Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-struct spatiala urb raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul struct functionale, si direct unui ansamblu de senzatii considerate etic,
estetic si psihosociale in timp.
-ambianta mediu (fizic, social, moral) in care traieste cineva in care se afla ceva
4. ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA
-actiunile de restructurare sunt actiuni de reordonare a elem intr-un sistem
-sprijinandu-se pe zonificarea multifunctionala procesul de restructurare pretinde introducerea integrarii ca mijloc de reorganizare a vietii in cadrul urban.
aditionalul =orice aport constitutiv care apare la nivelul struct functionale sau configurative in urma operatiei de modernizare mai ales in urma contruct
urbane .
-este pozitionat distinct fata de existent in organismul urban restructurat
-se concretizeaza cantitativ si calitativ in sine sau in raport cu existentul
-este un subsistem; organizarea sa este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
-central- un nou ansamblu central
-periferic- zona marginala restructurata
-adiacent perimetral- cartier se realizeaza in continuarea perimetrului construit
-extraperimetral- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)
5. ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA ANALITICA A RESTRUCTURARII URBANE
1. Abordarea operational analitica determina functional solutia, pornind de la existent si folosind experienta drept model;este incomplrta deoarece
renovarea(partea restructurarii) se separa pe obiective care nu sunt definite riguros, nu sunt determinate si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste
modul in care se va desfasura existenta umana viitoare
2. Abordarea filosofica restructurarea trebuie sa realizeze un echilibru intre valorile materiale si cele spirituale umaniste; problema calitatii vietii in cadrul
procesului de modernizare atrage dupa sine pe aceea a calitatilor omului ceea ce implica completarea metodologiei analitice poerationale cu o analiza
filosofica; apare in plus problema abordarii etice
3. Abordarea etica se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care obligate sa ia in considerare necesitatile reale ale societatii nu trebuie sa
impuna o solutie straina de spiritul locului si al oamenilor, arhitectul are o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii societatii existente; este un aspect al
politici urbane; apar mai multe probleme echilibru periferie/ utilizarea terenului/ centru raportat la populatie; modernizarea este dependenta de nevoile
populatiei => studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un stuidiu asupra populatiei; motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala,
arheologica, artistica/ utilizarea insuficienta a teritoriului/ necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare.
6. ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE de LUCRU in STUDIU DE structura urb. (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/ SITUATIE)
-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-principiul separarii / zonificarii functionale
-IN URBANISMUL MODERN principiul cooperarii intre activitati
-orasul sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre parti
analiza matriceala:
-analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata optime;ramura urbanismului
care se ocupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale)
-punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului
-elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc.
- in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte elem ale sist => relatii cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari
urbane, locuinte)
A. Matricea patratica:-pe fiecare latura activitii (a,b,c,d.) => tablou de relatii intre activitati.
B. Matricea nepatratica-relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii. a, b,c - activitati
1,2,3 spatii
-evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva: adaptarea ideii la spatiu, adaptarea spatiului la idee, adaptarea functiunii la spatiu, adaptarea
spatiului la functiune, adaptarea activitatii la spatiu, adaptarea spatiului la activitate
situatie: mobilul uman subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate => obiectiv
(mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate)
obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare simplificata (grafica) a sistemului urban
7. CERINTA FUNCTIONALA si ECHILIBRUL ORGANISMULUI URBAN. SITUATII CARACTERISTICE
-functia trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sist si ca rezultand dintra-o anumita caracteristica a sistemului respectiv, astfel =>cerinta
functionala
-functionalitate capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de conservare) , de pastrarea trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege acea trsatura
care contribuie la mentinerea starii sist respectiv indiferent daca aceasta convine sau nu)
-cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea dar si modificarea unei functii; modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta
impunandu-si consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii urbane
-cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor funct reale(in sensul depistarii lor si al aprecierii
calitative si cantitative in contextul existent si posibil in viitor)
-cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din starea acelui teritoriu; ea nu poate fi impusa teritoriului printr-o simpla decizie deoarece:
--- ca ipostaza a mobilului uman angajat in dezvoltarea organismului urban cf este si un produs al starii de echilibru a sist de elem de viata urbana,
semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie
--- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana deteminate functional, ea opereaza prin intermediul elem de viata urbana determinate functional
ambiental si vizeaza cadrul urb
-cf are un car. activ.
- echilibrul organismului urban superficial prin pastrarea fortata a unei trasaturi
-cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre antrenarea unor functi noi pentru sistemul(zona) respectiv(a).
-in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf de la formare pana la afirmarea ei brutala
-trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ
-cf impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functie si a unuia sau mai multor elem ale sist respectiv
8. Categorii de MODELE utilizate in SISTEMATIZARE , in RAPORT cu GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII LOCUIRII
1 . in raport cu gradul de generalitate
a . in functie de intinderea modelului :
- modelul specific - modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :
- modelul global - modelul partial orizontal / vertical
- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste insotita de un plan de
trafic (model partial orizontal) si de un model de cartier (model partial vertical)
model global
model partial orizontal
model partial vertical
tema program este un model specific
studiul este un model global; fiecare model global se poate descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la fiecare model global
pt a se face o combinatie
in tema program(studiul modelului global; studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ)
se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul modelului, ponderea utopica
riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu realitatea
2 . scopul utilizarii modelelor
-modelul descriptiv analiticrol explicativ si de analiza a raportului cauza-efect
-model planificativimplicarea factorului politic in teritoriu prin decizie
-model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu aspecte pozitiva si negative
model metodologic : de orientare ; de conducere cercetare,/ studiusimulare si optimizare
9. Categorii de MODELE utilizate in SISTEMATIZARE, in RAPORT cu CONTINUTUL , EXPRIMAREAsi TIPUL DE VALABILITATE. EXEMPLIFICARI
1. in raport cu continutul
a. modelul formal -se refera la forma (plan, macheta)
- exprimarea relatiilor formale - se exprima prin forma
b. model conceptual-se refera la conceptii
-exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)
c. modelul analogic material-se refera la esenta situatiei
-reprezinta o situatie sau un fenom. (ex: modelul gravitational)
d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul studiului
poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o dispozitie posibila de
organizare a teritoriul
2. in raport cu exprimarea
a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare
b. mod real-obiectiv-un obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi
c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv
d. mod matematic reprentare printr-o formula
e. mod vorbit apare problema limbajului
3. in rapot cu tipul de valabilitate :
a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp este sincronic; in urbanism ordinul ideal
b. mod de echilibru momentanse bazeaza pe modelul static; studii in idea transformarii in crestere si descres; se refera la PUG.
c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea
10. Caracteristicile ORGANISMULUI URBAN si FUNCTIA prioritara
Metode de analiza
Zona are un anumit caracter , depinzand de dozajul diferit al functiilor. -caracteristicile zonei - calitativ categorii de texturi
- cantitativ valoare de utilizae a terenului
-se leaga de functia prioritara in zona respectiva
- FUNCTIA URBANA PRIORITARA se detasaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban
1.LEGATURA FUNCTIE PRIORITARA ZONIFICARE
-org necontemporana > zonificare stricta > nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare
motive: - modul de viata al societatii este zonificat
-supraf.restransa a organiz. >functiile gaseau usor relatii intre ele.
-org contemporana > - crestere nemasurata
- tinde sa estompeze functiile prioritare
- nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)
- transformare continua
- functia prioritara element transformabil , generat de transformarea de ansamblu a organismului urban
-nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara
Func. Urb. este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.
2. FUNCTIA PRIORITARA PRINCIPALUL FACTOR DE OMOGENIZARE
-intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si produs functionalist la nivelul respectiv
- asigura - spatiu eterogen - zona omogena
-asocierea , chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme > interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o dimpla punere in legatura a mai multor
elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine la parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza un ansamblu cu functiune rezidentiala si
comerciala.)
15. DECIZIA in ABORDAREA structurii urbane . MOMENTE DE BAZA ale DECIZIEI. EXEMPLE
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si a relatiilor
dintre ele.
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras THAMESMEAD Anglia
analiza profunda a starii de potentiala functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare).
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de activitati, de echipament,
global,
-aceasta analiza sta la baza studiului de tema
-se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri de relatii functionale/spatiale/modele functionale/spatiale
1.descrierea / analiza situatiei existente
2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de reduce din informatia bruta
3.analiza de impact/consecinte
4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea deciziei , trebuie analizata pe functiuni urbane / analiza comparativa a variantelor
-variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei
-prelucrarile specifice sunt :
-aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le impune terutoriul
-abordare spatial , temporala , sectoriala ,
-analiza se face pe transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare)
-problemele ce trebuie abordate privind decizia : zonificare, amplasarea, alocarea de echipament, fluxuri/aboradri de trafic
-decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor
16. Definirea notiunii de CADRU URBAN in SENSUL ABORDARII de struct. urb.
-intre elem. de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate / cooperare si de spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTURA URBANA SPATIALA
-cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp
-are la baza asocierea de spatii urbane
-este generat de o legitate concreta ( fizica, economica, estetica, geometrica)
-sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul inconjurator :
-functional raspuns la o nevoie
-ca o organizare estetica , etica , administrativa
-in planul spatial perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul socio-funct. si fata de nevoia sociala
-in acest context categoria de spatiu urban este insuficienta -> apare categoria de ambianta spatiala urbana
-nevoia de ambient:-impune calitatea complexa a sistemului urban
-spatiu de viata organizat multiplu ; factor de formare si definire a comportamentelor
-ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemului de elemente de cadru urban
exprimate
*str. spatiala urb. :-exprimare fizica a structurii functionale urbane
-exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
-raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod :
-indirect >prin intermediul sistemelor functionale urbane
-direct >unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate (etice , estetice,psiho-sociale) in timp
17.DENSITATEAELEMENTELOR MORFOLOGICE
-fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport cu specificitatea elementelor sale de viata urbana , printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin
densitatea elem. de viata urb.
-la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu , definind astfel un anumit grad de ocupare virtuala
a acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata urbana
-densit. creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior
-pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata urnbana variaza
dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului > AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de viata urbana a carei configuratie poate fi pusa in
evidenta prin marcarea zonei ocupate
-in practica , configuratia di aglomerare / rarefiere ale texturilor urbane nu este concentrica (ideal)ci , de obicei , dispersata in teritoriu
-aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin comparaea ei cu alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii urbane,
definindu-I o serie de deficiente
-aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre de interes
-intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului )putem distinge
densitate -diurna, nocturna , de locuit
-densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza textura , dar nu poate face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu inseamna ca o
textura cu o densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu o densitate mai mare)
-densit. elementelor de viata urbana >activitati +comportamente
-elem. determinante activ. rezidentiala , activ. direct prod., activ.i. prod., comunicationale (ultimele 2- se afla in relationare/ in contact cu sist.)
-elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras in special)
-dnsitatea comunicatiilor auto, telefon , mass-media
-configuratia rarefierea densitatii >omogena (caz ideal)
-repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei
-densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex locuinta cu curte interioara d1, locuinta cu lor d2 , d1 <>d2
-indicatori obiectivi POT vlabil in zonlele omogene functionalCUT
-zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului , deci la o coperare a texturii elementelor de viata
urbana.
18 . ECHIPAMENTUL TERITORIAL .CONCEPTsi IMPLICATII in ABORDAREA ORGANISMUL URBAN
-functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru
ex. ciocanul -functie presiune de soc
- actiune batut cuie
-functia-> organ
-activitatea se raporteaza la un agent care o produce
-definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort).
CONJUNCTURA
-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol funct. care asigura functionalit. prin intermediul activit. oamenilor
-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate
-functionalitatea organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o anumita functionalit.=capacitatea
struct. sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment in teritoriu ; functionalitatea- rezultanta unui complex de functiuni - o
calitate a spatiului , o stare a spatiului ; un spatiu are o funct. buna sau nu
-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp
-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o activitate
-arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALIT. , nu o FUNCTIONARE
-functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie aloamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma
-functiunea un spatiu este in activitate (ex functiacomercialarezid; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta)
functie functiunefunctionalitate functionare
-MOD DE ABORDARE:
1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se leaga unele cu altele in
interiorul sistemului
2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt. ca analiza oricarei
functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica
3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp ;
aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant este de suprapunere a lor
-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice
-sincroniccare exista sau se prod. in acelasi timp, in aceeiasi per.
-sinergieasociere mai multor tesuturi pt.indeplin. aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
21. GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE in PROCESUL DE RESTRUCTURARE urbana
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un
context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi modificari in urma
aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior
-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati)
-deci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai asocierea lor , mijloc de
coroborare functionala , ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv
-coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul coroborarii
functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii unei ambiante urbane
-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare superioara si cu caracter
integrator , iar integrand mai multe astfel de amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:traseu urban integrator, ansambluri
multifunctionale integrate, zona cadru (terit restructurat)
spatiu adecvat
activitate
conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) ; amenajarea lui de catre o colectivitate in raport cu modul de viata/dezvoltare socialeconom./organizare politica/conditii mat.
- implicarea in determinarea structurii urbane => relatie intre diferite texturi urbane
- eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport de interdependenta => imbunatatire substantiala a
calitatii vietii in teritoriul respectiv
29. LIMITE in definirea str. urbane rol, continut, tipuri
Limita = marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci si ca schimbare a
naturii calitatii respective (tip de activitate , caracter, tip de proprietate)
Zonificarea stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a treritoriului impune limite de structura (determinate spatial si temporal,
compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeza in teritoriu, are un caracter spatial, exprima un impuls: natural / obligat / logic,
are un caracter restrictiv / constructiv )
Tipuri de limite :
- limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de ansamblu a terit.
- limite operationale (de control si interventie); limite operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul studiului)
- limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca suprafata sau volum
- limite functionale: reflecta unitatea structurala; se stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita centrului istoric); rezulta din considerarea
suprapunerii intereselor in teritoriu
? 30. MODELE INTERPRETATIVE pt oras ca SISTEM SOCIO-SPATIAL
- exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial
- modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc> legatura intre localitate
(subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globala > ansamblu de produse sociale >societate localizata
-activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o totalitate de spatii
aferente- localizari care se constituie in cadrul urban
organism urban<viata urbana <cadru urban
31. METODOLOGIA de STUDIU structural-comparativ- multifunc.
-utilizarea modelelor matematice in sistematizare: trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita metoda de sistematizare urbana complexa are ca
scop studiul varientalor de dezvoltare urbana propusa pe parcursul studiului solutiei de sistematizare
a. analiza pe functiuni urbane
b. analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei
a= zonificare functionala / date demografice / forta de munca / fondul locuibil
-ia in studiu fiecare element al sistemului urban corespunzator functiunii respective, determina necesitatile sale de dezvlotare, le compara cu posibilitatile de
realizare propuneri pentru viitor
b= variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului
-variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul metodelor matematice sunt supuse priocesului de decizie
-pt a se deduce procesul constitutiv al organismului urban tb analizata structura sa abordata sincronic si diacronic
- abordare
sincretica
/ sinergica
/ studiu de suprapunere in comparatism sistemic
sincronica/ diacronica/
-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice
-sincroniccare exista sau se prod. in acelasi timp, in aceeiasi per.
-sinergieasociere mai multor tesuturi pt.indeplin. aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
abordare diferentiat cumulativa
32. MODERNIZAREA URBANA . Motivatii. Calitati
Modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului urban la cerintele prezentului la realitate
1.necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, arheologice;
- personalitatea orasului este legata de trecut
- situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul este oarecare, dar este de interes istoric - contine spatii foarte valoroase
- modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o solutie imediata, dar simplista) / integrarea valorilor in
organismul urban (intervine maiestria arhitectului)
- probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul / in context mai lung valoare de obiect / de ansamblu
- calitati: realizarea continuitatii vechi-nou, evidentierea unor monumente existente , refacerea functionalitatii spatiului, ordonarea circulatiei
2. necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata
- uzura fizica si morala a fondului construit
- necesitatea salubrizarii
- calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunz. si prin inlaturarea amenajarilor insalubre si nocive
3.necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul
- in directa relatie cu caracterul orasului
- probleme: rezolvarea circulatiei / modul de ocupare a teritoriului in raport cu destinatia constructiei
- calitati: proces integrator spatial si social tb tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul orasului
- tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale in zonele inconjuratoare
35. Modul de REZOLVARE a MODERNIZARII URBANE
moderniz. presupune: reconstr.-renov.-restructurare-amenajare
restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente la necesitatile noi, sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context
existent
constructia constructii noi:
-dezvoltare extensiva ocuparea de terenuri libere
-dezvoltare intensiva cresterea inlantuirii constructiei
-reconstructia nu conduce, in mod onligatoriu, la modernizare
- motive: - pastrarea proprietatii private asupra terit.respectiv
- pastrarea infrastructurii
-renovarea
-renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi spontana sau deliberata)
-constienta: deliberata/ planificata/ actiune complexa fizico-sociala
-isi propune restituirea unei structuri, a unui cadru de viata
-este un proces de selectare in timp a valorilor urbane
-amenajarea a face ceva sa corespunda unui scop (in particular a ridica confortul)
33. MIJLOACE de RESTRUCTURARE urbana
Clasificare : mijloace juridico-administrative, economico-finanaciare, arhitectural-urbanistice
-desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra asupra mijloacelor arhitectural-urbanistice, el este absolut obligat sa se implice si in celelalte categorii
(ec-fin si jr-adm) astfel, cadrul institutional creat prin mijloace jr-adm-tive trebuie sa fie suficient de suplu pentru a nu ingradi inovatia, dar si suficient de
rigid pt a putea elimina neprofesionalismul si abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice
-pe de alta parte, cadrul material realizat prin mijloace ecco-fin are si el nevoie de aportul arhitectului, ca profesionist, pt echilibrarea justa a raportului
dintre investitia pe termen scurt si cea pe termen lung, dintre investitia de eficienta economica si cea orientata spre satisfacerea unoi nevoi complexe
(sociale, simbolice, estetice)
-arhitectul tb sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor prin intermediul politicii urbane
-politica urbana: profesie de stat democratic; dezvoltarea este o politica participativa in care puterea centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local
folosind mijloacele enuntate:
-legalizarea planificarii teritoriale si urbane
- coordonarea investitiilor
-dezvolatrea potentialului stiintific si tehnologic
-coordonarea factorilor de decizie
-astfel, politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in stabilirea solutiilor optime
34. Modul de STABILIRE a LIMITELOR in DEFINIREA structurii urbane
Tipuri de limite: globale de dezvoltare (limita de crestere) , normative , operationale, functionale
limite de dezvoltare obiective limite normative (globale) dimensionare globala limite operationale delimitare teritoriala
limite normative de lucru localizare solutionare limite functionale
- limitele functionale au 2 ipostaze: limite de operatiune-optimizare, limita de evolutie de dezvoltare
- atingerea limitei se face prin: cresterea factorului limita, a necesitatii, descresterea cadrului limita, a posibilitatii
36. STRUCTURA FUNCTIONALA urbana ELEMENTE DE VIATA urbana
- structura spatiala urbana ne apare, in parte, ca o exprimare fizica a structurii functionale urbane; de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre
functie si ambianta, luata ca forma
- structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi transpus, prin intermediul structurii funcionale, unui ansamblu de perceptii si senzatii
considerate etic, estetic si psihosocial, in timp
- sistemul elementelor de cadru urbaneste dependent de capacitatea fiziologica a organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai functional
(ca raspuns la o nevoie socio-economico-biologica), ci si ca organizare estetica, etica, administrativa
- nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu-factor in formarea si definirea unui anumit
comportament urban
- se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat prin exercitarea uneia sau mai multor functii
38. DIALECTICA procesului de urbanizare. ASPECTE CONTRADICTORII in dezvoltarea culturii urbane
-dialectica = teorie generala si metoda filosofica constand in analiza si depasirea argumentelor contradictorii in scopul descoperirii adevarului. Este o metoda
generala de cercetare a realitatii care priveste fenomenele ca fiind in stransa legatura si in conditionare reciproca.
- se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in teritoriul urban, cat si in cel rural
- cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare
- fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane; este influentat de stadiul procesului de urbanizare
- tendinta de evolutie; tipuri:
1.conditii- grad ridicat de urbanizare=>
a.crestere periferica prin migratia din interior spre zona periferica
b.exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte ramane la periferie
c.presupune o populatie saturata de viata urbana care, cu venit convenabil, migreaza spre periferie
d.presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care ajunge in centrul orasului
2.conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare> cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului spre oras
-este o populatie care provine, in general, din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai
aproape de starea din care a plecat)
-consecinte- periferie constanta prin aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in nucleul orasului sau in localitatile inconjuratoare, la periferie ramane
scazut; aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul spatial> riscul unor mari pierderi pentru mediu/cultura
39. Definirea FUNCTIONALITATII urbane urbane, CERINTA FUNCTIONALA si ECHILIBRUL URBAN
- o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului respectiv
- functionalitatea = capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv,
indiferent daca aceasta convine sau nu)
- din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat cerinta functionala; in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul
mentinerii unei trasaturi pozitive> un aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala
- cerinta functionala = e caracteristica oricarui organism / ansamblu urban, la un moment dat; adica capacitatea structurii organismului respectiv de a
satisface in momentul respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea acestei functii
- cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta relatiilor care fac
posibila exercitarea acestor functii
- textura urbana =texturi de elemente de viata urbana, caracteristice intr-un subsistem; in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor functionale
- totalitatea texturilor de elemente de viata urbana evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii reflecta starea structurii functionale > analiza starii
functionale se poate determina prin analiza morfologica
diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul
functionalitatea urbana este calitatea unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel
posibila manifestarea functiilor respective; se poate defini ca rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie, carcterizand starea sistemului ca
stare functionala constructiva sau ca stare functionala distructiva
- functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in raport cu mediul:
-poate fi : functionalitatea >orasului >unei parti din oras >unui spatiu
Exemplificare >functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati
>functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala, functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta
functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu poate fi stare de
functionalitate efectiva sau potentiala; exista o legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie
sa evidentieze randamentul maxim posibil
determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna existent/premisa/ipoteza.
functionarea urbana exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu
modul de gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)
- in exercitarea acestei calitati( functionarea) in spatiu,ea depinde de natura procesului si nu de natura calitatii
functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul unei
activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele
sistemului teritorial, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.
40. Aprecierea CALITATII prin prisma CANTITATII si invers
- Un proces de urbanizare denota dezvolatare continuua a modului de viata urbana urmand, concomitent sau independent, si are doua directii de crestere:
- dezvoltare exclusiva a modului de viata in teritoriu
- dezvoltare intensiva a modului de viata in teritoriu
- pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si si dezvoltarea
extensiva.
- Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie intre calitate si cantitate
- Cantitatea: - intindere in teritoriu a procesului de urbanizare.
- valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor
- considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in
teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul intial si teritoriul adiacent
- crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (
apare o situatie absurda)
- cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in intindere,
duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa
- neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea
teritoriului.
- Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte
- Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele
- In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta
- In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata urbana.
- Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea concditiilor de
viata urbana
- Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate
41. MORFOLOGIE URBANA
42. ORGANISMUL urban ca SOCIETATE LOCALIZATA
Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane
-organismul urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza constituirii sale stau 3 categorii fundamentale:
mobil uman> activitate> spatiu aferent
- in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului, apare cazul de instapanire sociala a spatiului respectiv
- organismul urban se constituie in orice moment al istoriei societatii intr-un efort de umanizare a spatiului, deci putem spune ca structura sa reprezinta
capacitatea omului de instapanire a spatiului urman
- exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial
- modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc> legatura intre localitate
(subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globala > ansamblu de produse sociale >societate localizata
-activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o totalitate de spatii
aferente- localizari care se constituie in cadrul urban
organism urban<viata urbana <cadru urban
43. ORGANISMUL URBAN. Mod de abordare si definire a MODELULUI CONSTITUTIV
-organismul urb = sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme complexe sau simple = produs social localizat, sistem deschis
fundamentat pe un sistem de activitati
-conceptii de abordare a orasului: 1)functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul in cadrul sistemului, modul de
interconditionare) ; 2)structural-functionalista (da un inteles logico-matematic functiei) ; 3)diferentiat cumulativa-moderna (suprapunere in comparatism
sistemic)
-abordare a organismului urbansincreticaefect de loc comun (acelasi loc) ; sincronicaefect de coincidenta (acelasi timp) ; sinergicaefect de
structuralit.(vecinatate); diacronicaefect de continuit.(miscare)studiu de suprapun. in comparatism sistemic abordare diferentiat-cumulativa(la niv.
global sau diferentiat)
-modelul constitutiv al organizarii urbane
morf urbanafunctionalitate urbana dinamica urbana
orasuleste mobilzonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de fixaretendinta de a amplasa alaturat activitati pentru care
vecinatatea este incomoda, chiar daunatoare (1)inconvenientul sau avantajul unor activitati vecine
(2)inconvenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine)
(1),(2)inconveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri : a)asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea fiecaruia (ex.
Recreerea, activitati formative, cercetare, productie) ; b)disociere relativaimplica caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective
- interactivitateamultifunctionalitate si integrare rezultatul suprapunerii mai multor tipuri de activitate
- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)
-orasul se evidentiaza prin :
- intelegere
specificitate complex de trasaturi
- conceptie
lizibilitate calitate a spatiului provenita din organizarea lui
- interventie
semnificatie calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental
- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA in ABORDAREA STRUCTURII URBANE
- similaritatea apreciere a unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere , vecinatate)
- similaritatea poate fi de forma structurala sau functionala
- similaritatea se constituie in 2 moduri :
=>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi comune
=>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval)
- similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor ;este o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor intre elemente
=> structurala (cantitativ/calitativa) caracterizeaza elentele in sistem
=> functionala relatii calitative intre elemente
- spatiul topologic spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ cu spatiul absolut
- se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt determinate de : => proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii
=> marimea distantelor in spatiul metric schema ramificata => dendrogena
- regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu
- restrictii de contingenta evidentierea regiunilor omogene
- generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului => variatiile lui care se introduc in clase de variatie
- se pot introduce 3 intervale 0.2 0.5 ; 0.5 0.9 ; 0.9 0.11 => introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti din teritoriul urban
care se definesc in raport cu acest interval (0.5 0.9) => zone omogene
- in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta
- regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes)
58. UNITATEA STRUCTURALA si NEVOIA de CENTRU in ORGANIZAREA urbana a teritoriului
- organismul urban anatomie - structura
- fiziologie gazduieste un proces dinamic
- caracterul urban si calitatea orasului depind de centrul sau ; centrul exprima , in esenta , orasul respectiv ca utilitate , ca interes estetic si ambiental
- din punct de vedere structural :
=> orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe , ca urmare a nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune
=> centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor
=> elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa , totodata , situate intr-un anume sistem functional urban=> inglobarea in organismul urban
- centralitatea este o stare in teritoriu , cu valoare sociala si cu rol integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban ; este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriul respectiv , interes care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit
=> pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant
=> rezulta dintr-un principiu de ordonare a elem. structurii urbane
=> aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste centre de interes , definind centralitatea
=> centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane
59. URBANISMUL SI AMENAJAREA teritorilui prin actiuni de ORDONARE a sistemului AMBIENTAL
- ambianta urbana =conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator
- se defineste functia formei cadrului urban existenta acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor
psiho-sociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza integrarea
dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din uniformitate
- apare iluzia motivatiei => o motivare pentru motivare indiferent daca motivarea apeleaza la arta , stiinta sau tehnologie
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului , materializarea dorintelor
vitale ale societatii omenesti ; in acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere continua si necesara a mediului construit cu
omul
- urbanismul este caracterizat ca element ordonator , distrugator , conservator , creator
60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT in structura urbana
- zonificarea urbana produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la o
integrare functionala cooperarea activitatilor
- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea functionala ; de exemplu , asocierea mai multor functiuni cu specific central , grupate in
jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv
- integrarea urbana releva , la nivel de model urban , cea mai stransa legatura dintre structura functionala si cea spatiala ; exista mai multe ipostaze ale
integrarii :
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane
- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat , care se constituie ca element polarizant cu caracter
integrator=> avantaje economico-sociale
- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul
multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana , ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat
- numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului public , dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului , ci este nevoie de o
localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o functionalitate integrata
61. ZONIFICAREA URBANA ca REZULTAT structural
- zonificare urbana - din suprapunerile / interelationarile diferitelor texturi de elemente de viata urbana
- observatie aceasta nu infirma notiunea de ordine , ci ii precizeaza , de fapt , sensul
- avantaje :
1. functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane
2. sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul urban=> cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor
3. premise pentru realizarea varietatii spatiale
4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor
5. o utilizare mai buna a teritoriului prin :
=> cooperarea intre diferite activitati urbane
=> constituirea organismelor multifunctionale
6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice in teritoriul urban
=> de la suprafata terenului afectat si energia consumata in exploatare pana la materialul consumat si eficienta constructiei asupra existentei materiale si
spirituale umane
- apare nevoia pentru o anumita ordine functionala => zonificare urbana
- principii de zonificare urbana ; criticile aduse sunt :
1. zonarea activitatilornu justifica zonarea teritoriului
2 . Charta de la Atena uniformizare si tehnicizare excesiva
- disocierea vietii umane de mediul sau
- situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional , desi justificat de functie
- problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii structurii urbane ; mai este valabil ?
- raspuns procesul de organizare pentru o structura urbana la un moment dat devine constient => problema zonificarii urbane ramane , ca mijloc de
organizare a elementelor organismului urban intr-un nou inteles
- zonificarea urbana complexa cu conditia ca :
-zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument / rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban
-zonificarea are valoare operationala
a. utila la nivelul analizei situatiei existente
b. cu caracter de constelatie
- structuranta :
a.
necesara pentru mentinerea unitatii in procesul de transformare
b. cu caracter specific multifunctionalitatii urbane
62 . ZONIFICAREA URBANA SCHEME FUNCTIONALE
- Charta de la Atena teritoriu pentru munca/locuit/cultura spirituala si a trupului/circulatie => schema structurala tripartita
- zonificarea apare din nevoia de ordine
- oras ideal zonificare pe principii estetice
- oras radial-concentric zonificare dupa venituri
- oras functionalist Charta de la Atena zonificare disociativa , care are la baza disocierea intre activitati=> produce segregare (cartierele cu blocuri inalte
din Paris)
- oras gradina zonificare prin alternanta locuinte / spatii verzi
- modelul urban eterogen : nu accepta spatii pasive, necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o exclude pe cea de locuit
- oras cu tesatura urbana discontinua spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor => oras federativ
- F.L.Wright descentralizarea organica +
+ E.Saarinen descentralizare totala = nu implica un principiu al zonificarii urbane
- spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi ocupat de elementele altei texturi
63. TEXTURA URBANA si STAREA DE FUNCTIONALITATE
- dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane => adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta , astfel incat
organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi
- organismul urban are , in orice moment , capacitatea de a indeplini anumite functii :
functii urbane noi (stabilind un model novator , care va putea deveni traditional datorita integrarii)
- orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza , in orice moment al existentei sale , printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a-si
satisface un complex de nevoi de existenta , in momentul respectiv) ; aceasta insusire vine din prezenta , in sistemul respectiv , a elementelor care pot purta
functia corespunzatoare sau din relatiile vor face posibila exercitarea acestor functii
- in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale , elementele de viata urbana pot raspunde si constitui intr-un subsistem : textura de
elemente de viata urbana
- totalitatea texturilor de elemente de viata urbana , evidente la un moment dat in existenta organismului (ansamblul) urban , reflecta starea structurii
functionale in acel moment ; analiza structurii functionale se poate determina prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice trecute sau prezumate ale
texturilor de elemente de viata urbana => descompunerea elementelor
- diversitatea texturilor este , in cadrul unei structuri functionale urbane , tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea
sistemului
- nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume mod a unui grup de elemente => posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente
(intervin : nevoia de ambient , nevoia de adaptare la mediu)
- in anumite conditii , functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau negativa (neacceptata) in raport cu mediul
- actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana
- este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul
functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii)
- in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite, textura de elemente de viata urbana isi asigura, prin ordonare , o stare de complexitate ,
corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea cat si nevoilor sale de lucru
- din punct de vedere al complexitatii pe care o releva, texturile de elemente de viata urbana pot fi :
1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan
2. texturi complexese realiz. pe mai multe paliere legate intre ele
caracterizand complexitatea unei texturi , factorii cantitativi si factorii calitativi nu se exclud reciproc
STARE DE FUNCTIONALITATE
- complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea insasi , o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) ; diferenta de nivel intre
palierele configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de potential functional este mai mare , cu atat
este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective
- complexitatea texturii este rezultatul unei insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea de
complexitate)
- relatiile simple sunt relatii univoce
- INTERESMOBIL UMAN (= impuls structurant pentru organismul urban) ACTIVITATE SPATIU URBAN ACTIVITATE URBANA
-mobilul uman comanda activitatea
-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct activitati
umane si mobiluri care pretind o anumita activitate umana)
2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista
o relatie cu caracter primar
activitatea urbana spatiu urban si o relatie cu
caracter secundar spatiul urban
activitatea urbana
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre
activitatea urbana si spatiul urban pot
fi de factura analista sau conceptuala
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi
independenta, (relativ independenta)
de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex.
locuirea
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor umaneMobilul se dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. concomitente- in paralel (ex.
locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential interes comun); 2. contradictorii nu se schimba reciproc , exista contradictii benefice(recreerea
efortul) si contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar daca in prealabil
s-au facut altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
- fortele urbane =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie
-ORASUL=organismul urban
-B. CLAWSON si STEWART
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului)
66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA si CADRU URBAN SCHEMA DE RELATIONARE SINTACTICA
-oragnismul uman=totalitatea activitatilor urbane localizate(elemente morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii aferente (alte elemente
morfologice) cadrul urban
-intre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente
-Viata urbana e factorul motor al transformarii
-planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati)
-din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori, imagini=ur
banitate se refera la comportament(conotatie pozitiva)
-morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre ele un plan spatio-functional - la nivelul vietii urbane elemente cu proprietati
abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la nivelul spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale
-viata urbana elemente determinate functional si elemente determinate functional ambiental
-cadru urban elemente determinate functional, elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitional-formal
67. GRAFUL etapa in studiu de partiu urbanistic ARBORE DE PREFERINTA
-graf - reprezentare a unei stari, fenomen
- teorie matematica
- caracterizat prin - puncte (elemente)
- arce (o functie)
- reprezentat prin perechi de virfuri si arce
- ideea de drum continuitate - cind drumul se inchide formind un circuitstarea sistemului este inchisa
-utilizat pentru a expune o analiza de sistem conjunctiv: - pentru a construi un sistem - disjunctiv
-arbore de preferinta = daca exista cel putin un nivel intermediar (la niveluri intermediare se pun in evidenta obiectivele, iar la extremitati
mijloaceledescompunerea obiectivului pe niveluri de aprofundare)
metode de interventie
pentru fiacare posibilitate (pt mijloace) se face o analiza multicriteriala - cifra de importanta dpdv al sanselor apartine 0,1
69. CARACTERUL UNEI ZONE ANALIZA MULTICRITERIALA
zona o parte a orasului se constituie ca zona atunci cind are caracter de omogenitate rezultat din combinarea mai multor activitati
- in centrul zonoficarii exista zone cu dozaj diferit prin diferitele functiuni pe care le cuprinde
- astfel caracterul zonei este definit ;
1.cantitativ = prin categorii de texturi pe care le cuprinde
2.calitativ = textura cu cea mai mare valoare de utilizare a teritoriului
Pentru definirea caracterului unei zone (zonificare structurala) folosim analiza multicriteriala = operatie de clasificare care ia in considerare simultan mai
multe caracteristici (descriptar)
- puterea de discriminare a descriptarilor = alegerea caracteristicilor dupa care se face clasificarea
- descriptari distanta (imensa putere de discriminare)
- atractia (nu se poate masura fizicapar instrumente de lucru)
alegerea celor mai importanti descriptarisubiectivism
clasificare matriceala :
1-multitudinea de componente diferite si multitudinea de descriptari in cazul in care componentele si descriptarii sunt identici
2-o multime de componente analizate printr-o multime de descriptori care se schimba de la un moment la altul al analizei
3-multimea de componente se schimba, multimea de descriptari ramine aceeasi
etape parcurse :
1-listarea criteriilor (documentarea, dezbaterea de proiect)
2-analiza criteriilor analiza morfologica
3-evaluarea criteriilor prin scara de ordonare
4-analiza de criterii in teritoriu
5-aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea lor
6-cumularea valorica de interval
6. ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE DE LUCRU IN STUDIU DE STRUCTURA URBANA (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/ SITUATIE)
-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-principiul separarii / zonificarii functionale
-IN URBANISMUL MODERN principiul cooperarii intre activitati
-orasul sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre parti
analiza matriceala:
-analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata optime;ramura
urbanismului care se opcupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale)
-punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului
-elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc.
- in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte elem ale sist => relatii cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari
urbane, locuinte)
A. Matricea patratica:
-pe fiecare latura activitii (a,b,c,d.) => tablou de relatii intre activitati.
B. Matricea nepatratica
-relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii.
a, b,c - activitati
1,2,3 spatii
-evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva:
adaptarea ideii la spatiu
adaptarea spatiului la idee
adaptarea functiunii la spatiu
adaptarea spatiului la functiune
adaptarea activitatii la spatiu
adaptarea spatiului la activitate
situatie: mobilul uman subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate => obiectiv
(mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate)
obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare simplificata (grafica) a sistemului urban
-functionalitate capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de conservare) , de pastrarea trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege acea trsatura
care contribuie la mentinerea starii sist respectiv indiferent daca aceasta convine sau nu)
-cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea dar si modificarea unei functii; modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta
impunandusi consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii urbane
-cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor funct reale(in sensul depistarii lor si al aprecierii
calitative si cantitative in contextul existent si posibil in viitor)
-cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din starea acelui teritoriu; ea nu poate fi impusa teritoriului printr-o simpla decizie deoarece:
--- ca ipostaza a mobilului uman angajat in dezvoltarea organismului urban cf este si un produs al starii de echilibru a sist de elem
de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie
--- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana deteminate functional, ea opereaza prin intermediul elem de viata urbana
determinate functional ambiental si vizeaza cadrul urb
-cf are un car. activ.
- echilibrul organismului urban superficial prin pastrarea fortata a unei trasaturi
-cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre antrenarea unor functi noi pentru sistemul(zona) respectiv(a).
-in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf de la formare pana la afirmarea ei brutala
-trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ
-cf impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functie,i a unuia sau mai multor elem ale sist
respectiv
8. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SISTEMATIZARE , IN RAPORT CU GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII LOCUIRII
1 . in raport cu gradul de generalitate
a . in functie de intinderea modelului :
modelul specific
modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :
modelul global
modelul partial orizontal / vertical
- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste insotita de un plan
de trafic (model partial orizontal) si de un model de cartier (model partial vertical)
model global
model partial orizontal
model partial vertical
tema program este un model specific
studiul este un model global; fiecare model global se poate descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la fiecare model
global pt a se face o combinatie
in tema program(studiul modelului global; studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ)
se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul modelului, ponderea utopica
riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu realitatea
2 . scopul utilizarii modelelor
a) modelul descriptiv analiticrol explicativ si de analiza a raportului cauza-efect
b) model planificativimplicarea factorului politic in teritoriu prin decizie
c)
model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu aspecte pozitiva si negative
d) model metodologic : de orientare ; de conducere cercetare,/ studiusimulare si optimizare
9. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SSTEMATIZARE, IN RAPORT CU CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL DE VALABILITATE. EXEMPLIFICARI
1. in raport cu continutul
a. modelul formal
-se refera la forma (plan, macheta)
-exprimarea relatiilor formale
-se exprima prin forma
b. model conceptual
-se refera la conceptii
-exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)
c. modelul analogic material
-se refera la esenta situatiei
-reprezinta o situatie sau un fenomen (exemplul modelul gravitational)
d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul
studiului poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o
dispozitie posibila de organizare a teritoriul
2. in raport cu exprimarea
a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare
b. mod real-obiectiv- ia in considerare, ca model un o obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi
c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv
d. mod matematic reprentare printr-o formula
e. mod vorbit apare problema limbajului
3. in rapot cu tipul de valabilitate :
a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp este sincronic; in urbanism ordinul ideal
b. mod de echilibru momentan se bazeaza pe modelul static; studii in idea transformarii in crestere si descrestere; se refera la PUG.
c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea
12. CORALAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
- Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban
- omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un anumit teren , sau intr-o anumita forma de utilizare a solului > activitatea umana este
legata , intr-un fel sau altul, de modul de utilizare a terenului
-----activitate legata de un amplasament
-----activitate independenta de loc
-referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se definesc termenii :
OCUPARE activitate /suprafata teren
UTILIZARE activitate/suprafata teren/productivitate
AFECTARE activitate/poluare/anexe/circulatii
----- se observa ca raportul dintre activitate si teritoriu este foarte complex.
-indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe , chiar din zone sau
tari diferite.
- eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului (unei zone) sunt in stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) de
constituie in element de baza al studiului de partiu
- analugie intre POT si CUT
- sporirea eficientei este o problema de optimizare
-intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului exista un raport de interdependenta
-utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate
-individ
-apare necesitatea de ambient
-necesitate practica de constientizare/stapanire activa a spatiului
-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit
comportament urban.
activitate
/
\
Uman
^
v
institutie/----<-----\spatiu
-SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului dezvoltata in cadrul locuirii)
-cand dotarea exista , functioneaza =>echipament
-------> functie
-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si necesare exercitarii
unei game de functiuni asumate de acesta; echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii amenajate .ex cinematograf, statii de metrou ,
plantatie de protectie
-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de amenajare) si cantitate (raza
de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a
spatiului ca spatii adaptate =>ADECVARE
-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.
-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare superioara si cu caracter
integrator , iar integrand mai multe astfel de amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:traseu urban integrator, ansambluri
multifunctionale integrate, zona cadru (terit restructurat)
22. Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca
structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie
idei transpuse configuratia arborescenta noi orase si cartiere mari de locuinte
1.
Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza nr palierelor, nr relatiilor pe element
ex: Chandigarh, Brasilia
apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii primul oras: Harlow, Anglia)
practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii urbane intr-o
gama de uniformizare a acestora tanspusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar
C.Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea relatii care se stabilesc intre
elementele sistemului de elementele de viata ale organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element
[...grafic...]
2.
Configuratia in constelatie:
exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul
spatio-functional, cat si a unor suprapuneri fizice spatiale
apare pericolul amestecului intamplator
o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu, dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul urban tb realizata
dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei structuri caracterul uniform al
dispersarii in teritoriu al elementelor de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte
deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale organismului urban:
functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin integrarea structurii
functionale cu structura spatiala
analiza organismului urban impune analiza structurii sale
o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sistemului
organizara, pe mai multe paliere, a sistemului organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatial-functional / spatial-receptiv
pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei
functionale
limite de dezvoltare obiective limite normative (globale) dimensionare globala limite operationale delimitare teritoriala limite
normative de lucru localizare solutionare limite functionale
limitele functionale au 2 ipostaze:
limite de operatiune-optimizare
limita de evolutie de dezvoltare
atingerea limitei se face prin:
cresterea factorului limita, a necesitatii
descresterea cadrului limita, a posibilitatii
renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi spontana sau deliberata)
clasificarea pentru elementele de viata urbana functie de activitatile urbane intr-o anumita solutionare alor (situarea in context)
s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive, o succesiune (toate elementele, de fapt, sunt generatoare de munca, vicii si
informatii) avantaj pentru statutul urbanistic
un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si elemente de munca pt. o parte din populatie totodata ca
utilizare si loc de producerea unui viciu pentru o alta parte din populatia orasului
apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban
exemplu: industria este unul din elementele de viata urbana esentiale in dezvoltarea organismului urban; acest element poate fi apreciat si definit doar
in ansamblul morfologic si dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea activitatilor complexe sau de la
complexele de activitati: in concluzie, considerarea industriei independenta de organismul urban a condus in practica urbana, la o organizare
afunctionala, ci situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatiiactivitatilor, separarea sau departarea intre industrie si alte elemente ale
orasului este daunatoare d.p.d.v. economic si social-uman
trebuie realizata itelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati urbane productive
notiunea loc de munca nu este legata exclusiv de industrie; locul de munca specifico-calitativ (domeniul de activitate si nivelul de pregatire
profesionala implicata in acel domeniu), general-cantitativ (pozitie statistica si capacitate-marime) si teritorial ( localizare si grupare)
referirea la locul de munca in planul morfologic spatial, priveste:
totalitatea texturilor de elemente de viata? urbana evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii; reflecta starea structurii functionale > analiza
starii functionale se poate determina prin analiza morfologica
diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul
functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in raport cu mediul:
functionalitatea >orasului
>unei parti din oras
>unui spatiu
>functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati
>functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala, functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta
>functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
>functionare > exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii
poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii de functionalitate
potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil
determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna existent/premisa/ipoteza.
functionalitatea urbanaeste calitatea unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel posibila
manifestarea functiilor respective; se poate defini ca rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie, carcterizand starea sistemului ca stare
functionala constructiva sau ca stare functionala distructiva
functionarea urbana exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu modul de
gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)
functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul unei activitati
urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sistemului
teritorial, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.
Cantitatea:
- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare.
- valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor
considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in
teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul intial si teritoriul adiacent
crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi
nivel ( apare o situatie absurda)
cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in intindere,
duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa
neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea
teritoriului.
Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte
Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele
In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta
In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata urbana.
Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate sun echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea concditiilor
de viata urbana
Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate
localizarea activitgestionarea
spatiului
struct urbana
functie urbana manifestare urbana
spatio-funct (plan funct) institutionalizare
spatio-config (plan formal) materializare
forta urbana
organism urban
fenomen urban
________succesiune de forme urbane__________
-config in constelatie o config de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea (exprima o suprapunere de interese in planul spatio-functional
ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ; structura negeometrica) (desen)
__
de interval
_
ordinala
_
nominala
__
(1)traseu urban integrat = element integrator de legatura (ex circulatia pietonala organizata corespunzator contribuie la integrarea diferitelor zone ale
orasului ; - aglomerare de oameni si interese)
(2)ansamblu multifunctional integrat produs de integrare la nivelul functiilor de obiect; - elemente de polarizare cu caracter integrator
(3)zone de cadru teritoriu afectat prin integrare
(1)+(2) ex (Karlsruhe dezvoltarea activitatiilor universitare de-a lungul unui traseu urban integrator ; Varsovia integrare urbana a activitatiilor cu
caracter formativ, in sistematizarea zonei noi a orasului; Munchen extinderea cartierului Perlachtraseul integrator realizeaza o legatura fireasca intre :
ansamblul propus, ans. Realizat recent, ans vechi si istoric ; New York Manhattan teritoriu urban integrator pe orizontala si verticalacladiri existente,
spatii noi ;
Praga noul cartier Kralowska grupare de ansambluri rezidentiale si multifunctionalitate de0a lungul unui traseu intergrator ; Berlin
cartierul Charlottenburg proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe ideea integrarii)
-spatiu integratproduce aglomerari in jurul unei activitati catalizatoare, polarizatoare pt functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv cu caracter
multifunctionalapare prin asocierea la un element integrator ; apare independent asocierea intervine la elementul integrator
-spatiu integratprogramat (pt activitati specifice) ; neprogramat (pr activitati nespecifice, aleatorii)
Observatii : conlucrarea intre functii permanente si functii ocazionale conlucrare intre spatiul programat si spatiul neprogramat o configuratie simpla /
neutra
Integrarea presupune : localizare ocupare (programat / neprogramata disponibilitatii spatiale ale altor functii sau a teritoriului liber ; ocuparea
spatiului liberocupare spatiala / ocupare temporala
56. SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR URBANISTICE FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE
- analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant in organizarea spatiului urban
- Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :
=>a intelegerii spatiului
=>a conceptiei spatiului
=>a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)
orasul se evidentiaza prin :
- intelegere
specificitate complex de trasaturi
- conceptie
lizibilitate calitate a spatiului provenita din organizarea lui
- interventie
semnificatie calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental
- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
- prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o anumita nevoie
si cu un anumit moment in evolutia sa
- in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de efectiva functionalitate
- apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate
- starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare de efectiva
functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de :
caracterul starii ei efective de functionalitate
situarea ei in context sistemic
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic
tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul urban pot fi de factura analista sau conceptuala
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ independenta) de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor umaneMobilul se dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. concomitente- in paralel (ex.
locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential interes comun); 2. contradictorii nu se schimba reciproc , exista contradictii benefice(recreerea
efortul) si contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar daca in prealabil
s-au facut altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
- FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie
-ORASUL=organismul urban
-B. CLAWSON si STEWART
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului)
-activitatespatiu aferent activitatii respectivemobilul uman(motivatie a organismului urban)
Categorii urbane fundamentale intr-un proces continuu de transformare prin interconditionare
-MOBILUL UMAN comanda activitatea
-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct
activitati umane si mobiluri care pretind o anumita activitate umana)
66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA
-ORGANISMUL URBAN=totalitatea activitatilor urbane localizate(elemente morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii aferente (alte elemente
morfologice) cadrul urban
-intre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente
-Viata urbana e factorul motor al transformarii
-planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati)
fizic natural
-din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori, imagini=ur
(mediu natural)
banitate se refera la comportament(conotatie pozitiva)
fizic artificial
(mediu construit)
biologic
servicii
economic
economicobeneficii
psiho-social
material
atitudini
activitati
juridicconfiguratia spatiala
spiritual
obiceiuri
comportamentale
administrativ
cultura urbana
social
istoric-cultural
politica urbana
politic
relatii,etc.
Determinante in planul necesitatilor
Componente in planul
existentei umane
Morfologie urbana
-morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre ele un planspatio-functional - la nivelul vietii urbane elemente cu proprietati
abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la nivelul spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale
-VIATA URBANA elemente determinate functional si elemente determinate functional ambiental
-CADRU URBAN elemente determinate functional, elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitional-formal
-zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul (eficienta +funciar+financiar=ZONNING)=o operatie ce se aplica in teritoriu avand la baza
zonificarea; determina orice masura din partea primariei si a investitorului; lipsa lui e opiedica
-Criteriul de zonning precizeaza ce se poate construi intr-un loc si cum se poate impozita
72.1 . ZONIFICAREA URBANA . PREOCUPARI CU CARACTER ISTORIC UN INTELES LA ZONIFICARII
- motivele zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala)
interese economico-sociale
securitatea populatiei si a activitatilor
interesul de a impune puterea regionala
- etapele istorice ale zonificarii :
3. zonificarea logica , functionalista , simplista
4. zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena)
scoaterea orasului de sub dominatia haosului
impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona pentru circulatie
3. zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model urban eterogen