Sunteți pe pagina 1din 0
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE
ŞARPANTE
ISTORICE CONTINENTALE

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă – I. șarpantă inginerească, scindabilă în sisteme planare șarpantă istorică, scindabilă în
Şarpantă – I.
șarpantă inginerească,
scindabilă în sisteme planare
șarpantă istorică,
scindabilă în sisteme planare
șarpantă istorică, concepută
în sistem spațial propriu-zis

Grup de subansambluri de structură portantă dispus să susţină învelitoarea acoperişului, fiind o reţea spaţială de elemente structurale liniare, ordonate în sisteme planare transversale şi longitudinale sau concepute în sisteme (radiale şi inelare) spaţiale propriu zise;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă – II.
Şarpantă – II.

Elementele fermelor de şarpante sunt supuse unor deformații provenite din eforturi axiale, respectiv din încovoiere.

provenite din eforturi axiale, respectiv din încovoiere. contur de fermă şi acțiuni simetrice deformații

contur de fermă şi acțiuni simetrice

deformații provenite din eforturi axiale

deformații provenite din încovoiere

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă – III.
Şarpantă – III.

Modalitatea de preluare şi transmitere a deformațiilor axiale se leagă de contactul între planșeul de acoperiş şi şarpanta:

de contactul între planșeul de acoperiş şi şarpanta: rezemarea şarpantelor se asigură exclusiv pe planşee,

rezemarea şarpantelor se asigură exclusiv pe planşee, deformațiile axiale producându-se nestingherit – rezultă şarpante (istorice) pe căpriori şi corzi

rezemarea şarpantelor se asigură inclusiv pe planşee, deformațiile axiale fiind parțial împiedicate – rezultă şarpante (contemporane) pe scaune

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă – IV.
Şarpantă – IV.

Modalitatea de preluare şi transmitere a deformațiilor provenite din încovoiere depinde de alcătuirea constructivă a şarpantei:

depinde de alcătuirea constructivă a şarpantei: preluarea deformațiilor provenite din încovoiere prin

preluarea deformațiilor provenite din încovoiere prin traverse – şarpante pe traverse – şarpante continentale

preluarea deformațiilor provenite din încovoiere prin pane – şarpante pe pane – şarpante de coastă

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă – V.
Şarpantă – V.

Șarpantele istorice pe pane – șarpantele de coastă sunt de prima dată utilizate de romani, fiind folosite inclusiv în evul mediu în spațiul mediteranean, respectiv pe malul oceanului atlantic.

mediteranean, respectiv pe malul oceanului atlantic. şarpante medievale de coastă în Anglia şarpante
mediteranean, respectiv pe malul oceanului atlantic. şarpante medievale de coastă în Anglia şarpante
mediteranean, respectiv pe malul oceanului atlantic. şarpante medievale de coastă în Anglia şarpante

şarpante medievale de coastă în Anglia

respectiv pe malul oceanului atlantic. şarpante medievale de coastă în Anglia şarpante medievale de coastă în

şarpante medievale de coastă în Italia

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică – I.
Şarpantă istorică – I.

Realizată din lemn după o concepţie de structură portantă empirico-intuitivă, fără suport teoretic ingineresc, caracterizată prin rezemarea exclusivă pe subansamblurile de susţinere (pereţi portanţi, stâlpi şi coloane), dispuse de regulă pe conturul exterior al clădirilor,

fermă principală de șarpantă cu caracter gotic

fermă principală de șarpantă cu caracter gotic fermă secundară de șarpantă cu caracter gotic fermă
fermă secundară de șarpantă cu caracter gotic
fermă secundară de
șarpantă cu caracter gotic
gotic fermă secundară de șarpantă cu caracter gotic fermă principală de șarpantă cu caracter romanic fără
fermă principală de șarpantă cu caracter romanic
fermă principală de
șarpantă cu caracter romanic
gotic fermă principală de șarpantă cu caracter romanic fără să fie sprijinită pe subansambluri portante de

fără să fie sprijinită pe subansambluri portante de planşee sau bolţi (mai mult, planşeele de pod din lemn sunt nu rareori suspendate de şarpantele istorice începând cu cele cu caracter gotic, dar mai cu seamă cu cele cu caracter baroc);

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică – II.

având caracter romanic, gotic, baroc sau eclectic, fiecare caracter admite la rândul său subgrupe marcate de modalităţi distincte de alcătuire, remarcându-se următoarele: (a) conformarea geometrică şi mecanică: (1) volumetria acoperişului susţinut – panta căpriorilor; (2) sistemele planare transversale (fermele) principale; (3) sistemele planare transversale (fermele) secundare; (4) sistemele planare longitudinale de rigidizare; (5) conlucrarea sistemelor planare – spaţialitatea şarpantelor (6) preluarea şi transmiterea acţiunilor la nivel de subansamblu; (b) materialele utilizate; (c) tehnologiile de execuţie.

fermă principală de șarpantă istorică, cu caracter baroc
fermă principală de șarpantă
istorică, cu caracter baroc
fermă secundară de șarpantă istorică, cu caracter baroc fermă principală de șarpantă istorică, cu caracter
fermă secundară de șarpantă
istorică, cu caracter baroc
fermă principală de șarpantă
istorică, cu caracter eclectic
fermă secundară de șarpantă
istorică, cu caracter eclectic

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sisteme planare de şarpantă – I
Sisteme planare de şarpantă – I

Subansamblu planar de structură portantă – caracteristic pentru câte o categorie de şarpantă istorică – compus din elemente liniare de lemn, apt de a prelua şi transmite încărcările exterioare ce acţionează în planul propriu; sistemele planare pot fi transversale sau longitudinale, verticale, eventual înclinate;

șarpantă istorică, cu caracter gotic
șarpantă istorică,
cu caracter gotic

elementele liniare componente funcţionează ca grinzi simplu rezemate ori continue, reazemele fiind de regulă fixe numai teoretic; elasticitatea lor este variabilă şi proporţională cu solicitările în funcţie de deformata (aferentă solicitărilor) elementului de rezemare;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE
Sisteme planare de şarpantă – II
Sisteme planare de şarpantă – II
fermă principală de șarpantă cu caracter gotic fermă secundară de șarpantă cu caracter gotic sistem
fermă principală de
șarpantă cu caracter gotic
fermă secundară de
șarpantă cu caracter gotic
sistem planar longitudinal
de șarpantă cu caracter gotic
este posibil – legat de alcătuiri constructive sau combinaţii de încărcări – ca unele «reazeme»
este posibil – legat de
alcătuiri constructive sau
combinaţii de încărcări –
ca unele «reazeme»
intermediare să transmită
încărcare în loc să preia;
excentricitatea
solicitărilor este dată de
încărcările considerate
uniform distribuite
(greutatea proprie,
eventual alte acţiuni), sau
de componentele
concentrate ale unor
elemente structurale
adiacente;

îmbinările influenţează rigiditatea reazemelor; astfel, reazemele marginale sunt încastrări parţiale şi nu articulaţii, respectiv momentul de inerţie a barelor în dreptul reazemelor intermediare este mai redus decât în câmp.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar longitudinal de rigidizare
Sistem planar longitudinal de rigidizare

Sistemele planare longitudinale de rigidizare sunt alcătuite din tălpi longitudinale, montanţi, arbaletrieri şi colţari; la rândul lor, caracterizează tipul de şarpantă;

la rândul lor, caracterizează tipul de şarpantă; sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter gotic
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter gotic
sistem planar longitudinal
de șarpantă cu caracter gotic

sunt pe un singur nivel sau pe două, mai rar pe trei niveluri, fiecare având una, două sau trei tălpi longitudinale; pot fi dispuse în planuri verticale sau înclinate, întotdeauna simetrice faţă de axul vertical de simetrie al şarpantei.

simetrice faţă de axul vertical de simetrie al şarpantei. sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter baroc
sistem planar longitudinal
de șarpantă cu caracter baroc
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter baroc sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter eclectic
sistem planar longitudinal
de șarpantă cu caracter eclectic

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter gotic
Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter gotic
fermă principală de șarpantă cu caracter gotic
fermă principală de
șarpantă cu caracter gotic
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter gotic
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter gotic

fermă secundară de șarpantă cu caracter gotic

Sistemele planare longitudinale cu caracter gotic sunt întotdeauna verticale şi simetrice faţă de axa de verticală a fermelor; pe unul, două, mai rar pe trei niveluri, fiind dispuse între coardă şi traversa de la primul nivel, eventual între traversele de la primul şi al doilea, respectiv între traversa de la al doilea nivel şi moază; cu asemenea ocazii – de regulă – tălpile longitudinale se dublează, deci fiecare nivel de rigidizare are propria pereche de tălpi; caracteristica acestor sisteme sunt barele de agăţare clasice, verticale, prezente şi în fermele principale, respectiv arbaletrierii cu înclinaţii opuse, care adeseori se intersectează, mai cu seamă la nivelele inferioare.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter gotic
Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter gotic
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter gotic – vedere sistem planar longitudinal de șarpantă
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter gotic – vedere
sistem planar
longitudinal de șarpantă
cu caracter gotic – axonometrie

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter baroc
Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter baroc
fermă principală de șarpantă cu caracter baroc
fermă principală de șarpantă cu caracter baroc
baroc fermă principală de șarpantă cu caracter baroc Amplasat în planurile înclinate ale căpriorilor pe unul,

Amplasat în planurile înclinate ale căpriorilor pe unul, mai rar pe două sau trei niveluri, admite trei bare de rigidizare longitudinală (cinci sau şase, dacă sistemul este dispus pe două niveluri)

sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter baroc
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter baroc

– care de multe ori se numesc impropriu pane de streaşină, de muchie sau intermediară, deoarece de regulă nu au rol mecanic de pană – şi perechi de arbaletrieri ascendente şi descendente, amplasate între două ferme principale adiacente; prin locul de dispunere şi modul de alcătuire, este subansamblul de structură portantă istorică de maximă eficienţă.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter baroc
Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter baroc
Aluniş - MS sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter baroc
Aluniş - MS
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter baroc

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter eclectic
Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter eclectic
fermă principală de șarpantă cu caracter eclectic
fermă principală de șarpantă cu caracter eclectic
fermă principală de șarpantă cu caracter eclectic sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter eclectic
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter eclectic

Sistemele planare longitudinale cu caracter eclectic – pe unul, mai rar pe două niveluri – sunt amplasate de regulă în planurile verticale simetrice faţă de axa verticală a fermelor, cu talpă superioară

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter eclectic
Sistem planar longitudinal de rigidizare cu caracter eclectic
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter eclectic
sistem planar longitudinal de șarpantă cu caracter eclectic

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal /Fermă
Sistem planar transversal /Fermă
fermă principală cu caracter eclectic
fermă principală cu caracter eclectic
fermă secundară cu caracter eclectic
fermă secundară
cu caracter eclectic

șarpantă cu caracter eclectic – plan

Subansamblu principal de structură portantă, parte de şarpantă istorică, dispus perpendicular pe direcţia longitudinală a suprafeţei de acoperit; este alcătuit din bare din lemn (solicitate la întindere sau compresiune excentrică) dispuse după contur triunghiular, asamblate în noduri dulghereşti, solidarizate prin cuie din lemn (constituind reazeme elastice cu grad variabil de încastrare); se împarte în ferme transversale principale şi secundare, după rolul în preluarea acţiunilor.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal principal /Fermă principală
Sistem planar transversal principal /Fermă principală

Tip de fermă istorică, dispunând de elemente componente (care diferă de la caracter de fermă la altul) de rigiditate maximă (atât la acţiuni verticale, cât şi la cele orizontale) faţă de fermele secundare; are – inclusiv în calitate de subansamblu sine stătător – întotdeauna exigenţele de rezistenţă asigurate, susţinând parţial şi ferma secundară

fermă principală cu caracter baroc fermă principală cu caracter romanic fermă principală cu caracter gotic
fermă principală
cu caracter baroc
fermă principală
cu caracter romanic
fermă principală
cu caracter gotic
fermă principală cu caracter eclectic

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter romanic
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter romanic
fermă principală cu caracter Romanic având colțari simpli fermă principală cu caracter romanic având traversă
fermă principală cu caracter
Romanic având colțari simpli
fermă principală cu caracter
romanic având traversă și colțari duble

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter romanic
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter romanic
șarpantă romanică Horoatu-Crasnei – SJ / vedere șarpantă romanică Horoatu-Crasnei – SJ / axonometrie
șarpantă romanică Horoatu-Crasnei – SJ / vedere
șarpantă romanică Horoatu-Crasnei – SJ / axonometrie

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter gotic
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter gotic
fermă principală cu caracter gotic tip G II fermă principală cu caracter gotic tip G
fermă principală cu caracter gotic tip G II
fermă principală cu
caracter gotic tip G III
fermă principală cu caracter gotic tip G I

Tip de fermă principală istorică dispunând de:

căprior, coardă, traversă (una, două, de la caz la caz, în funcţie de deschiderea fermei), moază, arbaletrieri, colţari, bare de agăţare verticale, eventual înclinate (pentru tipul de fermă G I și G III ).

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter gotic
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter gotic
șarpantă gotică R. Cehă / vedere
șarpantă gotică R. Cehă / vedere

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter gotic
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter gotic
șarpantă gotică Daia – HR / axonometrie
șarpantă gotică Daia – HR / axonometrie
/ Fermă principală cu caracter gotic șarpantă gotică Daia – HR / axonometrie șarpantă gotică Sighișoara/
șarpantă gotică Sighișoara/ vedere
șarpantă gotică Sighișoara/ vedere
/ Fermă principală cu caracter gotic șarpantă gotică Daia – HR / axonometrie șarpantă gotică Sighișoara/

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter baroc
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter baroc

Tip de fermă principală istorică, dispunând de: căpriori (continue la tipurile de ferme B I ,

B III şi B IV ., respectiv întrerupte- frânte la tipul de fermă B II ),

coardă, traversă

(de la caz la

caz, mai cu seamă la ferme având deschideri mai mari), moază, dispozitiv caracteristic de tensionare (compus din antretoază şi arbaletrieri alipiţi traversei respectiv căpriorilor, rigidizaţi prin colţari), bară de agăţare (de la caz la caz, mai cu seamă la ferme având deschideri mai mari, pentru tip de fermă B I ., B III .şi B IV .)

tip de fermă B I ., B I I I .şi B I V .) fermă
fermă principală cu caracter baroc tip B I fermă principală cu caracter baroc tip B
fermă principală cu caracter baroc tip B I
fermă principală cu
caracter baroc tip B IV
fermă principală cu
caracter baroc tip B III
fermă principală cu caracter baroc tip B II
fermă principală cu
caracter baroc tip B II

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter baroc
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter baroc
fermă principală cu caracter baroc tip B III fermă principală cu caracter baroc tip B
fermă principală cu caracter baroc tip B III
fermă principală cu caracter baroc tip B IV

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter eclectic
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter eclectic
fermă principală cu caracter eclectic tip E I fermă principală cu caracter eclectic tip E
fermă principală cu caracter eclectic tip E I
fermă principală cu caracter eclectic tip E III
fermă principală cu caracter eclectic tip E II
fermă principală cu caracter eclectic tip E II

Tip de fermă principală istorică, dispunând de: căpriori, coardă, clești (de la caz la caz, mai cu seamă a ferme având deschideri mari), (eventual) moază, dispozitiv de tensionare şi suspendare (pentru fermele tip E II , fiind compus din antretoază, arbaletrieri şi bare de agăţare), sau numai de suspendare (pentru fermele tip E I fiind compus din cleşti, bară de agăţare şi arbaletrieri, iar pentru fermele tip E III din popi înclinaţi, bară de agăţare şi arbaletrieri).

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter eclectic
Sistem planar transversal / Fermă principală cu caracter eclectic
fermă principală cu caracter eclectic tip E III
fermă principală cu caracter eclectic tip E III

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal secundar /Fermă secundară
Sistem planar transversal secundar /Fermă secundară

Tip de fermă istorică, având – faţă de cea principală – rigiditate mai mică, de regulă incapabilă de auto- preluare a încărcărilor, susţinută de ferma principală; fermele secundare aparţinând şarpantelor tip gotic sau baroc – care dispun de corzi – sunt capabile de auto-preluarea încărcărilor, deşi presupun rigiditate scăzută faţă de cele principale, mai cu seamă la acţiuni orizontale.

de cele principale, mai cu seamă la acţiuni orizontale. fermă secundară cu caracter baroc cu coardă

fermă secundară cu caracter baroc cu coardă

fermă secundară cu caracter gotic
fermă secundară
cu caracter gotic
fermă secundară cu caracter baroc fără coardă fermă secundară cu caracter eclectic
fermă secundară cu
caracter baroc fără coardă
fermă secundară
cu caracter eclectic

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă secundară cu caracter gotic
Sistem planar transversal / Fermă secundară cu caracter gotic

Tip de fermă secundară care este de regulă – dispunând de corzi – capabilă de auto-preluarea încărcărilor; realizată din căpriori, coardă, moază, traverse, colţari şi arbaletrieri;

fermă secundară cu caracter gotic tip G II
fermă secundară cu caracter gotic tip G II
arbaletrieri; fermă secundară cu caracter gotic tip G II fermă secundară cu caracter gotic tip G
fermă secundară cu caracter gotic tip G III fermă secundară cu caracter gotic tip G
fermă secundară cu caracter gotic tip G III
fermă secundară cu caracter gotic tip G I

fermele secundare ale şarpantelor care acoperă spaţii boltite, având cosoroabele dispuse sub cota cheii bolţilor, nu au corzi şi astfel posedă o rigiditate mult inferioară chiar şi la acţiuni verticale.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă secundară cu caracter baroc
Sistem planar transversal / Fermă secundară cu caracter baroc

Tip de fermă istorică secundară, caracterizat de auto-echilibrare în funcţie de modul de alcătuire: fermele secundare ale şarpantelor de tip B I. sau B II. dispun de corzi şi astfel sunt capabile de auto-preluare a încărcărilor; cele de tip B III. sau B IV. , ne având corzi, sunt susţinute în mai mare măsură pe fermele principale; fiecare fermă posedă căpriori, moază şi (eventual, în funcţie de deschidere) traversă respectiv coardă (tipurile de ferme B I. Sau B II. ), grinzişoare (tipul de fermă B III. ) sau papuci de pană de streaşină (tipul de fermă B IV ).

fermă secundară cu caracter baroc tip B I
fermă secundară cu caracter baroc tip B I
B I V ). fermă secundară cu caracter baroc tip B I fermă secundară cu caracter
B I V ). fermă secundară cu caracter baroc tip B I fermă secundară cu caracter
fermă secundară cu caracter baroc tip B III
fermă secundară cu
caracter baroc tip B III
fermă secundară cu caracter baroc tip B II
fermă secundară cu
caracter baroc tip B II
caracter baroc tip B III fermă secundară cu caracter baroc tip B II fermă secundară cu

fermă secundară cu caracter baroc tip B IV

caracter baroc tip B III fermă secundară cu caracter baroc tip B II fermă secundară cu

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă secundară cu caracter eclectic
Sistem planar transversal / Fermă secundară cu caracter eclectic
fermă secundară cu caracter eclectic tip E I
fermă secundară cu caracter eclectic tip E I
eclectic fermă secundară cu caracter eclectic tip E I fermă secundară cu caracter eclectic tip E
eclectic fermă secundară cu caracter eclectic tip E I fermă secundară cu caracter eclectic tip E
fermă secundară cu caracter eclectic tip E II
fermă secundară cu caracter eclectic tip E II
tip E I fermă secundară cu caracter eclectic tip E II fermă secundară cu caracter eclectic
fermă secundară cu caracter eclectic tip E III
fermă secundară cu caracter eclectic tip E III

Tip de fermă istorică secundară, susţinută de fermele principale prin pane şi lonjeroni; nu dispune de corzi şi nu este capabilă de auto-preluare a încărcărilor; este realizată din căpriori, (eventual) moază şi grinzişoare.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Sistem planar transversal / Fermă secundară cu caracter eclectic fermă secundară cu caracter eclectic tip
Sistem planar transversal / Fermă secundară cu caracter eclectic
fermă secundară cu caracter eclectic tip E I

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Dispozitiv de suspendare – I
Dispozitiv de suspendare – I
ISTORICE CONTINENTALE Dispozitiv de suspendare – I Dispozitiv specific şarpantelor având caracter gotic,
ISTORICE CONTINENTALE Dispozitiv de suspendare – I Dispozitiv specific şarpantelor având caracter gotic,

Dispozitiv specific şarpantelor având caracter gotic, baroc sau eclectic, menit să preia încărcarea gravitaţională provenită din greutatea proprie a elementelor orizontale (corzi, moaze, traverse) şi să transmită prin arbaletrieri către subansamblul de susţinere care formează reazem şarpantei; (a) dispozitivele de suspendare gotice sunt deosebit de variate: (1) cele mai simple se leagă de o bară centrală de agăţare, dacă deschiderea este foarte redusă (6-8 m); (2) de regulă – chiar şi cele cu o singură bară centrală de agăţare – sunt prevăzute bare de agăţare înclinate.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Dispozitiv de suspendare – II
Dispozitiv de suspendare – II
ISTORICE CONTINENTALE Dispozitiv de suspendare – II ( 3) barele laterale de agăţare sunt prevăzute de
ISTORICE CONTINENTALE Dispozitiv de suspendare – II ( 3) barele laterale de agăţare sunt prevăzute de
ISTORICE CONTINENTALE Dispozitiv de suspendare – II ( 3) barele laterale de agăţare sunt prevăzute de
ISTORICE CONTINENTALE Dispozitiv de suspendare – II ( 3) barele laterale de agăţare sunt prevăzute de

(3) barele laterale de agăţare sunt prevăzute de asemenea pentru deschideri mai mici, ele nu reuşesc să asigură suspendarea inclusiv a tavanului; (4) pentru deschideri mai mari sunt utilizate sistemele combinate: bare verticale centrale şi laterale de agăţare fiind ajutate de bare de agăţare înclinate;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Dispozitiv de suspendare – III

(b) dispozitive de suspendare cu caracter baroc sunt mult mai simple, fiind dispuse numai central (pot să şi lipsească, barele de agăţare ne fiind montanţi în sistemul longitudinal de rigidizare – există deci şi şarpante având caracter baroc fără dispoziţie de suspendare!) si se dispun de regulă dublu; (c) dispozitive de suspendare cu caracter eclectic sunt de asemenea dispuse numai central (doar barele de agăţare ale dispozitivului de tensionare-suspendare sunt lateral montate).

dispuse numai central (doar barele de agăţare ale dispozitivului de tensionare-suspendare sunt lateral montate).
dispuse numai central (doar barele de agăţare ale dispozitivului de tensionare-suspendare sunt lateral montate).
dispuse numai central (doar barele de agăţare ale dispozitivului de tensionare-suspendare sunt lateral montate).
dispuse numai central (doar barele de agăţare ale dispozitivului de tensionare-suspendare sunt lateral montate).

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Dispozitiv de tensionare – I

Dispozitiv specific şarpantelor istorice având caracter baroc, menit să preia încărcarea concentrată a panelor şi să transmită către subansamblul de susţinere care formează reazem şarpantei. Este alcătuit dintr-un element orizontal, denumit antretoază (lipită de traversă), care tensionează cei doi arbaletrieri – lipiţi de căpriori –, menită să transmită reacţiunea

de traversă), care tensionează cei doi arbaletrieri – lipiţi de căpriori –, menită să transmită reacţiunea

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Dispozitiv de tensionare – II

panelor către cosoroabe. Deoarece panele nu sunt «adevărate», nu acţionează ca dispozitiv «adevărat» de tensionare:

existenţa traverselor reduc substanţial – practic doar la deformaţii de ordinul II. – eficienţa panelor în transmiterea acţiunilor gravitaţionale; dispozitivul baroc de tensionare poate exista fără dispozitiv de suspendare, sau pot să apare ambele dispozitive, dar lucrând independent.

tensionare poate exista fără dispozitiv de suspendare, sau pot să apare ambele dispozitive, dar lucrând independent.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Dispozitiv de tensionare-suspendare

Dispozitiv specific şarpantelor istorice având caracter eclectic, menit să preia încărcarea concentrată a panelor şi să transmită prin cosoroabe subansamblului de susţinere care formează reazem şarpantei. Este alcătuit dintr-un element orizontal, denumit antretoază, care tensionează cei doi arbaletrieri, dispuşi să transmită reacţiunea panelor către cosoroabe şi din două bare de agăţare, având rolul suspendării corzii (inclusiv a grinzilor planşeului podului – dacă este cazul).

două bare de agăţare, având rolul suspendării corzii (inclusiv a grinzilor planşeului podului – dacă este
două bare de agăţare, având rolul suspendării corzii (inclusiv a grinzilor planşeului podului – dacă este

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Căprior (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare transversale – fermelor– subansamblurilor de şarpante istorice având caracter romanic, gotic, baroc sau eclectic, dispunând de următoarele caracteristici: (a) se leagă de coardă cu un unghi de 30-75 grade; (b) acţiunile provin pe de o parte din greutatea proprie a elementului de structurală portantă (într-o măsură mică), din greutatea învelitorii (acţiune verticală permanentă), din zăpadă, vânt (presupus perpendicular pe suprafeţele învelitorii) şi – mai rar –

din mişcările seismice (care sunt considerate acţionând în centrul comun de greutate al şarpantei şi al învelitorii),

mişcările seismice (care sunt considerate acţionând în centrul comun de greutate al şarpantei şi al învelitorii),

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Căprior (de şarpantă istorică) – II

iar pe de altă parte din eventualele acţiuni concentrate date de elementele de structură portantă adiacente (corzi, moaze, traverse, colţari, bare de agăţare, aruncători); (c) funcţionează ca grindă continuă, cu reazemele marginale asigurate de căpriorul opus (la partea superioară), respectiv coarda (la partea inferioară); reazemele intermediare (dispuse la cel mult 3 m între ele) sunt asigurate de moaze, traverse, eventual de colţari (eventualitatea se pune pe seama alcătuirii colţarilor: dacă capătul opus al acestora se sprijină pe bare cu rigiditate

mai mică la încovoiere, decât a căpriorului – colţarul nu constituie reazem pentru căprior);

pe bare cu rigiditate mai mică la încovoiere, decât a căpriorului – colţarul nu constituie reazem

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Căprior (de şarpantă istorică) – III

la încărcări verticale scurtarea moazelor şi / sau traverselor solicitate la compresiune, la cele din vânt sau seism rigiditatea la încovoiere a căpriorului opus caracterizează elasticitatea reazemelor; (d) solicitarea caracteristică este compresiunea excentrică, foarte a rareori apare întinderea (din acţiunile date de vânt sau seism); (e) se realizează deopotrivă din lemn de esenţă tare sau moale; (f) se realizează de regulă dintr-o bucată, lungimea poate atinge 20 m, secţiunea ei transversală rar depăşind 20/24 cm;

(g) îmbinările sunt cu cep sau teşite, fiind solidarizate prin cuie de lemn.

ei transversală rar depăşind 20/24 cm; (g) îmbinările sunt cu cep sau teşite, fiind solidarizate prin

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Coardă (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând fermelor principale (eventual) secundare ale subansamblurilor de şarpante istorice având caracter romanic, gotic, baroc sau eclectic, posedând următoarele caracteristici: (a) este dispusă orizontal; (b) acţiunile provin din greutatea proprie a elementului de structură portantă (într-o măsură micã), respectiv din eventualele acţiuni concentrate date de elementele de structură portantă adiacente (colţari, bare de agăţare, aruncători, arbaletrieri);

(c) se comportă ca grinzi continue cu reazeme intermediare elastice, cele marginale fiind fixe (cosoroabe); reazemele intermediare sunt barele de agăţare, eventual colţari (f) de regulă este realizat dintr-o bucată, lungimea poate fi de 20 m;

sunt barele de agăţare, eventual colţari (f) de regulă este realizat dintr-o bucată, lungimea poate fi

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Coardă (de şarpantă istorică) – II

(eventualitatea este consecinţa modului de dispunere a rigidizărilor: capătul opus al acestora poate rezema pe un element de structură portantă, care are rigiditatea la încovoiere mai redusă, decât coarda – rigidizarea în asemenea situaţii nu este reazem pentru coardă); (d) solicitarea caracteristicã este întinderea excentricã, a rareori apare compresiunea (din acţiunea datã de vânt sau seism); (e) sunt executate din lemn de esenţă tare sau moale; în secţiune dimensiunile a rareori depăşesc

valorile de 16 x 20 cm; excepţiile se leagă de situaţiile în care corzile susţin planşee de pod (de exemplu planşee casetate); (g) îmbinările sunt crestate, teşite, sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn.

(de exemplu planşee casetate); (g) îmbinările sunt crestate, teşite, sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Colţar (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare

transversale sau longitudinale

de rigidizare

ale

subansamblurilor de şarpante istorice având caracter romanic, gotic, baroc sau eclectic, cu următoarele caracteristici: (a) se leagă de diferite elemente de structură portantă (căprior, coardă, traversă, bară de agăţare, arbaletrier) cu unghi de aproximativ 30-60 0 ; (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură mică),

arbaletrier) cu unghi de aproximativ 30-60 0 ; (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Colţar (de şarpantă istorică) – II

sau din eventualele acţiuni concentrate ale elementelor de structură portantă adiacente (căpriori, corzi, traverse, bare de agăţare, arbaletrieri); (c) se comportă ca grinzi pe reazeme elastice, simplu rezemate sau continue, reazemele fiind dispuse la distanţe maxime de 2 m între ele; (d) solicitarea caracteristică:

compresiunea sau întinderea excentrică; (e) sunt executate din lemn de esenţă moale sau tare; (f) realizat dintr-o bucată, are lungime 1-3 m;

în secţiune dimensiunile a rareori depăşesc 10 x 12 cm; (g) îmbinările sunt crestate, teşite, sau cu cep, solidarizate prin cuie de lemn.

a rareori depăşesc 10 x 12 cm; (g) îmbinările sunt crestate, teşite, sau cu cep, solidarizate

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Moază (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare transversale ale subansamblurilor de şarpante istorice, având următoarele caracteristici:

(a) este dispusă orizontal; (b) încărcările provin din greutatea proprie (într-o măsură mică) şi din eventualele acţiuni concentrate ale elementelor structurale adiacente (căpriori, arbaletrieri, tălpi longitudinale, bare de agăţare);

concentrate ale elementelor structurale adiacente (căpriori, arbaletrieri, tălpi longitudinale, bare de agăţare);
concentrate ale elementelor structurale adiacente (căpriori, arbaletrieri, tălpi longitudinale, bare de agăţare);
concentrate ale elementelor structurale adiacente (căpriori, arbaletrieri, tălpi longitudinale, bare de agăţare);
concentrate ale elementelor structurale adiacente (căpriori, arbaletrieri, tălpi longitudinale, bare de agăţare);

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Moază (de şarpantă istorică) – II

(c) se comportă ca o grindă simplu rezemată sau (rar) continuă pe reazeme elastice, reazemele marginale sunt căpriorii, cele intermediare, arbaletrierii; (d) solicitarea caracteristică: compresiunea excentrică, arareori apare întinderea (din acţiunea vântului sau a seismelor); (e) executată din lemn de esenţă moale sau tare; (f) realizată dintr-o bucată, cu o lungime de 2-4 m; în secţiune, dimensiunile depăşesc rar 10 x 12 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, solidarizate prin cuie de lemn.

dimensiunile depăşesc rar 10 x 12 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep , solidarizate

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Traversă (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare transversale ale subansamblurilor de şarpante istorice, cu următoarele caracteristici: (a) este dispusă orizontal; (b) încărcările provin din greutatea proprie (într-o măsură mică) şi din eventualele acţiuni concentrate date de elementele de structură portantă adiacente (căpriori, arbaletrieri, colţari, tălpi longitudinale, bare de agăţare); (c) se comportă ca o grindă simplă sau continuă

pe reazeme elastice, reazemele marginale fiind căpriorii; cele intermediare sunt barele de agăţare, eventual colţarii sau arbaletrierii

reazemele marginale fiind căpriorii; cele intermediare sunt barele de agăţare, eventual colţarii sau arbaletrierii

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Traversă (de şarpantă istorică) – II

(eventualitatea este consecinţa modului de dispunere a rigidizărilor:

capătul opus al acestora este posibil să rezeme pe un element de structură portantă cu o rigiditate mai redusă la încovoiere decât cea a traversei – în asemenea situaţii, rigidizarea nu este reazem pentru traversă); (d) solicitarea caracteristică:

compresiunea excentrică, rar apare întinderea (din acţiunea vântului sau a seismelor); (e) realizată dintr-o bucată, lungimea sa poate atinge 15 m; în secţiune,

dimensiunile depăşesc rar 12 x 16 cm; (f) îmbinările sunt teşite sau cu cep, solidarizate prin cuie de lemn.

dimensiunile depăşesc rar 12 x 16 cm; (f) îmbinările sunt teşite sau cu cep, solidarizate prin

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Cleşti (de şarpantă istorică) – I
Cleşti (de şarpantă istorică) – I
CONTINENTALE Cleşti (de şarpantă istorică) – I Element de structură portantă aparţinând dispozitivelor
CONTINENTALE Cleşti (de şarpantă istorică) – I Element de structură portantă aparţinând dispozitivelor

Element de structură portantă aparţinând dispozitivelor de suspendare ale subansamblurilor de şarpante istorice având caracter eclectic, având următoarele caracteristici:

(a) dispuşi orizontal, se leagă de diferite elemente structurale (căpriori, bară de agăţare, arbaletrier, pane); (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură mică), respectiv din acţiuni concentrate ale panelor intermediare (dacă sunt) care transmit încărcările fermelor secundare către cele principale prin forfecare sau (eventual) ale barelor de agăţare;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Cleşti (de şarpantă istorică) – II
Cleşti (de şarpantă istorică) – II
CONTINENTALE Cleşti (de şarpantă istorică) – II (c) se comportă ca grinzi pe reazeme elastice simplu

(c) se comportă ca grinzi pe reazeme elastice simplu rezemate (cleşti sub pane de coamă) sau continue (în dreptul panelor intermediare), reazemele marginale fiind căpriorii, iar cele intermediare sunt asigurate de arbaletrieri, eventual bare de agăţare (eventualitatea rezultă din modul de alcătuire a dispozitivului de suspendare, care poate fi susţinut de cleşti, nu şi invers);

(d) solicitarea caracteristică este compresiunea excentrică, a rareori apare întinderea (din acţiunea dată de vânt sau seism); (e) sunt executate de regulă din lemn de esenţă moale;(f) realizaţi în pereche, dintr-o bucată, lungimea poate fi până la 8 m; în secţiune dimensiunile rar depăşesc 2 x 7 x 15 cm; (g) îmbinările sunt prin buloane din oţel, lucrând la forfecare.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Antretoază (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând dispozitivelor de tensionare ale subansamblurilor de şarpante istorice cu caracter eclectic, presupunând următoarele caracteristici: (a) este dispusă orizontal; (b) încărcările provin din greutatea proprie (într-o măsură mică) şi din acţiuni concentrate date e elementele de structură portantă adiacente

(pane, arbaletrieri, bare de agăţare); (c) se comportă ca un pendul, reazemele – elastice – fiind asigurate de bare de agăţare;

bare de agăţare); (c) se comportă ca un pendul, reazemele – elastice – fiind asigurate de

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Antretoază (de şarpantă istorică) – II

(d) solicitarea caracteristică:

compresiunea excentrică, rar apare întindere (din acţiunea dată de vânt sau seism); (e) sunt executate de regulă din lemn de esenţă moale; (f) realizat dintr-o bucată, lungimea poate fi 10-15 m; în secţiune dimensiunile rareori depăşesc 12 x 16 cm;

m; în secţiune dimensiunile rareori depăşesc 12 x 16 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu

(g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn, şi influenţează rigiditatea reazemelor; astfel, reazemele marginale sunt încastrări parţiale şi nu articulaţii.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Arbaletrier (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând dispozitivelor de suspendare, de tensionare sau sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante istorice cu caracter gotic, baroc sau eclectic, cu următoarele caracteristici: (a) montat în ferme, este paralel cu căpriorii şi se leagă de elementele de structură portantă orizontale (coardă, traversă, moază la un unghi de 40 0 -75 0 ;

se leagă de elementele de structură portantă orizontale (coardă, traversă, moază la un unghi de 40
se leagă de elementele de structură portantă orizontale (coardă, traversă, moază la un unghi de 40

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Arbaletrier (de şarpantă istorică) – II
Arbaletrier (de şarpantă istorică) – II
CONTINENTALE Arbaletrier (de şarpantă istorică) – II (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într- o
CONTINENTALE Arbaletrier (de şarpantă istorică) – II (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într- o
CONTINENTALE Arbaletrier (de şarpantă istorică) – II (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într- o
CONTINENTALE Arbaletrier (de şarpantă istorică) – II (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într- o

(b) acţiunile provin din greutatea proprie (într- o măsură mică) şi din eventualele acţiuni concentrate date de elementele de structură portantă adiacente (elemente orizontale, colţari, bare de agăţare);

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Arbaletrier (de şarpantă istorică) – III

(c) de regulă este o grindă continuă cu reazeme elastice; reazemele marginale sunt elemente portante orizontale sau verticale, cele intermediare fiind asigurate de colţari, eventual bare de agăţare (eventualitatea este consecinţa modului de dispunere a barelor de agăţare: capătul opus al acestora poate rezema pe un element cu rigiditatea la încovoiere mai redusă decât cea a arbaletrierului – bara de agăţare ne fiind în acest caz reazem pentru arbaletrier); distanţa dintre două reazeme este de cel mult 3 m;

bara de agăţare ne fiind în acest caz reazem pentru arbaletrier); distanţa dintre două reazeme este
bara de agăţare ne fiind în acest caz reazem pentru arbaletrier); distanţa dintre două reazeme este

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Arbaletrier (de şarpantă istorică) – IV

(d) solicitarea caracteristică:

compresiunea excentrică, întinderea apare mai cu seamă la arbaletrierii sistemelor planare longitudinale de rigidizare; (e) se execută din lemn de esenţă tare sau moale; (f) realizat dintr-o bucată, cu o lungime de 3–10 m; dimensiunile – în secţiune – rar depăşesc 12 x 14 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn.

secţiune – rar depăşesc 12 x 14 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, fiind
secţiune – rar depăşesc 12 x 14 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, fiind

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – I
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – I
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – I Element de structură portantă aparţinând dispozitivelor

Element de structură portantă aparţinând dispozitivelor de suspendare şi sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante cu caracter gotic, baroc sau eclectic, presupunând următoarele caracteristici:

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – II
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – II
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – II (a) este dispusă vertical şi se leagă de

(a) este dispusă vertical şi se leagă de elementele orizontale de structură portantă (coardă, moază, antretoază), respectiv de căpriori; (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într- o măsură foarte mică), din eventualele acţiuni concentrate date de elementele structurale adiacente (căpriori, elemente orizontale, colţari, arbaletrieri);

(c) se comportă ca o grindă simplu rezemată sau continuă cu reazeme elastice; reazemele marginale sunt realizate prin elementele orizontale, sau prin căpriori, cele intermediare fiind asigurate de arbaletrieri sau de colţari;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – III
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – III
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – III (d) solicitarea caracteristică: întinderea excentrică,
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – III (d) solicitarea caracteristică: întinderea excentrică,

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – IV
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – IV
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – IV (f) realizată dintr-o bucată, cu o lungime de
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – IV (f) realizată dintr-o bucată, cu o lungime de
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – IV (f) realizată dintr-o bucată, cu o lungime de
Bară de agăţare (de şarpantă istorică) – IV (f) realizată dintr-o bucată, cu o lungime de

(f) realizată dintr-o bucată, cu o lungime de 3– 8 m; în secţiune, dimensiunile sunt arareori de peste 12 x 14 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn, şi influenţează rigiditatea reazemelor.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Bară înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – I
Bară înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând dispozitivelor de suspendare ale sub- ansamblurilor de şarpante istorice cu caracter gotic, posedând următoarele caracteristici:

de suspendare ale sub- ansamblurilor de şarpante istorice cu caracter gotic, posedând următoarele caracteristici:
de suspendare ale sub- ansamblurilor de şarpante istorice cu caracter gotic, posedând următoarele caracteristici:

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Bară înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – II
Bară înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – II
înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – II (a) este legat de elementele orizontale structurale

(a) este legat de elementele orizontale structurale (traversă, moază), respectiv de căpriori sau de bare verticale de agăţare la un unghi de 30-60 0 ; (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură mică) şi din eventualele acţiuni concentrate date de elemente structurale adiacente (căpriori, corzi, traverse, colţari, arbaletrieri);

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Bară înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – III
Bară înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – III
înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – III (c) se comportă ca o grindă simplu rezemată

(c) se comportă ca o grindă simplu rezemată sau continuă cu reazeme elastice, reazemele marginale fiind realizate de elementele orizontale portante sau de căpriori,

iar cele intermediare de arbaletrieri sau de colţari; (d) solicitarea caracteristică:

întinderea excentrică, foarte rar apare compresiunea (din acţiunea dată de vânt sau seism); (e) executată de regulă din lemn de esenţă tare;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Bară înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – IV
Bară înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – IV
înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – IV (f) se realizează dintr-o bucată, cu o lungime
înclinată de agăţare (de şarpantă istorică) – IV (f) se realizează dintr-o bucată, cu o lungime

(f) se realizează dintr-o bucată, cu o lungime de 3-5 m; în secţiune, dimensiunile sunt rareori de peste 12 x 14 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, solidarizate prin cuie de lemn, şi influenţează rigiditatea reazemelor.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Grinzişor (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare transversale secundare ale subansamblurilor de şarpante istorice cu caracter baroc sau eclectic, cu următoarele caracteristici:

(a) este dispusă orizontal;

de şarpante istorice cu caracter baroc sau eclectic, cu următoarele caracteristici: (a) este dispusă orizontal;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Grinzişor (de şarpantă istorică) – II

(b) acţiunile provin din greutatea proprie (în mică măsură), respectiv din eventualele acţiuni concentrate ale elementelor de structură portantă adiacente (căpriori, aruncătoare, longeroane); (c) se comportă ca o grindă simplu rezemată cu reazeme elastice;

adiacente (căpriori, aruncătoare, longeroane); (c) se comportă ca o grindă simplu rezemată cu reazeme elastice;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Grinzişor (de şarpantă istorică) – III

(d) solicitarea caracteristică:

întinderea excentrică, foarte rar apare compresiunea (din acţiunea vântului sau a seismelor); (e) executată de regulă din lemn de esenţă moale; (f) realizată dintr-o bucată; în secţiune, dimensiunile depăşesc arareori 12 x 16 cm; (g) îmbinările sunt cu cep, solidarizate prin cuie de lemn, şi influenţează rigiditatea reazemelor.

12 x 16 cm; (g) îmbinările sunt cu cep , solidarizate prin cuie de lemn, şi

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Longeron (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante istorice cu caracter baroc sau eclectic, cu următoarele caracteristici:

(a) dispus orizontal, pe direcţia longitudinală;

cu caracter baroc sau eclectic, cu următoarele caracteristici: (a) dispus orizontal, pe direcţia longitudinală;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Longeron (de şarpantă istorică) – II
Longeron (de şarpantă istorică) – II
CONTINENTALE Longeron (de şarpantă istorică) – II (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o
CONTINENTALE Longeron (de şarpantă istorică) – II (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o

(b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură mică), respectiv din acţiunile concentrate date de elementele structurale adiacente (mai ales grinzişoarele); (c) se comportă ca o grindă simplu rezemată, cu reazeme elastice; (d) solicitarea caracteristică: încovoierea;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Longeron (de şarpantă istorică) – III

(e) executat de regulă din lemn de esenţă moale; (f) realizat dintr-o bucată, lungimea sa fiind egală cu distanţa dintre două ferme principale adiacente; în secţiune, dimensiunile depăşesc rar 16 x 24 cm;

în secţiune, dimensiunile depăşesc rar 16 x 24 cm; (g) îmbinările sunt cu cep , solidarizate

(g) îmbinările sunt cu cep , solidarizate prin cuie de lemn, şi pot influenţa rigiditatea reazemelor.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Pană (de şarpantă istorică)
Pană (de şarpantă istorică)
ISTORICE CONTINENTALE Pană (de şarpantă istorică) Element de structură portantă având rigiditate la

Element de structură portantă având rigiditate la încovoiere, realizat din lemn de esenţă tare sau moale, cu rolul de a prelua şi transmite solicitările de la căpriorii sistemelor planare transversale secundare către sistemele planare transversale principale ale şarpantelor istorice; de regulă – legate prin colţari de montanţii sistemelor planare transversale principale– sunt incluse în sistemele planare longitudinale, având şi rolul de rigidizare pe direcţia longitudinală.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Pană intermediară (de şarpantă istorică)
Pană intermediară (de şarpantă istorică)
CONTINENTALE Pană intermediară (de şarpantă istorică) Element de structură portantă aparţinând sistemelor

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante istorice, cu următoarele caracteristici: (a) dispusă orizontal, pe direcţia longitudinală;

(b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură mică), şi din acţiunile concentrate ale elementelor structurale adiacente (mai ales căpriorii); (c) se comportă ca o grindă continuă cu reazeme elastice, reazemele fiind fermele principale; (d) solicitarea caracteristică: încovoierea (la acţiuni gravitaţionale), sau efortul axial cu încovoiere (la acţiuni longitudinale); (e) executată din lemn de esenţă moale sau tare; (f) realizată din mai multe bucăţi, lungimea sa fiind egală cu dimensiunea longitudinală a şarpantei; în secţiune, dimensiunile depăşesc rar 16 x 24 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, solidarizate prin cuie de lemn.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Pană de coamă (de şarpantă istorică)
Pană de coamă (de şarpantă istorică)
CONTINENTALE Pană de coamă (de şarpantă istorică) Element de structură portantă aparţinând sistemelor

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante istorice, cu rol de montaj pentru sistemele planare transversale, menit să asigure coliniaritatea punctelor de intersecţie ale căpriorilor (a coamei) – lucrând ca pană cel mult cu ocazia egalării deformaţiilor de ordinul II ale căpriorilor. Are un rol constructiv pronunţat, fiind prezentă mai ales în şarpantele cu caracter eclectic.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Pană de muchie (de şarpantă istorică)
Pană de muchie (de şarpantă istorică)
CONTINENTALE Pană de muchie (de şarpantă istorică) Element de structură portantă aparţinând sistemelor

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante istorice, cu rol de montaj pentru sistemele planare transversale, menit să asigure coliniaritatea punctelor de intersecţie ale căpriorilor (realizaţi din bucăţi) – are rol de pană cel mult cu ocazia egalării deformaţiilor de ordinul II ale căpriorilor.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Pană de streaşină (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă) aparţinând sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante cu caracter baroc sau eclectic, cu rol de montaj pentru sistemele planare transversale, menit să asigure coliniaritatea punctelor de intersecţie ale căpriorilor cu corzile – cu rol de pană cel mult cu ocazia egalării deformaţiilor de ordinul II ale căpriorilor(dacă sistemele transversale secundare dispun de corzi), respectiv de element de structură portantă, dacă se leagă – în lipsă de corzi – de căpriorii sistemelor planare transversale secundare prin „papuci”; în acest din urmă caz:

lipsă de corzi – de căpriorii sistemelor planare transversale secundare prin „papuci”; în acest din urmă
lipsă de corzi – de căpriorii sistemelor planare transversale secundare prin „papuci”; în acest din urmă

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Pană de streaşină (de şarpantă istorică) – II

(a) este dispusă orizontal, pe direcţia longitudinală; (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într- o măsură mică), respectiv din acţiunile concentrate ale elementelor structurale adiacente (căpriorii fermelor secundare); (c) se comportă ca o grindă pe reazeme elastice simplu rezemată, cu o deschidere redusă prin colţari;

secundare); (c) se comportă ca o grindă pe reazeme elastice simplu rezemată, cu o deschidere redusă
secundare); (c) se comportă ca o grindă pe reazeme elastice simplu rezemată, cu o deschidere redusă

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Pană de streaşină (de şarpantă istorică) – III
Pană de streaşină (de şarpantă istorică) – III
Pană de streaşină (de şarpantă istorică) – III (d) solicitarea caracteristică: încovoierea; (e)
Pană de streaşină (de şarpantă istorică) – III (d) solicitarea caracteristică: încovoierea; (e)

(d) solicitarea caracteristică:

încovoierea; (e) executată de regulă din lemn de esenţă moale; (f) întreruptă în dreptul fermelor principale, lungimea sa este egală cu dimensiunea longitudinală a şarpantei; în secţiune, dimensiunile depăşesc rar 16 x 24 cm; (g) îmbinările sunt teşite sau cu cep, solidarizate prin cuie de lemn.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Talpa inferioară (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă) aparţinând sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante istorice, cu următoarele caracteristici: (a) dispusă orizontal, pe direcţia longitudinală; (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură foarte mică), respectiv din eventualele acţiuni concentrate ale elementelor structurale adiacente (arbaletrieri, colţari, bare de agăţare);

adiacente (arbaletrieri, colţari, bare de agăţare); (c) element structural continuu, reazemele marginale fiind

(c) element structural continuu, reazemele marginale fiind fermele principale laterale; reazemele intermediare sunt barele de agăţare, colţarii sau arbaletrierii; distanţa maximă între reazeme este egală cu distanţa între două ferme adiacente; reazemele sunt elastice;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Talpa inferioară (de şarpantă istorică) – II
Talpa inferioară (de şarpantă istorică) – II
Talpa inferioară (de şarpantă istorică) – II (d) solicitarea caracteristică: compresiunea sau

(d) solicitarea

caracteristică:

compresiunea sau întinderea

excentrică;

(e)

realizată din mai multe bucăţi, lungimea sa este egală cu dimensiunea longitudinală a şarpantei; în secţiune, dimensiunile depăşesc rar 12 x 14 cm;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Talpa superioară (de şarpantă istorică) – I

Element de structură portantă) aparţinând sistemelor planare longitudinale de rigidizare ale subansamblurilor de şarpante istorice, cu următoarele caracteristici: (a) dispusă orizontal, pe direcţia longitudinală; (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură foarte mică), respectiv din eventualele acţiuni concentrate ale elementelor structurale adiacente (arbaletrieri, colţari, bare de agăţare);

adiacente (arbaletrieri, colţari, bare de agăţare); (c) element structural continuu, reazemele marginale fiind

(c) element structural continuu, reazemele marginale fiind fermele principale laterale; reazemele intermediare sunt barele de agăţare, colţarii sau arbaletrierii; distanţa maximă între reazeme este egală cu distanţa între două ferme adiacente; reazemele sunt elastice;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Talpa superioară (de şarpantă istorică) – II
Talpa superioară (de şarpantă istorică) – II
Talpa superioară (de şarpantă istorică) – II (d) solicitarea caracteristică: compresiunea sau

(d) solicitarea caracteristică:

compresiunea sau întinderea excentrică; (e) realizată din mai multe bucăţi, lungimea sa este egală cu dimensiunea longitudinală a şarpantei; în secţiune, dimensiunile depăşesc rar 12 x 14 cm;

(f) îmbinările sunt teşite sau cu cep, solidarizate prin cuie de lemn, şi influenţează rigiditatea reazemelor.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Aruncător (de şarpantă istorică) – I
Aruncător (de şarpantă istorică) – I
CONTINENTALE Aruncător (de şarpantă istorică) – I Element de structură portantă aparţinând sistemelor

Element de structură portantă aparţinând sistemelor planare transversale ale subansamblurilor de şarpante istorice cu caracter gotic, baroc sau eclectic, cu caracteristici: (a) se leagă de coardă cu un unghi de 30 0 -45 0 ; (b) acţiunile provin din greutatea proprie (într-o măsură foarte mică), din încărcările transmise de învelitoare (greutatea proprie, acţiuni climaterice, seisme, procesul de exploatare), respectiv din eventualele acţiuni concentrate ale elementelor structurale adiacente;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Aruncător (de şarpantă istorică) – II
Aruncător (de şarpantă istorică) – II
CONTINENTALE Aruncător (de şarpantă istorică) – II (c) de regulă se comportă ca o grindă simplu

(c) de regulă se comportă ca o grindă simplu rezemată, reazemele elastice sunt căpriorii şi corzile; (d) solicitarea caracteristică: compresiunea sau întinderea excentrică; (e) executat de regulă din lemn de esenţă moale; (f) realizat dintr-o bucată, cu o lungime de 1-2 m; în secţiune, dimensiunile depăşesc rar 8 x 10 cm; (g) îmbinările sunt crestate, mai rar teşite, solidarizate prin cuie de lemn.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Cosoroabă (de şarpantă istorică)
Cosoroabă (de şarpantă istorică)
ISTORICE CONTINENTALE Cosoroabă (de şarpantă istorică) Element de structură portantă, dispus constructiv menit
ISTORICE CONTINENTALE Cosoroabă (de şarpantă istorică) Element de structură portantă, dispus constructiv menit

Element de structură portantă, dispus constructiv menit să asigure transmiterea încărcărilor şarpantei acoperişului către subansamblul de structură portantă de susţinere; are şi rol de centură, majorând rezistenţele zidăriei adiacente la întindere sau la forfecare.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter romanic – I
Şarpantă istorică cu caracter romanic – I

Alcătuită numai din ferme principale, fiecare dispune de o coardă, moază, (eventual) traversă; executată în România până în secolul XVIII; criteriul major de clasificare se leagă de modul de realizare a rigidizărilor; astfel există: şarpante de tip R I , doar cu colţari, de tip R II , inclusiv cu colțari dublii:

colţari, de tip R I I , inclusiv cu colțari dublii: (a) conformarea geometrică şi mecanică

(a) conformarea geometrică şi mecanică a elementelor şi sistemelor planare are în vedere următoarele: (1) volumetria acoperişurilor, caracterizată de panta căpriorilor, de regulă nu depăşeşte 45 0 ;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter romanic – II
Şarpantă istorică cu caracter romanic – II
CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter romanic – II (2) realizată exclusiv din ferme principale, care la

(2) realizată exclusiv din ferme principale, care la rândul lor posedă căpriori, corzi, traverse, moaze, colţari simple sau duble; (3) nu există sisteme planare longitudinale de rigidizare, contravântuirea longitudinală se asigura cu elemente de susţinere a învelitorii; (4) acţiunile sunt transmise la terenul de fundare preponderent prin cosoroabe – de regulă duble sau triple – aşezate pe diafragmele longitudinale;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter romanic – III
Şarpantă istorică cu caracter romanic – III

(b) materialul preponderent utilizat este de esenţă tare (stejar, gorun etc.), adecvat confecţionării elementelor zvelte; (c) tehnologia de execuţie presupune prelucrare prin cioplire şi formarea nodurilor cu îmbinări caracteristice realizate prin teşire pe jumătatea secţiunii în formă de coadă de rândunică, solidarizate prin cuie cilindrice din lemn fibros de stejar;

solidarizate prin cuie cilindrice din lemn fibros de stejar; cuiele sunt capabile de preluarea eforturilor la

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – I
Şarpantă istorică cu caracter gotic – I
CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – I Executată în România până în secolul XVIII; fiecare

Executată în România până în secolul XVIII; fiecare fermă dispune de o coardă (fiind astfel autoportantă), moază, traverse (în loc de pane, în vederea preluării acţiunilor gravitaţionale) şi colţari; fermele principale admit dispozitiv(e) de agăţare (realizate din bare de agăţare verticale (eventual inclusiv înclinate – dispuse în perechi – şi arbaletrieri), iar sistemele planare longitudinale de rigidizare sunt (numai) verticale;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – II

(realizate din doi arbaletrieri montate în cruce, rigidizând suplimentar căpriorii între care sunt plasate); astfel există: şarpante de tip G I , cu bare de agăţare (şi înclinate) dispuse inclusiv în axul de simetrie al fermei, de tip G II , cu bare de agăţare numai în perechi de planuri simetrice, respectiv de tip G III , cu arbaletrieri montate în cruce; tipul G I admite variante fără bare înclinate de agăţare, respectiv cu bare înclinate de agăţare asimetrice:

tipul G I admite variante fără bare înclinate de agăţare, respectiv cu bare înclinate de agăţare

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – III

(a) conformarea geometrică şi mecanică a elementelor şi sistemelor planare: (1) panta căpriorilor variază între 50° şi 75°; (2) calitatea de fermă principală se manifestă preponderent la acţiuni negravitaţionale, existând o diferenţă de rigiditate între cele două sisteme planare transversale; ferma principală are: căpriori, coardă, traverse (pe unul sau două nivele), moază, colţari (rigidizând nodurile formate de căpriori–corzi, sau căpriori–traverse), bare de agăţare, şi eventual colțari dublii;

nodurile formate de căpriori–corzi, sau căpriori–traverse), bare de agăţare, şi eventual colțari dublii;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – IV
Şarpantă istorică cu caracter gotic – IV
CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – IV (3) fermele secundare au o serie de caracteristici

(3) fermele secundare au o serie de caracteristici comune cu cele principale, (ambele sunt autoportante; posedă căpriori, coardă, traverse, moază, colţari – eventual dublii, rezemând pe fermele principale mai cu seamă la acţiuni negravitaţionale;

(4) sistemele planare longitudinale de rigidizare sunt bine delimitate, fiind dispuse, în funcţie de deschiderea şarpantei, în axul de simetrie vertical, sau – simetric faţă de acest ax – în perechi de planuri întotdeauna verticale, pe unul sau mai multe nivele;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – V
Şarpantă istorică cu caracter gotic – V
CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – V posedă tălpi, având între tălpile inferioare şi
CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – V posedă tălpi, având între tălpile inferioare şi

posedă tălpi, având între tălpile inferioare şi superioare popi împănaţi, rigidizaţi prin colţari sau arbaletrieri, care câteodată se intersectează; tălpile inferioare şi superioare ale sistemelor planare longitudinale sunt aşezate pe corzi sau traverse (moaze) fără îmbinare sau legate prin chertare;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – VI
Şarpantă istorică cu caracter gotic – VI
CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – VI (5) distribuţia fermelor principale şi secundare este

(5) distribuţia fermelor principale şi secundare este variabilă, caracteristică fiind situaţia în care şirul de ferme (început şi terminat cu ferme principale (P)) admite fiecare a doua fermă secundară (S), astfel:

P–S–P–S–P; interdependenţa sistemelor planare transversale şi longitudinale este materializată prin bare comune de agățare; mai rare sunt situaţiile în care există numai ferme principale:

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – VII
Şarpantă istorică cu caracter gotic – VII

(6) acţiunile sunt transmise la terenul de fundare de obicei după direcţia transversală, preponderent prin cosoroabe – de regulă duble sau triple – aşezate pe diafragmele longitudinale; acţiunile longitudinale se pot transmite parţial frontoanelor, respectiv diafragmelor transversale;

parţial frontoanelor, respectiv diafragmelor transversale; (b ) materialul preponderent utilizat este de esenţă tare

(b )materialul preponderent utilizat este de esenţă tare (stejar, gorun etc. – cu o durabilitate de 500-1000 ani în interiorul clădirii, în mediu uscat), adecvat confecţionării elementelor zvelte;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – VIII

(c) tehnologia de execuţie presupune prelucrare prin cioplire şi formarea nodurilor cu îmbinări caracteristice prin teşire pe jumătatea secţiunii în formă de coadă de rândunică, solidarizate prin cuie cilindrice din lemn fibros de stejar; cuiele sunt capabile de preluarea eforturilor la forfecare, împiedicând deplasările relative ale barelor în noduri; îmbinările prin teşire în coadă de rândunică facilitează preluarea solicitărilor axiale şi la încovoiere, realizând un grad avansat de încastrare.

de rândunică facilitează preluarea solicitărilor axiale şi la încovoiere, realizând un grad avansat de încastrare.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – IX
Şarpantă istorică cu caracter gotic – IX

SIGHIŞOARA - Biserica din deal

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – IX SIGHIŞOARA - Biserica din deal
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – IX SIGHIŞOARA - Biserica din deal
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – IX SIGHIŞOARA - Biserica din deal
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – IX SIGHIŞOARA - Biserica din deal

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter gotic – X
Şarpantă istorică cu caracter gotic – X

SASCHIZ - Biserica evanghelică

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – X SASCHIZ - Biserica evanghelică
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – X SASCHIZ - Biserica evanghelică
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – X SASCHIZ - Biserica evanghelică
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter gotic – X SASCHIZ - Biserica evanghelică

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – I
Şarpantă istorică cu caracter baroc – I

Realizată în România în secolul XVIII şi la începutul secolului XIX, caracterizată prin sisteme longitudinale de rigidizare dispuse în planul căpriorilor, respectiv prin sistemul specific de descărcare din fermele principale, presupune patru tipuri în funcţie de trei calităţi: (i) cu căpriori continui sau întrerupţi,

trei calităţi: (i) cu căpriori continui sau întrerupţi, (ii) după modalitatea preluării împingerilor orizontale

(ii) după modalitatea preluării împingerilor orizontale ale căpriorilor din fermele secundare, respectiv (iii) cu corzi dispuse în fiecare fermă sau numai în fermele principale;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – II

astfel există patru subgrupe: (B I ) şarpantele din prima subgrupă au căpriori continui şi coardă în fiecare fermă; (B II ) şarpantele din subgrupa a doua (de tip mansardă) dispun de căpriori întrerupţi şi de coardă în fiecare fermă; (B III ) şarpantele din subgrupa a treia se execută cu căpriori continui, dar numai fermele principale posedă corzi, iar împingerile orizontale ale căpriorilor din fermele secundare sunt preluate de longeroane şi grinzişoare, respectiv (B IV ) şarpantele din subgrupa a patra se execută cu căpriori continui,

longeroane şi grinzişoare, respectiv (B I V ) şarpantele din subgrupa a patra se execută cu
longeroane şi grinzişoare, respectiv (B I V ) şarpantele din subgrupa a patra se execută cu

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – III
Şarpantă istorică cu caracter baroc – III

numai fermele principale posedă corzi, iar împingerile orizontale ale căpriorilor din fermele secundare sunt preluate de pane de streaşină:

(a) conformare geometrică respectiv mecanică a elementelor şi sistemelor planare:

respectiv mecanică a elementelor şi sistemelor planare: (1) panta căpriorilor are cel mult 45 o (excepţie

(1) panta căpriorilor are cel mult 45 o (excepţie fac şarpantele de tip mansardă, cu panta căpriorilor inferiori între 60° şi 75°); (2) calitatea de fermă principală se manifestă deopotrivă la toate tipurile de acţiuni;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – IV

(3) fermele secundare reazemă pe fermele principale deopotrivă la toate tipurile de acţiuni, mai ales cele de tip B III sau B IV , care nu dispun de corzi şi astfel nu sunt autoportante; (4) sistemele planare longitudinale de rigidizare sunt realizate întotdeauna în planurile înclinate ale căpriorilor, de regulă pe un singur nivel;

de rigidizare sunt realizate întotdeauna în planurile înclinate ale căpriorilor, de regulă pe un singur nivel;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – V
Şarpantă istorică cu caracter baroc – V

(5) între două ferme principale consecutive sunt dispuse 2-3 (mai rar) 4 ferme secundare; interdependenţa sistemelor planare transversale şi longitudinale este materializată prin popi comuni (la toate tipurile de fermă), prin elemente care asigură rezemarea fermelor secundare pe cele principale:

longeroane şi grinzişoare (la tipul de fermă B III ) şi

şi grinzişoare (la tipul de fermă B I I I ) şi pane de streaşină –

pane de streaşină – cu secţiune caracteristică pentagonală – cu rol dublu, preluând solicitările provenite din acţiunile longitudinale, respectiv din cele transversale transmise de la fermele secundare către cele principale (la tipul de fermă B IV );

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – VI

(6) acţiunile sunt transmise la terenul de fundare de obicei pe direcţia transversală, preponderent prin cosoroabe – de regulă simple sau duble – aşezate pe diafragmele longitudinale; acţiunile longitudinale se pot transmite parţial către frontoane, respectiv spre diafragmele transversale;

acţiunile longitudinale se pot transmite parţial către frontoane, respectiv spre diafragmele transversale;
acţiunile longitudinale se pot transmite parţial către frontoane, respectiv spre diafragmele transversale;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – VII
Şarpantă istorică cu caracter baroc – VII
CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – VII (b) materialul preponderent utilizat este de esenţă

(b) materialul preponderent utilizat este de esenţă moale (brad de pădure, molid etc. – cu o durabilitate de 200-500 ani în interiorul clădirii, în mediu uscat), adecvat confecţionării elementelor mai robuste; întinderea din popi se transmite de obicei la coardă prin platbenzi metalice;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – VIII

(c) tehnologia de execuţie presupune prelucrare prin cioplire şi formarea nodurilor cu îmbinări teşite pe jumătatea secţiunii, chertări, cepuiri sau crestări, solidarizate prin cuie din lemn de esenţă moale; cuiele sunt capabile de preluarea eforturilor de forfecare, împiedicând inclusiv deplasările axiale ale elementelor componente; îmbinările (faţă de varianta gotică) preiau în mai mică măsură solicitările la încovoiere; piesele metalice forjate indică cu suficientă exactitate vârsta structurii portante.

solicitările la încovoiere; piesele metalice forjate indică cu suficientă exactitate vârsta structurii portante.

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – IX
Şarpantă istorică cu caracter baroc – IX

REPUBLICA CEHĂ

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – IX REPUBLICA CEH Ă
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – IX REPUBLICA CEH Ă
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – IX REPUBLICA CEH Ă
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – IX REPUBLICA CEH Ă

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter baroc – X
Şarpantă istorică cu caracter baroc – X

SUEDIA – Falu Kristine

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – X SUEDIA – Falu Kristine Foto: Carl
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – X SUEDIA – Falu Kristine Foto: Carl
Foto: Carl Thelin
Foto: Carl Thelin
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – X SUEDIA – Falu Kristine Foto: Carl
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter baroc – X SUEDIA – Falu Kristine Foto: Carl

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter eclectic – I
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – I

Executată în România în secolul XIX (inclusiv până în Primul Război Mondial) cu dispozitive de suspendare şi (regulat) de tensionare, utilizând pane în susţinerea fermelor secundare, presupune sisteme longitudinale de rigidizare dispuse în planuri verticale sau înclinate; numai fermele principale posedă corzi;

sau înclinate; numai fermele principale posedă corzi; împingerile orizontale de la fermele secundare sunt

împingerile orizontale de la fermele secundare sunt preluate (într-o măsură mai mică sau mai mare, şi în strictă concordanţă cu rigiditatea longeroanelor ori cu modul de alcătuire a nodurilor de la capetele grinzişoarelor) de corzile din fermele principale prin longeroane şi grinzişoare;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter eclectic – II
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – II
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – II după modalitatea transmiterii de către fermele principale
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – II după modalitatea transmiterii de către fermele principale

după modalitatea transmiterii de către fermele principale a acţiunii de la pane către cosoroabe (cu consecinţe inclusiv asupra modului de dispunere a sistemelor planare longitudinale de rigidizare), se clasifică în trei subgrupe: (E I ) şarpantele din prima subgrupă deţin dispozitive de tensionare- suspendare, acţiunile transmiţându-se prin compresiunea antretoazei şi a arbaletrierilor; (E II ) şarpantele din subgrupa a doua transmit acţiunile prin perechi de cleşti forfecaţi şi perechi de arbaletrieri comprimaţi;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter eclectic – III

(E III ) şarpantele din subgrupa a treia au popi înclinaţi comprimaţi, bară de agăţare
(E III ) şarpantele din subgrupa a treia
au popi înclinaţi comprimaţi, bară
de agăţare întinsă, corzi forfecate şi
arbaletrieri comprimaţi în vederea
transmiterii acţiunilor de la pane:
(a) conformarea geometrică şi
mecanică a elementelor şi
sistemelor planare: (1) panta
căpriorilor variază între 30° şi 45°;
(2) calitatea de fermă principală se
manifestă deopotrivă la toate
tipurile de acţiuni; fermele
principale deţin: căpriori, coardă,
moază, bară(e) de agăţare,
arbaletrieri şi antretoază (tipul de
fermă E I ), cleşti (tipul de fermă E II ),
respectiv popi înclinaţi (tipul de
fermă E III );
(tipul de fermă E I ), cleşti (tipul de fermă E II ), respectiv popi înclinaţi

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter eclectic – IV
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – IV
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – IV (3) fermele secundare posedă căpriori, moază şi
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – IV (3) fermele secundare posedă căpriori, moază şi

(3) fermele secundare posedă căpriori, moază şi grinzişoare; nefiind autoportante, reazemă obligatoriu pe fermele principale deopotrivă la toate tipurile de acţiuni; (4) sistemele planare longitudinale de rigidizare sunt realizate, în funcţie de alcătui-rea şarpantei, în axul de simetrie vertical, sau – simetric faţă de acest ax – în perechi de planuri verticale sau înclinate, de regulă pe un singur nivel; posedă o talpă superioară (de obicei inclusiv cu rol de pană de coamă sau /şi intermediară) şi – între talpa superioară şi corzi – bare împănate de agățare; rigidizate prin colţari;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter eclectic – V

(5) între două ferme principale consecutive sunt dispuse 2–4 (mai rar) 5 ferme secundare; interdependenţa sistemelor planare transversale şi longitudinale se materializează prin bare comune de agățare, panele, cu rol dublu, preluând solicitările provenite din acţiunile longitudinale respectiv transversale transmise de la fermele secundare către cele principale, iar grinzişoarele sunt legate de fermele principale prin longeroane;

de la fermele secundare către cele principale, iar grinzişoarele sunt legate de fermele principale prin longeroane;
de la fermele secundare către cele principale, iar grinzişoarele sunt legate de fermele principale prin longeroane;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VI
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VI

(6) acţiunile sunt transmise la terenul de fundare de obicei după direcţia transversală, preponderent prin cosoroabe – simple sau duble – aşezate pe diafragmele longitudinale; acţiunile longitudinale sunt transmise parţial frontoanelor sau diafragmelor transversale;

parţial frontoanelor sau diafragmelor transversale; (b) materialul preponderent utilizat este de esenţă

(b) materialul preponderent utilizat este de esenţă moale (brad de pădure, molid etc. – cu o durabilitate de 200-500 ani în interiorul clădirii, în mediu uscat), adecvat confecţionării elementelor mai robuste; întinderea din bare de agățare se transmite de obicei la coardă prin platbenzi metalice;

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VII
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VII

(c) tehnologia de

execuţie presupune

prelucrare

prin cioplire

şi formarea nodurilor

cu îmbinări teşite pe jumătatea secţiunii,

chertări,

cepuiri sau

crestări, solidarizate prin cuie din lemn de esenţă moale; cuiele sunt capabile de preluarea eforturilor de forfecare, împiedicând inclusiv deplasările axiale ale elementelor componente;

inclusiv deplasările axiale ale elementelor componente; îmbinările (faţă de varianta gotică) preiau în mai

ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE

Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VIII
Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VIII
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VIII
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VIII
ŞARPANTE ISTORICE CONTINENTALE Şarpantă istorică cu caracter eclectic – VIII