Sunteți pe pagina 1din 63

curs

AMCR 2010-2011

1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist

2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism

3. Eclectismul in secolul 19

4. Tipuri de interventii urbane, sec 19

5. Programe de arhitectura din sec 19. - clasificari si exemple; interventii asupra oraselor

6. Reviste de arhitectura

7. Ion Mincu - personaj+opere

8. Urbanismul la inceputul secolului 20 - planuri de sistematizare;urbanisti+exemple

9. Arhitectura eclectica (caracteristici arhitecturale+exemple)

10. Urbanismul dupa 1950

11. Arh. neoromaneasca pana la inceputul primului razboi mondial - contrast cultural; surse si modele formale;

arhitecti+lucrari

12. Arh. comunista (stalinista)

13. Elemente urbanistice in sel 19

14. Arhitectura dupa 1950, arhitecti+exemple

15. Romantismul (carcat arh. +cladiri)

16. Modernismul (---------''--------)

17. Arhitectura Neoromaneasca in perioada moderna

18. Arhitectura interbelica

19. Horia creanga-viata si personalitatea(de comentat o ope

20. Ion Mincu- traditionalismul

21. Modernism fara Marcel Iancu si Horia Creanga

23. Art deco- Art nouvea

1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist

Marcel Iancu (n. 24 mai 1895, București - d. 21 aprilie 1984, Ein Hod Israel) a fost un pictor, arhitect și eseist originar din România, stabilit ulterior în Israel. A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din Zurich. A studiat pictura cu Iosif Iser.

Încă din anii liceului scoate împreună cu Tristan Tzara și Ion Vinea revista "Simbol" (1912). Sosit la Zürich în 1915, pentru a studia arhitectura la Institutul Politehnic, frecventează reuniunile artistice de la Cabaretul "Voltaire", unde îl cunoaște pe Hans Arp și se reîntâlnește cu Tristan Tzara, participând la inițierea mișcării dadaiste (Curent cultural și artistic nonconformist și anarhic îndreptat împotriva rutinei în viață, gândire și artă, dezvoltat plenar între 1916 și 1923 și înființat în Zürich la 6 februarie 1916 de poetul de origine română Tristan Tzara).

În această perioadă prezintă afișe, măști, ilustrații, realizează scenarii și ține conferințe pe temele avangardei artistice. Celebre sunt afișul conceput pentru prima expoziție DADA în galeria lui Han Corray din Zürich și cel care anunța expoziția dedicată cubismului și artei negre. În 1919, la Basel, înființează împreună cu Hans Arp și Alberto Giacometti grupul "Artiștii radicali". După ce trece prin Paris (1921), se desparte de mișcarea dadaistă și de tendințele suprarealiste.

În 1922 revine în România, devenind unul dintre promotorii artei de avangardă. Face parte din cercul condus de poetul Ion Vinea, care edita revista "Contimporanul" (1924-1936) și participă cu tablouri la expoziții organizate împreună cu sculptorița Milița Petrașcu și pictorița Margareta Sterian. În spiritul efervescent al vremii, Marcel Iancu se afiliază unor grupări avangardiste cu o componentă eterogenă, ca "Arta nouă" (19291932), "Grupul de artă" și "Criterion" (1933-1937), în care îi regăsim pe M.H. Maxy, Victor Brauner, Mattis Teusch, Corneliu Michăilescu.

În lucrările de început (în jurul anului 1920), se preocupă de relațiile dintre formă și culoare, cu aplicații la ambianță. În România și apoi la Ein Hod, continuă seria sa de reliefuri policrome și de picturi în ulei, în care sunt dominante problemele de construcție, rezolvate prin perspectiva unui spirit raționalist. Este și autor al unor lucrări de arhitectură, de exemplu Casa "Juster" (București, 1929).

Nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala, cat il interesa expresia plastica a interiorului si a exteriorului; vitralii, desene, grafiti aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utiliza culoarea cu multa forta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietari);

Exemple de lucrari

-1926 – vila pt tatal lui, a fost pictata -vila pentru pictorul Daniel – pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld

-vila fuchs 1927 – ferestre si parapet de factura navala (hublouri)

-strand Kiseleff – vestisre simple -cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel, umbra

-strand Kiseleff – vestisre simple

-cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel, umbra -vila Chihaiescu, simetrica

pe colt la ultimul ivel, umbra -vila Chihaiescu, simetrica -vila Iluta – raumplan, bar sub scara

-vila Iluta – raumplan, bar sub scara -vila Juster – pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe -sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies -locuinta Milita Petrascu – atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor -imobilul Gold – trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern

trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern -imob pt soc Bazaltin – birouri si

-imob pt soc Bazaltin – birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism

-contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana; modernizarea a

fost sinonima cu occidentalizarea. Apartenenta Transilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta culturala central-europeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara Romaneasca si Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale reprezentand un import. Acest transfer cultural a fost falicitat de:

-prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv in Romania), veniti in special din Franta, dar si din Germania,Austria si Italia.

-formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate

-infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul invatamantului practicat la Ecole des Beaux Arts din Paris.

1.CLASICISMUL

·-clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stilul revolutiilor burgheze in opozitie cu barocul care a reprezentat conceptiile paturii feudale conducatoare,a statelor absolutiste si a bisericii catolice

-clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice

-s-a bazat pe ratiune , simplitate , sobrietate in contrast cu barocul ce urmarea realizarea unor efecte tari , a unei emotivitati exagerate , forme cu multe curburi contorsionate , irationale

-patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou

-De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple – fapt premergator gindirii moderne in arhitectura

– exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii

-simplificarea planurilor, schematism evident al proiectelor

-forme

moderne);

si

volume

primare-elementare-cubul,

sfera,

prisma;

volume

simple

asamblate(premergator

gandirii

-o noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile

-clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatit : in Transilvania stilurile renasterii si barocului s-au succedat ca si in celelalte tari europene , in Moldova elemente inspirate din antichitatea clasica se gasesc in plastica decorativa a bisericii Golia din Iasi si la toate bisericile ce urmasera acest model;in Tara Romaneasca stilul brancovenesc preluase o parte din principiile compozitionale si elemente de plastica decorativa caracteristice renasterii si barocului

Alexandru Orascu-cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania

27. cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 – 1868

28. actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta

29. Biserica Metropolitana de la Iasi

31. Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident

2.ROMANTISMUL

-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc. Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul.

·-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in epoca revolutiilor burgheze

-au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambele- cautarea trecutului

-gandirea romantica primatul imaginatiei individuale, intentia si importanta sentimentului, geniul creator, refuzul oricarei dogme

-arhitecti romantici le intereseaza mai putin forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite)

-refuzul oricarei canon artistic

-conditia artistului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala singura judecata de estetica.romantismul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza expresia personala a artistului. Arhitecti romantici creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.

-Sentimentul naturii –romantici au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte prezenta-orientare engleza a amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.

·-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructive si decorative din arhitecturile feudale - din cea gotica

·-bolti pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt

-Transilvania

arhitecti :

Anton Kagerbauer·-aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca

·-romantismul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia

·-imbinari fantastice de elemente gotice , renastere , baroc

·-arhitecti - Doderer si Schultz

·-cladirea „Carul cu bere” - Zigfrid Kofkinski

·-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei

·-Tara Romaneasca

- primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) - Konrad

Schwink

3.ECLECTISMUL

-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectic consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al secolului, in trei momente distincte: alegerea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.

Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contribuit la largirea campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.

-patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructiv.Eclecticismul a devenit, cu mare rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectilor (romani si straini), a constructorilor sau a proprietarilor insisi. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia oraselor.Analiza unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.

-ecliectismul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie subred.

-deschidere spre cultura umana

-eclictismul a extins toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat si de arta africi, arta asiatica, arta americi latine.

-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt.

3. Eclectismul in secolul 19

Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19, bazat pe tendinta sistematica de a alege constient fragmente din structuri apartinand unor civilizatii anterioare si de a le recompune.

Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi mondial, din imperiul austro-maghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.

-modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor eminamente urbane.

-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectic consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al secolului, in trei momente distincte: alegerea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contribuit la largirea campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.

-arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii, o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie.

-patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructiv.Eclecticismul a devenit, cu mare rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectilor (romani si straini), a constructorilor sau a proprietarilor insisi. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia oraselor.Analiza unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.

-scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi opere de arhitectura.

-fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operatie eclectiva sa devine opera de arta

-se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor elemente descompuse; rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia craetoare ale arhitectului.

-ecliectismul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie subred.

-deschidere spre cultura umana

-eclictismul a extins toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat si de arta africi, arta asiatica, arta americi latine.

-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt.

4. Tipuri de interventii urbane, sec 19

Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea accentuata a transportului pe Dunare - in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si maritim, prin cresterea importantei portului Constanta.

Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central- europene ( ca pana atunci ), in Transilvania.

Categorii de interventii urbanistice:

1.orasele din lungul dunarii-unele restructurate complet +orase noi

2.extinderea planificata a oraselor

3.transformarea –modificarea tramei stradale; modificarea parcelarului;-trama –orasele fortificate 18; spatii publice de agrement

renastere sec

efect dupa 1860-retrageri, POT, tipul de arhitectura a fatadei spre strada-modificare lenta a contextului urban, functioneaza max si acum.

1. orase noi-restructurare radicala de pe dunare -turnu magurele

-turnu fortificat de mircea cel batran;

-trama regulata-regularitate absoluta a parcelarului;

-relief particular;

-segregare sociala a populatiei; 1900 3 km de dunaree- zona verde a devenit construita; piata mare a fost ocupata de cladirii 80% pe tot conturul

-drobeta turnu severin

Turnu Sevarin

52. forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului

53. miez varde al orasului prezent si acum

extindere –spre N, V si E – fata de nucleul principal – se pastreaza ordinea

calafat, oltenita, calarasi - orase noi de-a lungul Dunarii – interesul acordat culoarelor de circulatie

orase restructurate complet –giurgiu si braila

-giurgiu

- Giurgiu – prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.

Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) – arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului modern:

58. a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti – in locul ei urma sa fie amenajat un parc public

59. pe teritoriul vechiului zid – artera de circulatie

60. spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice

61. 1870 – un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale

- pe dunaree; citadela turc. Pe fluviu (regulata)+ a doua fortificatie.

– parcelata nou, radial, insule triunghiulare, neregulate, vechi si noi;- cateva axe care duc spre parc (radiale); pastreaza proprietatile existente pentru a nu avea probleme cu proprietarii; 1910 parcul restrans ocupat cu cladir, oras extins pe contur . sec 19 trama regulata. Piata cu turn turcesc. Sec 200 piata circulara devine dreptunghi cu blocuri

-braila

Braila – sf sec 18 – 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice

66. 1832 – plan facut de un colonel rus – nemultumitor

67. 1834 – Rudolf von Borotzin – s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente luate din vechea structura

68. impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere

69. in aproprierea portului – zona cu functiuni legate de acesta – depozite, cantine

70. spatii publice: piete de forme variate

71. citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale

72. putin inainte de 1900 – o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta

73. succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb

-1789- 5 ziduri de fortificati, aproape de guriile dunarii;

-1832 plan rus prost;

-1834 se pastreaza fortificatia circulara duplata de o strada; proiectarea unor spatii publice;

-platforma la 10m peste nivelul dunarii nu e deschis srpre dunaree (mal ocupat de depozite)

2. extindere partial planificata -bucuresti Bucuresti 1895-1899 – plan cadastral ridicat de institutul de cercetare

2. extindere partial planificata -bucuresti

Bucuresti 1895-1899 – plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei

69. 1872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr actualul Palat CFR

70. se remarca apropr de Calea Grivite – asemanarea cu Gara din Paris

71. apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele

-1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar

-ateliere cfr-1930 palat cfr;

-gara langa calea grivitei, cu acces dinstre este la inceput; parcelare spre estul garii;

- 2 corpuri ale scolii de poduri si sosele;

- tesut nou putin mai regulat cu functiuni noi;

- dezvotarea spontana, rezultata din aditionare.

-galati, 1830-extindre imensa

-constanta, 1828

-predeal

Galati – 1830- extindere intensa – spre N functiuni obisnuite ale orasului

70. intre Dunare si Prates – transformati in timp pt functiuni ale portului

Constanta – prin hotarirea lui Carol 1 – proiectul arh. Orascu

73. inceputul sec – orasul se dezv in peninsula

74. 1899 – extindere – tesut regulat + ortogonalitate

75. parc, extindere a portului, cai ferate

Predeal –dezv spectaculoasa ca statiune si oras

75. trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului

76. proprietati neregulate chiar daca sunt echivalentte

3. transformarea oraselor existente -modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu

3. transformarea oraselor existente

-modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la racorduri,

latime const.) noi strazi-bulevardele sec 19 .

-ploiesti

-leaga gara de sud de zona veche; linie dreapta pespectiva lunga; bulevard amplu, ritmat cu piete, zone verzi cu strazi secundare pe margini; plan de expropiere pentru bulevard

-craiova

Craiova – 1890 – peisagistul francez Romaneau – chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard

- arh peisagist francez

-bucuresti1868

Bucuresti – cele mai multe bulevarde sunt noi:

86. axa N-S spre piata Universitatii – 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:

o

bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu

o

dupa 1960 – bd. Dacia

87. axa E-V Piata Universitatii – Cismigiu,api Schitu Magureanu – Cotroceni

88. spre E – soseaua Iancului, soseaua Pantelimon

89. 1895 – prima amenajare a Pietei Victoria

90. piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii

-70 ww1; bulevardele nu traveseaza zona istorica dens construita ci leaga zone importante noi de centru orasului.

5. Programe de arhitectura din sec 19. - clasificari si exemple; interventii asupra oraselor

-aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare

-locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestiului.

-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.

Programe de arhitectura – elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului

2. modificari importante ale configuratiei constructiilor

3. dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor

4. apar programe noi

Locuinta – accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului

3. noi tipuri de locuire – modificari legate de situatia economica

Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:

1. VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urban

§ Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile

§ La innceputul sec 19 – locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente

§ Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) – interesanta este anexa: in spatele locuintelor unloc pentru parcarea automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii

2. imobilul de raport

¨ numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe parcurs au aparut si iin vechiul regat

3.locuinta ieftina (sociala)

§ apare in jurul anului 1900

§ locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii

§ a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea

§ au existat proiecte tip dupa care au fost construite

§ nu au fost investitori privati

§ “Societatea comunala a locuintelor ieftine” (Bucuresti) – construieste incepind cu 1911

§ Ministerul Cailor Ferate – puternic birou de arhitectura – se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in diferite orase

· Constructiile industriale – legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

· Echipamente publice – in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate structura ierarhizata

de ministerul public, gindite intr-o

- scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior

- institutii administrative: de la primarii ici la ministere

- institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC

6. Reviste de arhitectura

Aparitia criticii si teoriei de arhitectura – comentariul scris

ARHITECTURA

A societatii arhitectilor romani 1906 – 1944 cu intermitente

Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)

SIMETRIA

Caiete de critica si arta 1937 – 1957 3 volume

G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu

Arhitectura, literatura, pictura, sculptura

Nici moderna, nici traditonala – echilibru clasic

URBANISMUL

1924. - 1942

institutul urb al Romaniei

Cincinat Sfintescu

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de restaurare – Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica

Budesti

CONTIMPORANUL

1922 – 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu

b, idei moderne europene

articole Iancu, Doesburg,

7. Ion Mincu - personaj+opere

-este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale caror forme se afirmau trasaturi specifice nationale.

formatia profesionala: nascut in1851 la Focsani,studii elementare in orasul natal,liceul si studiile superioare in Bucuresti,

obtine in 1875 titlul de inginer al Scolii de poduri si sosele.Studiase si cativa ani Scoala de bele-arte si pictura.Dupa doi ani pleaca la Paris si obtine in 1884 diploma de arhitect la “Ecole des Beaux-Arts”

cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stil popular:

casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi romanesti

distributie rationala a incaperilor in legatura cu functia lor ,materiale si tehnici constructive traditionale

plastica arhitecturala,clara,insotita de bun gust in potrivirea proportiilor,in dozarea decoratiei si in armonizarea culorilor.

in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite incaperile.

infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa

boiereasca

El

da caracter si scara cladirii.

“Bufetul de la sosea”(1892)

a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destinat expozitiei internationale de la Paris unde nu a putut fii executat.

are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor boieresti.

plastica arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogatie de décor cu rolul de a evidentia partile superioare ale fatadelor.

accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce e acoperita de o mare poala a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii

in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozitia careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele

Scoala centrala de fete(1890)

are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor ansambluri manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez ,Antim

planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curti interioare.

circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara In partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.La etaj se afla internatul

curtea interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata.

fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe fatada principala braul median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console de teracota smaltuite verde de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt amintesc de musarabieurile turcesti.

prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului national in arhitectura.

8. Urbanismul la inceputul secolului 20 - planuri de sistematizare;urbanisti+exemple

-sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG, 1925 -1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare -2 tipuri de documente piese desenste schita – principiile plan director de sistematizare plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri) piese scrise regulamente de constructii programe administrative de aplicare legi privind locuinta sociala – incurajare fiscala -2 tipuri de locuinte ieftine locuinta populara 80 mp locuinta economica 140 mp

TEORIA URBANISMULUI

Cincinat Sfintescu – teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala Amenajari la scara nationala superurbanismul Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara) In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia

IMAGINI

CINCINAT SFINTESCU Culoarele principale de circulatie Zonele de influenta ale oraselor principale

Parcul national Retezat

PLANURI DE SISTEMATIZARE

SIBIU 1926 27 Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente Aerodrom Plantatii, parcuri, sport, recreatie Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului Parcelre regulata radiala – adaugare succesiva neortogonala BUCURESTI 1935 GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata) Multe artere radiale

Plansa cu zone verzi existente si propuse Plansa cu zonificarea teritoriului urban Clase de constructii Miez rosu – zona comerciala Aliniamente, h, retrageri, POT

IASI

ARH Bedeus Planse de documentare – analize Program – schita Plan direstor – zona verde intr-o vale, ? Bahlui port Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala PLOIESTI Alexandru Zamfirescu Proiect pentru un oras al petrolului Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)

1943

CARTIERE BANEASA (fosta comuna suburbana) Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage) CLUJ Florea Stanculescu Spatii publice centrale de cartier

TECHIRGHIOL EFORIE N – GM Cantacuzino (beaux art) 1930 vile f moderne de Creanga

impreuna – Bellona proiect pt portic in zona Lipscani – prin decupaj in cladire adic demolare bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta DUILIU MARCU Trena de 2 km a academiei militare Piata Victoriei Articulatie cu zona verde

Largirea pietei

inel

Min. exteren + unul geaman Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta Turn lang Guvern PIATA PALATULUI Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista

9. Arhitectura eclectica (caracteristici arhitecturale+exemple)

Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19, bazat pe tendinta sistematica de a alege constient fragmente din structuri apartinand unor civilizatii anterioare si de a le recompune.

-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectic consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al secolului, in trei momente distincte: alegerea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contribuit la largirea campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.

-arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii, o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie.

-patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructiv.Eclecticismul a devenit, cu mare rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectilor (romani si straini), a constructorilor sau a proprietarilor insisi. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia oraselor.Analiza unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.

-scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi opere de arhitectura.

-fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operatie eclectiva sa devine opera de arta

-se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor elemente descompuse; rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia craetoare ale arhitectului.

-ecliectismul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie subred.

-deschidere spre cultura umana

-eclictismul a extins toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat si de arta africi, arta asiatica, arta americi latine.

-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt.

-ultimele decenii ale secolului 19 au fost caracteristice eclectismului , ce domina arhitectura Europei acelui timp , in special academismul de scoala franceza

·-arhitectii acelei perioade au fost in mod special francezi si romani educati in scoli franceze

Cele mai importante cladiri au fost ridicate in Bucuresti:

·-imobilul Bancii Nationale - arh. Cassien Bernard si Albert Galleron

·-situat pe un teren cuprins intre 4 strazi si dispus cu fatada principala catre strada Lipscani

·-subsol inalt , parter si doua etaje

·-palatul este compus in raport cu o axa perpendiculara pe fatada principala

·-centrul compozitiei este ocupat de un hol monumental in jurul caruia se desfasoara , in forma de patrat cele 4 aripi cu birouri si sali de sedinte

·-fatadele - stil neoclasic francez

·-corpul central ce marcheaza intrarea este pus in evidenta pe inaltimea ambelor etaje de o ordonanta de 4 coloane corintiene

·-fatadele principale ale pavilioanelor de colt sunt decorate cu 4 coloane ionice angajate

·-intre cele 2 coloane din margine se gasesc in nise special amenajate statui ce reprezinta agricultura , comertul , industria si justitia

·-Ateneul Roman - arh.Albet Galleron

·-construit in spiritul eclectismului de scoala franceza

·-vestibulul si sala centrala - de forma rotunda

·-intrarea este precedata si pusa in evidenta de un portic monumental format din 6 coloane de ordin ionic grec incununate cu un fronton triunghiular

·-centrul compozitiei il formeaza rotonda de la parter si marea sala de concerte si conferinte de la etaj in jurul carora sunt dispuse diferite alte incaperi - vestiare , birouri , sali de concerte mai mici

·-intrarea se face printr-un mare vestibul dublat de un inel circular compus din 12 coloane de zidarie

·-4 scari monumentale, invartite fiecare in jurul cite unui masiv pilon

·-acoperirea se face cu o cupola bogat si variat decorata.

·-Palatul de justitie - arh.A Ballu

·-mari dimensiuni,conceputa in forme pure,specifice arhitecturii de stil Renastere franceze

·-fatada aliniata la fosta strada de pe cheiul drept al dambovitei

·-corpul central marcheaza intrarea si este construit din piatra faltuita.Este usor decrosat si mai inalt decat aripile laterale formand astfel dominanta intregii compozitii.Este angajat de 6 pilastrii robusti incadrati de 2 ante.

·-la interior se remarca prin cele 2 scari de marmura si prin arhitectura bogata a vastei sali a “pasilor pierduti” care ocupa aproape un sfert din suprafata construita si intregul volum al corpului central

·-Palatul Ministerului Agriculturii - Arh. Louis Blanc

·-arhitectura de stil renastere franceza

·-subsol inalt si doua caturi,esteformat din trei aripi ce inchid o frumoasa curte de onoare

·-fatadele bine proportionate

·-elementele de detaliu-soclul,cornisa,portalul intrarii principale,ramele ferestrelor-realizate din piatra faltuita care se detaseaza pe un parament din caramida aparenta

·-Palatul Institutului de Medicina si Farmacie-Arh. Louis Blanc

·-forme mai de graba eclectice

·-fatada principala este tratata sub forma unui parter inalt

·-intrarea principala este marcata de un portic format din 4 coloane ionice incoronate cu un fronton triunghiular

·-Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni-Arh.Paul Gottereau

-4 turnuri de colt acelasi tip de cupola; arc extrem de mare la intarrea in cladir (clasicism francez); tehnica de constructie- cupola centrala=iluminator imens; sprijinirea cupolei=complet independenta (stalpi metalici pana la fundatii); cupola + 2 exedre;

·-materiale de buna calitate,punere in opera desavarsita

·-intrarea se face printr-o monumentala arcada in plin cintru sprijinita de doua coloane compozite

·-volum echilibrat,valoroase detalii realizate din piatra faltuita

·-la parter un mare hol de jur imprejurul cariua se afla ghisee si birouri

·-o scara monumentala dispusa in axa intrarii conduce la etaj care este rezervat administratiei

Alte constructii din tara:

·-aripa nordica a paltului Universitatii A.I.Cuza din Iasi-Arh.Louis Blanc

·-marea casa fosta a lui Dinu Mihail din Craiova-Arh.Paul Gottereau

·-Teatrul National din Iasi-Arh Fellner si Helmer

·-Palatul postei centrale(azi Muzeul de Istorie) si Palatul Marii Adunari Nationale-Arh Dimitrie Maimarolu

·-In Transilvania domneste aceeasi orientare stilistica

·-teatrele din Cluj si Oradea-Arh. Feller si Helmer

·-Universitatea din Cluj(1872) si cladirile consiliilor populare din Oradea(1899-1904)-arh.Kolman Rimanoczy jun. si Arad(1913) -Arh.Ludovic Szantary

Contextul:

10. Urbanismul dupa 1950

-schimbarea regimului politic: disparitia statului democratic - ideologia comunista domina integral societatea, iar statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor economiei (nationalizarea din 1848, colectivizarea agriculturii din 1962). Intreaga economie este dirijata centralizat, are loc industrializarea fortata a economiei.

Efectele asupra arhitecturii si urbanismului:

- este desfiintata libera practica a arhitectilor; acestia devin functionari ai statului in institute de proiectare, controlindu-se si limitandu-se,astfel, in mod sever,posibilitatile de creatie urbanistica si arhitecturala; relatia arhitectului cu autoritatea statului.

- politica de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a populatiei urbane (cu mari dificultati de acomodare la modul de viata urban),impulsionarea dezvoltarii oraselor, sporirea necesarului de locuinte (spatii de cazare0 si a dotarilor colective, realizarea unor numeroase noi zone industriale.Dirijarea investitiilor s-a facut dupa un program strict centralizat.

-exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar investitia particulara devine nesemnificativa.S-au creat astfel premisele proiectarii si realizarii unor investitii urbanistice de foarte mari dimensiuni.

-statul a dispus de toate verigile actului de constructie :intocmirea temei , elaborarea proiectului, terenul, finantarea, executia.

Urbanismul

- studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului

- practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea

principiilor Chartei de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora. Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si distrugere.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al schitei de sistematizare.

- succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri de locuit sau de dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile urbanistice ale acestora; legea strazilor din 1976 si recuperarea spatiului strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor (istorice) ale oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile.

-1952-politica nu influenteaz arhitectura prea mult;

1943-1950 perspectiva stalinista(dura dpdv uman);

1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politica nationala;

1970-1990-regim foarte autoritar

Perioada postbelica

Rasturnarea si negarea valorilor anterioare Proprietatea de stat Orasele cresc sau apar altele noi – Onesti, Victoria Posibilitatea construirii marilor ansambluri – statul dispune de terenuri Stat – institute de proiectare, antreprize de constructii Arh trebuie sa urmeze indicatiile – suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost calificati

prima per – prelungire a expresiei interbelice

1. radiodifuziunea, str Berthelot

a doua per. Modernism preluat textual

a treia per – urbanism clasicizant

diferenta intre produseled e serie si unicatele – vile luxoase sau case taranesti echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)

7. Mircea Alifanti – sediul administrativ din Baia Mare – in context

8. Cezar Lazarescu – litoralul – interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechi

9. Eugenia Greceanu – monografii orase dupa modificari

10. P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta

11. Cvartale P+4 – 5, in mijloc dotari, scara corecta

12. Opera Romana – Octav Doicescu – clasicism

Charta / Atena

4. Grupari elementare

5. Strada doar circulatie

6. Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale

7. Strazi secundare complicate – compozitie vizuala

1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima

9. Onesti – cvartale staliniste si pietonale artistice

10. Gheorghieni / Cluj – aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneaza

11. Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari

12. Balta Alba 1960 – compozitii libere in jurul parcului

13. Teatrul National – proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou

14. Ansamblul Perla – proiect prin suprapunere peste existent

15. Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal

16. Nicolae Porumbescu – case aproape identice, in Baia Mare si Suceava

17. Teatrul Constantin Savescu – decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)

11. Arh. neoromaneasca pana la inceputul primului razboi mondial - contrast cultural; surse si modele formale; arhitecti+lucrari

1.Premise

-arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de redesteptare a spiritului si a identitatii nationale, care,in cazul particular al romaniei, a dominat intregul secol al XIX-lea, nu numai in sfera ideologiilor artistice ,ci in primul rand, pe aceea a politicului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea istoriei, in general, ci pe aceea nationala.

-precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei, care afirma, la mijlocul secolului, necesitatea unei arhitecturi romanesti, ca si sursele principale ale acesteia: vechea arhitectura culta si arhitectura populara.

-sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor;reactia la restaurarile lui Lecomte de Nouy si prima lege pentru protectia monumentelor.

-noutati in domeniul constructiilor de genul celor care pot fi numite oarecum moderne au aparut doar sporadic:moara Asan(1853-schelet metalic si sticla),hala din Piata Unirii(1865-1870-schelet metalic),hotelul Traian din Iasi(1880-1882-schelet metalic-ing.Gustave Eiffel),hotelul Athenee Palace(1912-schelet beton armat- Arh.Teophil Bradeau)

afirmarea specificului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a facut un pas inainte pe drumul eliberarii de sub tutele atotputernica a academismului Scolii de bele-arte din Paris.

curentul a fost un reflex al ideilor ce au circulat in a doua jum. a sec al XIX-lea in mai toate tarile europene,idei bazate pe exaltarea in arta ca si in politica a sentimentului si a traditiilor nationale.Oamenii de cultura progresisti au pledat impotriva stilurilor bazate pe prelucrarea eclectica a arhitecturilor istorice,cat si a caracterului cosmopolit al artelor,socotind ca singura cale spre o creatie artistica proprie , specifica,nu poare fii alta decat aceea a cautarii unor forme noi sprijinite pe traditii autohtone.

noua orientare a fost initiata si promovata de Alexandru Odobescu.El sustinea crearea unei arhitecturi noi:arhitectii ”au trebuinta a patrunde in spiritul arhitectural al vietii,au trebuinta de a trage din popor ideea unei arhitecturi noua"

in a doua jumatate a veacului dupa unirea principatelor(1859) a existat o puternica miscare culturala care isi avea la baza tezaurul bogat al culturii populare.Vechile creatii au influentat opere remarcabile ale lui Vasile Alexandri,Mihai Eminescu,Ion Creanga,TeodorAman,Nicolae Grigorescu,Ion Andreescu.

Ion Mincu

-este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale caror forme se afirmau trasaturi specifice nationale.

-cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stil popular:

casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi

romanesti

distributie rationala a incaperilor in legatura cu functia lor ,materiale si tehnici constructive traditionale

plastica arhitecturala,clara,insotita de bun gust in potrivirea proportiilor,in dozarea decoratiei si in armonizarea culorilor. in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite incaperile. infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa

boiereasca

El

da caracter si scara cladirii.

“Bufetul de la sosea”(1892)

a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destinat expozitiei internationale de la Paris unde nu a putut fii executat. are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor boieresti. plastica arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogatie de décor cu rolul de a evidentia partile superioare ale fatadelor. accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce e acoperita de o mare poala

a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii

in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozitia careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele

Scoala centrala de fete(1890) are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor ansambluri manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez ,Antim planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curti interioare. circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara In partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.La etaj se afla internatul curtea interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata. fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe fatada principala braul median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console de teracota smaltuite verde de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt amintesc de musarabieurile turcesti. prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului national in arhitectura.

Petre Antonescu

-nascut 1873 Rimnicul Sarat.A sudiat si el la Scoala de belle arte din Paris

el s-a distins pe trei planuri conjugate:in invatamant,in domeniul conservarii si restaurarii monumentelor si in arhitectura.Impreuna cu altii au pus bazele unei sanatoase traditii stiintifice de restaurare.

cladiri:Palatul Primariei Capitalei(1906-1910),Palatul Administrativ din Craiova(1912-1913) si Banca Marmorosch-Blank(1915-1923).Plastica acestor cladiri se caracterizeaza prin interpretarea unor elemente ale

vechii arhitecturi:pridvoare,loggii,ancadramente de ferestre si usi,precum si de tendinta de a le monumentaliza .Fatadele sunt divizate in registre orizontale cu braie,pentru a aduce cladirile la scara.

a facut si o serie de locuinte cu calitati plastice incontestabile-case foste:Oprea Soare,Ion C.Bratianu,Malaxa precum si conacul boieresc de la Stefanesti

N.Ghica Budesti(1869-1863)

-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des Beaux Arts si devine in 1901 arhitect.

a fost membru al Comisiunii monumentelor istorice

Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912). Afost conceput initial cu 4 aripi dispuse simetric in jurul unei mari curti centrale.Dupa 1939 au fost facute doar trei dintre aripi . Acestea si in deosebi fatada principala cu cele doua impunatoare pavilioane de colt amintesc de arhitectura feudala din Moldova si Tara Romaneasca.

Alte caldiri:Liceul din Ramnicu Valcea,biserica greco-catolica de pe strada Polona si propria sa cas de pe str.Stevastopol din Bucuresti.

Cristofi Cerchez(1872-1955)

-nascut Bolintinul de Sus studiaza arhitectura la Milano.

numar foarte redus de cladiri publice:spitalul de pe strada Polizu(Bucuresti),biserica din Valenii de Munte,Scoala primara Zoe Scorteanu(Ploiesti)

a facut in schimb numeroase locuinte majoritatea in Bucuresti: vila Minovici,apoi fosta casa Candiano Popescu

fatadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu foisoare si logii in care materialul dominant este lemnul,iar pe de alta parte sunt divizate in panouri incadrate de pilastri cu capiteluri florale.Apar si motive vegetale facute din stuc.

Grigore Cerchez(1851-1927)

- s-a remarcat prin lucrarile biroului de arhitectura pe care il conducea

plastica arhitecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere arhitecturii muntenesti(autor Al.Clavel).Cu elemente prelucrate de aici s-au realizata fatadele Universitatii de Arhitectura din Bucuresti,si ale corpului nou adaugat paltului de la Cotroceni.

Constantin Iontzu

(Casa corpului didactic din Bucuresti,si case particulare in Ploiesti ,Bucuresti ,Sinaia)

In Transilvania

Jacob Deszo si Komor Marcel-Primaria si Palatul Culturii din Targu Mures si cladirea “Vulturul Negru” din Oradea

Kos Karoly-muzeul local din Sfantu Gheorghe.

12. Arh. comunista (stalinista)

Spre sfirsitul anilor '40, politicul a impus realismul-socialist, sloganul artistic al stalinismului, intrerupind pentru citiva ani atit noul patos modernist pe care tinara generatie incerca sa-l impuna, cit si traditia mai moderata.

Totusi, arhitectura realist-socialista/stalinista nu va lasa urme fizice coplesitoare. Intr-un fel sau altul, nu s- au facut investitii deosebit de mari, cu exceptia combinatului poligrafic Casa Scinteii, proiectat dupa modelul moscovit de un colectiv din care au facut parte multe dintre tinerele sperante ale momentului (arh. Horia Maicu, sef de colectiv). Totusi, nici scara Casei Scinteii nu este la fel de coplesitoare ca marturiile lasate de stalinism in alte tari. HCM/nov. 1952 impune in constructia de locuinte formula sovietica a cvartalurilor, oprind orice alte experimente. Dar nici cvartalurile (incinte sau suite de incinte de locuinte plurifamiliale de mica inaltime) nu au ajuns coplesitoare (ca dimensiuni si ca numar) si, inscrise in tesutul stradal traditional, nu au disturbat ordinea traditionala a orasului.

Stilistic insa, realism-socialismul a produs o deturnare de la cautarile moderniste si o revenire artificiala la vocabularul clasicist, uneori preluat ad-litteram (cinematograful "Infratirea intre popoare", Bucuresti, arh. Nicolae Porumbescu - 1953), alteori mai mult sau mai putin aluziv sau scenografic (casa sanatoriala Olanesti, arh. Gheorghe Patrascu, Liliana Dinescu - 1950, Opera Romana, arh. O. Doicescu; teatrul de vara "23 August", arh. P.Em. Miclescu, D. Marinescu - toate in 1953; cvartalele din Hunedoara sau Drumul Sarii, Cotroceni, din Bucuresti, etc.).

13. Elemente urbanistice in sec 19 (?)

1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi mondial, din imperiul austro-maghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.

-modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor eminamente urbane.

2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea accentuata a transportului pe Dunare - in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si maritim, prin cresterea importantei portului Constanta.

3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central- europene ( ca pana atunci ), in Transilvania.

4.Categorii de interventii urbanistice:

-orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc.

-extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal.

-transformarea oraselor existente

-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si aplicarea parytiala a modelului haussmannian

-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine.

-unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.

-amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple.

-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale;

14. Arhitectura dupa 1950, arhitecti+exemple

Transformarile politice care au avut loc dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial au condus la modificarea

fundamentala a conditiilor de practica a profesiunii. Arhitecti, deveniti angajati ai statuliu, in institute de proiectare

judetene sau apartinand unor ministere, au trebuit sa raspunda unor solicitari de proiectare venite exclusiv din

partea statului. In aceste conditi, libertatea de creatie a arhitectilor s-a redus drastic, existand insa, deseori,

incercari de iesire din constrangerile politice, economice si profesionale impuse. In acest sens, un interes aparte il

reprezinta atitudinea arhitectilor pirn proiectarea constructiilor sau a micilor ansabluri amplasate in partile vechi

ale oraselor, care n-au necesitat, inerventii la scara ampla asupra unori structuri urbane constituite in timp

indelungat.

-casa poporului nu e simbolul intregii arhitecturii postbelce

-rasturnarea valorilor anterioare

-ideologia comunista a determinat total arhitectura

-statul a devenit proprietarul absolut al economiei

(nationalizarea din 1943-prorietate privata si micul comert; 1952-cooperativizarea agriculturii; centralizarea sistemului economic(industrializare fortata)

-toate regiunile sa fie la fel de dezvoltate

-orasele cresc sau apar altele noi(victoria,onesti)

-proprietatea statului asupra terenului urban(sau chiar daca nu era proprietare putea sa dispune de el)

-posibilitatea construiri marilor ansambluri

-statul a tinut in mana toate fazele proiectarii si executiei (institute de proeictate, antreprize de constructie)

-arhitecti devin functionari ai statului si trebie sa urmeze indicatiile politice (suprafete mici, materiale proaste, executii mizerabile)

-evolutia urb si arh, -1952-politica nu influenteaz arhitectura prea mult;1943-1950 perspectiva stalinista(dura dpdv uman); 1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politica nationala;1970-1990-regim foarte autoritar

arhtectura-diferenta dintre “produse de serie”-proiect tip de imobil de locuit; “produse speciale”-locuinte de lux, si case taranesti

-module-proces de industrializare (capacitatea executiei)

-echipamenete publice-hoteluri(acelasi hotel alta fatada) si case ai culturii de acelasi gen.

Mircea Alifanti

- sediul administrativ din baia mare 1970 (parea ca este acolo dintotdeauna); adept al comunismului, se inscrie inainte de razboi in partidul, este expulzat; face studii privind bis din lemn; nu a participat la dezbaterea pentru centrul civic

Cezar Lazarescu

-presedinte UAR si rector UAUIM; prieten cu dej; face litoralul, nare nici cultura nici talentul lui alifanti; relatia cu zonele mici si vechi (burghezo-mosiereste)-interventii violente; se distrug centrele a peste 25 de localitati; trame mari care nu sunt compatibile cu ceea ce este vechi si valoros; cei mai multi arhitecti accepta interventiiloe in zonele vechi (alti fac studii secioase de istorie urbana)

Exemple :

-zona balta alba, ansamblu facut de Tiberiu Nica (arh. Interbelic); dispar laturile dar scara e corecta

-realism socialist- cvartale p+4,p+5 terenul din mijloc liber sau cu crese, gradinite, intr-o forma existentacu scara corecta (bucuresti noi, vatra luminoasa, cacademia militara); arhitectura monumentala

-opera romana

Octav Doicescu

Ion Mincu

Casa Lahovary terminata 1886 s-a impus de la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era prima incercare de a realiza o arhitectura inspirata din traditia nationala. Un volum compact exprimand un plan simplu , traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica. Accentul central realizat print-o ingenioasa mutatie a foisorului vechilor case de deal , intr-un peron acoperit cu acces carosabil. Frizele decorative din caramida de inspiratie italiana, dispuse cu economie deasupra ferestrelor ingemanate sum strasina foisorului ca si butonii de ceramica in timpanele arcadelor, invioreaza cu um pigment cromatic masa calma a fatadelor toarte simple. Porticul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si decorul sculptat al stilpilor si balustradelor includ in aspectul general romanesc detalii de factura clasica italieneasca. In linii mari , casa Lahovary inspira monumentalitatea simpla a arhitecturi taranesti, careia umbra foisorului ii adauga o nota de intimitate.

Edificiul atat de cunoscut aproape emblematic pentru opera lui Ion Mincu, al Bufetului de pe sosea Kiseleffii , nu urmeaza cronologic casei Lahovary, dar constituie reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin acumularea de noi experiente si surse de inspiratie. Motivul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta data ca element dominat, intr-o compozitie asimetrica, in timp ce modalitatile structural decorative ale ceramicei si lemnul aparent, experimetate la casa Lahovary, capata o amploare decisiva. Casa Lahovary aduce din arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei clasicitati patriarhale, in timp ce relatia dinamica a volumelor “Bufetului” ne introduce intr-o lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separatia neta interior-exterior

necesara in casa de oras a unui patrician pentru care “locuinta sa e castelul lui”, si pe care un portic de intrare o atenueaza in spiritul ospitalitati traditionale romanesti, e inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de moderna pe care Mincu o infuieste si o extrapoleaza din sursele populare .

Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor “Mihail Sadoveanu” iar a doua Clubul Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructiilor de masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta una de alta. Le apropie insa nu numai vecinatatea, ci mai ales faptul ca ambele apartin perioadei de inceput a carierei de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary , dar intr-o maniera cu totul opusa acesteia. O cercetare mai atenta a celor doua edificii ne pune in prezenta unui Mincu interpretvirtuoz. Nici una din lucrari nu poarta pecetea contradictiilor chinuitoare ale creqtiei, nu se pun intrebari si nu se dau raspunsuri. Tipul de plan, dispozitia spatiilor interioare, compozitia fatadelor si intregul arsenal de forme decorative, balustrade, ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris, transcris si parafrazat in mii de variante. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk, Mincu pare ca se desfasoara intr-un divertisment cu variatiuni pe o tema data. De altfel trebuie sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructie, e adevarat foarte radicala, ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitiei de ansamblu.

La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele, scara amplificata de vasta oglinda pe podest, sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre gradina. La casa Vernescu ne retin atentia plafoanele in casete si chesoane, de forme si cu ornamentatii pe cit de variate pe atit de abundente in modelaje ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide arcade, ca o apoteoza a spatiului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare architect. Si pretutindeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, bronzului, ornamentelor aurite, lambriurilor si tapiseriilor, poarta amprenta unui indragostit al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga opera a lui Mincu, fiind aici cu atit mai semnificativ cu cit, asemena lucrari puteau , prin insasi natura lor , sa alunece in platitudini academice sau in pompierism. Desi necaracteristice pentru conceptia stilistica a lui Mincu, cele doua resedinte de pe Calea Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea, imaginatia si autenticul simt al compozitiei cu care el va aborda fiecare din operele sale.

15. Romantismul (carcat arh. +cladiri)

-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc. Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul.

-Realizarile din romani se inscriu, in majoritatea cazurilor, in directia utilizarii cu prepondernta a fragmentului gotic,intr-o compozitie in care acesta isi pierde conotatia originala.

·-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in epoca revolutiilor burgheze

-au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambele- cautarea trecutului

-gandirea romantica primatul imaginatiei individuale, intentia si importanta sentimentului, geniul creator, refuzul oricarei dogme

-arhitecti romantici le intereseaza mai putin forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite)

-refuzul oricarei canon artistic

-conditia artistului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala singura judecata de estetica.romantismul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza expresia personala a artistului. Arhitecti romantici creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.

-Sentimentul naturii –romantici au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte prezenta-orientare engleza a amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.

-Frumosul e plan secundar in favoarea artistului- nu exprima sentimentul artistului; nu apreciaza frumosul ci caracterul

-Ce exprima opera-caracterul operei

-a fost inspirat din arhitectura si artele evului mediu (redescoperire)

·-in Moldova si Tara Romaneasca s-a facut apel la arhitecti si mesteri straini

·-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructive si decorative din arhitecturile feudale - din cea gotica

·-bolti pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt

·-Tara Romaneasca - primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) - Konrad Schwink

-expresie clasicizanta si esenta medievala(4 turnulete pe lateral); simetric pe doua axe; doua mari saloane laterale si 2 trnulete medievalepe axul secundar; elemente gotice la exterior-tamplarie cu ancadramente clasice (goluri rotunde) si romantice (machiculiuri)

·-planul - de forma dreptunghiulara este compus simetric in raport cu 2 axe perpendiculare una pe pe alta

·-la fiecare cat sunt dispuse 4 salonase octogonale dispuse in capetele laturilor inguste , doua cate doua pe de o parte si alta a cate unui salon oval

·-salonasele formeaza mici iesituri din planul dreptunghiular ce se exprima in fatadele laterale ca niste turnulete de citadela

·-nu difera ca organizare functionala de cladirile clasiciste cu acelasi program

·-elemente de detaliu - profile , bosaje si rame de ferestre - de factura clasicizanta

·-braul de teacota , tamplaria originala - forme neogotice

·-fostul spital militar din Bucuresti , palatul domnitorului AICuza de la Ruginoasa (Iasi) , arsenalul armatei din Dealul Spirii din Bucuresti , cazarma Copou din Iasi

·-casa Liebrecht si Filipescu (Casa universitarilor) - exemplul cel mai caracteristic de astfel de arhitectura

-plan riguros simetric; machiculiuri, rozase, creneluri; col terminate cu creneluri poligonale; fatada puternic vibrata (umbra foarte jucata); tamplarii gotice vegetale.

·-planul - de forma dreptunghiulara cuprinde la parter un mare hol median ce degaja o serie de saloane si camere

·-demisol si parter inaltat

·-fatadele - foarte incarcate , dar bine proportionate

·-fatadele ne infatiseaza toata gama motivelor caracteristice stilului

·-Transilvania - arhitecti : Anton Kagerbauer

·-aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca

·-romantismul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia

·-imbinari fantastice de elemente gotice , renastere , baroc

·-arhitecti - Doderer si Schultz

·-cladirea „Carul cu bere” - Zigfrid Kofkinski

·-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei

·-la sfarsitul secolului 19 s-a dezvoltat un nou tip de cladire de comert - sir de magazine combinate cu locuinte colective sau hoteluri

·-realizate de mesteri modesti , de formatie mai degraba populara

·-erau construite pe parcele inguste de teren , prinse intre calcane

·-la parter - spatii amenajate pentru comert si un gang boltit ce conducea intr-o curte adanca marginita de 2 sau 3 laturi de constructii

·-la etaje se insirau locuintele accesibile prin coridoare lungi inchise cu geamlac

·-acest nou element de arhitectura imprima un caracter vitrat

·-aducea o doza de insalubritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct

a.Asimilarea

16. Modernismul

-circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei “Contimporanul”(in perioada 1924-1930).

-climatul cultural general al societatii romanesti: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. Principalii beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societati si institutii si, in mai mica masura, statul. Arhitectura moderna devine insa rapid un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca.

-difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost diferita in regiunile tarii:centre mai importante.

b.Principale caracteristici:

-o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare, sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a imobilului de raport modern in Bucuresti.

-expresia plastica si spatiul interior. Varietatea repertoriului formal concretizata prin realizarile diferitilor arhitecti.Atentia acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului critic: raportul dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul tributar traditiei compozitionale academiste. Influentele celorlalte curente arhitecturale. Principalii exponenti.

-modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si cartierul Vatra Luminoasa din Bucuresti, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in noua configuratie estetica.

-incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate, considerabile.Intre 1922-1928 s- a ajuns la o stabilizare vremelnica si partiala a capitalismului.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi.Fenomenul imbogatirilor partiale s-a reflectat si in arhitectura - cu palatele institutiilor burgheze simagzinele luxoase - si cu periferiile intinse cu un caracter aproape rural.

in

Clucerului,Linariei etc.)

domeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele Dorobanti,Filantropia,

s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus.

programele impuse acestei perioade au fost relativ reduse: a) casa modesta, economica; b) vila burgheza

comfortabila; c) casa de raport cu mai multe apartamente.Urmeaza o serie de edificii administrative(majoritatea cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartinand unor societati particulare.Deasemenea s-au construi multe biserici romanesti in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate straina.

curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o continuare a celui national din

perioada anterioara.Noua orientare a prezentat insa ,pe alocuri, un traditionalism cu nuante exagerate, specific ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si podoabe,s-a ajuns la o arhitectura emfatica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor.

totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plasticii decorative dar mai ales maiestria unora dintre arhitecti au dus la realizarea unor cladiri valoroase

astfel

imperecheate si dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu) Apartamentele sunt de 2-3 camere cu dependinte economice si confort redus. Plastica arhitecturala in linii mari echilibrata si simpla,recurge la elemente traditionale prelucrate.

in domeniul locuintelor - casele economice tip, cu unul sau doua caturi si pivnita,de regula

printre locuintele de tip vila se remarca cele datorate arhitectilor Toma T. Socolescu, Const. Iotzu si Popper.Aceste vile au incaperile stranse compact intr-o compozitie simpla,echilibrata si functionala,cu parter si etaj.Fatadele sunt puse in evidenta fie prin foisoare pitoresti cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii orizontale de caramida aparenta, fie printr-o plastica arhitecturala bogata in elemente traditionalerealizte din piatra naturala fatuita si marmura.Arhitectura celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un exces de forme si elemente decorative fara a fi cerute de vreo functiune anume:balconase inguste si “bow- window-uri”,adesea greoaie,”loggii” cu colonete din zidarie,unele prefabricate,ornamente de ipsos aplicate pe fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastica a balcoanelor scoase in “porte-a-faux”,cu loggii si foisoare multiple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri.

dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariatii Bancii Nationale( Arh.Petre Antonescu) .Plastica monumentala si de detaliu sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor vechii arhitecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Parterul robust si tratat ca un subasment si realizat din piatra cioplita si rostiuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. O alta cladire ce se impune prin tinuta sobra este “Casa Alba” din Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de apartamente.

la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neo-romanesc.Astfel imobilul (fost Astra Romana) din Piata C.A.Rosetti (Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 etaje ultimul mansardat.Cele doua fatade catre strada, inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui pavilion de colt. Solutia “legarii” fatadelor cu ciubuce si imbogatirea lor cu “loggii”,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura artificial. Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tine seama de functie este din pacate una din trasaturile caracteristice negative ale arhitecturii romanesti din aceasta perioada.Astfel de cladiri sunt palatul ”Vama Postei” si cladirile Ministerului de Finante.

excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici

ridicate in Transilvania in aceasta perioada. Astfel:

Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. V. Stefanescu) este o pastisa a unor forme de arhitectura religioasa din prima jumatate a sec. al XVII. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de detaliu.O alta astfel de catedrala este cea din Cluj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristinel).Una din putinele opere valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt. formele ei interioare) si biserica Sf. Elefterie Nou din Bucuresti (Arh. Const.Iotzu)

in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neo- romanesc.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank (Arh.Petre Antonescu).Se observa caracterul monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita , marmura ,granit, fier forjat . Apare aici interpretarea unor forme de arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenesti.

anii 1929-1933 au fost tulburati de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a desfasurat arhitectura - I-a determinat o anume directie - ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care au fost investite o buna parte a capitalurilor retrase din bancile falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Astfel Ministerul Justitiei(1929-1932 - Arh Const.Iotzu) are in compozitia fatadelor unele forme “modernizate” de factura clasica ,dar contine si unele elemente cu totul straine arhitecturii traditionale romanesti anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directii ce avea sa apara. Alte cladiri cu infatisari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din Bucuresti(1932-1936 - Arh. Gh.Simotta),cladirea Institutului de Istorie “N.Iorga” (Arh. Petre Antonescu)

domeniul

cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor izolate care apar in Bucuresti,Ploiesti,Campina si mai ales in regiunile deluroase sau pe litoral (Arhitecti:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta).

in care ideea afirmarii - de data aceasta in spirit modern - a specificului national in arhitectura s-a impus

in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe pozitiile unui clasicism inghetat(Palatul Republicii- prof Nicolae Nenciulescu,cladire Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.Const.Iotzu) iar pe de alta parte sintetizari ale principiilor clasicismului(Facultatea de drept - Arh.Petre Antonescu)

In acelasi timp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea sa domine ultimii 8-9 ani dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constructii initiata dupa criza economica.In primul rand redresarea activitatilor industriale a prilejuit executarea unor importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricatie din diferite ramuri industriale:uzine metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au determinat folosirea noilor materiale de constructie:fier ,beton-armat, sticla si s-a trecut la adoptarea unor plastici arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul propriu al materialelor folosite. Realizari: Uzinele foste “Astra Vagoane” din Brasov, Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost marite de Arh. Horia Creanga.Halele se disting prin bunele proportii si prin tehnica ingrijita a lucrului ,inclusiv a paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este larg tratata, marcata de piloni monumentali si urmata de o alee marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).Apoi cladirea fostei sucursale a uzinelor Ford (Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino) ,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la primele manifestari curentul modernist a intrat insa in conflict cu mai vechiul curent traditional, care avea insa multi sustinatori. Experienta profesionala aprofundata, orientarea realista, precum si adoptarea unei metode juste de creatie au dat totusi arhitectilor cu o cultura aleasa posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern, fie in forme traditionale modernizate opere valoroase. Astfel de arhitecti erau :Horia Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu,Henriette Delavrancea-Gibory.

cele mai numeroase cladiri care apartin arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata , imobilele izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Erau mai totdeauna retrase de la strada , cu gradina in jur si avand de regula la parter cateva incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj la etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija , adesea cu: placaje de piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi exterioare bogate din fier forjat etc.

Horia Creanga (1892-1943)

- a fost initiatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria. Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri. Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt masiv,sustinut de doi puternici piloni,solutie care rezolva ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de locuinte particulare: casa dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucuresti precum si cateva imobile cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important B-dul N.Balcescu,nr.53. Acesta are doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de marmura,de parchet superior, de gresie,instalatii bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul Carpati (fost ARO) din Brasov.

Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga Arh noua – simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte Perioade:-1929 – tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco -1930 – 1935 – modernism pur – cladirea Aro de pe Magheru -1936 – 1943 – relatii cu Malaxa – volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu -1927 – vila dr Petru Groza – 2 benzi, circulatii si camerele principale -imobilul Aro – magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital -art deco – parter cu piatra neagra -realizat – parter retras si in umbra -benzi orizontale -vila Miclescu -vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functiunilor in benzi; f vitrata in spate;terasa cu piscina -vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit -bd Dacia – mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla -bl Lahovari – langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an -vatra luminoasa, loc tip -1937, Malaxa pe Magheru;pereti ingusti - > cat tamplaria;baza retrasa;copertina subtire peste ultimul nivel -cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int, vitrine pe colt -halele Obor spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 – 1939 colaborarea cu Malaxa -fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material --inteprinderea Republica

Duiliu Marcu (1886-1966)

- initial experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa particulara) si apoi pe acelea ale arhitecturii de forme nationel (Caminul studentesc si Teatrul National din Timisoara) apoi s-a alaturat cu convingere modernismului.Astfel a realizat cateva locuinte particulare (Casa Busila) si precum si blocuri cu apartamente.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter administrativ: cladirea Comitetului de Stat al Planificarii, Academia Militara, Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta are in plan o forma dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curti interioare.Fatada principala lunga de 100 de

metri bine proportionata simpla placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltimea de un sir de stalpi care ,legati prin arcade ,marginesc la parter un portic.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului

Transporturilor(1937-1945)

lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simtitoare a acestora.A aparut “legea pentru organizarea administratiei locale” din 1929 care prevedea obligativitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si intocmeasca planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematizare pentru multe orase: Bucuresti, Craiova, Cluj, Sfantu Gheorghe, Brasov ,Bacau,Campulung. Studiile si planurile de sistematizari si zonificari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele continuand sa se dezvolte la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. Chiar in Bucuresti cu exceptia catorva artere principale si cartiere de vile, cea mai mare parte a orasului a ramas fara pavaje, fara canale, fara apa, fara lumina electrica. Astfel activitatea urbanistica a dat putine rezultate concrete pozitive.

Marcel Iancu

-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se intoarce, infiinteaza revista Contemporanul impreuna cu Ion Vinea; artist plastic-pictor, grafician; absolvent unor studii complexe de arhitectura;

-arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala, cat ili interesa expresia plastica a interiorului si a exteriorului; vitralii, desene, grafiti aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utiliza culoarea cu multa forta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietari); finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari

-1926 – vila pt tatal lui, a fost pictata -vila pentru pictorul Daniel – pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld -vila fuchs 1927 – ferestre si parapet de factura navala (hublouri) -strand Kiseleff – vestisre simple -cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel, umbra -vila Chihaiescu, simetrica -vila Iluta – raumplan, bar sub scara -vila Juster – pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe -vila sotiei, bovindouri si balcoane -sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies -locuinta Milita Petrascu – atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor -imobilul Gold – trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern -imob pt soc Bazaltin – birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

17. Arhitectura Neoromaneasca in perioada moderna

-arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie: de la arheologia decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta modificare de optica. Protagonisti si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stil oficial.

-dupa primul razboi mondial arhitectura neoromaneasca a inceput sa-si piarda dimensiunea modernizatoare si sa se osifice, devenind treptat principala forta conservatoare in opozitie cu retorica si estetica modernismului. Desi orientarea nationalista din ce in ce mai puternica a contextul politic a favorizat evident neoromanescul (regulamentele pentru anumite zone ale Bucurestiului specificau clar obligativitatea utilizarii unui stil romanesc), realizarile arhitecturale au devenit din ce in ce mai sterile sau au fuzionat, uneori pina la contrazicere, cu elemente stilistice de alte facturi, in cautarea unui pitoresc care a atins uneori bizareria

ARHITECTI :

Horia Creanga, G.M.Cantacuzino

Amplasate in peisajul urban oferit de marile bulevarde ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de inaltine variind intre parter si doua-trei etaje, pana la sapte-unsprezece etaje, ele constituie o expresie a unei sectiuni importante a arhitecturii locuintelor din Romania dupa Primul Razboi Mondial. Imprimand prin prezenta lor cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul urban in limite compozitionale precise de-a lungul catorva decenii. Debutul marcat de Horia Creanga prin proiectul pentru imobilul ARO intre 1929-1931, va fi succedat de un val impresionat de lucrari pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt timp consacrate, determinante si bine definite.

Elemente de conceptie comune acestor locuinte se remarca cu usurinta:

Planul apartamentelor se dezvolta in jurul unui nucleu central generos dimensionat, constituit din camera de zi in relatie directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta legatura fiind elementul de flexibilitate al locuintei.

Apare adesea utilizat principiul zonarii functiunilor de noapte si de zi.

Retragerile succesive la ultimele etaje, prezente in special la cladirile inalte, au ca motivatie in principal ratiuni de ordin urbanistic, legate de legislatia prospectelor stradale, dar au si un important rol in compunerea volumului cladirilor.

Balcoanele, logiile si retragerile de la ultimele niveluri participa la comunicarea spatiului interior cu exteriorul.

Evidentierea elementelor orizontale de compozitie a fatadelor.

Structura de rezistenta realizata din cadre din beton armat permite flexibilitatea apartamentelor, precum si compartimentarea diferita a nivelurilor unui imobil, in functide comanda investitorilor.

Grija cu care sunt concepute si realizate elementele de detaliu, materialele de foarte buna calitate, alese cu discernamant, designul interior ce preia in planul secund al constructiei ideea generala a proiectului, constituie si azi un exemplu de profesionalism.

ARH NEOROMANEASCA

10. Catedr Incoronarii din A. I. – corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh

11. Posturi trafo sinaia duiliu marcu

12. Liceul Cantemir Bucuresti

13. Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)

o

Plan cu nod de circulatie in mijloc

o

Birouri cpre strada

o

Birou urias spre alta fata

14. Piata Lahovari – turn medieval

15. Craiova, Constantin Iotu

16. Conac Statie Ciortan

17. Pavilionul rom 1926/Barcelona

o Langa pav Mies

18. Octav Doicescu

o

Restaurantul de la Baneasa – soclu masiv

o

Locuinte individuale pt functionari

19. Henriette Delavrancea

o

Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri

o

Balcic – vile albe simple cu soclu de piatra – arh orientala + maniera moderna

o

Continuitatea pardoselii cu terasa

18. Arhitectura interbelica

Cea mai impornatata pentru cultura rom.La sf prim. R.M.unirea Ban-Tra-Bucovina---astfel s-a dublat pop-17 mil.

Economic-Ok dupa 1925,’28 – 32 criza mondiala.1938 productie extrem de buna,varf al economiei,mom foarte imp pt Rom.

Agricultura:Reforma agrara PNL 1919,Greu de mecanizat, proprietati mici

Constitutia din 1923

Dupa razboi:

Culturi si traditii diferite,

Arh din Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe

Stilul neoromanesc – obiecte straine de context

1918 – 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi

miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu

ARHITECTI :creanga,Cantacuzino

Amplasate in peisajul urban oferit de marile bulevarde ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de inaltine variind intre parter si doua-trei etaje, pana la sapte-unsprezece etaje, ele constituie o expresie a unei sectiuni importante a arhitecturii locuintelor din Romania dupa Primul Razboi Mondial. Imprimand prin prezenta lor cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul urban in limite compozitionale precise de-a lungul catorva decenii. Debutul marcat de Horia Creanga prin proiectul pentru imobilul ARO intre 1929-1931, va fi succedat de un val impresionat de lucrari pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt timp consacrate, determinante si bine definite.

Elemente de conceptie comune acestor locuinte se remarca cu usurinta:

Planul apartamentelor se dezvolta in jurul unui nucleu central generos dimensionat, constituit din camera de zi in relatie directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta legatura fiind elementul de flexibilitate al locuintei.

Apare adesea utilizat principiul zonarii functiunilor de noapte si de zi.

Retragerile succesive la ultimele etaje, prezente in special la cladirile inalte, au ca motivatie in principal ratiuni de ordin urbanistic, legate de legislatia prospectelor stradale, dar au si un important rol in compunerea volumului cladirilor.

Balcoanele, logiile si retragerile de la ultimele niveluri participa la comunicarea spatiului interior cu exteriorul.

Evidentierea elementelor orizontale de compozitie a fatadelor.

Structura de rezistenta realizata din cadre din beton armat permite flexibilitatea apartamentelor, precum si compartimentarea diferita a nivelurilor unui imobil, in functide comanda investitorilor.

Grija cu care sunt concepute si realizate elementele de detaliu, materialele de foarte buna calitate, alese cu discernamant, designul interior ce preia in planul secund al constructiei ideea generala a proiectului, constituie si azi un exemplu de profesionalism.

Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stilistice, existand diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arhitectii au practicat, deseori, arhitecturi diferite.Principale curente:

-permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitecti exemple.

-arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitatii. Caracteristici principale, exemple semnificative.

-arhitectura moderna

-arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie: de la arheologia decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta modificare de optica. Protagonisti si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stil oficial.

Conturarea unei culturi arhitecturale mature în perioada interbelică a adus cu sine o schimbare de abordare în interiorul breslei, în direcţia cristalizării rolului discursului critic activ în cadrul dezbaterii profesionale. În acest sens stau mărturie publicaţiile de specialitate prezente în peisajul cultural bucureştean între cele două războaie mondiale.

Temele în jurul cărora s-a croit discursul teoretic au fost pe cât de noi, pe atât de diverse, acoperind de la critica producţiei de arhitectură autohtone şi asimilarea selectivă a ideilor inovatoare din vestul european până la încercări de formulare a unor atitudini specifice spaţiului românesc. Ideile s-au aflat într-un continuu balans între tradiţionalism şi inovaţie, luând forme şi expresii mai radicale sau mai temperate în raport cu personalitatea sau fondul cultural particular al fiecărui autor în parte.

- G.M. Cantacuzino: Modernismul şi arhitectura românească, 1935 (G.M. Cantacuzino, Izvoare şi popasuri, Bucureşti, 1977, p 341-344)

- Horia Creangă: Anarhia stilurilor şi arta viitorului, 1935 (Catalogul expoziţiei Centenar Horia Creangă 1892-1992, Bucureşti, 1992, p.193-196)

- Octav Doicescu: Spiritul arhitecturii Bucureştilor, 1935 (Octav Doicescu, Despre arhitectură, Bucureşti, 1983, p.60-64)

- Marcel Iancu: Interiorul, 1925; Arhitectura de mâine, 1925; Arhitectura de planşetă, 1925; Arhitectura socială, 1930; Arhitectura, 1931 (Marcel Iancu în România interbelică – arhitect, artist plastic, teoretician, Bucureşti, 1996, p. 222-230)

- Horia Creanga (1892-1943)

- a fost initiatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria.

Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri.

Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt

masiv,sustinut de doi puternici piloni,solutie care rezolva ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de

locuinte particulare: casa dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucuresti precum si cateva imobile

cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important B-dul N.Balcescu,nr.53. Acesta are

doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de

marmura,de parchet superior, de gresie,instalatii bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul Carpati

(fost ARO) din Brasov.

Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga Arh noua – simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte Perioade:-1929 – tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco -1930 – 1935 – modernism pur – cladirea Aro de pe Magheru -1936 – 1943 – relatii cu Malaxa – volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu -1927 – vila dr Petru Groza – 2 benzi, circulatii si camerele principale -imobilul Aro – magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital -art deco – parter cu piatra neagra -realizat – parter retras si in umbra -benzi orizontale -vila Miclescu -vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functiunilor in benzi; f vitrata in spate;terasa cu piscina -vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit -bd Dacia – mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla -bl Lahovari – langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an -vatra luminoasa, loc tip -1937, Malaxa pe Magheru;pereti ingusti - > cat tamplaria;baza retrasa;copertina subtire peste ultimul nivel -cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int, vitrine pe colt -halele Obor spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 – 1939 colaborarea cu Malaxa -fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material --inteprinderea Republica

- Duiliu Marcu (1886-1966)

- initial experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa particulara) si apoi pe acelea ale arhitecturii de forme nationel (Caminul studentesc si Teatrul National din Timisoara) apoi s-a alaturat cu convingere modernismului.Astfel a realizat cateva locuinte particulare (Casa Busila) si precum si blocuri cu apartamente.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter administrativ: cladirea Comitetului de Stat al Planificarii, Academia Militara, Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta are in plan o forma dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curti interioare.Fatada principala lunga de 100 de

metri bine proportionata simpla placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltimea de un sir de stalpi care ,legati prin arcade ,marginesc la parter un portic.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului

Transporturilor(1937-1945)

lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simtitoare a acestora.A aparut “legea pentru organizarea administratiei locale” din 1929 care prevedea obligativitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si intocmeasca planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematizare pentru multe orase: Bucuresti, Craiova, Cluj, Sfantu Gheorghe, Brasov ,Bacau,Campulung. Studiile si planurile de sistematizari si zonificari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele continuand sa se dezvolte la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. Chiar in Bucuresti cu exceptia catorva artere principale si cartiere de vile, cea mai mare parte a orasului a ramas fara pavaje, fara canale, fara apa, fara lumina electrica. Astfel activitatea urbanistica a dat putine rezultate concrete pozitive.

- Marcel Iancu

-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se intoarce, infiinteaza revista Contemporanul impreuna cu Ion Vinea; artist plastic-pictor, grafician; absolvent unor studii complexe de arhitectura;

-arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala, cat ili interesa expresia plastica a interiorului si a exteriorului; vitralii, desene, grafiti aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utiliza culoarea cu multa forta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietari); finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari

-1926 – vila pt tatal lui, a fost pictata -vila pentru pictorul Daniel – pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld -vila fuchs 1927 – ferestre si parapet de factura navala (hublouri) -strand Kiseleff – vestisre simple -cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel, umbra -vila Chihaiescu, simetrica -vila Iluta – raumplan, bar sub scara -vila Juster – pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe -vila sotiei, bovindouri si balcoane -sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies

-locuinta Milita Petrascu – atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor

-imobilul Gold – trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern

-imob pt soc Bazaltin – birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

19. Horia creanga-viata si personalitatea(de comentat o opera)

Horia Creanga (1892-1943)

- a fost initiatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria. Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri. Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt masiv,sustinut de doi puternici piloni,solutie care rezolva ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de locuinte particulare: casa dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucuresti precum si cateva imobile cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important B-dul N.Balcescu,nr.53. Acesta are doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de marmura,de parchet superior, de gresie,instalatii bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul Carpati (fost ARO) din Brasov.

Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga Arh noua – simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte Perioade:-1929 – tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco -1930 – 1935 – modernism pur – cladirea Aro de pe Magheru -1936 – 1943 – relatii cu Malaxa – volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu -1927 – vila dr Petru Groza – 2 benzi, circulatii si camerele principale -imobilul Aro – magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital -art deco – parter cu piatra neagra -realizat – parter retras si in umbra -benzi orizontale -vila Miclescu -vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functiunilor in benzi; f vitrata in spate;terasa cu piscina -vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit -bd Dacia – mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla -bl Lahovari – langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an -vatra luminoasa, loc tip -1937, Malaxa pe Magheru;pereti ingusti - > cat tamplaria;baza retrasa;copertina subtire peste ultimul nivel

-cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int, vitrine pe colt -halele Obor spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 – 1939 colaborarea cu Malaxa -fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material --inteprinderea Republica

20. Ion Mincu- traditionalismul

Ion Mincu

In dezvoltarea istorica a arhitecturii in Romania, un moment de o insemnatate deosebita il consituie perioada moderna de formare a oraselor, de elaborare a unei arhitecturi nationale orasenesti. Mincu este, fara indoiala, figura centrala a acestei perioade. Personalitatea lui Ion Mincu se contureaza in cadrul perioadei de formare a arhitecturii moderne romanesti. In raport cu incepaturile miscarii urbanistice care marcheaza transformarea tirgului feudal in oras, arhitectura romaneasca moderna a pasit pe calea unei afirmari originale tirziu si cu multe ezitari. Pe la 1884, cand Ion Mincu s-a intors de la Paris, unde terminase Academia de Belle Arte ca arhitect diplomat al guvernului francez profesiunea de arhitect, era totusi destul de bine confurata, iar statutul social al arhitectului facuse saltul hotaritor, integrandu-l cu drepturi depline in randurile intelecualitatii. Era firesc ca in aceasta perioada sa se fi apelat la bogatul vocabular de rezolvari spatiale, constructive si decorative, oferite de alte parti ale Europei, unde asemenea edificii isi facusera mai de mult aparitia. Acest proces de rapida transformarii in Romania celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea pare sa fi constat in coexistenta si intr-o masura, in opozitia principala a mai multor curente, care vor determina originalitatea scolii romanesti de arhitectura. Definirea acestor curente si tendinte ce se infrunta pe tarinul arhitecturii orasenesti la sfarsitul secolului XIX-lea in Romania, ne va ajuta sa ne apropiem mai mult de opera lui Ion Mincu.

El nu putea fi strain de preocuparile arhitectilor din alte tari al Europei, pe care le cunoscuse fie in timpul studiilor sale la Paris, fie in calatorii, fie chiar in tara datorita activitatii unor Ballu, Galleron, Gotter erau care fusesera invitati sa realizeze mari edificii ale capitalei si ale altor orase importante ale tarii. El era in primul rind un intelectual roman constient de obligatiile sale fata de cultura nationala, el admira si iubeste poezia si pictura romaneasca, mai ales admira si indrageste insasi bogatie de forme si idei a artei populare.

Ion Mincu s-a indreptat catre arhitectura pentru ca dorea sa construiasca altceva decat lucrari ingineresti, care- se pareau anonime, studiase si practicase, inainte de a pleca la Paris, ingineria civila, fara prea multa convingere. Dorinta de a face “mai mult” sau “altceva” vine in acelasi timp dintr-un crez de intelectual patriot, care isi vrea operele mai evident, si mai activ integrate in valorile culturii nationale.

Ion Mincu intelectual sensibil si profund legat de idealurile generatiei sale, plecase la Paris cu imaginea frumusetilor romanesti gandind probabil ca si arhitectura ca modalitate artistica poate servi idealului national ca si pictura sau literatura. In scoala de Belle- arte el a absorbit deopotriva principiile compozitiei clasice ca si tezele rationalist-functionaliste ale lui Guadet.

Conservator si traditionalist prin educatie ca si prin temperament Mincu se va tine departe de excesele modelor ca si de inovatiile prea revolutionare, contrare ideilor sale drespre armonie si simplitate in care el reuneste principiile arhitecturii clasice cu cele ale arhitecturii populare. Acesta atitudine il ajuta sa se tina deoparte de arh. ofciala si sa abordeze problema inovatiei cu o exigenta antica deosebita , punand-o in special pe terenul solid al determinarilor functionale.

Intr-o opera relativ putin ampla intr-o remarcabila activitate teoretica, intr-o viata sobra, in care o inalta exigenta morala ne apare dublata de un ascutit simt al nuantelor si umorului, intr-o neobosita activitate pentru intemeierea scolii si miscarii nationaqle de arhitectura, Mincu ne ofera imaginea unei lupte continui dintre luciditate, rationalism, credinta in geniul artistic popular pe deoparte si nationalismul vulgar sau cosmopolitismul eclectic de alta. O lupta dusa cu societatea din jur, si cu el insusi. O lupta in care biruintele sunt la fel de valoroase si insructive ca si infringerile, si care face din acest mare precursor o figura singulara in istoria arhitecturi romanesti.

Operele de arhitectura

Lucrarile lui Mincu sunt putin numeroase, intr-o activitate de aproape 30 de ani el a realizat mai putin de 15 lucrari. In opera sa a cuprins insa o gama foarte variata de domenii de la desenul de mobilier, la monumentalul funerar si restaurarea monumentelor istorice. Cateva din lucrarile care ar fi reprezentate probabil operele sale de capetenie au ramas numai in stadiul de proiect Ospelul Comunal, adica prmaria , Teatrul National din Iasi si cartierul de vile denumit “Cetatea romaneasca” ale carora desene, de altfel s-au pierdut. Daca ar fi sa incercam o grupare sistematica a operei lui Mincu, am observa ca o parte inportanta este alcatuita din locuinte de tipul vilei sau locuintei reprezentative ale unor familii bogate. Un exemplu ar fi Casa Lahovary terminata 1886 s-a impus de la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era prima incercare de a realiza o arhitectura inspirata din traditia nationala. Un volum compact exprimand un plan simplu , traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica. Accentul central realizat print-o ingenioasa mutatie a foisorului vechilor case de deal , intr-un peron acoperit cu acces carosabil. Frizele decorative din caramida de inspiratie italiana, dispuse cu economie deasupra ferestrelor ingemanate sum strasina foisorului ca si butonii de ceramica in timpanele arcadelor, invioreaza cu um pigment cromatic masa calma a fatadelor toarte simple. Porticul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si decorul sculptat al stilpilor si balustradelor includ in aspectul general romanesc detalii de factura clasica italieneasca. In linii mari , casa Lahovary inspira monumentalitatea simpla a arhitecturi taranesti, careia umbra foisorului ii adauga o nota de intimitate.

Edificiul atat de cunoscut aproape emblematic pentru opera lui Ion Mincu, al Bufetului de pe sosea Kiseleffii , nu urmeaza cronologic casei Lahovary, dar constituie reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin acumularea de noi experiente si surse de inspiratie. Motivul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta data ca element dominat, intr-o compozitie asimetrica, in timp ce modalitatile structural decorative ale ceramicei si lemnul aparent, experimetate la casa Lahovary, capata o amploare decisiva. Casa Lahovary aduce din arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei clasicitati patriarhale, in timp ce relatia dinamica a volumelor “Bufetului” ne introduce intr-o lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separatia neta interior-exterior necesara in casa de oras a unui patrician pentru care “locuinta sa e castelul lui”, si pe care un portic de intrare o atenueaza in spiritul ospitalitati traditionale romanesti, e inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de moderna pe care Mincu o infuieste si o extrapoleaza din sursele populare .

Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor “Mihail Sadoveanu” iar a doua Clubul Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructiilor de masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta una de alta. Le apropie insa nu numai vecinatatea, ci mai ales faptul ca ambele apartin perioadei de inceput a carierei de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary , dar intr-o maniera cu totul opusa acesteia. O cercetare mai atenta a celor doua edificii ne pune in prezenta unui Mincu interpretvirtuoz. Nici una din lucrari nu poarta pecetea contradictiilor chinuitoare ale creqtiei, nu se pun intrebari si nu se dau raspunsuri. Tipul de plan, dispozitia spatiilor interioare, compozitia fatadelor si intregul arsenal de forme decorative, balustrade, ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris, transcris si parafrazat in mii de variante. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk, Mincu pare ca se desfasoara intr-un divertisment cu

variatiuni pe o tema data. De altfel trebuie sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructie, e adevarat foarte radicala, ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitiei de ansamblu.

La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele, scara amplificata de vasta oglinda pe podest, sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre gradina. La casa Vernescu ne retin atentia plafoanele in casete si chesoane, de forme si cu ornamentatii pe cit de variate pe atit de abundente in modelaje ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide arcade, ca o apoteoza a spatiului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare architect. Si pretutindeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, bronzului, ornamentelor aurite, lambriurilor si tapiseriilor, poarta amprenta unui indragostit al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga opera a lui Mincu, fiind aici cu atit mai semnificativ cu cit, asemena lucrari puteau , prin insasi natura lor , sa alunece in platitudini academice sau in pompierism. Desi necaracteristice pentru conceptia stilistica a lui Mincu, cele doua resedinte de pe Calea Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea, imaginatia si autenticul simt al compozitiei cu care el va aborda fiecare din operele sale.

21. Modernism fara Marcel Iancu si Horia Creanga

a.Asimilarea

-circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei “Contimporanul”(in perioada 1924-1930).

-climatul cultural general al societatii romanesti: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. Principalii beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societati si institutii si, in mai mica masura, statul. Arhitectura moderna devine insa rapid un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca.

-difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost diferita in regiunile tarii:centre mai importante.

b.Principale caracteristici:

-o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare, sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a imobilului de raport modern in Bucuresti.

-expresia plastica si spatiul interior. Varietatea repertoriului formal concretizata prin realizarile diferitilor arhitecti.Atentia acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului critic: raportul dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul tributar traditiei compozitionale academiste. Influentele celorlalte curente arhitecturale. Principalii exponenti.

-modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si cartierul Vatra Luminoasa din Bucuresti, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in noua configuratie estetica.

-incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate, considerabile.Intre 1922-1928 s- a ajuns la o stabilizare vremelnica si partiala a capitalismului.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi.Fenomenul imbogatirilor partiale s-a reflectat si in arhitectura - cu palatele institutiilor burgheze simagzinele luxoase - si cu periferiile intinse cu un caracter aproape rural.

in

Clucerului,Linariei etc.)

domeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele Dorobanti,Filantropia,

s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus.

programele impuse acestei perioade au fost relativ reduse: a) casa modesta, economica; b) vila burgheza

comfortabila; c) casa de raport cu mai multe apartamente.Urmeaza o serie de edificii administrative(majoritatea cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartinand unor societati particulare.Deasemenea s-au construi multe biserici romanesti in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate straina.

curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o continuare a celui national din

perioada anterioara.Noua orientare a prezentat insa ,pe alocuri, un traditionalism cu nuante exagerate, specific ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si podoabe,s-a ajuns la o arhitectura emfatica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor.

totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plasticii decorative dar mai ales maiestria unora dintre arhitecti au dus la realizarea unor cladiri valoroase

astfel

imperecheate si dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu) Apartamentele sunt de 2-3 camere cu dependinte economice si confort redus. Plastica arhitecturala in linii mari echilibrata si simpla,recurge la elemente traditionale prelucrate.

in domeniul locuintelor - casele economice tip, cu unul sau doua caturi si pivnita,de regula

printre locuintele de tip vila se remarca cele datorate arhitectilor Toma T. Socolescu, Const. Iotzu si Popper.Aceste vile au incaperile stranse compact intr-o compozitie simpla,echilibrata si functionala,cu parter si etaj.Fatadele sunt puse in evidenta fie prin foisoare pitoresti cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii orizontale de caramida aparenta, fie printr-o plastica arhitecturala bogata in elemente traditionalerealizte din piatra naturala fatuita si marmura.Arhitectura celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un exces de forme si elemente decorative fara a fi cerute de vreo functiune anume:balconase inguste si “bow- window-uri”,adesea greoaie,”loggii” cu colonete din zidarie,unele prefabricate,ornamente de ipsos aplicate pe fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastica a balcoanelor scoase in “porte-a-faux”,cu loggii si foisoare multiple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri.

dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariatii Bancii Nationale( Arh.Petre Antonescu) .Plastica monumentala si de detaliu sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor vechii arhitecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Parterul robust si tratat ca un subasment si realizat din piatra cioplita si rostiuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. O alta cladire ce se impune prin tinuta sobra este “Casa Alba” din Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de apartamente.

la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neo-romanesc.Astfel imobilul (fost Astra Romana) din Piata C.A.Rosetti (Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 etaje ultimul mansardat.Cele doua fatade catre strada, inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui pavilion de colt. Solutia “legarii” fatadelor cu ciubuce si imbogatirea lor cu “loggii”,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura artificial. Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tine seama de functie este din pacate una din trasaturile caracteristice negative ale arhitecturii romanesti din aceasta perioada.Astfel de cladiri sunt palatul ”Vama Postei” si cladirile Ministerului de Finante.

excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici

ridicate in Transilvania in aceasta perioada. Astfel:

Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. V. Stefanescu) este o pastisa a unor forme de arhitectura religioasa din prima jumatate a sec. al XVII. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de

detaliu.O alta astfel de catedrala este cea din Cluj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristinel).Una din putinele opere valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt. formele ei interioare) si biserica Sf. Elefterie Nou din Bucuresti (Arh. Const.Iotzu)

in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neo- romanesc.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank (Arh.Petre Antonescu).Se observa caracterul monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita , marmura ,granit, fier forjat . Apare aici interpretarea unor forme de arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenesti.

anii 1929-1933 au fost tulburati de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a desfasurat arhitectura - I-a determinat o anume directie - ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care au fost investite o buna parte a capitalurilor retrase din bancile falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Astfel Ministerul Justitiei(1929-1932 - Arh Const.Iotzu) are in compozitia fatadelor unele forme “modernizate” de factura clasica ,dar contine si unele elemente cu totul straine arhitecturii traditionale romanesti anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directii ce avea sa apara. Alte cladiri cu infatisari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din Bucuresti(1932-1936 - Arh. Gh.Simotta),cladirea Institutului de Istorie “N.Iorga” (Arh. Petre Antonescu)

domeniul

cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor izolate care apar in Bucuresti,Ploiesti,Campina si mai ales in

regiunile deluroase sau pe litoral (Arhitecti:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta).

in care ideea afirmarii - de data aceasta in spirit modern - a specificului national in arhitectura s-a impus

in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe pozitiile unui clasicism inghetat(Palatul Republicii- prof Nicolae Nenciulescu,cladire Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.Const.Iotzu) iar pe de alta parte sintetizari ale principiilor clasicismului(Facultatea de drept - Arh.Petre Antonescu)

In acelasi timp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea sa domine ultimii 8-9 ani dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constructii initiata dupa criza economica.In primul rand redresarea activitatilor industriale a prilejuit executarea unor importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricatie din diferite ramuri industriale:uzine metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au determinat folosirea noilor materiale de constructie:fier ,beton-armat, sticla si s-a trecut la adoptarea unor plastici arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul propriu al materialelor folosite. Realizari: Uzinele foste “Astra Vagoane” din Brasov, Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost marite de Arh. Horia Creanga.Halele se disting prin bunele proportii si prin tehnica ingrijita a lucrului ,inclusiv a paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este larg tratata, marcata de piloni monumentali si urmata de o alee marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).Apoi cladirea fostei sucursale a uzinelor Ford (Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino) ,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la primele manifestari curentul modernist a intrat insa in conflict cu mai vechiul curent traditional, care avea insa multi sustinatori. Experienta profesionala aprofundata, orientarea realista, precum si adoptarea unei metode juste de creatie au dat totusi arhitectilor cu o cultura aleasa posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern, fie in forme traditionale modernizate opere valoroase. Astfel de arhitecti erau :Horia Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu,Henriette Delavrancea-Gibory.

cele mai numeroase cladiri care apartin arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata , imobilele izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Erau mai totdeauna retrase de la strada , cu gradina in jur si avand de regula la parter cateva incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj la

etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija , adesea cu: placaje de piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi exterioare bogate din fier forjat etc.

22. Neoromanesc fara IOn Mincu

Unii cercetatori situaza in interiorul miscarii 1900 geneza cautarilor nationale sau chiar le prezinta ca varianta originala romaneasca a Artei 1900. Aceasta pozitie nu este lipsita de sens, deoarece cautarile stilistice ale unei arhitecturi nationale (arhitectura neoromaneasca) au fost legate evident atit de implulsul romantic, sit si de retorica regionalista a Artei 1900. Dar, prin amploare si durata, prin faptul ca au reprezentat prima miscare arhitecturala originala si cu program teoretic coerent din arhitectura romaneasca moderna, ele merita sa ocupe o pozitie de sine statatoare.

Astfel, arhitectura neoromaneasca reprezinta, alaturi de dezvoltari similare in muzica, literatura, arte plastice, una dintre dimensiunile cristalizarii unei culturi nationale moderne. Desi a urmat si s-a definit prin confruntarea cu prima etapa de modernizare (caracterizata prin importul cvasi-concomitent de modele clasiciste, neogotice si

neomedievalizante, eclectice, de factura Arta 1900), expresia cautarilor identitare nu a luat initial forma unei crize,

a unei reale contestari a acestor importuri. Ea a reprezentat pina la primul razboi mondial un alt aspect al

modernizarii arhitecturii romanesti. Ideile care au ghidat aceste cautari stilistice, incadrabile ca program ideologic

in trama general europeana a cautarilor similare din arhitectura ultimei jumatati a secolului 19, au fost sustinute

pina la cel de al doilea razboi mondial de principala publicatie de specialitate, revista Arhitectura (fondata in 1906). In acelasi timp, constientizarea valorii arhitecturii nationale si trezirea interesului pentru patrimoniul istoric

s-au tradus si in organizarea sistemului intitutional de monitorizare si protectie a acestuia: 1909 s-a infiintat Comisiunea Monumentelor Istorice, in care au activat, de-a lungul timpului, mari personalitati ale culturii si arhitecturii romanesti. Arhitectura neoromaneasca, mai degraba o miscare programatica decit un stil unitar, a inceput sa se dezvolte inca din ultimul deceniu al secolului 19 si a dominat primele doua decenii ale secolului 20, luind locul eclectismului in preferintele oficiale; s-a aplicat indeosebi tipurilor de cladiri ale structurilor administratiei locale (administratii financiare, primarii, vami, etc.), constructiilor din investitii publice (locuinte ieftine, scoli rurale, muzee, facultati, biserici - mai ales catedralele ortodoxe construite in Ardeal dupa 1918), dar a fost preluata si de locuintele luxuoase (vile si chiar imobile de raport) si de unele constructii monumentale private (banci).

Repertoriul formal traditional utilizat pentru a crea un stil national, foarte divers si amalgamat, este folosit in opera diferitilor autori conform propriilor selectii, intr-o anume relatie cu tipul de program si de tipul de sintaxa. De aceea apar si mari diferente intre stilurile individuale ale diversilor arhitecti. In general, s-a incercat valorificarea unor elemente structurale si decorative preluate din arhitectura vernaculara romaneasca (stilpi si parapeti de lemn, prispe, troite), dar si balcanica (bovindouri cu console de lemn, geamlicuri) si chiar mediteraneeana (logii, pergole), din arhitectura bisericeasca moldoveneasca si munteneasca (tipuri de acoperisuri, paramenti de zidarie, usi de lemn, briuri, ancadramente, medalioane de ceramica), din arhitectura brincoveneasca (alternanta de zidarie simpla cu ancadramente, parapeti, intarsii decorative specifice din piatra), etc., precum si a unor teme compozitionale selectate din arhitectura zonala, care devin elemente de compozitie specifice (tema culei-turn, tema foisorului, tema casei populare cu parter suprainaltat, etc.). Acestea au fost puse in opera atit la scara lor originala cit si la scari monumentale, daca tipul de cladire o cerea. Sintaxa care administreaza compozitiile este, in general, academista pentru cladirile monumentale, de factura traditional bizantina (originara sau traditional romaneasca) pentru cladirile de cult si foarte libera, organica, creatoare de pitoresc pentru cladirile de mai mica anvergura. Selectia elementelor specifice este rar facuta in sensul unei puritati stilistice, de obicei ele sint folosite sincretic, adesea chiar impletite cu elemente decorative sau structurale de factura clasica, neogotica, neomedievala, de factura Arta 1900, ceea ce face uneori dificila incadrarea stilistica. De aceea, se poate considera ca demersul sintactic este, in general, de factura eclectica, iar imaginea generala a acestei dezvoltari stilistice este sincretica si pitoreasca in acelasi timp.

Foarte permisiva si cu un limbaj usor de inteles, arhitectura neoromaneasca s-a bucurat de o mare popularitate si s-a raspindit rapid in arhitectura domestica urbana anonima. Primul dintre principalii reprezentanti si creator al acestei miscari a fost Ion Mincu (primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris), a carui arhitectura este cu certitudine un virf nu numai pentru neoromeneasca, dar si pentru intreaga arhitectura romaneasca. Principalele sale lucrari sint: casa Lahovary (1886), "bufetul" de pe soseaua Kiseleff (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris), Scoala Centrala de fete (1890), in Bucuresti, palatul administrativ din Galati, bancile comerciale din Craiova si Braila. Linia stilistica caracteristica lui Mincu (numita si "stilul Ion Mincu") a fost continuata de putini arhitecti, printre care arhitectul italian Giulio Magni (scoala primara Mavrogheni - 1895, gara de la Curtea de Arges - 1898). Alti reprezentanti de seama ai miscarii, fiecare creind propria linie stilistica, sint: Petre Antonescu (Ministerul Constructiilor - actuala Primarie a capitalei - 1906-1910, Palatul administrativ din Craiova - 1912-1913, banca Marmorosch-Blank - 1915-1923), imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti, conacul din Stefanesti, Arges, etc.), Nicolae Ghica-Budesti (Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala - 1912-1939, biserica greco-catolica din str. Polona, biserica Cutitul de argint, casa Rosetti, toate in Bucuresti, liceul din Rimnicu-Vilcea, etc.), Cristofi Cerchez (spitalul Polizu, multe locuinte, dintre care celebra vila Minovici din Bucuresti, etc.), Grigore Cerchez, in a carui antrepriza lucreaza si arh. Al. Clavel (cladirea veche a Institutului de Arhitectura - 1912-1927, corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni si multe case dintre care remarcabila Casa Disescu din Bucuresti), Florea Stanculescu (ansambluri de locuinte ieftine, proiecte tip de locuinte rurale, scoli rurale, vami, Palatul Agriculturii din Braila, etc), Statie Ciortan (multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase, Vama Postei din Bucuresti), Constantin Iotzu (Casa corpului didactic, Bucuresti) ), Paul Smarandescu (case particulare in Ploiesti, Bucuresti, Sinaia, imobile de raport), G. Cristinel (primaria din Banu Manta, Bucuresti, catedrala ortodoxa din Cluj), I.D. Traianescu, Toma T. Socolescu, etc.

Dupa primul razboi mondial arhitectura neoromaneasca a inceput sa-si piarda dimensiunea modernizatoare si sa se osifice, devenind treptat principala forta conservatoare in opozitie cu retorica si estetica modernismului. Desi orientarea nationalista din ce in ce mai puternica a contextul politic a favorizat evident neoromanescul (regulamentele pentru anumite zone ale Bucurestiului specificau clar obligativitatea utilizarii unui stil romanesc), realizarile arhitecturale au devenit din ce in ce mai sterile sau au fuzionat, uneori pina la contrazicere, cu elemente stilistice de alte facturi, in cautarea unui pitoresc care a atins uneori bizareria.

23. Art deco- Art nouveau

EPOCA CONTEMPORANA - SPECIFIC NATIONAL SI EXPERIENTE MODERNE (1918-1944 - PERIOADA INTERBELICA)

5.Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stilistice, existand

diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arhitectii au practicat, deseori,

arhitecturi diferite.Principale curente:

-permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului

modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitecti exemple.

-arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitatii. Caracteristici principale, exemple semnificative.

-arhitectura moderna

-arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie: de la arheologia

decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta

modificare de optica. Protagonisti si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stil oficial.

ART DECO

Arhitectura Art-Deco

In sensul moderarii modernismului si, in acelasi timp, al sincretismului care a caracterizat in general dezvoltarea moderna a arhitecturii romanesti, trebuie mentionata arhitectura Art-Deco care a insotit cu realizari multe si remarcabile toata perioada interbelica. Fenomenul Art-Deco, ale carui filiatii se pot regasi atit in modernism cit si in clasicismul monumental, desemneaza un moment al modernizarii eclectismului Beaux-Arts-ist care a creat in perioada interbelica o arhitectura luxuoasa, exuberanta, reprezentativa pentru succesul capitalist, imbinind in mod

usor inteligibil elemente derivate din limbajul modernist si din progresul tehnologic cu un decorativism epurat, dupa o sintaxa de factura predominant academista, in consecinta o arhitectura foarte potrivita contextului romanesc.

Cladiri ca: Palatul Telefoanelor (arh. Van Saanen-Algy, Louis Week, Walter Froy), Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti (arh. Ioan Rosu, Radu Culcer), corpul nou al Garii de Nord, judecatoria din Stirbei Voda (arh. E. Nadejde, E. Cusnenco), blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei (arh. N. Georgescu), hotelurile Ambasador si Union (arh. Arghir Culina), Societatea Asigurarea romaneasca, multe imobile de locuit (cum ar fi cele din Dacia 15 si 66, arh. Jean Monda), toate din Bucuresti, Ateneul universitar Regele Ferdinand (arh. G. Cristinel), muzeul Institutului de studii clasice din Cluj, prefectura din Satu-Mare (arh. Victor Smighelschi), etc. sint exemple tipice si de foarte buna calitate pentru aceasta arhitectura care impaca mai multe tendinte.

2. Foisorul de Foc

o

Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata

o

Bosaj cu lava solidificata

3. Hotel Ambasador

o

Etaje retrasee

o

Coloane filiforme – Egipt

o

Brise soleiuri sub balcon

Vila Dorobanti stil Art Deco

D+P+1+M amenajata, 20 camere + living rustic, 3 bai principale, 3 grupuri sanitare, 2 bucatarii complet mobilate, 333mp teren, 590mp suprafata contruita, 140mp curte pavata, garaj amenajat, aer conditionat, 2 centrale termice, alarma cu monitorizare, video interfon, porti automate cu telecomanda, circuit pentru retea de calculatoare, centrala telefonica si TV pentru toate camerele, 2 linii telefonice internationale, toate instatiile sanitare si electrice noi, toata casa renovata 2003/2004. Casa beneficiaza de o pozitie unica intr-o zona rezidentiala. Este construita din caramida in stil german, echipata cu lustre tip Galle si este dotate cu cele mai moderne utilitati.

ART NOUVEAU

„Curentul Art Nouveau (sau Arta 1900) este o miscare romantica, individualista si antiistorica, raspandita in intreaga Europa intre anii 1890 si 1910”, spune Wilhelm Pehnt in Lexiconul ilustrat de Arhitectura Moderna. Expunerea structurii Una din calitatile predominante ale arhitecturii Art Nouveau este posibilitatea de a pune in practica teoria structurii „expunand” elementele constructive ale unei cladiri, in special fierul, in asa fel incat sa devina elemente aparente ale fatadei, cel mai adesea cu functie decorativa. Prin ornament aceasta abordare structurala se accentueaza, devenind simbolica. Aceasta expunere a materialelor de constructie poate fi gasita in Franta, la temelia Scolii fondate de Viollet-le-Duc si la o serie de constructii remarcabile din fonta care au fost ridicate in cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Totusi maniera deosebita in care formele decorative realizate din fier subliniaza constructia si pun in lumina structura sunt specifice arhitecturii Art Nouveau. De fapt, aceasta s-ar putea numi simbolism arhitectonic al structurii. Predilectie pentru sticla Sticla era demult folosita in combinatie cu fierul, dar din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea aceasta a inceput sa se dezvolte ca o modalitate de expresie arhitectonica proprie. Peretele de sticla, combinat cu diferite materiale si procedee arhitectonice, a avut parte in perioada Art Nouveau de o dezvoltare independenta si ampla. Totodata, scarile din sticla si fier au capatat valente noi, un exemplu remarcabil fiind cea realizata de Victor Horta pentru

Maison du Peuple. Mai mult, in ceea ce priveste corpul cladirii, modelarea devine acum un scop in sine. In stransa legatura cu aceasta apare ritmul lunecator al diferitelor parti ale cladirii, executate adesea cu un contur ferm si auster, asa cum se poate observa in cladirile lui Horta sau Antoni Gaudi. Alte aspecte ale stilului se refera la rotunjimea domoala a colturilor, arcadelor si altor elemente precum si la aspiratia catre o silueta inchisa si un efect sintetic care se afla in stransa similitudine cu tendintele contemporane din pictura si sculptura. Predilectie pentru asimetrie O alta trasatura esentiala a arhitecturii 1900 o reprezinta predilectia pentru asimetrie, fie in distributia maselor de constructie, fie in detalii mai putin importante, cum ar fi amplasarea ferestrelor si a usilor. Aceste trasaturi erau in stransa concordanta cu pasiunea pentru Evul Mediu, in timp ce folosirea arcului deschis amplasat asimetric – folosit mai cu seama in arhitectura comerciala – se datora probabil, cel putin in parte, influentei arhitectului american Richardson. Pe de alta parte, arcul putin aplanat, cu o usoara rotunjire a bazei isi avea originea probabil in necesitatile structurale ale cladirilor masive, cum ar fi fabricile sau garile. Unul dintre exemplele cele mai mari si mai timpurii este Halle des Machines ridicata de Dutert si Contamin in 1889, la Expozitia Internationala de la Paris. Aceasta forma, care a fost introdusa initial din considerente tehnice, a fost continuata in cele din urma in scopuri pur estetice, evolutie ce urma sa devina una din trasaturile speciale ale arhitecturii Art Nouveau. Sentimentul spatiului prin care disparea conturul precis al unei incaperi, contopindu-se imperceptibil cu cele invecinate, a reprezentat o alta caracteristica a arhitecturii 1900. Exemplul clasic il ofera Casa Mila, executata de Gaudi intre anii 1905-1907. Arhitectii stilului erau interesati si de relatia stransa dintre cladire si mediul inconjurator, adesea partea inferioara a cladirii creand iluzia ridicarii din teren. Predilectie pentru simbolism Cunoscand preferinta curentului Art Nouveau pentru simbolism, aceasta caracteristica poate fi privita ca o expresie a relatiei stranse dintre arhitectura si natura.