Modelul ideologic Culturalist

NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII

UMANE
legat strns de tradiia romantismului englez
ideea de baz: oraul european pre-industrial a reprezentat un moment excepional al istoriei, realizarea individual
i nflorirea culturii s-au fcut graie mediului urban;
gndire anti-industrial, hrnit de nostalgia pentru oraul trecutului, a crei calitate arhitecturala trebuie re-nviat;
respingerea capcanelor grosolane ale industrializrii i revenirea la o via mai simpl, bazat pe meteugrit i
comunitate (Ruskin si Morris)
nevoile spirituale sunt mai importante dect nevoile materiale;
comunitatea urban este mai important dect prile (indivizii);
estetica ocupa aici locul pe care l avea igiena pentru progresiti; favorizeaz relatiile interpersonale, deci are un rol
vitalist;
urenia rspndit de societatea industrial este vzut ca rezultat al unei carene culturale ce nu poate fi
combtut dect prin ntoarcerea la o art inspirat din Evul Mediu, in directa legtur cu renaterea artizanatului;
conceptul cultural de ora este mai important dect noiunea material de ora;
resping geometria rigid: caroiajul este mormntul sufletului (Ruskin), prototipurile si standardele: numai
organicitatea poate integra aporturile succesive ale istoriei, oraele sunt limitate, strada este structurant;
locuine simple, dar suficient de diverse pentru a reprezenta personalitatea celor care le locuiesc (ca n Evul Mediu,
de ex.)
 Modelul ideologic Culturalist

TEORIA GENERAL
Camillo SITTE (1843-1903) 1889 - Arta construirii oraelor (Urbanismul dup principiile sale
artistice)

TEORIA I MODELUL ORIGINAR AL ORAULUI-GRDIN

Ebenezer HOWARD (1850-1928), 1898 - Tomorrow: A Peaceful Path to a Real Reform
Raymond UNWIN (1863-1940) 1909 - Town Planning in Practice

RSPNDIREA MODELULUI ORAULUI-GRDIN:

Georges BENOIT-LEVY, Clarence PERRY, Bruno TAUT, Ernst MAY
Cincinat SFINESCU hibridarea cu alte modele
 Modelul ideologic Culturalist estetica urbana
Camillo SITTE (1843-1903)
1889 - Der Stdtebau nach seinen knstlerischen
Grndstzen (Arta construirii oraelor Urbanismul dup
principiile sale artistice)
studiu minuios al oraelor vechi, bazat pe o estetic a sensibilitii, pentru a extrage
principii artistice care s inspire noile realizri;
vrea s nlocuiasc reuitele intuitive printr-un demers contient: nu pentru a imita oraele
vechi, ci pentru a nelege esenialul i a-l adapta la circumstanele moderne;

urbanismul trebuie s fie trit contemporan i trebuie s fie judecat n raport cu nevoile i estetica
momentului;
planul unui ora este o oper de art, important este ntregul;
planul se organizeaz n funcie de locurile de trecere i de ntlnire: piee i strzi;
spaiu vizual nchis i adesea neregulat (o pia trebuie vzut ca o camer), organic (critic
ordinea geometric obsesiv a noilor piee fa de iregularitatea organic a oraului medieval);
argumenteaz continuitatea spaiului urban, critic monumentul izolat
Camillo SITTE
1889 - Der Stdtebau Principiile esteticii urbane rezultate din studiul oraelor vechi
sunt preluate de noile realizri, pentru a rspunde cerinelor
sensibilitii estetice, dar i nu circulaiei si funciunilor
moderne
Camillo SITTE 1889 - Der Stdtebau

Principiile esteticii urbane rezultate din studiul

oraelor vechi sunt preluate de noile realizri, pentru
a rspunde cerinelor sensibilitii estetice, dar i nu
circulaiei si funciunilor moderne
Oraul-grdin : teorie si proiect originar
Ebenezer HOWARD (1850-1928)
1898 -Tomorrow: A Peaceful Path to a Real Reform (1902- Garden
Cities of Tomorrow):
Oraul e un simbol al societii - ntr-ajutorare mutual
i cooperare amical, paternitate, maternitate,
fraternitate, relaii cuprinztoare de la om la om,
simpatii expansive, tiin art, cultur, religie.
Natura de la ar este simbolul dragostei i libertii
pe care Dumnezeu le-a dat omului, totul vine de la
ea frumuseea ei este inspiraia artei Dar
plenitudinea i nelepciunea naturii nu se vor putea
revela att timp ct va persista separaia, anti-natural,
dintre societate i natur
Ele trebuie mariate, i din aceast unire bucuroas
va ni o nou speran o nou via, o nou
civilizaie.
 The Three Magnets
Where will the people go?', 'Town', 'Country' or 'Town-Country' ?
1899 - Fondeaza Garden Cities Association pentru a discuta ideea i modalitile de punere n practic
1900 - First Garden City Ltd
(capital 50.000 lire)
1902 - Garden City Pioneer Company (20.000lire) - Letchworth
S ne imaginm o proprietate de
2400 ha, acum pur agricola, pe
care o achizitionam prin licitate
publica cu 2500Fr/ha Suma
este imprumutata cu ipoteca cu
maximum 4% dobanda.
Legal, proprietatea e pe numele a
patru oameni solvabili si de
indubitabila probitate si onoare
populatia orasului-gradina,
magnetul oras-natura, poate sa
construiasca
Tot ce vine din chiria anuala pe
pamant, a carui valoare creste
anual, se plateste
administratorilor, care, dupa ce
achita dobanzile si fondul de
amortizare, pun surplusul in solda
Consiliului Central, pentru a fi
folosit la constructii, ntreinere i
lucrri publice. ORAUL
SOCIAL = al 3-lea sistem socio-economic,
superior att capitalismului victorian, ct i socialismului
centralizat al utopitilor
 Oraul-grdin
un model economico-social
- Un sistem de aezri autonome,
autosuficiente, de dimensiuni limitate
(30000loc), fiecare cu zona ei de
influenta
Comuniti voluntare, nu forate,
cooperatiste si autoguvernate
Contin germenii zonificarii functionale
(industrie, agricultura, transporturi,
spatii publice comunitare etc)
Combinaie ntre viaa la ora i viaa
la ar,
Individualizare i difereniere a
spaiului , asimetrie, pitoresc
STrada i piaa : spaiile publice
importante
 schema de principiu

Welwyn Garden City, axa principala. Referinta la gradina franceza

Oraul grdin primele aplicaii
Raymond UNWIN (1863-1940) &
Barry PARKER (1867-1947)
1909 - UNWIN, Town Planning in Practice: o lucrare tributar metodei lui C. Sitte, cu
un accent social mai puternic. Mai presus de toate, va trebui sa inoculam in munca noastra spiritul
artistic. Att in urbanistica locala ct si in cea regionala, este important sa se previna separarea
completa a diferitelor categorii sociale, care este o trasatura atat de accentuata o orasului englez
modern.
1918 - UNWIN, Nothing Gained by Overcrowding lasand orasele sa se dezvolte
liber, este important sa le stabilim cumva limitele, si sa precizam, separand partile vecine, spatiul
destinat noilor cartiere si perferiilor. o urbanistica adecvata va oferi fiecaruia mai mult spatiu, fara sa
foloseasca mai mult teren.

Colaboreaz pentru diverse proiecte: NEW EARSWICK

(1902), LETCHWORTH GARDEN-CITY (1903), EALING
(1906), HAMPSTEAD GARDEN SUBURB (1906)
 LETCHWORTH GARDEN-CITY (1903)

Primul ora-grdin veritabil,

iniiat de Ebenezer Howard
(First Garden City Ltd., 1903)
i proiectat de R. Unwin i B.
Parker. Un succes economic
atrage fabrici, ncepe s
plteasc dividende n 1915.
 HAMPSTEAD GARDEN SUBURB (1906)
Suburbie grdin pe terenul fam. Barnett, legat de metropol printr-o linie de metrou. Are n fundal idei
socialiste-filantropice. Cel mai reuit proiect (din punct de vedere formal-estetic) al cuplului Unwin-Parker.
 Suntem doar oameni obisnuiti Unii au servitori, altii nu; unii dintre noi au masini, altii merg
pe jos; unii citesc, unii compun muzica, dar toti muncim, toti spalam (nici o casa orict de
mica, fara o baie - vezi reclama) - si toti ne ngrijim gradinile eliberati de opresiunea
averilor si capabili sa ne apropiem unii de altii pe temeiurile mai simple si mai profunde ale
intereselor si aspiratiilor comune (Henrieta Barnett)

HAMPSTEAD GARDEN SUBURB

Regulamentul:
- persoane de orice nivel
- 20 locuinte / ha
- 13,2 m latimea strazilor
- locuinte individuale cu
gradina
- cel putin 16,5 m intre case
- garduri din vegetatie joasa
HAMPSTEAD GARDEN SUBURB, plan din 1975 / continuarea planului lui Unwin
 close / fundtura : o tipologie de locuire specific
locul unei domesticiti stimulnd sentimentul comunitii urbane

Unwin: importanta vederii catre parc /verdeata in conceptia fundaturii (close)

a.Hampstead Garden Suburb
b. Letchworth
c. plan teoretic studiind posibilitatea oferirii unei privelisti catre gradina sau parc cat mai multor locuinte
sursa: Castex, Panerai, Depaule: Urban forms..
 RAYMOND UNWIN
- variatiuni pe tema close-u
(in Town Planning in Practice)
a,b,c puse in aplicare la Hamp

sursa: Castex, Panerai, Depaule: Urban forms..

ZON DOMESTIC FOARTE VARIAT:
- locuine individuale pe strzi pitoreti, particularizate prin
compoziia urban
O NOU TIPOLOGIE DE LOCUIRE:
close / fundtura locul unei domesticiti
stimulatoare pentru spiritul comunitar

sursa: Castex, Panerai, Depaule: Urban forms..

sursa: Castex, Panerai, Depaule: Urban forms.
 Hampstead Garden Suburb
a. planul unei fundaturi, publicat de Unwin
b. sectiune transversala pe strada
c. sectiune in lungul strazii

sursa: Castex, Panerai, Depaule: Urban forms..

 Importanta spatiului public

De la Camillo Sitte la Unwin

a. Sitte: studii de piete istorice si propunere teoretica
b. R Unwin: scheme pentru diferite tipuri de intersectii si tratare a pietelor la Hampstead
Tentatia pitorescului:

sursa: Castex, Panerai, Depaule: Urban forms..

casele puteau fi grupate
laolalta si aranjate in asa fel
inct fiecare sa capete un
aspect insorit si o priveliste
deschisa; si pentru a le
asigura, anumite portiuni de
teren puteau fi lasate
permanent libere

Hampstead 1906 (Raymond UNWIN & Barry PARKER)

Oraul grdin perspectiva domestic
 Oraul grdin aplicaii subsecvente
Oraele grdin proiectate de Unwin si Parker ajung sa se
substituie modelului lui Howard.
Rspndirea modelului oraului-grdin:
Anglia: serie de msuri legislative i financiare pentru stimularea/
facilitarea construciei de orase-gradina
Germania i alte ri germanice: Siedlung-ul
Frana: Georges Benoit-Levy, legi i aplicaii specifice
Clarence Perry: teoria unitii de vecinatate

Romnia: Cincinat Sfintescu

hibridarea cu alte modele
n Anglia / Marea Britanie: mare rspndire la nceputul sec. XX, favorizat de legi
speciale:

1909: Legea
pentru
Locuine i
Urbanism

Societile pentru locuine

sunt declarate de utilitate
public i pot lua de la stat
credite cu dobnd sczut.
Hellerau, Dresda (1909) arh. H.TESSENOW & H.MUTHESIUS

Primul ora-grdina german (singurul la care a

participat i Howard), ca ncercare de
aclimatizare a experientei engleze; suburbie-
grdin la captul unei linii de tramvai;
puternic component social, via
comunitar intens.
 Margarethenhhe, Essen (1912) arh. Georg METZENDORF

Sat-grdin la marginea oraului Essen, ridicat de Krupp; nconjurat de pdure, ncearc

reproducerea ct mai fidel a esteticii oraului medieval.
Siedlung Freidorf, Basel (1919-21) - arh. Hannes MEYER
Britz, Berlin (1925-31) - arh. Bruno TAUT & Martin WAGNER
 Modelul naturalist american

Varianta locala a modelului culturalist dar cu elemente care tin de modelul progresist

filon de gandire: Anti-urbanismul american

-dorinta de a restaura starea rurala ca fiind singura care poate permite dezvoltarea
personalitatii si veruitabila sociabilitate

oraul industrial este responsabil de alienarea individului i doar contactul cu natura l

poate vindeca
- libertatea absolut de aciune a individului
- oraul trebuie abolit i complet reinventat, pe alte baze
- nostalgia pionierului i a naturii slbatice, fa de care oraul industrial este criticat n
diferii termeni:
Thomas Jefferson, n numele democraiei si a unui empirism politic;
R. W. Emerson (poet) si
H.D. Thoreau (scriitor, filosof) n numele individualismului i al unei metafizici a naturii;
Henry Adams, Henry James i ali romancieri, n numele pierderii raporturilor umane.
Frank Lloyd WRIGHT (1867-1959)

The Disappearing City, 1932 When Democracy Builds, 1945 The Living City,
1958 Mizeria omului n marile orae actuale:
Pretul Pamantului - ca apanaj al omului, sau acela al omului - ca mostenire
fundamentala a pamantului - au devenit azi incomprehensibile in marile
orase pe care centralizarea le-a edificat (fara sa le gandeasca). Fericirea
cetateanului urbanificat consta in a se aglutina celorlalti in dezordine,
abuzat de caldura hipnotica si de contactul constrangator al multimii.
Violenta si rumoarea mecanica a marelui oras ii agita capul urbanificat, ii
umple urechile urbanificate - precum cantecul pasarilor, fosnetul vantului in
copaci, strigatele animalelor si vocile celor care ii umpleau inima altadata.
O agitatie perpetua il excita, il impiedica sa mediteze si sa reflecteze
mai profund, ceea ce l-a caracterizat altadata, atunci cand traia si
murea sub un cer pur, in natura verde al carui companion era inca de la
nastere.

Viaa urban i democraia:

Idealul nostru social, democratia, a fost originar conceputa ca dezvoltare libera a individului uman:
umanitatea intreaga, libera sa functioneze la unison, in unitate spirituala si, prin aceasta, dusman
al oricarei fantasme si insitutionalizari. Acest ideal al unei stari naturale sta in inima
democratiei organice si a arhitecturii organice.
 spatiul urban este spatiu geometrizat si omogen
Broadacre city: o intindere in care, (construitul nu defineste spatiul liber);
pentru fiecare familie, aproape 4000MP
de parcela; relatia cu natura este foarte importanta

tiparul economic este cel al unei ideea de democratie bazata pe respectarea

comunitati autonome si auto-suficiente: individualismului
un loc al unei societati dedicata placerii si
tihnei, bazata pe dezvoltare artistica

fezabil daca mijloacele tehnice permit

anihilarea distantelor: automobil
fantastic (&statii de benzina cu pompe
suspendate)
Ideea unei restauraii a strii rurale,
singura care poate permite dezvoltarea
personalittii i veritabila sociabilitate.
- funciuni urbane dispersate n natur
- locuine exclusiv individuale, pe
parcele de 1-2 ha.
- celulele (locuine + servicii) sunt
legate ntr-o reea de transport rapid
(terestru i aerian) .

-implica libertatea planului (organicitate):

ocupare extensiva a terenului
- eficienta utilizarii terenului nu este
importanta

Orasul este un loc unde natura este un

mediu continuu si unde functiunile urbane
sunt dispersate
 Broadacre City

Peisajul element al arhitecturii

Regsirea agriculturii
Strns legat de modul de via american i de cultura americana a
libertii i individualismului
Broadacre City Amestec de idei progresiste i culturaliste:
n acelai timp nchis i deschis;
Prefigureaz Preocupat simultan de individ i de comunitate;
urbanismul Cu preocupri att pentru igien ct i pentru cultur;
american de dup Privete n acelai timp ctre trecut i ctre viitor.
WW2
(suburbanizarea
extensiv, cultura
automobilului, lipsa
preocuprii pentru
eficiena utilizrii
resurselor),
precum i unele
realiti urbane
contemporane
(ora difuz,
Zwischenstadt
 Surse & bibliografie:
- curs ALO anul II - A.M. Zahariade, Toader Popescu, Miruna Stroe
- Jean Castex, Philippe Panerai, Jean-Charles Depaule, Formes urbaines: de llot la barre (trad eng. Urban forms:
the death and life of urban block, Architectural Press, 2004)
- Francoise Choay, Lurbanisme, utopies et ralits (trad. ro. Urbanismul: utopii si realitati, Paideia, 2002)