TIPOLOGIE DE LOCUIRE

Discutam despre tip si tipologie. Programul de locuire este cel mai divers si cel mai interesant, cu cele mai
multe formule si experimente iar tipologia este o incercare de a ordona aceasta uriasa varietate a lucrurilor
care exista in jurul nostru.
Tipul este ceva ce determina forma unei serii; este reprezentativ pentru o clasa de lucru, deci lucram cu
categorii.
Tipologia este un neologism, derivata din alte disccipline ( biologia ), si este si ea o reactie de clasificare a
edificiilor, obiectelor, a spatiilor, dupa numite criterii si rezultand serii care au caracteristici comune. Pentru
alcatuirea acestor serii, pentru a gasi acele tipologii se elimina niste elemente variabile considerate
nesemnificative si se pastreaza doar acele caracteristici comune, importante. Tipologia ne ajuta sa intelegem
realitatea in care urmeaza sa intervenim si sa facem o ordine, sa intelegem care sunt tipurile, categoriile de
lucruri prezente.
Tipologie de locuinte sau e locuire. Criteriile pot fi formale, tehnice,juridice, politice etc. Tipul nu este similar
cu modelul sau prototipul dupa care se repeta obiectele, il imita.
Textul lui Rafael Moneo:
- Analiza a evolutiei conceptului de tipologie de-a lungul istoriei arhitecturii
- Demonstratie in care abordarea tipologica poate afvoriza proiectarea de arhitecturi de buna calitate
- Exemple folosite din arhitectura vernaculara
- Un obiect de arhitectura poate fi caracterizat printr-o conditie de unicitate, este irepetabil si singular
dar in acelasi timp si apartine unei clase de obiecte care se repeta, care sunt caracterizate de trasaturi
comune
- El zice ca sunt doua argumente: la arhitectura pozitiva, vernaculara: contine idea de tip pentru ca
atunci arhitectura era privita ca o activitate similara cu alte mestesuguri, si de aceea obiectul de
arhitectura era menit sa fie reptabil, era definit de niste trasaturi formale care permiteau reproducerea
lui ; deci esenta obiectului arhitectural din acest punct de vedere consta in repetabilitatea lui dar al
doilea argument pentru tipuri si tipologii, anume insusi limbajul, actul de a numi obiectele de
arhitectura este in sine un proces de tipizare, prin insasi natura limbajului.
- Deci aceasta tipologie este intrinseca obiectului de arhitectura
- Incearca sa defineasca tipul = un grup de obiecte caracterizate printr-o aceeasi structura formala. Si
tipologia ar oferi posibilitatea de a grupa obiectele in functie de anumite asemanari, realitati; actul de a
gandi in grupuri. Raportul figura-fond reprezinta carcterizarea unei frome in temeiul unei geometrii
mai profunde, cu semnificatie (structura formala – reflecta conditiile societatii, mediului, contextului
care au generat respectivul tip ).
- Arhitectura e produsa prin tipuri, cu ajutorul lor, si tipurile se transforma in alte tipuri; un tip devine un
atl tip; exista aceasta capacitate de adaptare; tipologia nu este un mecanism rigid care neaga
schimbarea si genereaza o repetitie, ci dimpotriva implica aceasta schimbare, transformare; dar nu o
schimbare continua. In momentul in care un tip se consolideaza, forma arhitecturala pastreaza acele
trasaturi formale. Exista insa o anumita repetitivitate dar stabilitatea formelor depinde de stabilitatea
societatii, a conditiilor, a realitatii care genereaza acel tip. Un nou tipa pare in perioada de profunde
schimbari ori in arhitectura (aparitia otelului, sticlei, a betonului armat), in societate. Tipul este un
cadru in care se pot opera schimbari si este o legatura intre trecut, istorie, memorie, prezent si viitor.
 - Cum se transforma un tip: se schimba functiunea, scara, tehnica arhitecturala, se potr suprapune
diferite tipuri etc.
- Ideea de tip inseamna de fapt trecutul la originea operei de arhitectura; inseaman esenta arhitecturii;
tipul contine in sine memorie si istorie, acumuleaza cumva evolutia in timp a societatii si a formelor
construite.
Exista o foarte mare varietate de locuinte => un anumit criteriu de clasificare; dar trebuie criterii care sa indice
informatii despre calitatea locirii, nu criterii nesemnificative. Criteriile alese se refera la exteriorul locuintei.
CRITERII (SELECTIVE) DE CLASIFICARE:
A. Criterii extra-arhitecturale
Fac referire la elemente care nu țin direct de arhitectura locuinței, dar pot influența calitatea
locuirii (si locuintei).
B. Criterii arhitectural-urbanistice
Fac referire la configurația și organizarea zonelor de locuire (eventual a vecinătății imediate)
C. Criterii arhitecturale
Fac referire la configurarea obiectului de arhitectură și la organizarea lui internă

CE URMĂRIM LA FIECARE:
- Genealogia și evoluția diverselor tipuri;
- Exemple semnificative pentru perspectiva cursului (locuirea în vecinătatea imediată
- Relevanța fiecărui tip pentru locuire (pentru modul în care este trăit tipul).

Cultura rationalista a locuirii se refera la perioada miscarii moderne, care se bazeaza pe functionalism?.
Statut – se refera la conditia sociala a destinatarului
- Locuinta privikegiata si locuinta populara, comuna, affordable – sunt doua programde arhitectura
aproape diferite
- Exista o mare varietate de tipuri pentru acest criteriu
- Evolutia lor este relativ separata insa comunica , exista o relatie intre ele
- Diferente dpdv economic
- In istoria arhitecturii locul il ocupa cea priveligiata, de lux, ea face obiectul cercetarii pentru ca acolo se
inoveaza, se incearca noi chestii arhitecturale, este plina de semnificatii
- Locuinta obisnuita nu este obiectul istoriei ahitecturii pana in secolul 19, pana incep sa se cerceteze
orasele, pana apare ideea conceptului de urbanism
- Locuinta privilegiata are o valoare arhitecturala in sine pe cand cea populara nu, dar valoarea ei rezulta
din modul in care se grupeaza impreuna.
- Modul de grupare a acestor unitati (locuinta populara) da atmosfere extrem de diferite
- Exista zone de intalnire intre cele doua ( loc populara si cea privilegiata ); de multe ori cea populara
incearca sa o imite pe cea privilegiata, preia anumite elemente
Finantare- se refera la cine da banii
- Daca cel care da banii e si cel care locuieste, relatia este foarte mare, atasamentul este maxim,
investesti bani, energie, timp sa o amenajezi etc.
- Locuinta de raport este construita si apoi vanduta sau inchiriata; pt a aduce bani, profit; cel mai vechi
mod de a exploata o locuinta;
 - (locuinta de raport) Apare in perioadele in care orasul se aglomereaza; orasul sec 19: toti oamenii
care vin de al sat in orasele mari industriale care au nevoie de locuinte.
- Locuinta sociala – locuinta subventionata din bani publici pentru categorii sociale defavorizate,
pentru familii cu venituri mici, care nu isi permit achizitionarea unor locuinte
- Dimensiunea politica devine extrem de importanta in categoria locuintelor sociale
- Locuinta seociala e inventia secolului 19, odata cu perioada moderna, zona de experiment pentru
arhitecti
- Locuinta sociala poate fi unifamiliala si plurifamiliala;
- Cum recunosti : nu o recunsoti; in mod normal, locuinta sociala e la fel ca toate celelalte locuinte
accesibile;
- Locuinta de raport si locuinta sociala isi schimba mai des utilizatorii; au un soi de neutralitate;
Forma de proprietate – criteriu juridic ; are legatura directa cu relatia dintre arhitect si locuitor.
- In priprietate individuala angajamentu leste extrem, relatia cu arhietctul este directa
- La cealalta extrema este locuinta cu chirie, relatia dintre arhitect si beneficiar este indirecta iar spatiul
este generic, proiectarea este impersonala
- Locuinta in co-proprietate = chestiune juridica; cazul unei mosteniri in care sunt mai multi proprietari
pentru acelasi lucru; condominiul este o forma mixta intre locuinta in proprietate personala si locuinta
in co-prprietate; o forma speciala care elcombina pe cele doua: unitatea de locuit este individuala dar
toate spatiile comune prin care trebuie sa treci ca sa ajung acolo ( hol acces, scara, gradina, curte,
intrarea) sunt in co-proprietate ( proprietate in diviziune )
- Ex de condominium dar si locuinta low rise-high density : SIEDLUNG HALLEN - ATELIER 5 - BERNA 1960
- Acest tip de proprietate -condominiul- implica raspundere pentru spatiile comune; implica un anumit
tip de relatie intre vecini; exista anumtie de reguli de folosinta a spatiilor respective; implicatii legale
- Aceasta forma de locuire genereaza spatii, vecinatati imediate de o foarte buna calitate si contribuie la
formarea relatiilro bune intre vecini
- In ex dat: 79 locuinte cre folosesc o tipologie hibrida: combina locuintele insiruite cu apartamenele
propuse de Le Corbusier apartamentele din Unite d’habitation, folosind asociere si pe orizonotala si
pe verticala, densitatea este foarte mare dar in acelawsi timp calitatea locuirii nu este diminuata
deoarece fiecare are accesul propriu, curtea proprie, vegetatie, intimitatea este asigurata, suprafata
generoasa a apartamentului; ei au inventat o noua tipologie de locuire
- Ei incercau sa construiasca locuinte care sa ofere densitate dar si calitate a locuirii
- Blocurile comuniste sunt in cea mai mare parte condominiu: apartamentele sunt in proprietate
individuala iar spatiiel ocmune sunt in divizune; dar ele sunt condominii degradate, pentru ca oamenii
nu mai au bani ca sa mentina spatiile comune
Toate aceste criterii au consecinte directe asuppra calitatii locuirii.
B. Criterii arhitectural-urbanistice
1. CRITERIUL REFERITOR LA DENSITATE
2. CRITERIUL REFERITOR LA INALTIME
3. CRITERIUL PRIVITOR LA TIPUL DE ACCES
4. CRITERIUL REFERITOR LA GRADUL DE ASOCIERE/IZOLARE
Aceste criterii se refera la modul de grupare a unitatilor de locuit, la vecinatatea imediata, spatiu intermediar.
Criteriile depind unul de celalalt.
Densitate:
- cea intensiva caracteristica centrului orasulu; densitate mare sau foarte mare, deseori dezvoltata pe
inaltime, parcelele ocupate de dimensiuni mici sau medii, ocupare mare
- densitatea extensiva, caracteristica periferiilor, zonelor sub-urbane, slsb urbanizate, parcele de
dimensiuni medii sau mari, inaltimea este joasa, redusa, ocuparea mica si densitatea slaba
- pragurile de suportabilitate ale densitatii care variaza de la o cultura la alta; cand sunt depasite rezulta
disfunctii: criminalitate, sinucidere etc.
- indici de densitate: POT, CUT
- cum influenteaza densitatea calitatea locuirii: chestiuni legate de aglomerare, un nr mar ede oameni
care foloseste acelasi ‘spatiu’; cu cat densitatea e mai mica cu atat confortul creste; locurile libere,
spatiile neconstruite influenteaza calitatea locuirii, iar intre cladirile cu densitate mare raman saptii
libere foarte putine si mici.
- Un exemplu despre diferențele de acceptabilitate a densității mari: Kowloon Walled City, Hong Kong,
cea mai mare densitate de pe glob în care s-a dezvoltat totuși o comunitate
Inaltime:
- Trebuie privit din perspectiva calitatii locuirii
- Cand in centru ai nevoie de o densitate foarte mare, singura solutie e dezvoltarea pe verticala
a. conform CIAM-urilor (în relație cu natura inconjuratoare) - tine de contextul local
- sub coroana arborilor = locuință joasă
- la nivelul coroanei arborilor = locuință medie
- peste coroana arborilor = locuință înaltă
b. conform obișnuințelor de proiectare din România (legată de costuri / ascensor) -spune mai putine despre
calitatea locuirii
- Locuința joasă = P, P+1
- Locuința medie < P+4 [limita de la care devine obligatoriu introducerea unui ascensor]
- Locuința înaltă > P+4
c. conform uzanțelor de proiectare din Occident
- Low-rise < P+4
- Mid-rise - între P+ 5 și P+12
- High-rise > P+12
d. luând în considerare construitul existent (legat de estetica urbană):
Ex.: Propunere de reglementare a înalțimii în concordanță cu evoluția fondului construit din București
[propusă de arh. Șerban Popescu-Criveanu]
În funcție de zonă, limitele de înălțime sunt: < 5m; 5 – 10m; 10– 15m; 15 – 25m; > 25m
Ex.: Athena: locuințele nu pot depăși înălțimea Acropolei
- Curtea engleza este o solutie (pt a creste densitatea la casele mai mici de 5m)
Tipul de acces in locuinta:
- Este un criteriu calitativ, spune foarte multe despre calitatea locuirii, despr emodul in care utilizatorul
se identifica cu locuinta, se ataseaza de ea, modul in care parcurgi traseul de la spatiul public al orasului
catre interiorul privat al locuintei;
 - Un criteriu cheie al proiectarii contemporane de locuire; definitoriu pt calitatea locuirii.
- acces individual din spațiul public la locuință (prin diferite spații deschise, divers caracterizate ca
experiență spațială)
- acces obligat printr-un alt spațiu comun închis (care mediază obligat trecerea de la spatiul public la
apartament)
- acest spatiu de trecere interior-exterior are legatura cu modul in care il percepi; semnificatia
intrarilor, semnificatia pragurilor;
- tipul de acces face diferenta intre tipurile de locuinte;
- vegetatia este un elemet cheie pentru trecerea aceasta dintre spatiul public si spatiul privat
- imobilele hausmanniene erau proiectate pentru a fi locuite de burghezie, o clasa puternica, bogata,
apartamente de lux mai ales la primele 2 etaje, iar pe masura ce urcai nu mai erau asa de lux
- blocuri comuniste (condominii degradate): partea de intrare a fost lasata de o parte iar calitatea
acestor spatii intermediare este redusa la minim sau inexistena. Aspectul aparatului de intrare a fost
considerat dinmotive economice: economiile se faceau pana si la structura si materiale de constructie.
- Aparatul de intrare devine extrem de important, indiferent de tipul de locuinta
- Dupa revolutie, toate apartamentele care erau detinute de stat au fost vadnute pentru o suma modica
celor care locuiau in ele. Oamenii au devenit proprietari si in unele situatii s-au incercat imbunatatirea
acelor spatii comune.
Gradul de asociere:
- Pune in relatie si tipul de acces cu gradul de izolare si independenta functionala si sociala.
- Modul in care se grupeaza unitatile de locuit; pot fi locuinte unifamiliale, individuale,in care au accesul
direct, gradul de izolare este mare iar independenta este maxima; locuintele plurifamiliale, colective au
accesul indirect, mediat si pe verticala si pe orizontala, gradul de izolare este mic iar independenta este
redusa, este voit sa traiesti cu ceilalti.
- Caz special: locuintele comunitare: unele functiuni se externalizeaza din apartamente si devin comune,
propun aceasta coabitare, uneori voluntara, uneori impusa prin cadrul institutiei sau a regimului politic.
Exemple de locuinte comunitare:familisteru lsi falansterul; oamenii locuiesc mai mult impreuna decat
in cadrul unui condominiu sau locuinte colective normale pentru ca ei sunt obligati sa foloseasca
impreuna acele spatii vitale pentru activitatile cotidiene. Regimul comunist a stimulat acest tip de
locuire in special pentru controlul social (familiile erau puse impreuna si fortate sa imparta anumite
spatii pentru a putea sa le controleze)
- Care e diferenta dintre locuirea comunitara si condominiu? La condominiu ai independenta
functionala. La condominiu trebuie sa imparti spatiile de trecere din spatiul public catre spatiul privat
si dotarile comune (fucntiuni care totusi nu sunt vitale pentru activitatea cotidiana – in condominiu
nu trebuie sa imparti baia cu ceilalti, sau bucataria, camara ; in condominiu imparti: piscina, locul
pentru evenimente si petreceri, teren de tenis, loc de joaca, spalatorie etc)
LOCUINTE UNIFAMILIALE
- Asociate si pe verticala si pe orizontala, suprapuse, aici discutam despre tipuri hibride, combinatii intre
locuintee insiruite, covor si ajungem la acea tipologie de locuinte low rise-high density (exemplul din
Berna, Elvetia) si locuinta intermediara.
- Atmosfere diferite in functie de gradul de asociere
- Singura carcateristica comuna este accesul individual, direct din spatiul public in spatiul privat al
locuintei si faptul ca acel volum este dedicat unei singure familii.
- Densitatea creste pe masura ce gradul de asociere creste (nr loc / ha)
- Locuinta izolata are legatura directa cu programul de vila, de locuinta de lux, cu spatii largi in jurul ei,
reflectand prestigiu, un anumit statut social, o anumita reprezentatvitate; gradul de independenta
functionala si sociala este maxim. Locuinte izolate (locuire pavilionara) : densitate extensiva, oupare a
terenului slaba, aglomerare slaba, case mici si separate, gradul de urbanitate este foarte scazut, tipic
atmosfera periferiilor. In urma criticarii imobilelor de apartamente inalte , colective (propuse de
miscarea moderna – le corbusier: unite d’habitation) recursul la acest tip de locuinte izolate, sub-
urbane a devenit predominant, nu doar un SUA dar si in Europa -> extindere necontrolata a oraselor in
teritoriu -> fenomenul de ‘’urban sprawl’’ in care gradul de urbanitate este redus; nu exista o viat
aurbana, dotari publice, infrastructura publica, nu simti ca esti in oras, desi administrativ apartii
orasului
- Acest oras dispersat este criticat astazi si se incearca gasirea unor formule de aducere locuitorilor sau
interesului pentru constructia de locuinte in centrul orasului in care dezvoltatorii lasa periferiile
atractive pentru a reveni in centru.
- Locuinte asociate pe verticala: sunt 2 mai multe apartamente suprapuse pe verticala pe acelasi lot,
situatie frecventa in Bcuuresti; accesul poate sa fie separat, uneori curte comuna, ex: Cotroceni.
- Sub criteriul economic: sunt ma ieftine decat locuintele izolate, gradul de densitate creste;
- Imaginea de casa mai mare: unitatile sunt suprapuse pe verticala pastrandu-si calitatile locuirii
individuale: accesul direct, o bucatica de curte a lor etc.
- Locuinte asociate pe orizontale pe o latura: locuinte cuplate/gemene, care are legatura cu cresterea
accelerata a orasului secolului 19, e foarte raspandita in Romania; (diferenta intre varianta spontana
cand exista doua loturi pe care proprietarii decid sa construiasca locuinte cuplate dar fiecare are alt stil
arhitectural, raport plin-gol etc, care este acelasi obiectiv de a obtine o casa mai mare, legata de
prezentarea unui anumit status social????)
- Acces individual direct, un anumit grad de individualitate a unitatii si densitate mai mare
- Locuinte asociate pe doua laturi: locuinte insiruite/row-houses; terrassed-houses
- Tioplogie foarte veche; in general este asociata cu centrele medievale din Europa: Sibiu, Cluj (Romania)
- Economic dpdv al ocuparii terenului,latimea catre strada e mai redusa (un lot mai ingust) iar terenul e
ocupat mult mai bine; eficienta este maxima iar locuinta este desfasurata pe inaltime (duplex sau
triplex)
- Des intalnita in lumea anglo-saxona, atat pt locuinta populara cat si pt cea privilegiata;
- Vatra Luminoasa – experiment din perioada interbelica;
- Avantajele acestei solutii: foarte eficient economic, ocupa bine terenul, ofera o densitate mare
- West 8, Borneo –Sporenburg neighborhood, Amsterdam,1993-1996 : pornind de la locuinta
traditionala olandeza de-a lungul canalelor dar in acelasi timp a avut grija sa rupa monotonia, oferind o
relatie buna cu peisajul;
- Locuinte asociate pe trei laturi (locuinte covor): isi are originea in perioada antica, in zonele orientale
mai ales, organizate in jurul unei curti interioare (patio sau atrium); densitate mai mare; front mai mare
la strada; ofera o spatialitate interesanta, o atmosfera speciala si exista si interpretari contemporane
in care se poate modela aceasta tipologie;
- Reluate odata cu critica ideilor miscarii moderne, incercarea de a obtine o densitate mare folosind
locuinte unifamiliale, renuntand la locuintele colective;
- Aceasta tipologie e promitatoare pentru niste dezvoltari hibride: locuinta intermediara
- Kazuyo Sejima & Associates, Nishinoyama House, Kyoto, 2013 : 10 unitati locative organizate intr-un
fel de ‘coasta’ un fel de ‘mixar’??…. ;fiecare dintre ele este diferita dar se folosesc anumite module;
bogatia spatiilor interioare este uriasa;
- MVRDV, Patio Houses, Ypenburg, The Haague, Nederlands (2008) : case cu curte interioara,
introvertite, intoarse cu spatele la strada, folosind doar acea curte interioara si terase, dar care
genereaza spatii care sunt foarte placute, de care oamenii se ataseaza.
- Exemple istorice din bucuresti: face parte din ansamblul CFR de la inceputul secolului 20 si este un
mijloc de crestere a densitatii; erau locuinte pt cfr-isti; este o tipologie hibrida folsoita pentru a creste
densitatea;
- Cautarile acestea low rise-high density care asociaza unitati de locuit si pe orizontala si pe verticala,
uneori pe orizontala pe doua sau trei laturi, sunt extrem de actuale, fac parte din cercetarea
contemporana in domeniul acestor tipologii hibride pentru a obtine o densitate foarte mare, apropiata
de cea a blocurilor de locuit (high rise -apartment buildiing) 406 loc/ha (densitate destul de mare),
incercand sa combine cele mai bune lucruri dintre schemele de dezvoltare urbane (locuintele
plurifamiliale) si stilul de dezvoltare care tine de locuinta unifamiliala (acces direct, individual, spatii
exterioare generoase, gradina, terasa mare, o scara ce aduce aminte mai mult de locuinta unifamiliala
nu de un bloc urias de locuinte)
- Donnybrook Quarter by Peter Barber Architects, London, United Kingdom, 2007 – dezvoltare hibrida
- Okurayama Apartments, Yokohama, by Kazuyo Sejima & Associates, 2008 – 9 unitati de locuit, fiecare
cu aprox 50 m2 , asociate atat pe verticala cat si pe orizontala, pe orizontala uneori chiar pe doua laturi;
spatial de acces, aceasta curte comuna extrem de nuantata, bogata dpdv al experientelor umane si al
perceptiei si ofera aceasta trecere gradata catre interiorul locuintei.