca un labirint.
- Siena - centrul istoric (LPiazza del +ampoE Si LPalazzo
+omunaleE)
+entrul vechi istoric din Siena a $ost =nscris =n anul &))( pe lista
patrimoniului cultural mondial :7S+6.

Siena este un ora medieval =n
regiunea Toscana, nordul Ktaliei, situat la circa @N ;m sud de Floren a . 6rasul este
cunoscut datorita cursei de cai, Kl Palio, care se des$asoara de doua ori pe an in timpul
verii.
Piazza del +ampo
Fceasta este una dintre cele mai renumite pie e din Ktalia Si, probabil, cea cu
$orma cea mai original>. Piazza del +ampo se a$l> pe sit-ul unde a $ost odat> un $orum
roman, situat =n $a a Palazzo Pubblico i Torre del 5angia. Dona a $ost iniTial $olosit> ca
piaT> comercial> Si doar =n anul &*'' i-a schimbat destina ia. 1e la &8*@ la &8A),
activitatea de pava4 a $ost e$ectuat> =n piaT>, $olosind c>r>mizi speciale de culoare roSie. Kl
+ampo este =ncon4urat> de cl>diri medievale, ca$enele =n aer liber, restaurante Si trattorii,
iar =n luna august aici se des$> oar> celebra curs> de cai, Kl Palio.
1&. Florenta )1talia*
- preocupari pentru rigoarea tramei
- apare maxima Lpulchrae , amplae et rectaeE (primul deziderat din
urbanism)
- strazile trebuie sa aiba trei elemente - $rumoase, largi si drepte.
- alte reglementari urbanistice - la cladiri si strada - strada dreapta ,
ritmicitate intre cladiri
- toate strazile trebuie proiectate
- deziderat 2 cerinta, dorinta G deziderabil2o stare la care tan4esc, pe
care mi-o doresc.
- S-a dat un deziderat in loc de reglementare.
- 7xista o di$erenta ontologica intre reglementare si deziderat.
Iegulamentul are menirea sa $ie respectat si sa se a4unga la un
deziderat, adica la starea pe care mi-o doresc. Iegulamentul exista,
iar dezideratul exprima o stare viitoare.
Curs +
11. 4ohen8o (aro )!a9istan* 20&& 'C:
- denumita ! colina celor morti "
- ierarhia tramei stradale sustinea strazile principale de H-)m latime si o retea de alei
inguste.
- Trama ortogonala nu a $ost inventia unei singure civilizatii
- S-a dezvoltat de-a lungul mai multor secole
- 5odul in care s-a a4uns la acest tip de trama stradala di$era in $unctie de $orma
geogra$ica, relie$, conditii si datorita altor considerente.
- %ocalizata pe ,alea Kndusului
- Kncepe sa se croseteze articulat, nu are un demers plani$icat
- Trama dinamica - strazi principale si secundare, trama binara - nu este plani$icata de
la inceput
- :eparcelat, nu se disting parcelele, totul este construit, predomina plinul
- +onstructiile asezate pe aliniament si insiruite
- :u exista un ritm anume
- %ocaliatatea avea ziduri de $orti$icatie, rezulta un e$ort economic considerabil, spatiul
prote4at in care nu trebuia sa existe spatiu liber.
- Spatii $oarte mici, restranse G doar oamenii instariti isi permiteau o curte interioara.
- Strazile principale irigau orasul, erau strazi de tranzitie ale orasului.
- .ate comunities # accesul in case se $acea prin strada secundara # locul $erit, secret,
cunoscut de localnici G pentru ca mentalitatea localnicilor era una tribala si voiau sa
$ie $eriti de orice pericol.
- Strada secundara era a comunitatii , trans$ormata intr-un spatiu ! privat ", zona de
intrare pe strada secundara putea $i usor baricadata datorita $ormei de arc a strazi, se
ingusteaza la capete # $ronturile nu erau paralele pe strada secundara - in centru era o
amplitudine mai mare decat in capete.
- Fpare incercarea de sistematizare
5ohen4o-daro, a $ost construit cca. =n anul *.HNN =.Mr., abandonat cam =n anul
&.@NN =.Mr. i descoperit de arheologi =n anul &)*A =n timpul construirii unei c>i $erate,
c?nd lucr>torii au =nceput s> sape chiar l?ng> acea colin>. Se remarc> construc ia
ora ului care are $orm> de re ea i drumuri paralele. %ocuin ele aveau $iecare propria
toalet>
12. /arappa )!a9istan* 20&& C':
- ,alea Kndusului # trama hipodamica
- 7xista un grid, un raport, o limita a cladirilor, oras
plani$icat G insulele de dimensiuni egale sunt con$ormate unei
retele de strazi drepte ( si cele principale si cele secundare)
- Kntroducerea controlului perspectivei la nivelul perceptiei
tramei stradale GStrazi inguste
- Fara usi, intrarea are un rol estetic con$igurativ
- Frcul de trium$ al romanilor
- +analul preia apele pluviale # rol utilitar # canalizarea # pe
mi4locul strazii, sistemul de canalizare tip rigola # sistem deschis
($olosit si in 7vul mediu 7uropean)
- 5archeaza in$lexiunea strazii G nu se mai a$la in centru, ci la
marginea strazii sau o intersectie ( Frc de trium$)
1#. 1slamabad !a9istan 16.3
- +onstruc ia s-a bazat =n special pe plani$icatorul
urban +onstantinos F. 1oxiadis # urbanist grec.
- Kslamabad este un ora modern i curat, =n special =n
compara ie cu alte ora e din Pa;istan. 7ste $oarte bine organizat,
$iind =mp>r it =n mai multe sectoare, =n $unc ie de $acilit> iile pe
care le o$er>, precum moschei sau pie e, pentru a deservi o
popula ie de (8N.NNN de locuitori. Bn Kslamabad se a$l> 5oscheea
Faisal, care este celebr> pentru arhitectura i m>rimea sa.
- Foloseste trama gridirion ca o reverenta adusa civilizatiei
,aii Kndusului.
- Trama in tabla de sah.
1+. Babilon )1ra9* 1302 'C:
- orasul de pe vremea lui :abucodonosor al KK lea , sec. ,K i.e.n
- Fu depozitat niste munitii, templul a explodat si s-a distrus
- /abilon, localizat in zona 5esopotamia ( valea dintre cele doua
rauri # Tibru si 7u$rat).
- 7giptul # :il # este axa generatoare, iar 7u$ratul reprezinta axul
generativ # care genereaza trama- orientarea strazilor dupa rau.
- Fceste exercitii de plani$icare nu sunt totale, $inalizate, sunt
incomplete.
- Diguratul este templul important din /abilon.
- :u exista nicio legatura intre zigurat si palat.
- +ele doua civilizatii # grecii si chinezii # au $olosit trama gridiron G
spatiul a $ost $oarte bine gandit.
1.. $ang Changan China 013 '(
- modelul resedintei imperiale asiatice ce isi gaseste expresia per$ecta
suc dinastia Tang ( sec. ,KK # KJ e.n)
- trama stradala este dictata de un melan4 (amestec) de considerente
cosmologice, sociale - in partea de :ord parcelele si insulele erau mult mai
ample decat in partea de sud, erau in apropierea palatului
- aceste castre sociale trebuie sa $ie dispuse in 4urul imparatului, dupa
anumite reguli - rangul social
- nordul este asociat cu pericolul # din nord veneau populatiile
migratoare
- din nord vine iarna # o alta prime4die # iar Kmparatul se interpunea
intre pericol si supusii sai.
- aveau anumite cutume # obiceiuri
- palatul imperial este centrul ordonator al compozitiei tramei stradale
# devine ordonatorul intregului oras, rezulta ca trama G se distribuie, se
imprastie bogatia de la :ord la Sud.
- palatul are $atada principala la sud , spre piata si isi deschide bratele
imaginar sa imbratiseze piateta.


Curs .
10. !ort 7unlight )'nglia*
- trama mixta cu introducerea ! super # insulei " &'''
- variatia structurii organice care apare in primele $aze ale evolutiei
industriale
- directii complementare
- se introduce pentru prima data in urbanism denumirea de Lsuper
insulaE
- dispunerea in insule sau cvartaluri care au ca si caracteristica $aptul
ca accesul in casa nu se $ace prin strada, ci prin interiorul complexului
(contact cu proximitatea # incearca sa recupereze ideea de breasla)
- mini-comunitati intr-o comuniatate mai mare.
12. Central !ar9 ):e; <or9* 13.2
- Frederic; %aO 6lmsted
- reprezinta o experianta engleza
- %omster avea o problema cu comercialismul
- Fre trama organica
- Fiecare alee este racordata la trama existenta.
- 5uzeul 5etropolitan de Frta se incadreaza in A insule
- Fnunta stilul grandios # interpune anumite linii care dau o anumita
grandoare.
- Fre 8,A& ;mV (A ;m lungime i 'NN m l> ime)
13. Glendale% =hio )7>'*
- Iobert Phillips
- trama serpuita ce permite loturi neregulate de dimensiuni variate
(4um. Sec al JKJ lea)
- unele strazi deservesc panta naturala
- insule asimetrice de la N,A-' ha
- nu se vede $orma parcelei
- exista o declivitate
- nu exista o strada principala
- strazi late, necirculate, care converg catre centru
- imagine antiurbana prin excelenta
- constructii dispersate, neamplasate la strada G case cu parcele
generoase # spatii mari lasate libere
- un mani$est impotriva orasului
- stimuleaza modul $iresc de expansiune a naturii (trama stradala
serpuita)
16. ?i"erside 1llinois 7>' 1306
- suburbie a orasului +hicago
- cel mai bun exemplu al tramei organice (strazi curbe) # sistem
ra$inat de strazi (eleganta proiectarii)
- teren drept, plat, de preerie americana
- insulele seamana cu celule
- primeaza relaxarea si pitorescul
- trenul ca ax central
2&. 7t. Francis @ood% 7an Francisco 7>'
- $acut de nepotul lui 6mster
- strada curba se intersecteaza cu strada ampla care duce la un punct
central
- se mai introduc doua elemente europene - $undatura si pastila de
giratie ($range strada si o ritmeaza)
- amplasarea caselor este clasica , ordonata G creand o regula (ritm)
Curs 0
$ang Changan )China* 013 '(
- modelul rezidentei imperiale asiatice ce-si gaseste expresia
per$ecta sub dinastia Tang.
21. =rasul interzis Bei8ing China 1+&0 '(
- al doilea model asiatic reprezentativ pentru trama stradala
- este impartit in patru parti egale # repezentand cele patru parti
speciale din cartea Dali
- $orma per$ect geometrica atinsa de compozitia tramei asiatice
- palatul are 8H( de incaperi - un partiu care are o valoare divina, sau
imperativa, laica G palatul reprezinta un ritual al imparatului #
dormea in $iecare zi a anului in alta camera 2 parcursul si viata
imparatului in $iecare an.
- Punctul de convergenta este un axus mundi , reprezentat de un
punct central 2 palatul.
- Portile erau spatii de $iltrare(cu cat aveai un statut mai ridicat cu
atat puteai sa patrunzi interiorul palatului.
22. 4ilet )$urcia* +26 'C:
- leaganul democratiei universale
- 5ilet # oras colonizat de greci. Mippodamus este cel care l-a
restructurat.
- celebrul exemple de planul hipodamic cu prevederea insulelor de
dezvoltare.
- s3stem de racordare, strazi drepte se intersecteaza in unghiuri drepte.
- Mippodamus # imbina cele doua ramuri - proiectarea si plani$icarea
spatiala. (plani$icarea tine de om, structura oamenilor, activitatile si ierarhia
pe care acestia o stabilesc in indeplinirea unor activitati, teluri)
- $orma aproximata prin generalizarea la un dreptunghi, patrat, $orma
rectangulara.
- propune un oras cu (N.NNN de oameni, dintre care &N.NNN de barbati
liberi - restul erau sclavi, $emei si copii G cand se a4ungea la numarul
respectiv, se crea un alt oras 2W democratie
- aceste lucruri se petrec datorita regulii impuse de Ftena - toate
$unctiile importante erau ocupate prin rotatie de cetatenii liberi
- alte categorii sociale - mestesugari, soldati, $ermieri G piata publica -
soldati si mestesugari
- in razboiul greco-persan - grecii au $ost dominati numeric de
persani G grecii sunt inventatorii matematicii, au o precizie si o rigoare
nemaipomenita in calcule.
2#. !iraeus Grecia sec V 'C:
- prima $orma de conurbatie urbana # Ftena si Piraeus (oras port) #
intre cele doua orase se creaza un drum $orti$icat # primul caz in istorie.
- planul hipodamic - parcele simple si mult mai regulate, planul
hipodamic mult mai studiat, a4uns la o $orma matura.
- legatura port # metropola.
- apare si racordarea $ormelor curbe - am$iteatru, ceea ce nu se
intampla in 5ilet.

2+. 'igues 4ortes Franta. 7ec 5111 lea '(
- evidentierea tramei ortogonale
- $ondarea noilor orase - $ondarea traditionala # de la greci G crearea
unor orase care au de la inceput o imagine $orti$icata # bastida
- bastida cu evidentierea tramei ortogonale medievale - trama cvasi-
hipodamica.
- apar piatete pe alocuri
- strada este dreapta, dar preia anumite ingustari, decrosuri
2.. @ashington (C % 7>' % 1261 '(
- planul
orasului
gandit de
Pierre
+harles
%X7n$ant
- orasul este rezultatul unui concurs # a castigat paradigma manierei grandioase
si a pierdut trama gridiron. 7ste o exceptie marcanta.
- Kmbinarea a doua trame - trama ortogonala peste care sunt puse niste
diagonale care unesc &( piatete- distantele dintre piatete sunt cele mai scurte
2W intre state exista un dialog in stransa legatura.( Ieciprocitatea privirii)
- +oaguleaza sentimental national al Fmericii.
- %X7n$ant s-a inspirit din .radinile de la ,ersailles, din operele tatalui sau si a
creat un oras gandit pe mai multe coordonate.
- Fmericanii nu aveau o limba a lor natala, iar raspandirea limbii s-a realizat
prin intermediul marilor colonii europene, care au descoperit Fmerica -
$rancezii, englezii, portughezii si spaniolii
- +ele &( piatete reprezinta cele &( state americane care existau la vremea aceea
-gandire pragmatica.
- Kdeea de $olosire a echerului, compasului si pendulului, teoria de urbanism se
impleteste cu practica.
- Ielatia intre conditionarile terenului si ierarhia cladirilor publice - +apitoliul,
<ashington The 5oll, %incoln 5emorial(important pentru americani-
momumentul ratiunii, al intelepciunii), %uciu de apa, +ementer3.
- :atiune bazata pe respect, democratie, egalitate 2W intr-un exercitiu
urbanistic.
- 7xistenta capitoliului Y parcY accentY %incoln 5emorial se re$lecta in luciul
apei Y cimitirul eroilor neamului 2 FJF +TI75IFT6FI7. +apitoliul 2
puterea legiuitoare a Fmericii.
- +aracterul nede$init al spatiului urban # un element de $actura previzionara a
existat atunci cand s-a proiectat orasul # anumite insule au ramas neconstruite
# pt evolutiile viitoare, pentru a o in$rumuseta. nii istorici considera ca este
un oras masonic.
20. 7trazile scenice ale lui 7ebastian 7erlio
)1talia* 1+2.A1..+
- de la stanga la dreapta, tragic, comic si satiric.
- 8 strazi, scena pe care se 4ucau piesele de teatru.
- 5archeaza un punct $oarte important in evolutia observatiei in
arhitectura
- 6bservatia valorica - lipeste o valoare de obiectul pe care il
discuta - $rumos, tare.
- %ipeste un a$ect de o observatie
- Ftaseaza un element uman de o coordonata $izica, spatiala
&. Strada tragica
- Kngusta, cornise egale, aliniate
- Tragism2 intensitatea trairii
- Tragism2 prezenta mortii Y elementul de grandoare
- 5area sugereaza moartea # elementul panzei, catargul. Kn
mitologia greaca persona4ul Saron este condamnat sa
traiasca pe o barca purtand trupurile celor morti dintr-o parte
pe cealalta parte a malului. +ivilizatia nordica isi trimitea
mortii pe mare si le dadea $oc.
- 5area este un prile4 de re$lexie, tragismul sta in aceasta
liniste, ne simtim mici in $ata marii.
- Sec. J,-J,K # Sebastian Serlio # Ienasterea #
redescoperirea valorilor antichitatii.
- Statuile de colt, $iridele, $antani arteziene.
- Portic, arc de trium$ in capat Y statuia care il bordeaza
- Fliniamentul este respectat
- 6ras construit cu ochii spre o perioada de glorie, Kmperiul
Ioman a stapanit.
- 7ste o imagine statica, matura.
*. Strada comica
- :u provine din con$igurarea strazi ci din activitatile
des$asurate aici.
- Portice inalte, cu deschideri mari
- Tipologia clasica pentru locuintele atelier.
- Functiune predominant comerciala la parter
- Fatadele $acute din materiale distincte
- +aracterul nede$init, nestructural- apar schele, cladiri
neterminate
- /iserica este centrul comunitatii # in capat
- Ftmos$era comica, de mestesuguri, comert, negociere
- Kmagine a unei strazi tinere
- Fre comunitate, biserica, este bogata in evenimente.
8. Strada satirica
- ,estigii acoperite de vegetatie # le mascheaza
- +ladiri mici, nesemni$icative, aproape nesesizabile
- Perspectiva potentata de un element $inal, nu are un capat de
perspectiva cladire, ci vegetatie.
- :atura a inghitit spatiul
- Satira este caracterizata de prezenta naturii in abundenta, pt
ca natura isi revendica dreptul
- Fara $orma, proportii, este nesimetrica, $ara nici o regula de
compozitie.
22. !iata 7an 4arco % 1.##. Venetia 7ec. 5 '(
- $orma piatetei data de Zacopo Sansovini incepand cu &(8@
- coloane aduse dintr-o cetate s$anta din Kerusalim # aduse din
crestinism # amintesc de religie, cu re$erinta la Kmperiul Ioman
- elemente omogene
- imaginea amintesc de strada tragica
- rigoare, simetria $atadelor
- grandoare, marca a stilului baroc
- constructia bibliotecii 5arcian
- arcul de trium$ este dat de cei doi pilastri.
!ia a 7an 4arco (=n italian> Piazza San 5arco) este pia a central> a ,ene iei (Ktalia). 7a
este sediul $aimoaselor cl>diri /azilica San 5arco i Palatul 1ogilor.
+ele mai mici monumente sunt dou> coloane, aduse aici =n &&@N. na are =n v?r$ %eul
S$?ntului 5arcu, iar cealalt> pe S$. Teodor. Bn nordul bazilicii se a$l> Torre dell[6rologio (un turn cu
ceas) construit =n &A)) pe care este inscrip ionat =n limba latin> un text a c>rei traducere este P7u
num>r doar orele $ericiteP
7vocand minunile ,enetiei, cu totii vorbim despre soare si laguna, despre 5arele +anal si
Puntea Suspinelor, $ara sa stim asupra carei $arame de $rumusete sa ne oprim mai intai. 6rasul este
atat de plin de palate, de biserici, de statui si de muzee, incat nu-ti ramane altceva in minte decat o
dantelarie de piatra, mai presus de puterea cu care ti-ai $i putut imagina aceste locuri. Fiecare colt al
orasului este un unicat care, chiar daca poarta amprenta dura a timpului, iti patrunde adanc in amintire
si in su$let.
n asemenea loc este Piateta San 5arco, un $el de antecamera eleganta pentru grandioasa
piata cu acelasi nume. Piateta este incadrata de doua dintre monumentele cele mai vestite ale orasului.
7ste vorba de Palatul 1ogilor in est si /iblioteca Sansovino in dreapta. Knitial, acest loc era ocupat de
o piata de zarzavaturi si de peste dar, in &(8H, dogele a$lat in $unctiune a declarat ca locul trebuie tinut
gol si absolut curat, iar edilii orasului au procedat in consecinta.
+heiul este stra4uit de doua coloane monolitice, una avand in var$ %eul S$antului 5arco (5arcu), cel
care l-a a4utat pe Fpostol in redactarea S$intei 7vanghelii, iar cealalata $iind incununata de
reprezentarea in piatra a S$antului Theodor. Fmbele lucrari au $ost aduse in ,enetia din 6rient in
&&*(. +ele doua coloane au $ost ridicate in acest loc in &&@* $iind opera unui oarecare :iccolo
Starantonio care construise si una dintre cele mai vechi variante de lemn ale Puntii Iialto.
Statuia S$antului Theodor (Todaro, in dialect) este realizata din cateva componente venite de
la di$erite palate, in timp ce leul de bronz de pe cealalta columna a $ost adus dupa cat se pare din 7st,
unii cercetatori atribuindu-i chiar o origine chinezeasca. Piateta a $ost de multe ori locul unor executii
publice. Kntre aceste doua columne si-au gasit s$arsitul atat cetateni de rand cat si persoane din inalta
nobilime, condamnati cu aceeasi usurime la moarte. 1oua dintre aceste persona4e au intrat in istorie.
nul a $ost Pietro Faziol, cunoscut sub numele Fornaretto (Fiul brutarului) care a $ost executat dupa
ce, pe nedrept a $ost acuzat de uciderea unui nobil. 1reptatea a $ost $acuta mult mai tarziu si nu l-a mai
a4utat cu nimic, dar in memoria sa au $ost aprinse doua lampi care ard permanent pe $atada +atedralei
San 5arco in apropiere de Piateta. +el de al doilea persona4 care, executat aici, a intrat in istorie, a
$ost +ontele de +armagnola, acuzat de inalta tradare.
%atura de vest a Piatetei este ocupata de /iblioteca 5arciana sau /iblioteca Sansovino.
Palatul a $ost considerat capodopera sculptorului Sansovino si de$init drept Ccel mai somptuos (palat)
construit vreodataE. +ladirea a $ost destinata adapostirii colectiei de carti rare o$erite cu generozitate
orasului de +ardinalul /essarione, drept recunostinta pentru adapostul o$erit aici, dupa ce a $ost
obligat sa $uga din :iceea, cucerita de turci. +onstructia palatului a $ost hotarata de Senat in &(8H.
7ste o cladire pe doua nivele, porticul intrarii $iind sobru si impresionant in acelasi timp.
Scara interioara, amintind CScara de aurE de la Palatul 1ogilor, se termina intr-un vestibul al
carui tavan a $ost splendid decorat de Ste$ano si +risto$ora Ioza, la mi4locul secolului al J,K-lea.
+apatul dinspre laguna a palatului a $ost ridicat abia dupa moartea lui Sansovino, dar cladirea si-a
mentinut intreaga $rumusete. Parterul este marcat de arcade, iar la eta4 sunt usi-$erestre cu balustrade.
Practic peretii nu mai apar in $atada decat sub $orma unor stalpi, $iecare cu cate o coloana adosata. Sub
cornisa eta4ului se des$asoara o $riza ampla, cu metope si trigli$e iar deasupra acesteia o alta, decorata
cu ghirlande. Pe cornisa principala exista o balustrada impodobita cu statui si cate un obelisc la capete.
/iblioteca Sansovino contine exemplare unicat a caror valoare este inestimabila. Trebuie
amintite in acest sens /reviarul .rimaldi, pretioase codexuri si o harta realizata de Fra 5auro in &(A).
Palatul are in stricta vecinatate 5onetaria, construita de asemenea de Sansovino. Totul contribuie din
plin la $rumusetea Piatetei, adevarata poarta de intrare in impresionantul oras din laguna.
23. Gradinile de la Vau-A BeA Vicomte Franta
10.3A1001 '(
- %e :otre- mare peisagist care se ocupa de aceste gradini
- primul proiect ma4or al lui %e :otre unde se stabilesc principiile
dominante ale stilului grandios.
- ax principal, simetrie totala, maniera grandioasa are o suita de
elemente centrale
- oglinzi de apa # rotunda si patrata, canale
- $orme geometrice simple - patrat , cerc
- matrice generata de alei, vegetatie asemenea matricei generate de
strazi si insule
26. Gradinile de la Versailles Franta 100+ '(
- trivium # un punct $ocal (palat) si cele trei strazi care $ac posibila dispersia in teritoriu.
- strazi ca niste raze dintr-un punct
- un punct care germineaza raza # stelate
- opuleanta si grandoarea locului
- tratarea structurala a unui partiu nu tine cont de materialul $olosit
- perspectiva care evidentiaza corespondenta elementelor de peisa4 # cladiri care
imbratiseaza spatiul public si palatul
- asemanare cu Tang +hangan # palatul imbratisa o piateta care era in sudul palatului
Planurile arhitecturale $inale ale gradinii au $ost concepute de Fndre le :otre, care a extins gradina initiala
con$erindu-i o mai mare deschidere si bogatie. Totul se contureaza in 4urul elementului central si
anume 5arele +anal care este in $orma de cruce. Parcul si gradina au $ost trans$ormate continuu intre &HH& si &@NN,
reusind sa a4unga la $orma actuala sub domnia regelui %udovic al JK,-lea.
+ea mai buna abordare a unei vizite se $ace urmand laturile castelului sau punctele cardinale.
Kn partea de est exista o terasa $ormata din bazine de apa care par sa se prelungeasca din $atada castelului.
Fceasta parte a gradinii a $ost de mai multe ori modi$icata pana a primit $orma de$initiva in &H'(. Partea de sculptura i-
a revenit lui +harles le /run ast$el $iecare bazin a $ost decorat cu cate A statui ce simbolizeaza $luviile si raurile Frantei.
Pe langa aceste statui au mai $ost adaugate si A nim$e. Scara care duce spre bazinul %atonei este incadrata de H statui ,
Diua, Seara, Ferul, Soarele, Fpa si Primavara.
.radinile centrate in partea de sud a palatului pot $i vazute per$ect de pe terasa imensa. %a picioarele acestei terase
se intinde o $antana imensa numita $antana %atona, a carei constructii a $ost inspirata de 5etamor$oza lui 6vidiu.
Statuia centrala o intruchipeaza pe %atona si copii ei si initial era amplasata cu $ata spre palat, acum $iind orientata
catre marele canal. /azinul este incon4urat de H broscoi iesiti pe 4umatate din apa si de inca *A amplasati pe plat$orma
pe gazon. Treptele duc spre Fleea regala care este $lancata de &' statui, cate ) pe $iecare parte. :umita si covorul verde
datorita $asiei de gazon din mi4loc, aceasta are 88(m lungime si ANm latime. %a capatul aleii regale se a$la bazinul lui
Fpollo si evident statuia acestuia din plumb aurit. Statuia a $ost realizata de Tub3 intre &HH' si &H@N dupa niste schite
ale lui %e /run.
.radinile propriu-zise, insemnand multa verdeata si specii di$erite de plante sunt in partea de nord. Si aici tema
apei este regasita pretutindeni prin bazinul 1ragonului al carui 4et de apa atinge *@m inaltime si bazinul lui :eptun.
Fcesta din urma uimeste prin cele ') de e$ecte de apa realizate cu a4utorul sistemului hidraulic. Toate statuile sunt
grupate cate patruG ast$el sunt relie$ate cele patru anotimpuri, patru continente, patru temperamente etc. 7xista o alee
centrala $lancata de boscheti mari. Kn apropiere se a$la grota lui Teth3s si o piramida care este echivalentul bazinului
%atonei. Piramida a $ost executata de .irardon dupa un desen al lui %e /run, si constructia ei a durat 8 ani. 7ste $acuta
din A eta4e de marmura sustinute de tritoni si del$ini din plumb.
n loc interesant este asa numita baie a nim$elor. Fceasta este decorata cu basorelie$uri realizate de
.irardon, %e Mongre si le .ros.

Partea de vest apartine apartamentelor reginei de unde se poate vedea 6rangeria. Fceasta a $ost construita de
Zules Mardouin-5ansart intre &H'A si &H'H si este $ormata dintr-o galerie centrala de &((m incadrata de alte doua.
6ran4eria se intinde pe 8 hectare si cuprinde A portiuni de gazon si un bazin circular.Foarte somptuoase sunt si cele &NN
de trepte din gradina.
Kn timpul lui %udovic al J,K-lea erau doar &( cranguri sau spatii de gard viu cu di$erite $orme si marimi
incanta prin culoare si $antezie. F existat in &@@N si un labirint din verdeata. Paralel cu Fleea regala exista doua axe
principale care permit accesul la aleile cu tu$isuri si anume aleea lui /achus si cea a lui Saturn. +rangul sau boschetul
reginei este cel care a inlocuit labirintul initial
Sala de bal in aer liber este o capodopera arhitecturala amena4ata de %e :otre intre &H'N si &H'8, arata ca un
am$iteatru in $ata caruia exista o cascada, iar in mi4loc o plat$orma pentru dans.
+rangul 5arroniers era initial .aleria Fnticilor sau .aleria de apa si contine o alee centrala, doua bazine si '
busturi antice, plus doua statui..radina regelui mai cuprinde din ansamblu original doar bazinul 6glinzilor, unde regele
incerca machetele de nave de razboi.+olonadele au $ost construite in &H'( de Zules Mardouin-5ansart. Sunt 8* de
coloane de marmura in stil ionic legate prin 8* pilastrii de marmura de %anghuedoc si sustinand arcade si urne. Fcest
peristil are 8* m diametru. Kn mi4locul acestui ansamblu se a$la un grup statuar de marmura reprezentand rapirea
Prosepinei de catre Pluto.Fleea +erei si Florei cu cele doua bazine reprezinta primavara si vara.
+rangul 1omului si Fantana 7ncelada sunt alte doua capodopere. +ea din urma a $ost construita de .aspard
5ars3 intre &H@( si &H@@.Fantana 6beliscului a $ost construita in &@NA de Zules Mardouin-5ansart pe locul vechii Sali
de consiliu. Kn partea de nord a gradinilor, intre l[7toile si Iondul verde se a$la un bazin circular. 7ste vorba de Knsula
+opiilor realizata de Mard3 in &@&N.ltimul colt de verdeata il reprezinta .rota lui Fpolo incadrat de +aii Soarelui.
Fceasta oaza are in$luente englezesti si chinezesti.
#&. Champs Elysees si 'rcul de $riumC.
Franta . sec 5V11 lea '(
- extinderea palatului Tuilleries de catre %e :otre ce avea sa devina
+hamps 7l3sees. /ulevardul leaga palatul Tuilleries de Frcul de trium$.
- realizat pe vremea baronului Maussmann # pre$ectul Parisului pe
vremea lui :apoleon al KKK lea. Se dorea in$rumusetarea Parisului.
- siguranta palatului- spargerea stradutelor, a canalelor si blocarea
strazilor in caz de atac.
- spulberarea acestui tesut ca sa se poata iriga militar, sa $ie $olosit in
scop militar. Pe langa zdrobirea baricadelor, era $avorizarea noilor
tehnologii - ghiuleaua merge drept2W strazi drepte.
- lupta de gherila- a $ost spulberata- nu conta numarul soldatilor
imparatului pt ca strazile sunt inguste si nu incap multi soldati.
ChampsADlysEes (literal, +?mpiile 7lizee) este un bulevard important
din capitala $rancez> Paris. +u cinematogra$ele, ca$enelele, i magazinele sale de lux, +hamps-
\l3s]es este una dintre cele mai $aimoase str>zi din lume. /ulevardul porne te din Place de la
+oncorde spre $ostul Place de l[\toile (acum Place +harles de .aulle), loca ia Frcului de Trium$,
$orm?nd o parte din linia a a-numitei Fxe histori^ue.+hamps-\l3s]es au $ost la origine ni te
c?mpuri, p?n> =n &H&H c?nd 5aria de 5edici a decis s> construiasc> o c>rare =n trei linii. Bn &@*A,
bulevardul a $ost extins p?n> la Place de l[\toile.%a s$?r itul anilor &@NN, a devenit un bulevard al
modei, unde Iegina 5arie Fntoinette se plimba =mpreun> cu curtenii s>i, i unde lua lec ii de
muzic> la Motel +rillon. +hamps-\l3s]es au devenit un ora =n &'*', =n care au ap>rut noi poteci,
$?nt?ni i iluminare cu gaz. Peste ani, bulevardul a trecut prin mai multe trans$orm>ri, din care
cea mai recent> este cea din &))8, c?nd au $ost l>rgite trotuarele.