Turnul Măcelarilor

- Sighișoara-

1. Date generale
1.1 Turnul Măcelarilor, Cetatea Sighișoara
1.2 Este localizat pe partea vestică a zidului ce înconjoară Cetatea Sighișoarei, parte superioară ca localizare,
delimitată de Orașul de Jos printr-o altitudine mai mare și o planție de arbori.

https://www.google.com/maps/place/Butchers'+Tower,+Strada+T%C3%A2mplarilor,+Sighi%C8%99oara+5454
00/@46.2187688,24.789916,352a,35y,358.13h/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x474b75c6099ca79f:0xb2200a5
7eb1979!8m2!3d46.2187491!4d24.7901009

1.3 Turnul Măcelarilor a fost construit în a doua jumătatea a secolului XV.

1.4 Se înscrie în categoria clădirilor care necesită intervenții volumetrice minimale.

2. Scurt istoric

Primele urme de locuire de pe teritoriul actual al orașului aparțin paleoliticului, însă săpăturile arheologice
făcute au evidențiat urmele a două așezări dacice, dintre care una fortificată, așezată chiar pe platoul inferior
al Dealului Cetății.
Cronicile târzii însă din secolul al XVII-lea menționează ca dată a înființării orașului anul 1191 (notarul
Sighișoarei, Georgius Kraus) sau anul 1198 (Johann Troster).
Colonizarea sașilor poate fi datată la mijlocul primei jumătăți a secolului al XIII-lea, aceștia fiind întemeietorii
așezării propriu-zise. Totodată în aceeași primă jumătate a secolul al XIII-lea se marchează treptata dezvoltare
a așezării respective ca centru orășenesc.
Începând cu secolul al XV-lea se populează și partea de jos a colinei, creându-se Orașul de Jos, ce avea ca
nucleu biserica spitalului Sf. Anton amintită documentar la 1461. La 1429 începe și construirea actualei Biserici
din Deal.
 Urmează în 1601-1677 o perioadă de evenimente tragice pentru orașul Sighișoara, epidemia de ciumă din
1603 omoară 2000 de oameni, iar în cea din 1647 pier 1800 de locuitori. Deasemea în 1676 un incediu imens
distruge trei sferturi din oraș.
Fortificațiile părții de jos a orașului, în aria de extindere a așezării au fost desființate la începutul epocii
moderne. Zidul de incintă și turnurile cetății datează din secolele XIII-XVII. Primele turnuri cu secțiune pătrată,
datând din secolul al XIII-lea sunt cele ale Croitorilor, Dogarilor (demolat) și Turnul cu Ceas. Secolului al XVI-lea
în aparțin Trunul Aurarilor (distrus în 1803) și cel al Cositorarilor, păstrat în curta casei parohiale evanghelice.
Cele mai multe au fost reconstruite în veacul al XVII-lea printre care cel al Croitorilor, Cismarilor, Fierarilor, dar
și cel care face tema studiului nostru, Turnul Măcelarilor.

3. Descriere generală
Starea generală a turnului și a zidului de apărare este una relativ decentă, însă acestea au mai fost supuse unor
procese de restaurare, cele mai ample având loc în jurul anilor 1960. Datorită acestora în prezent nu
este nevoie de intervenții ample, ci în principiu de conservare și adăugiri ale elementelor pierdute.
4. Probleme anterioare intervenției

În primul rând, una din principalele probleme generale, atât a turnului cât și a zidului/ drumului de strajă, a
fost marcată de degradarea avansată a elementelor de strcutură, atât a pietrelor/ cărămizilor, cât și a
elementelor de legătură dintre acestea: mortarele folosite, ce dădeau naștere unor fisuri semnificative.

Pe de altă parte, se poate observa că există porțiuni unde părți semnificative din zid nu mai există în
momentul de față, tocmai datorită acestor degradări semnificative ce au dus la prăbușirea porțiunilor
respective.
 Nu în ultimul rând ,o altă problemă majoră a fost generată de proasta intervenire asupra degradărilor
precedente ce a avut ca rezultat înrăutățirea aspectului general al fortificației.

5. Descrierea intervențiilor

În primul rând se va avea în vedere păstrarea autenticității fațadei prin vizibilitatea zidăriei neacoperite de
tencuială, iar pentru conservarea zidului se aplica un strat de chit care sa umple golurile dintre rosturi, astfel
se pot evita infiltrari care pot produce degradari considerabile in timp.

Pe de altă parte, pentru recuperarea drumului de strajă se utilizează foi de tablă din corten, material
contrastant cu zidăria existentă a fortificației. Pentru a elimina riscul de alunecare pe scări și rampe, se
optează pentru plăci perforate care ofera o bună aderență, dar și un spectacol de umbre pe zidul cetății.
În al treilea rând intervențiile de la interior sunt intervenții minimale, de strictă necesitate, înlocuind numai
bucățile care prezintă o stare de degradare avansată cu altele noi realizate din aceleași materiale și în aceleași
metode de lucru, dorind a păstra o materialitatea specifică medievală. Scara din corten este o necesitate, iar in
lipsă de informații legate de scara autentică din interiorul turnului, noua scară va fi una foarte fină, care abia
să se remarce în încîperi. Planșeele sunt înlocuite cu unele identice, utilizând același tip de lemn și tehnici de
construire pentru a putea reda atmosfera de odinioară, întrucât prezența lemnului este foarte importantă într-
o fortificație.
6. Evaluare în raport cu principiile de intervenție

1. Principiul autenticității este respectat prin păstrarea elementelor vechi originale prin restaurare:
- elementele de structură sunt păstrate în forma lor originală;
- păstrarea zidăriei și refinisarea pe alocuri, unde este necesar, utilizându-se materiale și tehnici originale;
- se respectă integritatea fizică a sitului arheologic și valoarea istorică a bunului cultural.

2. Principiul intervenției minime prin evitarea unor măsuri radicale:

- conservarea trebuie să fie prioritară în fața restaurării, reducând la minimum operațiile de restaurare,
acestea apărând în cazurile absolut necesare.

3. Principiul lizibilității intervenției prin evidențierea intervenției:

- operațiile de restaurare se efectuează astfel încât suprafețele și elementele noi să se integreze armonios
în context, să nu producă un șoc, dar în același timp să fie vizibile, percepute ca fiind noi și tratate într-o nouă
manieră, în contrast cu vechiul.

4. Principiul reversibilității și compatibilității:

- se utilizează materiale și tehnici reversibile care, ulterior, să permită revenirea asupra operațiilor
realizate anterior;
- se are în vedere și posibilitatea de noi restaurări, care vor putea avea loc fără afectarea negativă a
obiectului;
- se folosesc structuri ușoare, detașate de obiectul supus intervenției, care să nu strice starea acestuia.

5. Principiul conservării patinei, păstrarea acesteia prin conservare:

- se ține cont de aspectul de vechi dat de patina zidăriei, rezultată din modificările de culoare, luciu și
textură, de-a lungul timpului, sub influența fenomenelor de îmbătrânire naturală dată de lumină și fenomene
naturale.

6. Principiul completărilor documentate:

- completarea lipsurilor se face numai în cazul în care există informații sigure despre acestea;
- unde se aplică, completarea se face cât mai similar cu originalul.

7. Concluzii și observații

Pe de o parte considerăm că intervenția propusă este una ce are în vedere atingerea unui număr cât mai mare
de principii generale de intervenție, motiv pentru care se poate spune că este o intervenție reușită. Pe de altă
parte însă, modul de armonizare al intervențiilor precedente cu propunerea actuală este unul precar,
complexitatea ridicată de corectarea acestora fiind una ce ridică probleme dificile. Cu toate acestea, sunt luate în
vedere și intervențiile anterioare și am încercat pe cât posibil să le corectăm, de ex. îndreptarea coronamentului în
dreptul drumului de strajă, iar în alte părți să ne raportăm la acestea cât mai armonios.

grupa: 40
echipa: Georgescu Selina, Băruț Călin-Daniel, Baciu David