Sunteți pe pagina 1din 11

Comentati rolul de model al Vilei Savoye in relatie cu schimbarile la nivelul

limbajului arhitectural aduse de MM!


Constructia unui nou limbaj formal este, dupa spusele lui Paolo Portoghesi ,,
tentativa de a gasi sau a regasi "- un raport imediat, direct si violent intre lucrul cu spatiul
si asupra spatiului si conditiile existentiale si etice ale societatii moderne"; este practic
totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent cu primele decenii ale secolului,
pandante in arhitectura ale diferitelor avangarde artistice.
Le Corbusier dezvolta cinci puncte ale unei noi arhitecturi :
Asezata pe un sit impadurit, ce domina Valea Senei, Vila Savoye este exemplu
perfect de utilizare libera a celor ,, cinci puncte" formulate de arhitect in 1927.
Functionalista si austera la exterior, volumul ei este suportat de stalpii de deasupra
marii expansini a peluzei. Accesul masinilor nu putea fi mai direct, ele fiind parcate chiar
intre stalpi, sub casa.
Livingul poate fi considerat drept partea acoperita a unui mare spatiu de receptie,
din care doua treimi formeaza un ,,patio" deschis catre peisaj pintr-o fereastra continua
intre interior si exterior, astfel incat geamul nu mia pare sa fie decat o diafragma.
Vila Savoye este tipul ,,foarte generos", care afirma in exterior o vointa
arhitecturala si satisface in interior toate nevoile functionale. Aceasta ramane un manifest
care va fi primul din lista lucrarilor lui Le Corbusier, etichetat ca edificiu istoric in Franta
inca din 1965. Un ecran sinuos, asemenea unor figuri din picturile puriste, cuprinde
spatiul liber situat pe acoperis.
Aceasta cladire unica, asemanatoare unei masini prin multe elemente ce evoca
podurile si suprastructurile unei punti, aminteste si de gradinile suspendate ale manastirii
d'ema. Marea fereastra a camerei de zi culiseaza pentru a crea o cotninuitate intre patio
si interior.
In interiorul prismei, configurate de planul patrat, locuinta a fost organizata, dupa
indelungi cercetari, sub forma literei "L", ceea ce separa clar zonele publice de
dormitoare.

Faceti o paralela intre proiectul manifest Plan Voisin ( le Corbusier) si


proiectul de reurbanizae a Chandingarhului ( Rodrigo Perez de Arce)
Rodrigue Perez de Arce
La inceputul anilor 1970 nimeni numai putea pune la indoiala falimentul
urbanismului modernist : aceasta nu s-a intamplat findca ideile erau irealizabile, ci tocmai
pentru ca ele fusesera puse in practica. Dorinta modernista de a universaliza orasul a dus
la un oras-masina logic, fara echivoc, matematic. Astfel, atat aura cladirii ca obiect
individualizat cat si strada, piata, curtea sau insula urbana, ca locuri particularizate, au
fost eradicate cu dispret.

De ce spunem ca MM este mai mult decat un stil?


Termenul de modernism, cu care MM este uneori inlocuit, este intr-o anume masura
specios, trimitand prea cu usurinta la aceasi categorie de stil, ceea ce reprezinta o
argumentatie f reductiva si ca atare pagubeste bogatia ideilor si a rasp.

expresive.Miscarea Moderna nu se prezinta ca un monolit ideologic si formal; asa cum are


radacini multiple, miscarea are si nuclee generatoare multiple, de unde si arh. diverse, cu
scopuri expresive diferite.

Ce anume da nastere unui oras? Cu se dezvolta cultura urbana ex nuovo


pentru a d aruii expresia vietii in acel oras?
Proiectul pleaca de la traditia de dezurbaizare pe care o remarca prin prioritatea
data automobilului, separarea functiunilior, dispersarea, densitatea slaba, imagine
neconvingatoare pentru viata urbana. Proiectul critic care insoteste aceste intrebari
testeaza diversee tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras.
Orasul preindustrial este o sedimentare, o suprapunere d straturi de interventiii care
imbogatesc spatiilesi viata urbana.
Exista 3 tipuri de transformari:
-reciclara elementelor arhitecturale;
-reapropierea ruinelor si a fragmentelor urbane;
-transforarea cladirilor locuite.
Fiecare dintre acestea este de naturala cumulativa: tinde sa puna noul cu vechiul in
preuna si, in general, provoaca o intensficare a folosirii. Monumente majore ( manastiri,
biserici, moschei, palate) sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza
coeziunea.
Prima etapa a transformarii consta in inchidere spatiilor deschise, crearea unei
retele de strazi, piete si gradini, unele ditre el putand fi folosite pentru culturi, altele pot fi
folosite ca gradii publice sau semipublice.Incetul cu incetul acestea pot fi construite si
curtile pot devenii insule urbane.
Cazul extrem a orsului Chanchingarh, in a carui creare si implementare a proiectului
nu s-a luat in considerare modul de viata specific, cu traditii, obieceiuri, si mod de locuire,
si unde au avut loc numeroase manifestari prn care populatia incerca sa isi redobandeasc
orasul, odata cu ordinea care tine de traditie, si renegand noua ordine ,,europenizata si
aplicata fara nici o consideratie fata de clima dura dn Nordul Indiei sau modul de viata
Indian " ( Hall, ,,Orasele de maiine"). Acest exemplu demonstreaza ca in pofida valorii
arhitecturale a planului orasului Chandigarh, prezervarea sa ,,in original" nu a fot posbila,
datorita neacceptarii sale de catre comunitate. Frumoasele obiecte autosuficiente ale lui
Le Corusier isi recapata locul in tesut, intrezarite de pe strazi, onorate de piete. In aceste
lanuri alternative, bazate pe proiectul lui Le Corbusier, spatiile verzi ale planuluiorigina
devin tesut ale noului oras. Cladirile existente se imbogateses cand sunt incorporate in
noul oras. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire (aproape generala) cu
succes internatinal , dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala Miscarii
Moderne. Ele se concentreaza tocmai asupra diferetenelor, asupra specificatilor locale.

Care sunt conditiile urbanismului postbelic care au dus la reevaluarea calitatilor


orgasului traditional?
-Nemultimurea locuitorilor - disfunctii in utilizare
-Constatarile si avertismentele specialistilor din afara profesiunii
-Reinterpretarea atentiei spre mostenirea istorica si valorile ei ca urmarea a dezamagirii
fata de arhitectura moderna.

-Constientizarea incapacitatii de a face fata problemelor reale numai pe baza teoriei


orasului functionalist.
La inceputul anilor '70 nimeni nu mai putea pune la indoiala falimntul urbanismului
modernist: aceasta nu s-a intamplat fiindca ideile erau irealizabile, ci tocmai pt ca ele
fususera puse in practica. Dorinta modernista de a universaliza orasul a dus la un orasmasina, logic, fara echivoc, matematic. Astfel atat, aura cladiri ca obiect individualizat cat
si strada, piata, curtea sau insula urbana, ca locuri, particularizate, au fost eradicate cu
dispret.

Ce anume da nastere unui oras? Cum se dezvolta cultura urbana ex-Nuovo


pentru a devenii expresia vietii in acel oras?
Proiectul pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin:
-Prioritatea data automobilului
-Separarea functiilor
-Dispersarea
-Densitatea slaba
-Imagine neconvingatoare pentru viata urbana.
Proiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversele tipuri de cladiri care
formeaza baza unui oras.
Orasul pre-industrial este o sedimentare, o suprapunere de straturi de interventii care
imbogatesc spatiile si viata urbana.
Exista 3 tipuri de transformari:
1. Reciclarea elementelor arhitecturale
2. Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane
3. Transformarea cladirilor locuite
Fiecare dintre acestea este de natura cumulativa: Tinde sa puna noul cu vechiul impreuna
si, in general, provoaca o intesificare a folosirii. Monumente majore ( biserici, manastiri,
moschei.) sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea.
Prima etapa a transformarii consta in inchiderea spatilor deschise, crearea unei retele de
strazi, piete si gradini, unele dintre ele putand fi folosite pentru culturi, altele pot fi
folosite ca gradini publice sau semi-publice.
Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane. Frumoasele
obiecte Le Corbusier isi recapata locul in tesut, intrezarite de pe strazi, onorate de piete.
In aceste planuri alternative, bazate pe proiectul lui Le Corbusier, spatiile verzi ale
planului original devin tesut ale noului oras. Cladirile existente imbogatesc cand sunt
incorporate in noul oras. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire ( aproape
generala), cu succes international, dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala
a teoriei M.M. . Ele se concentreaza tocmai asupra diferentelor, asupra specificitatii locale.

Care sunt consecintele urbane ale transformarilor suferite de orasul european


in secolul XlX?
- S-a rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala traditionala dintre locuinta si
oras.
- S-a neglijat pietonul in favoarea masinii.
- S-a generalizat excesiv, netinandu-se cont de caracterul specific al culturii locale si al
locului.
- Ceea ce inseamna orasul traditional, raporturile de inrudire, de legatura din tesutul
urban si ierarhiile spatiale traditionale au cedat in fata ,,obiectului autosuficient" de
arhitectura
- S-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa.
- In conditii calitative de spatiu, echipare si igiena - net superioare incercarilor anterioare.
- O retea moderna de transport.

In ce a constat reevalurea postmoderna a orasului traditional?


Reurbanizarea orasului functionalist ( 1980) pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe
care o remarca prin :
- Prioritatea data automobilului
-Separearea functiilor
-Dispersarea
-Densitatea slaba
-Imaginea neconvigatoare pt viata urbana.
Exista trei tipuri de transformari:
1.Reciclarea elementelor arhitecturale
2.Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane
3.Transformarea cladirilor locuite .
Fiecare tinde sa puna noul cu vechiul impreuna si in general provoaca o intensificare a
folosirii.
Prima etapa a transformarii consta in inchiderea spatiilor deschise, crearea unei
retele de strazi, piete si gradini, unele dintre ele putand fii folosite pt culturi, altele pot fi
folosite ca gradini publice sau semipublice.
Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot sa devina insule urbane.
Se recreaza astfel un tesut urban. In aceste planuri alternative bazate pe proiectul
lui Le Corbusier, "spatiile verzi" ale planului original devin tesut al noului oras. Cladirile
existente se imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras.
Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire, un succes international dar
fara pretentia de ,,solutie cu valabilitate universala" a teoriei M.M.. Ele se concentreaza

tocmai asupra diferentelor asupra specificitatiilor locale ( geografice, istorice sau


culturale).
Cautarile merg mana in mana cu o schimbare la nivelul limbajului.
La Bienala de la Venetia - 1980 semnficativ intitulata ,, prezenta trecutului", strada
novissima este o strada cu fronturi continue ( ca in orasul traditional), care reprezinta o
colectie de fatade, fiecare proiectata de cate un ,,nume al momentului", in care elementul
comun este cautarea unui limbaj de inspiratie istorica.
-Redescoperirea tesutului si preluarea in proiect a tipurilor de spatii urbane traditionale:
strazi, piete, scuaruri, dar formalizate.
-Cautari de investire a spatilor urbane cu calitati ,,sensibile" deduse din modul de folosire
a orasului tradiitional: crearea de spatii cu caracter binedefinit ( public, semipublic,
privat); Proiectarea de spatii pe care oamenii sa si le poata " insusii".
-Adaptarea la conditii particulare, opusa pretentiei generalizatoare.
-Preluari din limbajul traditional ( iesirea din tiparele si rigorile limbajului modernist)
-Doua exemple concludente sunt Bucurestiul si Berlinul.

In ciuda criticii modernitatii aduse de postmdernism si chiar in urma acestuia,


arhitectura de sf. de secol XX. a preluat si dus mai departe elemente ale
limbajului arhitecturii moderne. Comentati succint relatia arhitecturii
contemporane cu limbajului modernismului.
Temele arhitecturii postmoderne se contureaza ca o reactie critica fata de tematica
modernitatii la mai multe niveluri :
- Limbajul expresiv
- Orasul
- Teoria care sustine proiectul.
Insa, modernismul a fost mult mai nuantat: Arhitectura moderna nu a fost un
monobloc - au existat multe cautari expresive in paralel cu M.M. ; Nici chiar MM. ( nucleu
dur) nu a fost atat de unitar, proiectele marilor arhitecti au depasit mereu ingradirile
proprilor concepte, a existat o permanenta indoiala si deriberare critica chiar in cadrul
CIAM-urilor.
Se cautase programatic si se gasise un nou limbaj formal cand in 1927 mai multi
arhitecti europeni proiectaza case pentru expozitia Die Wohnung de la Wiessienhof, apare
evident ca acestia impartasesc aceleasi afinititati pentru acoperisului-terasa, metodele
moderne de constructie si tencuielile line ale planurilor simple, cea ce este condamnat de
traditionalisti ca o "arhitectura araba".
Codificarea noulu limbaj se leaga de ideea de stil international, asa cum a fost
formulata de Henry-Russel Hitchock si Philip Johnson: importanta data articulatiei
volumelor nu masei construite, echilibrul nu simetria, perfectiune tehnica nu

ornamentatie, materiale produse industrial si de asemenea cele 5 principii propuse de Le


corbusier
-Casa ridicata pe piloti
gradina

-Plan liber

-Fatade libere

-Geamuri in banda

-Acoperis

Cea ce a produs in mod special reactia postmoderna a fost aplicarea generalizata a


ideilor cele mai simple, cele mai usor copiabile, aplicabile ale MM, echivalent cu consumul
,, stilului international, in relatie cu ideea orasului functionalist asa cum s-a practicat in
reconstructia postbelica a oraselor europene sub imperiul urgentei si a cantitatii.
Multe dintre temele miscarii moderne se prelungesc si dealungul perioadei
postmoderne si in momentul contemporan in forme expresive si cu sensuri foarte diverse.
De altfel, pastel din temele MM., continua ca de exemplu limbajul modernist insusi
ajunge ,, istorie" - material expresiv prelucrabil, ca si orice alt limbaj . (ex. Richard Meier,
Alvaro Siza, Florian Stanciu.).

Care este relatia dintre arhitectura moderna, MM si stilul international ?


MM are nuclee generatoare multiple ( constructivismul rus, neoplasticismul olandez
- Le Corbusier, scoala Bauhaus), de unde si arhitecturi diverse cu scopuri expresive
diferite, reprezentandu-se ca un monolit ideologic si formal.
Arhitectura moderna nu trebuie confundata cu MM deoarece cuprinde mai mult de
atat si anume toate cautarile care o premeg si o anunta. MM este doar nucleu tare, de
avangarda al acestuia.In cadrul CIAM-elor, incepand cu 1928 se studiaza si se
sistematizeaza principalele idei legate de arhitectura si oras, cele care vor administra
constructia predominanta de dupa WW2.MM este produsul unor grupuri si sau
personalitati puternice, care au cautat raspunsuri noi la problemele pe care epoca le
propunea in fata arhitectiilor: futuristii italieni ( Antonio Sant Elia) neoplasticisti olandezi
( Theo van Doesburg, Cornelius van Eesteren), constructivistii rusi (Vladimir Totline,
Konstantin Mielnikov, Ilia Golossov, Andrei Bounov), scoala Bauhaus ( Walter Gropius ,
fratii Taut) , Le Corbusier.
Desii a influentat intreg stilul international, pentru mai mult de jumatate de secol,
istoria artei moderne a fost prezentata in vest, in linii mari si acceptata in est, ca si cum
cultura avansata a sec XX ar fi fost exclusiv definita de o succesiune de stiluri create la
Paris, Munchen, New York sau Berlin.

Care sunt principile urbanismului liber? Care sunt problemele careia acestea le
raspund?
Orasul functionalist sau urbanist liber lanseaza o alta idee despre oras; cea mai
radicala, ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului XIX. Ideea se bazeaza
pe :-Negarea tesutului traditional ( sistemul strada, piata - insula ) si inlocuirea lui cu o
alta formula de oras, o inventie fara precedent in cultura europeana.
-Segregarea functionala, stricta a orasului, urmarind acele functiuni majore: Locuire,
munca, loc de relaxare *loisir , circulatie.
-Spatiul urban ,,explodat" inlocuieste spatiul urban traditional (bine definit formal),
propunand obiecte de sine statatoare ( mare volume construite) care plutesc intr-un
spatiu verde, liber, relativ nedefinit formal.
Dupa Le Corbusier, principile fundamentale ,, plan de Ville " . exemplu :
decongestionarea centrului orasului, cresterea densitatii populatiei, cresterea mijloacelor
de circulatie, cresterea suprafetelor verzi.

In zonele urbane aglomerate conditiile de locuire erau insalubre din cauza spatiului
insuficient din locuinta, absentei spatilor verzi utilizabile si neglijari intretinerii cladirilor.
Extensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui, cauzand o si mai
mare separare de elemente naturale. Cladirile construite dealungul rutelor majore de
circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului,
prafului si noxelor. Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna
expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte.
Distributia serviciilor comunitare si a scolilor erau arbitrare, iar suburbiile se dezvoltau
fara un plan anume, facand dificil accesul in oras pentru multe zone.
La toate aceste probleme au fost propuse solutii care constituiau urbanismul liber si
care au avut cea mai mare raspandire.

Explicati relatia posibila intre arhitectura vernaculara si cea culta!


Arhitectura vernaculara a suferit o criza care a determinat disparitia acestui mod de
edificare in societatea moderna si schimbarea sistemului de valori in societatile
traditionale prin contactul cu societatea moderna .
Ceea ce nu inseamna ca numai exista forme contemporane de vernacular, care
sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului
contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si mediului natural.
Azi vernacularul se prezinta sub forma patrimoniului, a protectiei, ''muzeificarea''
mosternirii vernaculare; Vernacularul trait/viu; vernacularul activ (satul Buzescu, palatele
tiganesti, Cairo).Arhitectura vernaculara reprezinta sursa arhitecturii culte, fiind o
insipiratie pentru aceasta datorita obtiunilor individuale, cautarilor nationale
"programatice" in arhitectura secolului XX., arhitectura neo-romaneasca sau specificului
national --> Ion Mincu, Regionalismului critic cercetarii antropologice ca fundament al
proiectului.
Un demers care incearca sa contracareze uniformizarea, pierderea semnificatilor;
lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor arhitecturii moderne si globalizarii folosind
fortele contextuale care dau sens si seminificatie unui loc este regionalismul critic.
Acesta este un concept folosit pt prima oara de Alexander Tzonis si Liane Dufour,
reluat ulterior de Kenneth Frampton.
KF pleaca de la intrebarea lui Paul Ricoeur ,, cum sa fi modern si sa te intorci la
sursa in acelasi timp; cum sa invii o civilizatie veche si adormita, dar sa fi si parte a unei
civilziatii universale. Regionalismul critic trebuie sa adopte arhitectura moderna pentru
calitatile sale care sunt progresite universale si astfel conceptul lui Frampton se distinge
de regionalism, care incearca in mod progamatic sa realizeze o corespondenta directa cu
arhitectura vernaculara, cu ,,localul" fara sa ia parte in mod constient la ,,universal".
Bienala de arhitectura de la Venetia - 2008 este un exemplu de activitate a
vernacularului. Intitulata Bolt, instalatia propusa de echipa castigatoare a concursului
pentru amenajarea Pavilionului Romaniei sugereaza o puternica legatura conceptuala
intre arhitectura contemporana si ,, out these " original.S-au propus niste strategii de
conlucrare intre arhitectura erudita si cea vernaculara: forme dirijate de vernacular,
participarea community architecture, dezvoltarea durabila/ abordarea ecologica.
S-au organizat tabara de la Bunesti unde se doreste creearea conditilor de viata si
cadrul de desfasurare al activitatii specifice perioadei vernaculare.
Care sunt motivele pentru care MM respinge traditia clasica?
Prin miscarea moderna se intelege incercarea de a gasii un nou tip de oras, care sa
rezolve problemele urbane si sociale care urmeaza revolutia industriala si cresterea
demografica. In secolul XiX-XX, arhitectura moderna se bazeaza pe principiul ,, forma

urmeaza functiunea" punandu-se accentul pe rationalitatea structurala, descoperirea


spatiului, frumosul rational derivat din rationalitatea functiunii, a structurii si a
materialelor.
Schimbarile majore determinate de cresterea gradului de industrializare si explozia
demografica au produs o reactie inevitabila si in modul de gandire al arhitectului orasului.
Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema,
deoarece orasele nu mai puteau functiona corect, fiind perturbata relatia intre individ comunitate, intre individ - spatiu construit.Revitalizarea orasului devenise o problema ale
carei solutii au fost enuntate in ,,Carta de la Athena" -1933. Aceasta se bazeaza pe faptul
ca tesutul traditional, reprezentat prin sistemul ,,strada-piata -insula" nu mai este eficient
si trebuie inlocuit cu o noua forma de organizare a orasului.De asemenea era considerata
ca fiind necesara o impartire stricta a functiilor oraselor, prin urmarirea celor 4 functiuni
majore:
-Locuire , munca , loisir., circulatie
Extensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui, cauzand o si
mai mare separare de elemente naturale. Cladirile construite dealungul rutelor majore de
circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului,
prafului si noxelor. Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna
expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte. La toate
aceste probleme s-a simtit nevoia de interventie propunandu-se solutii care au determinat
nasterea unei arhitecturi moderne.
Explicati cu ajutorul exemplelor deosebirea dintre urbanismul liber si tesutul urban
al orasului traditional!
Orasul functionalist lanseaza o alta idee despre oras, cea mai radicala, ca raspuns
la problematica orasului industrial al secolului XX. Ideea se bazeaza pe: negarea tesutului
urban traditional.(sistemul piata-strada-insula) si inlocuirea lui cu o alta forma de oras, o
inventie fara precedent in cultura europeana. Bucurestiul a adoptat aceste schimbari,
fiind sesizabile zonele: Balta Alba, Drumu Taberei, Titan, in opozitie cu centrul vechi care a
pastrat tesutul urban traditional.
In cazul Berlinului, modelele urbane urmarite cereau un plan mai liber si
deschiderea tesutului urban in fasii construite sau obiecte de sine statatoare. In acelasi
timp, increderea oarba in progres a declarat razboi decoratilor fatadelor din secolul XlXlea din epoca lui Bismark care au fost inlaturate ,, purificate" . Vechi strazi si cartiere
intregi au fost afectate de principiul "demolare pentru reconstructie".
-Segregarea functionala stricta a orasului urmarind 4 functiuni majore: Locuire, Munca,
Loisir, Circulatie
Daca noul model de oras se bazeaza pe aceste 4 functiuni, in orasul traditional
functiunile urbane - pline de nuante se amesteca sau se delimiteaza organic in oras.
Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema,
deoarece orasele nu mai puteau functiona corect (Paris, Munchen, NY) iar relatile individcomunitate si individ-spatiu construit erau perturbate.
Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor
erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului, prafului si noxelor. Alinierea
traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara
era posibila doar pentru un numar minim de locuinte. (str. Lipscani, Bucuresti).
Spatiul urban "explodat" inlocuieste spatiul urban traditional (binedefinit formal) propunand obiecte de sine statatoare, care plutesc intr-un spatiu verde, liber, relativ
nedefinit, formal.

Spatiu urban traditional este caracterizat de tesutul urban. si sistem ierarhizat


strada-insula-monument si spatii urbane binedefinite strada-piata decupate in fondul
construit.

Comenati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica. Care


sunt aceste elemente la nivelul orasului?
Cauzele majore care au determinat in secolul al XlX-lea despartirea ,,blanda" de
traditia clasica si au determinat mari schimbari in arhitectura sunt aparitia de noi nevoie
umane care aduc noi programe arhitecturale ( noi cladiri), aparitia de noi tehnologii si
materiale de constructie, reorientarile gandirii umane, un "altceva" care devine important
pt oameni.Mutatiile secolului XlX sunt determinate de:
- saltul demografic, revolutia industriala, liberalismul, ideologiile nationale, increderea in
gandirea pozitiva si in progresul stintific, schimbarile din arta si din teoria artei.
Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa si
calitativa in termeni de circulatie de gestiunea terenurilor, echipamente urbane, locuinte
pentru o patura sociala deprivilegiata.
Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si avengura problemelor, ingeneral
depaseste cu mult scara la care se pusesera pana atunci.
Apar noi tipuri de cladiri: fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de cladiri
administrative.
Gasirea formelor adecvate noilor necesitati ( functiuni, programe) urbane, cu o noua
semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate. La fel si cautarea
modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilor materiale si tehnologii de
constructie ( metalul si betonul armat ), cautari care trebuie puse in legatura si cu
dezvoltarea stiintelor ingineresti.
Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.
Se ajunge la construirea unui nou set de valori al epocii prin schimbarea perceptiei
asupra realitatii inconjuratoare, mijloacele de reprezentare a acesteia, rolul atribuit
artistului, precum si pozitiei obiectului de arta.
Despartirea radicala de traditia clasica este data de marele razboi (1914-1918) si
revolutia rusa (1917). Ambele ducand la disparitia unei lumi.

Cand au fost aplicate principiile orasului functionalist in cazul Bucurestiului?


Dati un exemplu!
Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate. Orasul s-a
modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in continuare
dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare urbana din
Occident (mai ales Parisul celei de a 2-a jumatate a sec. XlX)

Care au fost momentele de negare totala a istoriei orasului Bucuresti?


Exemplificati si comentati succint.
"In orasul nostru totul trebuie facut de la capat" pare o negare a istoriei .

Bucurestiul "sovietizat" recurge la o negare paradoxala : retorica comunista a noului


nu este similara negatiei moderniste, orasul traditional este expresia unei societati bazate
pe explorare, iar NOUL este ,,continutul socialist in forme nationale", deci si un recurs la
istorie. mai veche sau mai noua fara distrugeri majore ale fondului.
Anii 50 necasera prin "realismul-socialist"; anii 60-inceput de70 -sincronizare si un
inceput de desincronizare, pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani; a ariei
unde se intersecteaza mai multe etnii cu aceleasi fond cultural si politic. Se doreste
construirea unei noi identitati nationale, strategia curenta fiind respingerea a tot ce
reprezinta ,, trecutul otoman" (administratie,stil de viata, cultura). Ca atare, programul
ideologic costa in respingerea trecutului apropiat si balcanic pentru a devenii europeni.

Identificati si caracterizati pe scurt momentele de desincronizare dintre


evolutia arhitectural-urbanistica a Bucurestiului si cea occidentala.
-Secolul XV Bucurestiul balcanic un tesut neierarhizat, fara operati majore de regularizare
si control.
-1831 - Bucurestiul european neaga traditia bizantina dar nu distruge in totalitate orasul
vechi. Operatie de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale modernizarea tesutului major, precum si cel minor
-1945 - Bucurestiul sovietizat unde constructia noua respecta in linii mari principile
anterioare, pe cand in Europa se aplica pe scara larga principile MM.
-1974-1975 - Bucurestiul Ceausist : Critice "de sus" a marilor ansambluri sub semul
economiei de teren: -placarea marilor cai de acces in oras "indesire"
-1989 - Bucurestiul tranzitiei post-comuniste unde cu putine exceptii, distrugerea orasului
continua.

Identificati si caracterizati pe scurt momentele de sincronizare dintre evolutia


arhitectural-urbanistica a Bucurestiului si ce occidentala.
Bucurestiul "European" presupune ideea de modernizare. Dezvoltarea generala a
fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente
de natura economica sau sociala care sunt presupuse ai fi cauzele. Principalele dimensiuni
sunt respingerea mostenirii orientale/ balcanice si asimilarea grabita, aproape fara
selectie, a modelelor occidentale. Toate echivalau cu modernizarea iar modernizarea
inseamna occidentalizare/ sincronizare cu occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii
identitati care se vroia construita.
Pare o negare a istoriei proprii in favoarea celei occidentale; in realitate este o
negociere cu ambele.
Modernizarea oraselor presupune occidentalizarea modului de viata/locuire,
ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna, ordonarea
spatiului urban dupa cel occidental pentru ca Bucurestiul sa devina o capitala
"europeana", schimbarea imaginii orasului. Inaintea de WW2, ,, Bucurestiul este capitala
cea mai stralucitoare, cea mai vie, cea mai eleganta, ceamai occidentala din Balcani, desi
cea mai estica" Georges Oudard. 1935
Anii 45-50 - O scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii
occidentale.

Le Corbusier a creat o lista de conditii urbane ce ar trebuii schimbate, imbunatatite,


create, sau luate ca un raspuns la o cerere, dar fara a cauta un raspuns de la beneficiari,
grupuri de interese sau cetateni. Plan Voisine a fost prezentat ca un pachet complet, nu
ca o serie de componente flexibile. Populatia nu a fost impresionata d capacitatea
proiectului de a le suplinii nevoile pe termen lung, nici in termeni financiari, nici in felul
adoptat la Paris. El propunea demolarea centrului Parisului cu toata istoria, atmosfera si
monumentele sale pentru a construii "monumentele prezentului".
Structura spatiala era insotita si de structra sociala segretionista. Marimea si
pozitionarea unitatii de locuit depindea de meseria locatarului. Astfel in centru erau
birourile pentru elite precum industriasii, oamenii de stinta, artistii. 24 de terenuri vor
oferii pana la 600.000locuri de munca pentru alesi in o densitate mare dar care are
procentul de ocupare a terenului 5% construit.
In exteriorul acestui centru se vor gasii apartamentele de lux in cladiri in cadre cu 6
nivele cu POT 15% si blocuri pentru muncitori cu curti interioare si POT - 52%. Blocurile
pentru muncitori trebuiau sa fie construite in masa --> Le Corbusier le numea celule de
locuit.
Uniteatea de locuit era identica si in interior, mobilierul respectand acelasi principiu.
Locuintele de lux erau dotate cu servire comuna prin telefon. In inima centrului, la
inaltimea de 180m era un centru cultural. Muncitorii trebuiau sa traiasca in unitati satelit.
Aici urmau sa fie construite spatii verzi, utilitati sportive si locuri de agrement.