PROTECTIA PATRIMONIULUI

CURS 1 - APARIIA I EVOLUIA CONCEPTULUI DE MONUMENT ISTORIC

PROTO-ISTORIA MONUMENTULUI ISTORIC I A PROTECIEI SALE
(Istoria atitudinii societii fa de monumente din antichitate pn n sec. XIX)

Antichitatea romana:
mpraii Augustus i Hadrian erau preocupai de pstrarea monumentelor antichitii greceti (exemplaria Graeca - Horaiu)
Interesul pentru protecia patrimoniului a avut prima scanteie in perioada anului 0 i.Hr./ d.Hr, in Imperiului Roman , cand constatam
pentru prima data ca exista un interes pentru ceea ce facuserea inaintea lor , grecii. Primul dintre cei care e interest de acest lucru este Augustus ,
apoi Hadrianus care gasesc in arta greceasca modelul , exemplul , tinta pentru ceea ce ar trebui sa fie arta timpului lor. De aceea , exista si o
sintagma exemplaria greca folosita de Adrianus in sensul in care ceea ce creasera grecii (Imperiul Roman a inghitit din punct de vedere politic si
militar Grecia) , a fost preluat ca o serie de bunuri artistice , nu ca o prada de razboi (lucru comun in perioada aceea ) - obiecte care aveau o cu
totul alta semnificatie erau ceva exemplar , spunea despre tintele care trebuie atinse. 500 de statui grecesti au fost luate din sanctuarul de la
Delphi pentru Villa Hadriana si Palatul lui Diocletian de la greci -> grecii erau cei care asezasera niste standarde artistice la un moment dat.
Istoric , Imperiul Roman decade , este atacat din exterior de barbari , se divide in Imeriul Roman de Rasarit cu capital la Constantinopol si
in Imperiul Roman de Apus cu capital inta la Roma si apoi la Ravenna , iar in acest proces istoric avem de a face cu 2 momente :
1. Consemnat in secolul IV cand se constata un apetit pt colectia obiectelor de arta si acest apetit , considerat prima epoca a colectionarilor
ni-l explicam nu pe ratiuni de ordin cultural (cum era cazul la Adrian produse exemplare ale artei ) ci e vb de o tezaurizare .
TEZUR, tezaure- Cantit. mare de monede, bijuterii, pietre scumpe sau alte obiecte de pre, strnse i pstrate n loc sigur;
In aceasta perioada economia Imperiul Roman decazuse , nu mai era economia unui schimb monetar, oamenii descopera pentru prima data
ca arta poate sa fie si un mijloc de a tezauriza reprezinta obiecte de valoare . Intr-o perioada in care banii nu mai aveau forta lor de
dinainte , cand atacurile erau din ce in ce mai dese avem de a face cu o moda a colectionarii.
TEODORIC
2. E VUL M EDIU TIMPURIU - Teodoric (455-526), mprat ntre 471-526
Preocupat de pstrarea mreiei Romei i de aprarea operelor de art clasice greceti i romane
Numete pe Cassiodorus - Custode al Monumentelor Romane (curator statuarum - nsrcinat cu protejarea statuilor din Roma
In mod paradoxal acum este vorba de un conducator militar si politic de extractie barbara (daca prima era vorba de 2 imparati figuri culte)
, Teodoric ,care la inceputul secolului al VI lea conduce prin cucerire Roma, Imperiul Roman de Apus . Gasim intr-o serie de documente
emise de Teodoric, lucruri foarte interesante . Dupa ce tocmai a intrat ca si cuceritor , repara constructiile, palatele si fortificatiile Romei
este important s pstrezi ct i s creezi. Suntem ntr-adevr interesai a pstra zidurile Romei n bun stare, i de aceea am ordonat
portului Lucrino s furnizeze 25.000 igle anual pentru acest scop. Vezi ca acest lucru s se mplineasc, gurile care au aprut prin cderea
pietrelor s fie acoperite de igle pentru a fi astfel protejate, nct s meritm mulumirile trecuilor regi, a cror oper noi le-am dat
nemuritoare tineree.
Teodoric catre Sabinus

() toate construciile ruinate din Roma s fie reparate. n Roma, binecuvantat ntre oraele lumii nu trebuie s se gseasc nimic sordid
sau mediocru.
Teodoric ctre Argolius
In general , cand cineva facea cuceriri, distrugea, nu repara. Teodoric impunea repararea a ceea ce el gasise in Roma , nicidecum sa
distruga , spune ca face acest lucru pentru a merita multumirile trecutilor regi , a celor impotriva carora el luptase si castigase . Teodoric si-
a dat seama ca daca a putut castiga militar , era mai greu sa guverneze un teritoriu asupra caruia nu avea legitimitatea unei descendene ,
nu era descendentul unuia dintre fostii regi sau imparati , nu avea nici legimititatea a cetateanului roman , nici legimitatea unei caste
princiale era doar militar.
Vedem in aceasta atitudinea a lui Teodoric pentru prim data un interes foarte concret pe care unii l-au avut pentru a se raporta intr-un
anumit fel fata de operele trecutului . Adrianus si Augusut care se raportau fata de statuile grecilor aveau o perspectiva culturala , Teodiric
nu avea o astfel de perspectiva ,era eminamente politica pentru a-si gasi o legitimitate , mimand , facand lucruri pe care in civilizatia
romana nu le faceau decat mostenitorii .
Termenul de partimoniu este un termen latin care defineste relatie juridica intre mostenitor si parintele sau , tatal sau , forta barbatilor , iar
patrimoniul era in esenta aceasta relatie de primire a bunurilor pe care le-a primit de la parinte , dar si a ingrijii lor .
Mostenirea de la tata la fiu PATRIMONIU (nu matrimoniu)
Era si un transfer de RESPONSABILITATE pentru PASTRAREA SI MENTINEREA patrimoniului primitlucru fundamental in Roma
In legislatia romana , atunci cand preluai mostenirea , o preluai cu toate cele bune si cele rele luai si datoriile , obligatiile ; partimoniul ,
mostenirea nu putea fi refuzata , se poate vinde dar aceasta instrainare inseamna ca am pierdut posesia. Teodoric considera ca aratand ca
ingrijeste palatele , oamenii se vor uita la el ca la un mostenitor nu ca la un cuceritor.
Pt prima data cand putem constata ca cineva se intereseaza de ceea ce au facut alte generatii in sesnsul protejarii acestor artefacte
interes politic , interesant de remarcat . Incat sa meritam .. , si termenul de nemuritoare tinerete. Atunci cand clasam si protejam ca
monument istoric nu o facem pt 50 de ani , este pt totdeauna. Teoretic ne asteptam ca un monument istoric protejat sa se duca in timp
atat cat lumea va exista .
Aceasta idee o vedem pt prma data in aceasta expresie nemuritoare,,

Ceea ce a cerut Teodoric constituie o exceptie (reconstruire). Regula evului mediu timpuriu era aceea ca lucrurile erau pastrate atat
timp cat foloseau la ceva ; a folosi la ceva incadra o paleta larga : ca material de constructie (luau zidaria de piatra sau alte materiale) , la a-ti
folosi ca fundatie si desigur pana la a-ti fol ca atare in scopurile, utilizarile sale proprii.
 TRANSFORMAREA PANTHEONULUI IN BISERICA SF. MARIA MARTIRA (608)
Aici imaginea Pantheonoui din Roma este una sugestiva pentru ca spre deosebire de alte temple ale Romei , ne-a parvenit relativ intact ,
pt ca la un moment dat la inceputul secolului al VII lea a fost transformat intr-o biserica crestina . Spatiul interior a fost considerat a fi potrivit ;
daca intrati acum se poate citi la intrare ca intrati in Biserica Santa Maria Martira . Asa au scapat in Roma si o serie de statui , pentru ca au fost
confundate cu edificiile unor sfinti sau cu statuia imparatului Constantin care fusese sacrificat pentru ca daduse libertate bisericii si cultului crestin .
In rest , constructiile pe percursul evului mediu nu erau protejate ci erau folosite material , locul lor pe care il ocupau in cetate, in oras .
Alegem sa pastram o cladire nu fiindca generatii au pastrat-o mii de ani ci fiindca au fost utilizate, folositoarea timp de mii de ani,
adapatate diferitelor perioade.

CAROL CEL MARE - Transfer statuia lui Teodoric precum i alte piese de mozaic, marmur i coloane de la Ravenna la Aachen.
Pe acest fond al acestui tip de relatie foarte pragmatic, lipsita de scrupule avem din cand in cand niste repetari ale momentului Teodoric
cu aproape aceleasi motivatii . Avem momentul Carol cel Mare om politic care dorea o reconstituire a Imperiului Roman. Proiectul sau politic era sa
readuca sub sceptul sau Imperiul Roman si atunci in Capela Palatina de la Athena reia un model spatial care in opinia sa il leaga cel mai bine de
Imperiul Roman , reia modelul spatial de la San Vitale de la Ravenna , aduce chiar de la Ravenna o serie de piese de decoratie , sculpturi , capiteluri,
pe care le inglobeaza in constructiile sale de la Aachen . Vrea sa spuna ca eu sunt descendentul acestui imperiu care este arhitectural reprezentat
la Ravenna pe care il simbolizez aici acest lucru da legitimizare proiectelor mele . (Ravenna- capitala Imperiului Roman de Apus)
La fel ca si Teodoric, Carol cel Mare , numeste pe Decinhat , supraintendent al constructiilor publice ,este primul ministru al
constructiilor publice de care avem cunoastere in Europa . Spuneam , regula este folosim ce ne poate folosi , nu avem nici o obligatie fata de
trecut sau fata de obiectele trecutului .

*2 exemple unde 2 amfiteatre romane sunt folosite pe intreaga perioada a Evului Mediu , poate chiar si dupa , pana spre sfarsitul
secolului al VIII lea , cand se demonteaza aceste constructii . Intr-unul din cazuri , prin sec X , intreaga localitate era stransa in acest amfiteatru ,
foarte avantajos pentru protectia pe care o oferea.

EVUL MEDIU - COLUMNA LUI TRAIAN

In 1162 la Roma , senatul Romei DECRET- (senatul azi consiliul local al cetatii Roma) decide sa protejeze Columna lui Traian de
orice posibila distrugere , degradare si sa pedepseasca cu o pedepsa aspra , cu moartea si confiscarea averii orice atac la adresa acestui edificiu .
astfel nct s nu fie nicicnd distrus sau mutilat, ci pstrat pentru onoarea poporului Roman, att timp ct lumea va exista - obiect
protejat datorita unui interes general, public, si nu datorita unui singur om plitic
Explicatia : in conflictul intre imparat si papa in care imparatul la vremea respectiva era Frederic al II-lea de Barbarosa , Roma , oras
romanic a obtinut partea imparatului pentru ca doreau sa obtina la fel ca si comunele din Flandra- statutul de oras liber , supus numai autoritatii
imparatului . Roma tine parte imparatului , care castiga . In 1143 , urmare a acestui deznodamant , Roma devine cetate libera , nu mai depindea
de ierarhia nobiliara si politic era doar supusa imparatului , era o comuna libera . Aceasta noua realitate ii face pe cei din senatul Romei , sa
gaseasca si o modalitate de a o si reprezenta -> cum pot arata concetatenilor ca sunt un oras liber . In opinia lor , aceasta situatie politica era
foarte asemanatoare cu ceea ce pt ei parea sa fi fost perioada Imperiului Roman , in care Roma era cetatea princeps a lumii . Se indreapta catre
ceva ce poate sa le lege existenta din 1143 si ceea ce se intamplase cu 1000 de ani inainte ; dintre toate constructiile care ramasesera in picioare la
acel moment, una din cele 2 columne din Roma lui Marc Aurelius si Traian ( foarte mult folosite de pelerini care urcau si priveau Roma si locurile
de pelerinaj ) . Columna lui Traian asezata in cel mai important ansamblu civic al antichitatii romane- Forul lui Traian , cel mai amplu ansamblu de
piete civice. Spre deosebire de Columna lui Marc Aurelius , Columna lui Traian este mai bine folosita ca simbol al realitatii politice de libertate , de
autonomie pe care o cucerisera , vorbeste despre aceleasi libertati pe care romanii de acum 1000 de ani le aveau. -> SIMBOL care sa fie legat de
TRECUTul romanilor si care sa exprime ideea de LIBERTATE. In decretul pe care il aproba in 1162: astfel incat sa nu fie nicicand distrusa sau
mutilita si pastrata pt onoarea poporului roman , atat timp cat lumea va exsita . Se preia ideea de protectie , idea care ramane valabila pana astazi
. (aminteste de Teodoric nemuritoare tinerete) .

Aceasta nu consemneaza o schimbare generala de atitudini . Este un interes foarte precis pe un element constructiv . In rest Forul lui
Augustus, are logia Cavalerilor de Malta ridicata peste constructia antica , in Rimini Arcul lui Traian e folosit pt intarirea unei porti , Orasul Luca a
fost construit pe intreg amfiteatrul, generand o piata ovala pt simplul motiv ca toate locuintele erau construite pe gradenele amfiteatrului .
Colloseumul a folosit pentrut materialul de constructie , travertinul starea este datorata imprumutarii materialului de constructie din acest
edificiu pentru toate constructiile Romei.

RENASTEREA
Este o datorie pentru oriicine s i iubeasc patria i prinii, astfel nct m simt dator s folosesc toate forele mele cele
slabe pentru a conserva, att ct este posibil, o form de via imaginii sau mai degrab umbrei acestui ora care este de fapt patria
tuturor cretinilor, i care a fost cndva att de puternic nct oamenii ncepuser s cread c ea singur fusese plasat sub nalturi
deasupra soartei i c, n contra legilor naturii, ea a fost extras morii i promis eternitii.
Rafael Sanzio, raport ctre Leon X, 1525

Privete MONUMENTUL CA MODEL = recunoatere a valorii creaiei.

Monumentul este cercetat, descris, relevat, interpretat teoretic i artistic dar nu este protejat
Colosseum-ul devine cariera de piatra pentru palatele Romei; tesatorie
Teatrul lui Marcellus transformat n palat
Forul Nerva - bolile Teatrului lui Marcellus - mcelarii
sticlarii ocup Termele lui Agrippa
vnztorii de pete ocup porticul Octaviei
tbcarii ocup Statium Domitian
productorii de var i de funii ocup Circus Flaminius
lumnrarii ocup Porticul lui Balbo
Bazilica paleocrestina a Sf. Petru - demolata 1506, Papa Iulius II
Teatrul lui Marcelius - resedinta nobiliara ;
Pe acest fond ajungem in perioada renasterii unde lucrurile incep sa se schimbe intr-un mod semnificativ . Spre deosebire de evul mediu
se observa o generalizare a interesului fata de constructiile si operele de arta ale trecutului , nu mai era doar interesul unei persoane sau numai
interesul exprimarii unui statut politic. Artistii renasterii impartasesc idea lui Adrian ca in operele de arta ale antichitatii (grecesti si romane) se
gaseste secretul unor opere , cercetand ceea ce se gaseste pastrat in ceea ce facusera inaintasii pot scurta drumul spre gasirea retetelor de atingere
a perfectiunii obiectelor de arta . Odata obiectele masurate , desenate , descrise, intelese , ele nu mai prezentau vreun interes. Avem aceasta
discordanta intre un interes foarte intens pentru a descoperi , pt a gasi noi inscriptii , noi obiecte , pt a cerceta si masura constructiile , pentru a
intelege rapoartele partilor si o lipsa totala de interes pt protejarea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o clipa inainte .

Asa incat in renastere constatam o importanta pierdere de patrimoniu antic prin folosirea intensiva a locului , materialelor din care erau
facute acestea . Poate ca cel mai bun exemplu este felul in care a fost tratata Basilica Paleocrestina Sfantul Petru care a fost demolata pentru ca pe
locul ei sa fie ridicata Catedrala Sfantul Petru . Nici chiar elemente care tin de cultul relicvelor nu impiedicau o distrugere , inlocuire a constructiilor
vechi cu altele noi .

In aceasta perioada unul din artistii renasterii , Rafael Sanzio este insarcinat de papalitate sa se ocupe de bunul mers al lucrarilor la
catedrala Sfantu Petru , in acelas timp , sa aibe grija de statuile antice existente in Roma . Intr-un raport pe care Rafael il scrie in 1525 Papei Leon al
X lea descrie activitatea sa si insista catre papa sa ia masurile cuvenite pentru a impiedica distrugerile la care era supus patrimoniul antichitatii
Romei. Materialul de constructie era foarte la indemana , era o perioada de boom al construtiilor , structurile , marmura din care erau facute erau
un bun material pt a fi ars si de a obtine varul si pe acest fond, distrugerile erau foarte importante . Prin aceasta scrisoare , Rafael Sanchez aduce o
serie de argumente supra importantei a ceea ce e facut de inaintasi. El vine si arata ca respectul pt operele de arhitectura ale inaintasilor are ceva
din spiritul crestin si respectul pe care crestinul trebuie sa il aibe pt parinti , pt relicvele sfintilor , pt tara si locul in care traiesc. Este pentru prima
data cand nu mai exista un interes pragmatic , de legitimizare politica , de interes de simbolizare ci apare ceva cu adevarat cultural si moral. Este
pentru prima data cand cineva incearca ca motiveze de ce era important sa pastram ceea ce au facut altii nu prin prisma unor interese meschine , ci
din perspectiva unor valori culturale ingemanate de aceste obiecte . In acest text vedem cumva , din nou, aceasta idee a protejarii pentru
todeauna , Rafael subliniind ca ceea ce natura si timpul nu a fost in stare sa distruga , o fac cu mare succes oamenii in cazul Romei si spune ca
reusesc sa distruga o cetate ce in contra legilor naturii parea a fi extrasa mortii si promisa eternitatii . In aceasta epistola , dincolo de aceste
aspecte morale de etica crestina , ce se bazau pe un cult al relicvelor ce fusese bine dezv In timp , Rafael mai aduce niste argumente sunt foarte
multe de invatat din ce au facut inaintasii ceea ce lor le parea foarte simplu , noua , astazi ne pare imposibil. => spiritul Renasterii care cauta
secretul proceselor , frumusetii . Rolul apropierii de monumentele antice este de a cunoaste secretele dupa care artistii , arhitectii , sculptorii ar
putea sa atinga perfectiunea.

Argumente etice, morale asa cum pastrezi memoria parintilor, asa sa pastrezi amintirea trecutului Este o datorie pentru
oriicine s i iubeasc patria i prinii
Inaintasii au reusit sa faca lucruri care noua azi ni se par imposibil de realizat - Monumentul este cercetat, descris, relevat,
interpretat teoretic i artistic: Cci, atunci cnd contemplez vestigiile (...) i cnd examinez raiunea divin a anticilor, deseori mi
explic de ce multe lucruri care lor le erau facile nou ni se par imposibile
Monumentul trebuie cunoscut nu att pentru a fi protejat ct pentru a fi ntrecut : Prin conservarea exemplului anticilor,
Sanctitatea Voastr va ncerca a le egala i a le depi(...) Rafael Sanzio ctre Leon X
Aceasta interventie a lui Rafael face ca Papa Leon al Xlea si apoi si altii sa emita o serie de decrete papale (aprox 40) prin care
pedepsea distrugerea monumentelor si a statuilor antichitatii.

Leon X l numete pe Rafael inspector al monumentelor antice (Commissario delle Antichita) i scrie despre activitatea sa:
a studiat ruinele minuios i le-a msurat cu competen. A citit despre ele din autorii antici i a comparat ce a citit cu ce a putut vedea rmas.
Mare i-a fost durerea cnd a vzut cadavrul acestui nobil ora [Roma], care fusese cndva regina lumii, astzi att de desfigurat.
Rafael despre sensul monumentelor i proteciei lor (Scrisoarea ctre Leon X):
Este o datorie pentru oriicine s i iubeasc patria i prinii, astfel nct m simt dator s folosesc toate forele mele cele slabe pentru a
conserva, att ct este posibil, o form de via imaginii sau mai degrab umbrei acestui ora care este de fapt patria tuturor cretinilor, i care a
fost cndva att de puternic nct oamenii ncepuser s cread c ea singur fusese plasat sub nalturi deasupra soartei i c, n contra legilor
naturii, ea a fost extras morii i promis eternitii. Dar se pare c timpul, invidios n faa gloriei umane, i prea puin ncreztor n propria sa
putere s-a asociat cu soarta dar mai ales cu barbarii ignorani pentru a distruge aceast mndr cetate.

RENASTEREA pentru prima data cand se recunaste ca fiind MOSTENITOAREA unui popor

Leon Battista Alberti- Zece carti despre arhitectura teoretizarea relatiiei cu constructiile trecutului
De Re Aedificatoria, vol. 10: "corectarea greelilor": greeli mentale i greeli manuale ndreptesc a fi corectate, n scopul crerii unui
lucru nou i perfect - greseli justificand interventia arhitectului contemporan ; corectarea greselilor era un lucru firesc de acceptat.
San Francesco-Rimini, perfecionat.(L.B.Alberti.)

Greseli mentale de compozitie ( principiile compozitionale medievale nu corespundeau cu cele ale renasterii)
Greseli manuale de executie
 Ex de interventii pe strucruri medievaleale lui Alberti :
*Templul din Rimini , in care el vine cu o intreaga camasa de arhitectura in spiritual renasterii cu arcade, iar in spetele ei se vede structura veche ,
medievala de caramida a unei biserici medievale
*Santa Maria Novella , Florentza , structura medievala pe care Alberti o placheaza cu aceasta fatada de piatra , realizata dupa principiile renasterii
Alte interventii la Pantheon , Templul Agripa ; Palladio Basilica din Vicetza , imbraca cu un vesmand pe care poate practica principiile
stilistice ale renasterii ; Santa Maria de Angeli , Roma , Michelangelo , nu intervine asupra interiorului decat cu cateva decoratii ; Teatrul lui
Marcelius supraiaetajare ; cea mai clara inlocuirea basilicii a Sfantului Petru cu catedrala de astazi .

Primele iniiative de protecie:

1452: Edict privitor la amendarea (10 galbeni) celor care arunc gunoi peste edificiile antice din Piaa Navona
1462: Edictul lui Pius al II lea prin care se interzice demolarea construciilor antice din Roma i mprejurimi => nu conteaza doar opera ci
si imprejurimile
ntre 1624 i 1685, decrete interzicnd exportul de obiecte de art i spturile neautorizate.
Inscrierea antichitilor i a mrturiilor arheologice ntr-o formul legal de protecie Suedia

SEC XVIII aparitia categoriei MONUMENT ISTORIC

Moda coleciilor :
o mbogirea repertoriului artistic antic cu piese exotice Europenii nu mai erau interesati doar de antichitatea greceasca si romana
o spargerea monopolului antic asupra valorilor culturale
o MUZEUL- pentru prima data artefactele nu sunt doar depozitate (tezaurarea) ci expuse. Museum Ashmolean in Oxford , o institutie care
aduna , conserva si cerceteaza bunurile artistice. cuprinde artefacte egiptene, grecesti, romana ddescoperite in decursul expeditiilor
arheologice din cadrul Universitatii.
o Descoperirea oraului Herculanum - 1738
o Descoperirea oraului Pompei 1748 aceste descoperiri trezesc din nou interesul pentru antichitate. Lumea devine mai mare prin
descoperirile geografice
Interesul pentru ruine:
o Giovanni Paolo Panini (cca 1730), veduta ideata (ansamblu imaginar de ruine monumentale reale)
o Piranesi (Della Magnificenza ed Archittetura de Romani-1761 ),
o Sir William Chambers (1751), desen pentru mauzoleul prinului motenitor
o Carlo Marchioni, Tempieto Diruto, Vila Albani, Roma - 1751-67
Opera lui Johann Joachim Winckelmann (1717-1768) intemeietorul disciplinei Istoria Artelor
o -Asupra imitarii operelor grecesti in pictura si sculptura - 1755
o -Observatii asupra Arhitecturii Antice - 1762
o -Istoria Artei Antice - 1764
o -Monumente Antice Inedite 1767
o Studierea si cercetarea santierelor Pompei si Herculanum
Enciclopedismul : cuprinderea n dicionarele epocii a termenului Monument (Monumentum < monere (lat.) = a aminti, a avertiza) -
> are o dimensiune fizica (e un obiect) + o forta (aceea de a aminti) termenul era asociat unei constructii de dimensiuni importante , cu multa
enfaza, prestanta , si unui gest de amintire , de rememorare , de avertizare . enciclopedistii , un grup de oameni care considerau ca lumea poate sa
fie cunoscuta si explicata stiintific in toate domeniile sale. Opera enciclopedistilor urmareste sa defineasca fiecare obiect , fiecare fenomen al lumii
cunoscute.
Rolul social al patrimoniului arhitectural, dup ideea c arhitecii pot, prin aprofundarea desenului antic s construiasc "() pentru mai
bine i prosperitate"

Avem institutii (muzeul) si metoda de studiere

CURS 2 REVOLUTIA FRANCEZA 1789-1794

- Nicio cladire sa nu se adoseze cladirii monument zona de protectie s-ar traduce astazi (templul Maison Caree)
Francisc I mergand sa viziteze ajunge in orasul Nimes si cere guvernatorului orasului sa faca astfel incat templul roman Maison Caree sa fie protejat
ai constructiile sa nu se alipeasca , sa nu ii stirbeasca perceperea

2 etape ale revolutiei:

Distrugerile constructiilor nobilimii si bisericii - distrugerea tuturor monumentelor de orice fel care amintesc de existena
feudalismului i interzicerea oricrui lucru capabil s evoce memoria despotismului DESPOTSM s. n. Regim politic caracterizat prin
puterea nelimitat i guvernarea arbitrar, nengrdit de nicio lege ; Revolutia (burghezia in ascensiune) se razbuna pe nobilime si
pe cler prin distrugerea palatelor, a catedralelor
Naionalizarea / utilizarea proprietilor nobiliare, regale, clericale - Valul de distrugere se opreste la un moment dat cand isi dau
seama ca au nevie de cladiri pentru spitale, primarii etc si nu pot reconstrui atat de repede (vine si un atac dinafara)
Camille Desmoulins: (...) o prad bogat oferit nvingtorilor, cele 40.000 de palate, hoteluri i castele ale Franei. 40 000 de constr
de mari dim au intrat in patrimonial statului

*o machete a abatiei romanicului burgun francez din care a ramas un singur turn ; la Notre Dame imaginea frontului de vest cu galeria
regilor , in care statuile au fost decapitate deoarece s-a considerat ca acestea reprezentau figurile regilor Frantei (regii erau din vechiul testament
defapt), tot aici , la Notre Dame au dat jos flesa pe care mai apoi Viollet le Duc a reconstruit-o (simbolul regalitatii prin floarea de crin) ; la fel la
Saint Denis (necropola regilor Frantei) Catedrala unde inmormantati regii decopertata pt a ploua inauntru); 1792- toate statuile, inscripiile,
basoreliefurile de bronz sunt topite pentru a face tunuri - Decret al Revoluiei -1792
FL, flee, s. f. 1. Acoperi foarte nalt, n form de piramid sau de con, folosit, mai ales n Evul Mediu, la construciile monumentale ale
bisericilor.
Oprire distrugerilor, pe langa constientizarea ca nu pot reconstrui atat de repede si ca existentele cladiri ar putea fi utile - Aubin-Louis Millin spune
in fata unei adunari politice ca dand la o parte simbolurile, sunt niste piese de arta impotante care ne pot arata evolutia istoriei de astazi.

Primele inventare ale patrimoniului - Aubin-Louis Millin Antichitatile Nationale sau Culegere de Monumente . El fiind anticar , a
considerat ca termenul de antichitati este cel potrivit- mom de nastere a unei idei , categorii , concept care se cheama patrimoniu
national
Infiinarea primului organism de gestiune a patrimoniului - 1790 - Comisia Monumentelor nsrcinata s studieze soarta
monumentelor tiinei i artei provenind din bisericile i abaiile puse la dispoziia Naiunii. Edificiilor vechi (cu excepia celor
medievale, n general) le sunt recunoscute:
- valoarea cognitiv
- valoarea educativ - n mod explicit
- valoarea estetic
- valoarea economic- n mod implicit
Declaraia Adunrii Constituante din 14.VIII.1792 condamnnd monumentele ridicate orgoliului, prejudecatilor i tiraniei,
excepteaz obiectele ce pot interesa arta. (..) condamnnd la distrugere monumentele ce amintesc despotismul, este important a
pstra i conserva onorabil capodoperele artei, att de demne de a recrea un popor liber Declaraia Adunrii Constituante
16.IX.1792
Comisia Monumentelor este condamnat i dizolvat pentru incivism n 1793, urmaa ei, COMISIA TEMPORAR A ARTELOR
reuete s salveze - Abaia Saint-Denis,- Porte Saint-Denis,- Catedrala din Chartres,- Catedrala din Amiens, etc., nu fr a pierde
totui elemente sau pri ale construciei.
Monumentele imobile de care statul este razpunzator- nu neaparat si proprietar notiunea de patrimoniu national (nu exista
natiune fara patrimoniu, nu exista patrimoniu fara natiune) Franta considera ca patrimoniul national si natiunea sunt 2 concepte in
stransa legatura . Natiunea- impartaseste , se bucura , este mostenitoarea si garantul unui patrimoniu cultural nat => dorinta de a fi
in primul plan al culturii .

Dupa Franta , toate tarile europene , printre care si Romania , cand s-au constituit ca natiuni (Germania , italia , Romania ) au adoptat
acelas concept al natiunii care este definit prin partimoniu cultural national . Regele Carol comanda restaurarea unor Catedrala pt a arata Europei
patrimoniul romanesc.

- se consemneaza primele mari muzee publice dupa modelul de la Oxford - Luvru cetate (Carol al V-ea) transformata in resedinta de lux
(Francisc I) transformata in muzeu - muzeul revolutiei prima data . Aceasta constientizare a dimensiunii economice , a patrimoniului ,a importantei
monumentelor ca locuri in care se pot intampla activitati umane , face ca o serie de biserici sa scape distrugerilor care erau caracteristice primei
etape , Un ex este Saint V care este astazi Pantheonul Frantei pt - depusi marii oameni ai politicii si culturii Frantei , ridicata de Ludovic al 16lea ,
pt a multumi ca a scapat de o boala grava . Constructia este salvata pt ca foloseste unor utilizari de care avea nevoie rev . Un alt exemplu este de la
Stralzburg unde Palatul Episcopal este transformat in prefectura . Un at ex , Versailles unde palatal a scapat pentru ca intre timp ideea ca arta este
calea pe care poporul poate ajunge la libertate , cucerise destui adepti arta considerata sora mai mica a libertatii

Aceste idei pe care le-a generat Revolutia Franceza incep sa se gaseasca si in evolutia altor tari din Europa Prusia , nucleul viitoarei
Germanii unde avem de-a face cu opera si gandurile lui Friedrich Schinkel (1781-1841), lucrari cuplate astazi in centrul Berlinului , Insula Muzeelor.
- insarcinat de regale Prusiei sa se ocupe de mon publice
- idea ca a pastra monumentele nu este treaba unui singur om ci trebuie sa se bazeze pe existenta unei institutii; Succesul unui program de
conservare st n existena unei instituii specializate ncadrate cu conservatori profesioniti si este sustinuta din bani publici prin taxe si
impozite "Monumentele aparin publicului, prin urmare ntreinerea acestora este de interes public"
- Nevoia unui inventar al monumentelor,
- Conservarea prilor vechi, pstrarea materialului original i meninerea la un minim necesar a intervenilor.
- Nu trebuie pus altceva in locul unei cladiri valoare ci pastrate

1820 - Primele servicii descentralizate n oraele Statului Papal (in Italia) - Decretul Cardinalului Pacca, prevznd inventariere,
conservare i administrare unitar

Raffael Stern
- 1803 - Arcul lui Constantin (315), asanare a vecintii cu expunerea pavimentului antic, ancorarea pieselor statuare (ornamentale) cu ancore
metalice (insarcinat de papa sa se ocupe de arc din cauza problemelor structurale)
- prima data cand cineva se ocupa si de paviment - adus la cota initiala de calcare pentru o buna percepere a obiectului
- 1806 consolidare partea de est a Colosseumului arcele tindeau sa se desfaca din cauza capetelor care cazusera; Raffael pune un contrafort pt
a impiedica desfacerea; interventia e marcata prin utilizarea altui material.

Giuseppe Valadier
-1820 a doua consolidare a Colosseumului Completare de arcade n retrageri pe nalime tot din caramida din nou avem marcarea
interventiei prin utilizarea altui material.
- restaurarea Arcului lui Titus , care in perioada evului mediu fusese inglobat intr-o incinta de fortificatii -> reconstituie geometria generala a
arcului , dar se abtine acolo unde au disparut decoratia sau elementele de modelatura rezumandu-se la forme stilizate , elemente care nu merg
pana in ultimul detaliu . De la departare citim constructia asa cum trebuie , cand ne apropiem descoperim care sunt locurile care au fost pastrate in
timp prin decoratie , parina , degrader , si zone cu coloane fara caneluri , profile mult simplificate pe care Valadier le-a marcat ca si interventie

Interventia lui Stern si Valadier este surprinzator de corecta din perspectiva noastra de astazi cand si noi consideram ca daca intervii asupra unui
mon este normal sa fie usor de observant ce este mat ist , si ce este intervenia noastra

1830 Noul monarh al Frantei care nu mai e repr aristocratiei, ci al burgheziei hotaraste restaurarea fostelor resedinte regale.

Francois Guizot, Ministru de Interne - Scrisoare ctre regele Ludovic Filip, 1830
Monumentele istorice de care solul Franei este acoperit provoac invidia Europei civilizate. Att de numeroase i variate n comparaie cu cele ale
rilor vecine, ele nu aparin doar unei anumite faze a istoriei, ci formeaz o serie complet i fr lacune; ncepnd cu epoca druizilor i pn n
zilele noastre, nu exist vreo epoc memorabil a artei i civilizaie icare s nu ne fi lsat monumente care s o explice i s o exemplifice.

Franta poate fi prin monumentele sale sa fie un adevarat manual al istoriei , ca aceste monumente istorice sunt perla coroanei Frantei . Cere ca
pentru aceasta perla a coroanei monumentele istorice sa fie pastrate si sa se instituie la mininsterul de interne aceasta functie de inspector
general al monumentelor istorice - inspectorul va trebui inainte de toate sa stabileasca o lista a monumentelor care vor trebui sa fie restaurate
si vor trebui sa faca obiectul unei alocari de fonduri . Inspectorul general al monumentelor istorice va pregti n urma turneului su comprehensiv
un catalog exact i complet al edificiilor sau monumentelor izolate care trebuie s fac obiectul unei atenii serioase din partea guvernului; el va
nsoi acest catalog, pe msura posibilului cu desene i cu planuri, i le va transmite succesiv la Ministerul de Interne, unde acestea vor fi clasate i
consultate la nevoie. De altfel , inca din 1820 , ministerul de interne fusese insarcinat sa aloce niste bani pt reparatii la o serie de resedinte regale.
Monarhia doreste ca prin ingrijirea resedintelor regale sa obtina ceea ce am vazut la Teodoric care dorea sa obtina in astfel de situatii o
legitimitate pe care publicul sa o faca intre trecut , intre dinastiile si monarhia din perioadele respective .

- Scrisoarea lui Guizot arata ca atentia incepe sa se concentreze si pe gotic, renastere, nu numai pe antichitate.
- Regele nu rezista la aceste argumente si este de accord cu infiintarea postului de inspector general al monumentelor , asa ca din 1830 in
Franta se creaza aceasta pozitie care va genera prin diverse etape desprinderea acestei activitati de ingrijire a monumentelor de la
ministerul interne si constituirea ministerului responsabil de cultura in Franta . la 1830 nu exista un ministru al culturii , ministerul de
interne se ocupa de constructii si de aceea acest functionar a fost infiintat la min de interne .
- in 1837 , alaturi de inspector general al monumentelor se creaza o comisie superioara a monumentelor care ajuta ispectorul prin
redactarea acestei liste de mon ist si in stabilirea prioritatilor in conservarea si interventia la constr respective . Practic , din 1837 aceasta
institutie devine germenul a ceea ce mai tarziu va fi ministerul culturii . Astazi , tarile care au un sistem de protectie a monumente istorice
au o astfel de comisie , un for stiinfific care ajuta min culturii.

Ludovic Vitet - primul inspector al monumentelor; atrage atentia ca atunci cand intervenim pe un monument sa nu il stricam
Prosper Merimee- a doilea inspector general al monumentelor
- cel care scoate la iveala frumusetea , bogatia si valoarea romanicului. Pana la el se accepta ca este valoroasa creatia antichitatii , se
accepta ca goticul are o oarecare valoare pt ca este un spirit national in Franta , dar romanicul era cons a fi o per in care mesterii nu
reuseau sa construiasca constructii perfecte un gotic nereusit
- principalul principiu este acela de a nu face rau , a nu inova
- daca un monument are neregularitati sau imperfectiuni sa il lasam asa, nu sa corectam opera ca si cum noi suntem mai presus
Eugene Emanuel Viollet le Duc
fundamenteaza i aplic ceea ce va purta numele de doctrina INTERVENTIONIST A UNITII DE STIL
al treilea inspector general si teoretician al arh. apropiat al lui Vitet
primul care defineste termenul de restaurare
St. Madelaine Vezelay- restaurare la 26 de ani
- Inlturarea efectelor deficienelor de construcie i a reparaiilor ulterioare
- Consolidare
- Eliminarea prilor gotice i nlocuirea acestora cu propuneri romanice
- Perfecionarea prilor de construcie care nu necesitau reparaii (faada V)
- Adauga elemente decorative si contraforti
In restaurare exist o condiie esenial care trebuie ntotdeauna s fie inut minte. Este cea conform creia orice poriune ndepartat trebuie
nlocuit cu materiale mai bune, mai puternice i ntr-o manier fr greeal. Ca rezultat al operaiunii creia i-a fost subiect, cldirea restaurat
trebuie s capete o nou speran de via, mai mare dect cea care tocmai s-a scurs.
- Defineste pt prima data termenul restaurare ca fiind un termen modern atat termenul cat si activitatea pe care termenul o defineste
sunt amandoua moderne- Vede restaurarea ca pe o modernizare
- In viziunea lui a restaura nu inseamna a conserva, ci a restabili obiectul intr-o integritate care poate sa nu fi existat. El restaureaza in
forma in forma pe care ar fi trebuit sa o aia monumentul in viziunea lui; nu restaureaza in forma originala ci incearca sa inteleaga
esenta si sa aduca cladirea la forma pe care antecesorii nu au reusit sa o obtina. El vede arhitectura ca o dispunere intr-un ansamblu
dupa ratiuni logice care trebuie descoperite
- arhitectul nu trebuie sa fie satisfacut cu ipoteza, el trebuie sa descopere acele ratiuni logice (iar n activitatea de restaurare nimic nu este
mai periculos dect ipoteza.)
Termenul restaurare precum i aceasta n sine sunt amndou moderne. A restaura o cladire nu nseamn a o conserva, a o repara sau a o
reconstrui; este a o restabili ntr-o integralitate care poate s nu fi existat niciodata. () Epoca noastr a adoptat fa de trecut o atitudine
singular printre toate celelalte epoci. Ea i-a propus s analizeze trecutul, s-i compare i s-i clasifice fenomenele i s-i construiasc istoria sa
veritabil urmrindu-i pas cu pas traseul, dezvoltarea i fazele succesisive ale umanitii.

Dictionnaire Raisonn de lArchitecture

- El spune ca pana in sec 19 practic nu exista o activitate care sa poata fi denumita ca restaurare ( pe parcursul evului mediu , a renasterii
se reparau, se consolidau sau chiar se demolau constructii. Acum prin acumularile in stiinta istorica , este primul moment al evolutiei
europeanului in care se poate face restaurare . Spune ca doar acum cand s-au acumulat atatea informatii despre trecut putem intr-adevar
sa urmarim logica trecutului si sa intervenim pe un monument.
- pleaca de la ideea ca mai ales in constr gotica medievala orice element ar exista are o ratiune de a fi nimic nu este in plus in arh
medievala
n construcia medieval fiece poriune a lucrrii ndeplinete o funciune i suport o aciune. Arhitectul trebuie s urmreasc s
determine valoarea celor dou [funciunea i aciunea] nainte de a-i ncepe sarcina. El trebuie s procedeze ca un chirurg ndemnatic i
experimentat care nu atinge un organ pn cnd nu a acumulat cunotine complete despre funcia sa i i-a definit consecinele imediate
i ndeprtate ale operaiei. Mai degrab dect procednd la ntmplare el trebuie s nu o ndeplineasc. Mai degrab trebuie s lase
pacientul s moar dect s-l ucid.
- defineste stilul ca fiind acea ratiune care guverneaza existenta partilor
- Este de parere ca atunci can intervenim trebuie sa ne punem in situatia loii mesterului pe care a stapanit-o total sau partial si sa ducem
lucrurile mai departe spre perfectiune pentru a da speranta de viata constructiei.

Constientizam pe de-o parte ca Viollet le Duc nu era un paseist ci unul din arh poate cel mai puternic orientat catre viitor din rationalismul pe care il
propavaduia , si s-a constatat ca la mom respectiv nu existau repere care sa-l contrazica foarte mult.
O buna parte din constr care au trecut prin santierele sale probabil nu ar mai fi existat azi daca el nu ar fi intervenit . Interv lui si a scolii pe care o
genereaza in Franta si in exterior, urmaresc atingerea acestei perfectiuni a stilului si de aceea sc si doctrina se cheama Scoala unitatii de stil.
Viollet le Duc este in multe din scrierile sale suprinzator pentru ca deseori una spune si alta face. Cand se refera la restaurarea Notre
Dame , el spune ca cel care se apropie de Notre Dame trebuie sa isi suspende orice urma de subiectivism, orice gand si sa se supuna monumentului
. Sensul supunerii la care el se refera nu este supunerea fata de istoria edificiului ci fata de ratiunile interne ale edificiului , e altfel , linia lui
directoare. Artistul trebuie s se tearg n ntregime, s-i uite gusturile, instinctele pentru a studia subiectul [restaurrii], pentru a gsi i urmri
gndirea ce a prezidat execuia operei pe care vrea s o restaureze; cci nu este vorba de a face art, ci doar de a se supune artei unei epoci
disprute.

Notre Dame de Paris

- nlocuirea ferestrelor de sec.XIII cu unele de tip sec.XII
- Amplasarea de statui luate de la Bordeaux pe faada de S a transeptului in locurile unde considera el ca trebuiau sa fie
- ndeprtarea decoraiei clasiciste, flea
- Pune la loc capetele taiate ale apostolilor din per Revolutie Franceze doar ca inlocuieste 2 capete cu portretul lui si unul cu portretul sculptorului.
Unul dintre capete (cu portretul sau) este intors catre flesa realizata de el.
- o garguie proiectata de v l d sau piese de decoratie, unul dintre portaluri este marcat cu culoare inchisa in desene acolo unde a fost restaurat

Principiile Scolii lui Viollet le Duc raspandite in toata Europa

- Paul Abadie -discipol - restaureaza Catedrala Angouleme suprainaltand-o asa cum ar fi trebuit sa arate
- La biserica Sf Laurentiu, Constantin Dufeux inlocuieste o fatada romanica facand o presupunere de fatada gotica
- Romania - A.Leconte de Nouy, Romania interventii foarte libere si subiective adauga elemente noi
- Biserica Episcopala, Curtea de Arges (interventii la nivel decorativ - ni peste intrare cu mozaic)
- Trei Ierarhi, Iasi : Din punct de vedere arhitectural, biserica Trei Ierarhi este incontestabil unul dintre cele mai interesante i
curioase edificii religioase cunoscute n Europa cu toate acestea inlocuieste unele parti cu altele facute noi; coborrea la nivelul
acoperiului a cupoletelor de pe pridvor, abside i altar, pentru a scoate n eviden bazele ptrate i stelate ale turlelor, precum i
nlarea turlelor cu un rnd de firide mici, ornate, i cu o corni. n plus, modifica i acoperiul turlelor, care era similar cu al celor
de la biserica Mnstirii Cetuia din Iai.
- Sf.Dumitru, Craiova
- Domneasca, Targoviste

Anglia:
Sir George Gilbert Scott (1811-78), Chichester Cathedral - Cercetare amnunit i reconstruire a turnului central
Sir George Gilbert Scott, Ripon Cathedral (1862)- Eliminarea mrturiilor de sec. XIV de pe faada de V i turnuri i nlocuirea cu elemente de sec.
XIII
Sir George Gilbert Scott, Westminster Abbey, 1849-61 - Folosirea de centuri metalice i de contravntuiri n arce Reconstruire a transeptului de N
n stil.

CURS 3- PRIMELE DOCTRINE DE RESTAURARE

FRANA: D OCTRINA UNITII DE STIL

Situaia sociala i implicaiile asupra culturii

- Restaurarea monarhiei (1815) duce la manifestarea interesului pentru averile naionalizate n timpul Revoluiei Franceze.
- Pentru prima dat n 1819, restaurarea unor monumente istorice face obiectul unui buget (al Ministerului de Interne).
 - Ministrul de Interne F. Guizot (istoric de profesie) este nsrcinat de ctre Rege cu ntocmirea unui raport referitor la starea proprietilor
Statului.

Critici ale timpului , ramanem in sec 19 , jum sec 20 , pt a vedea ce se int in paralel cu dez acestora din pct de vdr institutional , de la 1830
in fr avem un insp gen al mon , la 1837 acesta este ajutat de o comisie superioara a mon ist care exista si astazi in toate tarile europene , vom vedea
cum se dezv opiniile despre ingrijirea patrimoniului.
Este o perioada in care exista o preocupare pentru patrimoniu in Franta . Aratam data trecuta ca grija pt aspectul institutional la care se
facea referire in scrisoarea trimisa de catre Guizot , provenea din faptul ca in acel an , in Franta , se revine la monarhie care incearca sa se lege de
istoria monarhiei fr prin recuperarea rel pe care monarhia a avut-o intotdeauna cu resedintele regale si nobiliare. Monarhia are interes in a ingriji si
a arata ca se ingrijeste de monumente si incepand cu anii 20 ai secolului 19 incep santiere de restaurare . De la aceste operatiuni in care lucrarile
erau cuprinse in dosare si dosarele clasate , ne vine termenul de clasare a monumentului.

Lucrurile sunt intr-un proces de definire. Nimeni nu era posesorul unei practice sau unei teorii care sa spuna asa se face corect. Acest
lucru stimuleaza o debatere despre patrimoniu si despre felul in care trebuie acesta tratat apar teorii de la pers care nu sunt arh , nu au fost
restauratori , sunt oameni de cultura , implicate politic si care isi expun niste pareri legate de tratamentul ln care era supus patrimoniul francez in
per resp . La jum sec al 19 avem o puternica transf a parisului Hausmann care traseaza bulevardele , traversari ale tesutului istoric , dar distruge
obiecte de patrimoniu.

Odata cu modernizarea Parisului este atrasa atentia si asupra patrimoniului.

Montalambert, 1845 "Nu trebuie fcut loc gol n jurul catedralelor noastre, de maniera a neca magnificile dimensiuni cu care le-au
nzestrat autorii lor. Ele nu au fost fcute pentru deert precum piramidele Egiptului, ci pentru a plana deasupra locuinelor ndesate i a strzilor
nguste ale oraelor noastre.
* Notre Dame astazi vedem trasate cu un marcaj din piatra alba limitele constr si a strazilor care avansau pana in apropiata proximitate a catedralei
.
*la Strazburg relatia dintre tesutul urban si biserica , ti se deschide catedrala de la o distanta f mica , efectul este cu totul altul .* abatia Saint Denis
e foarte sugestiva pt efectul diferit de percepere a catedralei .

Victor Hugo
- Vocea care probabil a generat cel mai puternic efect
- poet, om implicat polititc, revolutionar , ca urmare a actiunilor sale si a opiniilor sale, el a fost exilat
- scrie in jurul anilor 30 o serie de articole publicate sub suptaritulul Razboiul Demolatorilor modernismul indea sa distruga monumentele
istorice; vrea sa sensibilizeze publicul in ceeaa ce priveste protejarea monumentelor
- se ridica impotriva atacului patrimoniului Frantei, atac exercitat de dezv indistriala si urbanistica a fr sub aceasta perioada a monahriei. Ridica
pentru prima data problema unei legi pentru protectia patrimoniului o lege generala (1832)
- Atrage atentia ca doar prin lege se poate proteja un moument si atrage atentia asupra interesului public
- Sunt dou lucruri ntr-un edificiu : folosina i frumuseea. Folosina aparine proprietarului, frumuseea - tuturor. A o distruge nseamn deci o
depire a drepturilor. Edificiul istoric este un aliaj intre 2 tipuri de drepturi- al proprietarului si al societatii care se bucura de el- dreptul de
prorietate in virtutea caruia un proprietar poate sa dispuna si de desfiintarea imobilului , nu trebuie sa se exercite atunci cand este vorba de
monumente, de constr care sunt puternic evocatoare pt istoria franceza
-1887 Lege a Frantei sunt desemnate monumente istorice cladirile care din interes public, nu trebuie sa fie demolate.

Aceasta idee este defapt fundamentul din pct de veder juridic al legilor de protectie a mon ist in Europa. Si in legea romaneasca de astazi este
invocat interesul public general care face ca asupra proprietatilor particulare care sunt mon ist sa se exercite prin lege un anumit control referitor
la exercitarea dreptului de proprietate, fara sa se nege dreptul de proprietate pe care orice proprietar il are . Constitutia romana spune ca dreptul
de proprietate se exercita conform legii. Legea romaneasca priveste valoarea culturala a unui imobil ca o valoare de interes general, public

ANGLIA
Situatia social a Angliei dup razboaiele Napoleoniene si implicatiile sale asupra culturii
- Dupa aprox. o generaie, spaiul European este din nou accesibil.
- Spectrul extinderii ideologiei Rev. Franceze determin guvernanii s propun un vast program de lucrri publice avnd drept tem
construirea de biserici i drept scop ocuparea ntr-o activitate nerevoluionara a celor demobilizai urmare a ncheierii razboaielor.
- Victoria asupra Franei pune problema expresiei stilistice n plan constructiv a noului statut al Angliei.
- Urmarea unor aprinse dezbateri se convine asupra Stilului Gotic ca expresie naional.

John Ruskin
De la mom in care incepe sa lucreze asupra mon ist , practicand o restaurare in consens cu teoria sa referitoare la ce inseamna restaurarea, le Duc
devine tinta unor critici f acide. Cea mai imp si cea mai productiva vine de peste Canalul Manecii , din Anglia si apartine lui John Ruskin alaturi de
Viollet le Duc este considerat unul dintre teoreticienii arhitecturii (desi nu este arhitect), scriitor, critic de art i filosof englez. Ruskin a exercitat o
remarcabil influen asupra cercurilor intelectuale ale Angliei din epoca victorian. A devenit cunoscut mai ales prin studiile sale aprofundate
asupra arhitecturii i artelor plastice n general i asupra condiiilor istorice i sociale corespunztoare. Ruskin consider c cele mai remarcabile
realizri ale artei trecutului sunt legate de existena unor condiii favorabile n societate i afirm c numai o societate nobil poate genera o art
de nalt elevaie spiritual.
 - victoria Angliei asupra lui Napoleon ,lucru care deschide publicului dupa mai mult de 30 de ani din nou continentul (de la incep rev fr
1789 pana in 1915 fr si Anglia au fost intr-o continua disputa care a generat o blocare intre cele 2 - apare pt prima data cumva organizata
activitatea turistica.
- Ideea care apare este aceea a unui program de constr a bisericilor. Se aloca o suma important apt mom resp 2 mil de lire pt constr a
peste 200 de bis in localitatile mai - dupa infrangerea Fr , in nici un caz nici un stil apropiat Fr nu trebuia acceptat
- Intoarcere asupra goticului specific englez

1848 The severn lamps of architecture principiile dupa care ar fi trebuit sa se ghideze cei care studiaza, critica sau se ocupa cu arhitectura
trecutului

Rolul arhitecturii puterea evocatoare

Putem tri fr arhitectur, s adorm pe Dumnezeu fr ea, dar fr ea nu ne putem aduce aminte. () exist dou datorii ale
arhitecturii naionale care nu pot fi ocolite: s fac astfel ca arhitectura prezentului s dinuiasc la scara istoriei, i s o pstreze, ca o
bijuterie de nepreuit pe cea a epocilor trecute.() cea mai mare glorie a unei cladiri nu st nici n pietrele sale i nici n aurul su. Gloria sa
st n vrsta sa i n puterea sa evocatoare ()contrastul lor tcut cu caracterul tranzitoriu al celorlalte lucruri...

- Pentru arhitect e important sa pastreze constructiile care au capacitatea de evocare si sa fie capabil sa produca arhitectura care sa
preia valorile arhitecturii trecute si sa le transmita mai departe.
- Arhitectura evoca o poveste sa privim monumentele nu dpdv al utilitatii lor ci al povestii pe care o spun

O cladire nu trebuie sa fie mare pentru a fi valoroasa nu monumentalul defineste monumentul ; Puterea de evocare, nu decoratia da
valoare unei cladiri
Primul, mpreun cu W. Morris care include n patrimoniul istoric construciile modeste ce alctuiesc aa-definitul ansamblu urban
Ideea c o cas trebuie s fie mare pentru a putea spune c este bine construit este de sorginte modern, aa cum i ideea c nici o
pictur nu poate fi istoric dac nu zugrvete personaje la scar mai mare dect cea natural.
Este de preferat lucrarea cea mai rudimentar care povestete o istorie sau mrturisete un fapt bogiei [de decoraie] fr sens. Nu
trebuie s existe nici un singur ornament care s mbogeasc faada unei cldiri publice i care s nu aib un neles.
Nu trebuie sa privam viiotarele generatii de mostenirea pe care ar putea-o avea
Exprim responsabilitatea fa de viitor, ntr-o form foarte apropiat de definirea contemporana a dezvoltrii durabile : Dumnezeu ne-a
mprumutat pmntul pe durata vieii noastre: este o mare oportunitate. Ea aparine att nou ct i celor care vor veni dup noi, i ale
cror nume sunt deja scrise n Cartea Creaiei. i nu avem nici un drept, prin ce facem sau neglijm, ca s-i penalizam sau s-i privm de
vreun drept pe care ar fi putut s-l aib motenire din partea noastr. i aceasta cu att mai mult cu ct una din condiiile trudei omeneti
st n acea proporie dintre timpul sdirii i cel al culesului, n care st bogaia roditoare a fructului; i n general cu ct plasm mai
departe elurile noastre i dorim mai puin s fim noi nine martorii rezultatelor trudei noastre, cu att mai mare i mai bogat va fi
msura succesului nostru. Profitul celor de lng noi nu poate fi egalat de beneficiul celor care ne vor urma, i dintre toate amvoanele de
la care mesajul oamenilor este trimis viitorului, nici unul nu trimite mai departe dect o face mormntul.
Definete Universalitatea valorii monumentului istoric din care deduce Universalitatea proteciei sale.
Militeaz pentru constituirea unui organism european de protecie a patrimoniului.
Doctrina ANTIINTERVENIONIST Edificiul apartine creatorului sau si al generatiilor care se bucura de ea ; nu este edificiul nostru peste
care sa intervenim, asa cum nici peste pictura unui pictor care este o creatie finala nu intervenim sa o modificam - trebuie sa pastram
povestea cladirii
Nu este o problem de pragmatism sau de simmnt dac trebuie s pstrm construciile vremurilor trecute sau nu. Nu avem nici un
drept n a le atinge. Ele nu sunt ale noastre. Ele aparin n parte celor care le-au construit i n parte tuturor generaiilor care ne vor urma.
(..) Ceea ce noi construim avem libertatea de a i demola; dar dreptul altora asupra ceea ce au realizat dndu-i puterile i averile i viaa
nu a disprut odat cu moartea lor(...)
[Restaurarea] este distrugerea total pe care o construcie o poate suporta; o distrugere urmare creia nu pot fi regsite nici un fel de
urme, o distrugere acompaniat de o fals descriere a obiectului distrus.(...) S nu ne lsm amgii n acest important subiect, este
imposibil, aa cum este imposibil renvia morii, s restaurezi ce a fost frumusee sau mreie n arhitectur.
Monumentul poate fi: consolidat, ntreinut, ingrijit dar de o manier invizibil
S nu mai vorbim despre restaurare. Totul nu este dect o minciun de la un capt la altul. ()Avei grij de monumentele voastre i nu
vei avea nevoie s le restaurai. Doar cteva table de plumb aezate la timp pe acoperi, cteva frunze i crengi moarte ndeprtate la
timp din calea unei scurgeri de ap vor salva att acoperiul ct i pereii de la ruinare. Urmarii construciile vechi cu grij, pstrai-le ct
putei mai bine, cu orice pre ferii-le de orice modificare sau distrugere.

Ruskin il considera pe Viollet le Duc cel mai mare arh al perioadei dar critica modul lui de abordare a restaurarii situandu-se in totala opozitie fata
de acesta. In timp ce le Duc miza pe libertatea de interventie in baza gasirii ratiunii de edificare, Ruskin sustine ca nu trebuie sa intervenim asupra
creatiei unui antecesor pentru ca nu avem niciun drept asupra ei trebuie sa o dam mai departe predecesorilor nostri. Este imposibil a reinvia
mortii - dreptul creatorului nu trebuie sa se piarda dupa moartea sa.

El spune ca defapt ceea ce poate sa fac generatia din care facem parte e sa ingrijeasca mon., sa faca astfel incat distrugerea, caderea, dregadarea
sa sa fie incetinita, dar pe undeva spune ca tb sa acceptam ca asa cum in restul lumii lucrurile au un inceput si un sfarsit, tb sa acceptam si acest
fenomen in cazul patrimoniului pt ca restaurarea este o minciuna absoluta

Restaurarea este distrugerea totala pe care o constructie o poate suporta , o distrugere in urmare a careia nu pot fi gasite nici un fel de urma, o
distrugere acompaniata cu o falsa descriere a monumentului . E o pozitie polemica , foarte transanta care duce lucrurile la cealalta limita: cel mult
putem intretine monumentele , cel mult putem sa ingrijim daca avem nevoie de spatii mai mari nu avem decat sa facem o alta casa; nu avem voie
din punct de vedere moral sa ne apropiem de cladirile trecutului.

William Morris- adept al principiilor lui Ruskin - manifestul unei societati britanice traditionale - Societatea pt protectia constr ist 1887 Pledm
deci pentru toate construciile, apainnd tuturor perioadelor i stilurilor, i chemm pe cei implicai n existena lor s pun Protecia lor n locul
Restaurrii; s curme ruinarea prin ngrijire zilnic, s propteasca zidul ce se nclin i s repare acoperiul care curge cu mijloacele cele mai
potrivite acestor scopuri; s refuze modificarea structurii sau a ornamenticii existente;
dac [construcia] a devenit nepotrivit folosirii prezente s ridice o alta mai degrab dect s o modifice sau mreasc pe cea veche; n sfrit, s
trateze construciile istorice drept monumente ale unei arte trecute, create de meteri disprui, pe care arta modern nu poate interveni fr a
distruge.

Ruskin face o comparative intre aceasta relatie dintr-o generatie si cele care urmeaza si recolta activitatilor noastre : cu cat vom plasa mai departe
rezultatul muncii noastre , cu atat va fi mai durabil.

ITALIA - SEC. XX: RESTAURAREA TIINIFIC

Italia , sf sec 19 , constituirea statului national si nevoia de a arata natiunii prin interventiile de restaurare a mon istoria , forta poporului it. - o serie
de interventii la mari mon in orase semnificative. Toate interv se caract printr-o grija de a recupera integralitatea constr., de a o arata in
splendoarea ei, de obt un mon perfect. Acest lucru se face in Florenta, prin concursuri nationale si internationale pt incheierea fatadei catedrelei
Santa Maria del Fiore, a fatadei de vest. Proiectul ales apartine lui Emilio de Fabris, fiind realizat in anul 1871. Lucrarile au inceput in anul 1876
sfarsidu-se in 1887. Aceasta fatada neo-gotica din marmura alba, verde si rosie se armoniaza cu intreaga catedrala, insa este excesiv decorata.
"Sfanta Maria a Florii" se refera la floarea de crin, simbolul Florentei sau la vechiul nume al orasului - Fiorenza.

Alte interventii la Milano, Castelul Sforza- pierduse o serie de elemente arhitecturale => reintregiri

Camillo Boito Fundamenteaz restaurarea monumentelor istorice ca disciplin tiinific, bazat pe noiunea de AUTENTICITATE .

Principii ale restaurrii :

1. pstrarea patinei (mrturiei) istorice
2. pstrarea interveniilor realizate asupra monumentului n decursul timpului a straturilor istorice
Noi putem spune, vorbind n general, c monumentul se compune din diverse straturi, dup modelul crustei terestre i c ele toate au, de
la cea mai profund la cea mai superficial o valoare proprie pe care trebuie s o respectm.
3. refuzul tipologiei stilistice n formula propus de Viollet-le-Duc (nu au nicio baza pentru ca nu au existat decat in plan teoretic
4. supremaia prezentului asupra trecutului neleas ca surs a legitimitii restaurrii monumentelor (n contradicie cu teoria
antiintervenionist a lui Ruskin i Morris). putem interveni pentru a salva monumentul
Ori, arta restauratorului seamn cu cea a unui chirurg. Ar fi preferabil, cine n-ar dori-o, ca fragilul nostru corp omenesc s nu aib
nevoie nici de sonde, nici de bisturiu ori scalpel; dar rari sunt cei care gndesc c este preferabil s-i moar printele sau un prieten mai
degrab dect s-l vad cu un deget n minus sau cu un picior de lemn. Nu ne dorim sa intervenim asupra cladirii dar nici nu o putem
lasa sa moara.
complementaritatea dintre operaiile de conservare i cele de restaurare- intr-o interventie asupra monumentelor istorice vor exista
locuri in care vom intervenii conservand , restaurand , consolidand sau intretinand
5. marcarea ostentativ a interveniilor.(chiar prin inscripionare).
eu prefer restaurrile ratate celor reuite. Restaurrile ratate, prin graia unei fericite ignorane imi permit s disting clar partea istoric
de cea contemporan, pe cnd restaurrile reuite, fcnd noul s par istoric prin virtuile unei tiine i a unei tehnici admirabile, imi
paralizeaz judecata i m aduc la perplexitate, astfel nct plcerea de a admira monumental dispare, transformnd studiul acestuia ntr-
o prov extreme de fastidioas.
Monumentele istorice trebuie s-i pstreze aspectul lor venerabil i pitoresc; Dac completri ori reconstruiri se dovedesc a fi
indispensabile, le-a face astfel nct s se vad c aceste lucrri sunt opera contemporaneitii.
6. descrierea operaiilor de restaurare
7. ierarhizarea profunzimii i complexitii interveniilor n funcie de perioada istoric asupra creia se intervine

Nici doar ingrijire a monumentului pana cade, nici modificarea autenticitatii lui. Restaurarea prin marcare a interventiilor a
etapelor istorice prin care a trecut monumentul.

Conservare sau restaurare - Camilo Boito gaseste o cale de mijloc intre restaurarea ostentativa a lui le Duc si conservarea precare a lui Ruskin ->
stabilirea unor piloni obiectivi; considerat ca fiind fondatorul restauarii ca intervenite, ca o disciplina stiintifica printr-o abordare obiectiva si nu
polemica. Pleaca de la ideea ca desi restaurarea asa cum fusese definite de Viollet le Duc nu este ceea ce trebuie, nici respingerea interventiei
asupra monumentului istoric cum o vedea Ruskin, nu este de acceptat si vine cu acest argument ca atunci cand vedem ca ceva piere in ochii nostrii
totusi avem si datoria, responsabilitatea sa intervenim. - intotdeauna fiecare generatie a intervenit, a fost o legitimitate a interventiei .
monumentul este compus din mai multe straturi care trebuie pastrate pentru a-i pastra autenticitatea; chiar si patina este un strat care trebuie
pastrat (descopera si valorizeaza acest strat) uzura pe care o da trecerea timpului, spune ceva despre edificiu, este parte din autenticitatea lui.

Camillo Boito, cele trei tipuri de restaurare (Conservare o restaurare,1883):

 Restauro archeologico: pentru monumentele antice, realizat prin ANASTILOZ i clar distincie ntre nou i vechi - asezarea in pozitie
verticala a unor elemente care au compus un zid, coloana, elem care sunt gasite la fata locului
Restauro pittorico: pentru construciile evului mediu, realizat printr-o restaurare discret, cu un minim necesar de completri
Restauro architettonico: pentru construciile renascentiste i ulterioare, realizat prin nlocuirea prilor lips prin completri marcate
distinctiv.

Norme propuse:
1. Maxima importan ntreinerii, ngrijirii i consolidrii monumentelor.
2. Reconstituirea (ripristino), motivat de raiunea unitii artistice sau arhitecturale, acceptat doar dac se bazeaz pe documentare
incontestabila, pe prevalena existentei majoritii elementelor constitutive originale.
3. Orice tentaie spre completare a monumentelor foarte vechi (cazul antichitilor) trebuie refuzat, cea mai indicat este anastiloza.
4. Monumentelor vii - utilizari prezente cu conditia ca ele sa nu presupuna alterari majore , sa nu fie radical diferite de cele originale.
5. Pstrarea tuturor elementelor valoroase din punct de vedere istoric sau artistic, indiferent din ce perioad a existenei monumentului
ar data;
- fr a cuta unitatea de stil sau ntoarcerea la formula iniial
- i fr a exclude unele elemente n favoarea altora,
- excepie fcnd elemente minore ce desfigureaz aspectul
- i numai dup o atent i obiectiv judecat.
6. Respectul pentru monument trebuie insoit de acela pentru ambientul su prin refuzul alterrii acestuia ce ar putea conduce la
subordonarea monumentului cadrului nou construit prin efecte de mas, culoare sau stil.
7. Adugirile necesare consolidrii sau reutilizrii monumentului trebuiesc limitate la minimum, i prezentnd o simplitate ce poate
continua doar expresia geometric a compoziiei originale i nu plastica sa decorativ.
(...) nu este nici un dubiu c exagerez dac pentru a salva adevrul arheologic uit c arta are i ea drepturile sale. Volumul, conturul,
aspectul de ansamblu al prilor care completeaz monumentul nu trebuie s contrazic monumentul; diferenele trebuie s stea n
detaliu.
8. Adugirile trebuiesc marcate prin diferena de material, modenatur mai simpl sau inscripii.
Adugirile (completrile) nu trebuie privite ca veritabile restaurri, ci ca pri noi de edificiu, n care expresia veritabil a artei
contemporane nu numai c nu stric (...) autenticitii arheologice a monumentului, dar servete a ilustra arta epocii noastre
9. Folosirea tuturor tehnicilor moderne pentru consolidare.
10. n cercetrile arheologice excavrile - imediat urmate de relevare i protecie a descoperirilor.
11. Documentarea i descrierea amnunit a operaiunilor de restaurare este obligatorie.

8 procedee de a marca interventia contemporan:

1. diferenierea stilului
2. diferenierea materialului
3. stilizarea - eliminarea figurilor sau ornamenticii
4.expunerea prilor vechi suprimate ntr-un loc deschis publicului aparinnd monumentului (Ex.: Palatul dogilor, Veneia, capitelurile expuse)
5. nscrierea pe fiecare element rentregit a datei restaurri sau a unui semn convenional
6. epigrafii descriptive pe monument
7. descrierea fotografic i scris a interveniilor, a fazelor succesive ale lucrrilor, pstrat n form imprimat la monument sau ntr-un loc
vecin aparinnd acestuia.
8. notorietatea (ex.: faada Santa Maria del Fiore, Emilio de Fabris, sec 19.- interventia a fost asa populara incat lumea stia ca fatada e interventie
ulterioara)

ALOIS RIEGEL Monumentul istoric - identitate i percepere social

Definirea monumentului i a monumentului istoric

Prin monument, (), ntelegem o oper creat de mna omului i edificat n scopul precis de a conserva pentru totdeauna prezent i viu n
contiina generaiilor viitoare memoria unei anume aciuni sau a unui anume destin (sau o combinaie ntre cele dou).() Edificarea i ntreinerea
unor astfel de monumente, "intenionale", a cror urm se regsete pn n epocile cele mai deprtate ale culturii umane, nu a ncetat nici n zilele
noastre.

Dat fiind faptul c productorii operelor care ne apar astzi ca monumente istorice cutau n mod esenial s-i satisfac propriile lor nevoi
practice i exigenele lor spre un ideal, cel al contemporanilor lor sau chiar al motenitorilor lor direci; i cum, n general, nu s-au gndit nici pe
departe s transmit generaiilor viitoare mrturia activitii lor artistice i culturale, denumirea de "monument" nu poate fi acoperit de un sens
obiectiv, ci numai subiectiv.() Fie c sunt intenionale sau nu, monumentele prezint o valoare de rememorare, i de aceea, n ambele cazuri,
vorbim de "monumente.

Definirea monumentului i a monumentului istoric

- Monument - obiect apriori incarcat cu semnificatie
- Monument Istoric- obiect incarcat cu semnificatie a posteriori
Prin opoziie fa de de monumentele intenionale monumentele istorice sunt neintenionale.
Odata cu Camillo Boito intram intr-o zona in care discutiiile despre restaurare ajung sa fie niste dezbateri cu instrumente si metode stiintifice ,
progresul este adus de un domn Alois Riegel in Viena anului 1903 care realizeaza o lucrare Cultul monumentului modern.. , (Der Moderne
Denkmalkultus, sein Wessen und seine Entstehung) lucrare care sintetizeaza studiile sale personale facute ca urmare a insarcinarii primite de
elabora o lege pt protejarea patrimoniului din imperiul austoungar. Riegel era la momentul la care a primit aceasta insarcinare curatorul unei
sectii a muzeului de arta decorativa din viena si de aceea gaseste util ca inainte de a face o propunere cu privire la mecanismul de protejare a
monumentelor istorice sa studieze din punct de vedere teoretic probl a ce este un monument, ce semnificatii are un monument istoric si in fond
din ce valori este monument compus . Sarcina de a alcatui un mecanism care sa protejeze patrimoniul arh era cu atat mai dificila cu cat imperiul
cuprindea jumatate din Europa , cu o multutudine de civilizatii si traditii constructive => cautarea unei definiri universale

Rigel scrie aceasta carte care este astazi cons una din lucrarile de capatai pt definirea monumentului istoric. In primul rand descopera faptul ca
exista o diferenta nu numai de cuvinte ci si semnatica intre monument si monument istoric . El arata ca in timp ce monumentul se refera la ceva ce
este din start incarcat cu o valoare de rememorare , e vorba de acea valoare pe are o descoperise si Ruskin Columna lui Traian care a fost ridicata
cu ocazia victoriei lui Traian , in cazul monumentului istoric suntem in situatia unei structuri arhitecturale care a fost ridicata pentru a folosi drept
resedinta/locuinta/biserica/fortificatie s.a. si care printr-un proces ce s-a desfasurat in timp s-a incarcat cu valori de rememorare , lucru care o
diferentiaza de monumentul pur . Deci exista monumentul care a fost cladit pentru a spune un anumit lucru , pt a se referi la un anumit mom ,
personalitate si mon ist care este o str arhitecturala care nu are aceasta ambitie la mom creeri sale , nu proiectam monumete istorice , dar care in
timp au ajuns la noi cu niste val de rememorare care nu au stat in intentia proiectantului , beneficiarului , finantatorului . Asadar , exista
monumente intentionale si monumente neintentionale .

El descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si mon intentionale pt ca dincolo de ceea ce a dorit de la bun inceput sa fie spus prin
ridicarea de exemplu , Columnei lui Traian , in tp s-a incarcat si cu alte semnificatii decat cea dorita initiala prima structura care este protejata ca
un mom ist .

Daca trebuie sa ne preocupam cu ingrijirea mon , at putem observa ca atat timp cat vor exista cei carora semnificatia din monument li se
adreseaza, ei se vor ocupa de ingrijirea acestor structuri. Ne ingrijim de monumentele funere ale familiei in mom in care nu mai exista
descendenti se vede ca aceste mon nu mai sun ingrijite. Spre deosebire de aceasta situatie particulara a monumentelor , monumentul istoric nu
creeaza o particulara relatie cu un anumit grup astfel incat sa se poata vb despre responsabilitatea lui pt conservarea si starea mon ist . Riegel
spune ca, de aceea legea pe care trebuie sa o propunem trebuie sa se adreseze mon ist si nu mon pt ca mon istorice prin semnificatia pe care au
acucmulat-o se adreseaza intregii populatii. => diferenta monument incarcat cu semnificatie aprioric, mon ist o str a carei semnificare se
realizeaza a posterioric .

Mai apoi, el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu privire la ce si cum tb intervenit asupra unui mon ist , esential este a privi mon ist nu numai ca o
entitate tehnica, nu e doar o constructive, un partiu cu o existent fizica, el arata ca societatea isi defineste mon ist . Depinde de momentul, de
generatie, de val pe care noi le impartasim- daca vedem intr-o casa doar o constr frumoasa sau daca vedem in ea un mon ist. Rigel descopera ca
defapt exista o corespondenta intre ceea ce noi consideram valoros si valorile care sunt cuprinse in str fizica a mon ist. Sunt perioade in care,
lucruri care noua astazi ni se par valoroase , au fost considerate respingatoare ; barocul la un moment dat fost considerat ceva oribil.

Ca sa stim cum trebuie sa restauram , trebuie sa analizam aceste valori pt ca a restaura inseamna , defapt , a interveni , a salva , a conserva, sau a
reface intr-o forma valori ascunse sau pierdute. El incepe sa analizeze si sa defineasca valorile monumentale din ce familii, ce tipuri de valori
sunt constituite mon. *zidul berlinului = monument astazi , in 1961 era un zid care trebuia sa se aseze intre socialismul victorios si capitalismul
decadent, iar pt cei l-au sarit a fost un blestem

El descopera ca elementul central, fundamental pt a vb de mon il constituie VALOAREA DE REMEMORARE . O constr a lui Frank Ghery nu poate
fi considerate monument istoric numai pentru ca este o realizare, pt ca nu contine aceasta val de rememorare.

Valorile monumentului istoric

I.- VALORI DE REMEMORARE (eseniale pentru a putea vorbi despre un monument istoric; ne spune ceva despre trecut)

valoarea de vechime- sunt acele semne care vorbesc despre existenta in timp a constructiei; distingandu-se de o constructie moderna;
uzura, patina, imperfectiuni
Valoarea de vechime a unui monument se manifest la prima vedere prin aspectul su ne-modern. () Maniera n care valoarea de vechime
se opune valorilor de contemporaneitate rezid mai degrab n imperfeciunea operelor, n lipsa lor de integritate, n tendina de disoluie a
formelor i culorilor lor, adic n trsturile n mod riguros opuse caracteristicilor operelor moderne, strlucitor de noi.

valoarea istoric- rememorarea de catre privitor a unor evenimente, fapte imaginea stadiului sau initial
Valoarea istoric a unui monument rezid n faptul ca el reprezint pentru noi stadiul particular, ntr-un anumit fel unic, n care s-a dezvoltat
ntr-un anumit domeniu creaia umana. Din acest punct de vedere, ceea ce ne intereseaz la un monument nu este marca forelor distructive
ale naturii, aa cum se vor fi exercitat ele din momentul naterii sale, ci stadiul su iniial avut ca oper a omului

valoarea de rememorare intenional (doar in cazul mon intentionale) acea incarcatura de mesaj care a fost pusa de la inceput pentru
a transmite ceva si care il face sa reziste trecerii timupului (dpdv al interesului oamenilor)
Funcia valorii de rememorare intenional ine de edificarea nsi a monumentului: ea mpiedic cvasi definitiv ca acel moment s se
scufunde n trecut, i l pstreaz pentru totdeauna viu n contiina generaiilor viitoare.
Aceast a treia clas de valori de rememorare constituie astfel tranziia spre valorile actuale.
II.- VALORI DE CONTEMPORANEITATE: cele prin care mon ist exista pt noi si care defapt au fost garantul in timp a existentei si pastrarii mon. Fara val de
contemporaneitate pe care generatiile sa le fi perceput, mon trecutului ar fi fost demolate
n loc a considera monumentul ca atare, valoarea de contemporaneitate va tinde s-l echivaleze cu o creaie similiar modern, recent i va
ateapta ca de asemenea monumentul (vechi) s prezinte acele aspecte caracteristice oricrei opere umane odat cu apariia sa: altfel spus, s
dea impresia unei perfecte integriti, neantamate de ctre aciunea distructiv a naturii.

Valoarea de utilizare
Valoarea artistic: - valoarea [artistic] de noutate:
- valoarea de art relativ
()un monument nu prezint privirii noastre o valoare artistic dect n msura n care satisface ateptarea voinei artistice moderne.
() ruptura operat de ctre voina artistic modern n raport cu expresiile [artistice] anterioare, se refer la specificitatea monumentului n
raport cu concepia, forma i culoare sa.
() orice oper de art modern trebuie, prin nsi modernitatea sa, s se prezinte sub un aspect desvrit, cu forme i culori care s nu
prezinte nici un fel de urme ale vreunei degradri

Edificiile cu valoare artistica nu trebuie sa prezinte patina vechimii.

Nu reprezinta neaparat ceea ce noi preferam dpdv artistic. Avem intelegerea si placerea sa admiram creatii arh ale trecutului pe care nu
le gasim neaparat artistice. Acceptam ca valoarea artistica si ce a creat barocul, goticul.

Receptarea monumentului istoric

Monumentul istoric are o dimensiune istoric, artistic i tehnic dar totodat i un obiect al receptrii sociale i filozofice.
Nu destinarea lor iniial confer acestor opere semnificaia de monument; noi, subieci contemporani le-o atribuim.

Daca ar fi numai descoperirea acestor val, lucr lui R ar fi fost doar teoretica , numai ca R arata ca pt a interveni corect asupra unui mon ist tb sa faci
acele operatiuni care se adreseaza in mod corect fiecareia dintre aceste valori in parte (rememorane / contemporaneitate) pt ca valorile sunte cele
care fac diferenta dintre o lucrare de restaurare si una de reparare. Spune ca nu putem afirma de la inceput cum trebuie sa intervenim asupra unui
mon fara a-l analiza si a vedea de exemplu ca zidul de incinta este imp pt valoarea de vechime (arata uzura timpului, semnul obuzelor de atac etc ),
nu putem spune cum intervenim inainte de a vedea in galeria oglinzilor de la Versailles ca acolo este esenta valorii de arta. El remarca ca
dificultatea in restaurare este in faptul ca deseori interventiile cele mai corecte asupra uneia dintre valorile monumentale pot sa nu fie neaparat
interventia care tb sa fie facuta in raport cu alta valoare monumentala. Din pct de vedere al val de vechime tb sa lasam sa se vada patina, e cea care
comunica cu noi vechimea edificiului, dpdv al valorii de arta nu ne-ar placea sa vedem in galeria oglinzilor fumul lumanarilor asezat pe picturile
plafoanelor. Trebuie sa evaluam care valoare este mai importanta intr-u edificiu. La Versailles , este mai importanta val de arta .

Relaia dintre consistena valoric a monumentelor istorice i strategiile de conservare

Conflict relativ i complementaritate dintre cerinele diferitelor tipuri de valori monumentale:
n timp ce valoarea de vechime este fondat exclusiv pe degradare, n timp ce valoarea istoric dorete stoparea oricrei degradri din clipa
interveniei sale, dar pierde raiunea sa de a fi n raport cu degradri anterioare, valoarea de rememorare intenional nu revendic nimic mai puin
de la monument dect imortalitatea, prezentul etern, perenitatea n starea originar

Val. de vechime i val. istoric

Val. de vechime i val de utilizare
Val de vechime i val. rememorare
Relaia dintre materializarea valorilor de rememorare i de contemporaneitate i soluiile de conservare
() n toate cazurile n care valoarea istoric ("documentar") a monumentului este minim, valoarea de vechime se va afirma cu att mai mult i
exclusiv, iar tratamentul monumentului va trebui s raspund i el exigenelor valorii de vechime.

CURS 4
Ariile existenei monumentului istoric la nceputul secolului XX
Aria tipologic: de la arhitectura major la cea minor (G.Giovannonni, 1913) i esutul urban

Aria cronologic: de la monumentele antichitii la cele dinaintea revoluiei industriale

Aria de difuzare: de la spaiul european la cel mondial, prin intermediul coloniilor i a cercetrilor arheologice din noile teritorii
Aria de interes i competen: istorici, istorici de art, la filozofi, arhiteci, ingineri, urbaniti, arheologi, oameni politici i scriitori

Dupa Riegel , Europa trece prin primul Razboi Mondial, lucru care este important din perspectiva faptului ca este pt prima data cand
avem o importanta distrugere a patr arh a continentului europ. A mai existat razb de 20 de ani - jum sec 17 care a cuprins Europa, dar at nu exista
constiinta faptului ca exista patrimoniu cultural. De data aceasta avem un razb care se poarta in inima construita a Europei si efectul distrugerilor
mai ales cele de pe frontul de vest (s-a concretizat in 4 ani de lupte pe teritoriul N Frantei, Belgiei si Ger), a produs f mari distrugeri. Distrugeri f imp
pt orasele flandrei incat dupa terminarea razb, decizia a fost una fara precedent pana in acel moment: de a reconstrui. In genere dupa trecerea
razb, constructiile noi inlocuiau constr distruse De data aceasta avem o sit cu totul nou, avem orase ca .. in belgia sau ca in franta sau.. in flandra
care sunt distruse in marea majoritate a constr, centrelor lor istorice. Astazii daca mergem la Insbruc vom vedea o imensa constr palat de tesaturi a
orasului, primaria orasului - prima vedere credem ca dateaza inca din evul mediu, ei bine ele sunt reconstruite. distrugerea oraselor aflata pe linia
acestui front a fost atat de mare incat oamenii dupa mom pacii au cons ca viata lor nu mai poate sa se deruleze fara reperele care le erau
cunoscute si care le dadeau identitate , mai ales in zona flandrei , cea a primei zone cu orase libere din Europa .
 Aceasta experienta la o scara atat de vasta , combinata cu faptul ca razboiul a generat si structuri politice care avea ca scop sa faca
imposibilia izbucnirea unui nou razboi. O astfel de structura a fost Liga Natiunilor, precursoarea ONU, org care si-a creat o ramura care se chema
Organizatia de Cooperare Intelectuala, mai apoi Institutul de Cooperare Intelectuala, cu sediul la Paris, precursorul a UNESCO de astazi (pt educatie,
stiinta si cultura) .

Conferina de la Atena (1931) - Organizaia de Cooperare Intelectual a Societii Naiunilor -> Carta de la Athena
Aceasta org organizeaza in 1931 la Athena, la invitatia guvernului, o mare conferinta pe tema protejarii mon ist. Aceasta conferinta e
realizata la mom si locul acela pt ca era mom la care aproape ca se incheiasera lucrarile de consolidare si restaurare de pe acropola Athenei.
Ansamblul de pe acropola Athenei a fost distrus in mare masura datorita unei explozii a prafului de pusca ce fusese depozitat in interiorul
Parthenonului de catre turci si un tir a aprins aceasta materie explozibila. Existau si o serie de distrugeri generate de timp, existau problem legate
de stabilitatea stancilor. Guv grec dupa primul razb mond organizeaza o campanie de consolidare si restaurare condusa de Nicolaos Balanos. Acesta
realizeaza consolidariile si restaurarile de pe Acropola Athenei folosind metalul si noul material, care parea a fi rezolvarea tuturor problemelor,
anume betonul armat si cimentul Portland. In 1931 guv grec invita aceasta organizatie sa sustina aceasta conferinta pt a le si arata ce au reusit sa
faca .
Produsul acestei conf este o declaratie ramasa de atunci in parohia ideilor despre restaurare drept Carta de la Athena a restaurarilor din
1931. La 2 ani dupa acest moment, in 1933, Congresul International de Arhitectura Moderna, miscarea care a fost condusa de Le Corbusier, tine tot
la Athena o Conferinta, care se lasa si acesta cu o Carta, dar care nu are nimic de a face cu doc despre care vb noi, ba dimpotriva, din perspectiva
urbanismului ai arh modern, Carta de la Athena din 1933 este chiar opusul a ceea ce spunea Carta restaurarilor din 1931 .

Este de remarcat ca pt prima data, in mod coerent, avem opinii despre mon si despre interventia asupra lor, nu ca idei a unei pers, nu
ca mesaj al unei scoli de restaurari, ci un mesaj tehnic, profesional care are aspectul unui consens in lumea specialistilor in restaurare. Este
prima incercare de a da un instrument stiintific valabil peste tot in ceea ce priveste restaurarea monumentelor istorice .

Principalele puncte: o serie de lucruri pe care le recunoastem a proveni din gandirea celor care s-au aplecat peste aceste aspect (Camilo
Boito, Alois Riegel ). Vedem insa si impactul pe care l-a avut la cel moment razboiul care a traumatizat spiritul European si vedem o serie de aplecari
catre sensul social al mon si scopul social al protejarii acestora. Carta de la Athena este un document care propavaduieste, asa cum Camilo Boito
arata, o continuitate, o situatie in care protejarea monumentelor este vazuta ca o combinatie intre conservare, consolidare si restaurare. Pt prima
data vb despre nevoia ingrijirii PERMANENTE a patr cultural, idee preluata de la Ruskin, dar care de data asta este exprimata si dpdv operational
arata ca statele sunt datoare sa prevada mijloacele administrative si financiare pt ca aceasta intretinere sa se poata realiza. Este doc in care pt
prima data se accepta la niv mondial ideea ca etapele din existenta unui edificiu au drept de existent si dupa restaurare, ca este un lucru f
important pt ca la acel moment reflexele gandirii lui Viollet le Duc si a scolii sale erau puternice. Etapele trebuie sa fie pastrate at cand e vb despre
o interventie. Se vb pt prima data de rolul social al monumentelor, de utilizarea lor, de posibilitatea impunerii unor restrictii proprietarului de
monument istoric in virtutea faptului ca mon este imp nu numai pt proprietar dar si pt colectivitate. Este un doc in care se face o mare
propaganda folosirii tehnicilor moderne de consolidare (mai ales ca oamenilor li se aratase la Atena de catre Nicholaus capacitatile, virtutile
consolidarilor cu metal si beton armat) si parea ca problemele tehnice au fost indepartate odata cu folosirea celor 2 materiale. Este pt prima data
cand se vorbeste de cooperarea internationala in protejarea monumentelor.

*Efectul trecerii timpului asupra restaurarii de la Athena (1931) dezastruos, metalul folosit a produs fisuri si crapaturi ale pietrei prin
ruginirea sa si maririi volumului. Betonul a facut ca din cauza diferentei de temperatura si de umiditate, piatra sa aiba f mult de suferit. Astazi se
lucreaza cu alte metale, de tip titan.

Optimismul din 1931 cu privire la succesul pe care o putea avea tehnica moderna in consolidare nu a fost pana la urma confirmat de
realitate. Nu pt ca tehincile moderne nu ar fi capabile sa rezolve anumite probleme ci pt faptul ca at cand folosesti o metoda moderna trebuie mai
intai sa o testezi in alte situatii, nu pe monumente. In 1931 nimeni nu stia cum se va comporta in timp betonul armat sau cimentul Portland .

E o confuzie frecventa intre 1931, 1933. Un exemplu in ceea ce priveste patrimoniul, misc mod privea orasul dintr-o persp sociala si
igienista. Avem ideile lui Le Corbusier materializate in planul Voisin pt paris din 1926 in care orasul era vazuta ca o vasta campie pe care se ridicau
constructii de 30 de etaje, intre care erau sosele, autostrazi si ici-colo cateva din mon parisului pastrate doar in virtutea caracterului de capodopera
si de exemplu exceptional.

Miscarea moderna nu recunostea in patrimonial construit decat, cel mult, proba de maiestriei a constr. Din patrimoniu trebuiau
pastrate doar acele capete de serie, cel mai bun rezultat al unui anumit program, al unei anumite tehnici de constr: trebuie ales cu grija ceea ce
trebuie pastrat .

Promotorul acestei idei, Le Corbusier, indragostit de perspectiva pe care o dadea urbanismul, existent automobilului, in 1943 in Parisul
ocupat isi schimba total aceasta perspectiva, urmare a faptului ca in 1943, in plin razboi, nu exista benzina in Paris. Toata benzina era fol de armata
germana si foarte putine masini existau care mergeau cu un fel de gaz. Atunci, intr-una din zile le Corbusier face o plimbare pe care o descrie intr-
unul din ziarele epocii, si remarca bucuria pe care i-o da o astfel de plimbare in admiratia constructiilor. *forul imperial al lui Traian din Roma

Conferina de la Atena (1931) - Organizaia de Cooperare Intelectual a Societii Naiunilor

(prilejuita de ncheierea lucrrilor de anastiloz la Acropola Atenei - ing. Nicolaos Balanos)
-recomand o aciune continu de ngrijire a monumentelor pentru evitarea restaurrilor.
-atunci cnd restaurarea in totto este de neevitat, este recomandat pstrarea influenelor tuturor perioadelor istorice i stilistice.
-recomand utilizarea monumentelor n conformitate cu specificul lor pentru o continu ntreinere a acestora.
-recunoate proeminena dreptului comunitii n faa celui privat asupra conservrii monumentelor.
-respectarea caracterului ambientului monumentelor istorice n lucrrile din apropierea acestora.
-recomand folosirea tehnicii moderne de consolidare (betonul armat, n special) i pstrarea elementelor originale decorative i de caracter.
-folosirea anastilozei cu marcarea evident a completrilor.
-ntrirea cooperrii internaionale n domeniul proteciei monumentelor ca bunuri ale ntregii omeniri.
-creterea rolului educaiei publicului n domeniul proteciei monumentelor.
-recomand ntocmirea n fiecare ar a unor inventare complete ale patrimoniului.

Carta de la Atena C.I.A.M. 1933,- Congresul Internaional de Arhitectur Modern.

Promoveaz o concepie statistic asupra conservarii patrimoniului:
-trecutul nu poate supravieui n totalitate, trebuie ales deci cu grij ceea ce trebuie pstrat.
-dac avem de-a face cu o serie mare de obiecte similare, unele pot fi pstrate, altele - demolate.

ITALIA anii 30, 40 dupa primul Razboi Mondial Mussolini

intensa campanie de cercetare a monumentelor si restaurare
Poporul trebuia sa pastreze in amintire trecutul glorios
Intensa activitate practica si teoretica
Infiintaarea Institului central de Restaurare
Anii 30 in Italia sunt marcati din dpdv pol de figura lui Musolini. Incepe o campanie de cercetare arheologica a centrului Romei si de descoperire a
constructiilor imperiale ale antichitatii pt ca visul lui politic se grefa pe aceasta idee a recuperarii maretiei imperiului roman. Profitand de aceasta
ocazie, apare si un interes professional pt zona asta patrimoniala si pt prob legate de restaurare si de punere in valoare a mon. apar Gustavo Gi ..
fauritorul faculatii de arh din Roma si Cezare Brandi, primul director al unei structuri noi - institutul central de restaurare, exista si astazi cu aceeasi
denumire

nfiinarea Institutului Central de Restaurare (1939) sub conducerea lui Cesare Brandi
Cesare Brandi - Definirea restaurrii ca act metodologic
Monumentul este vazut ca opera de arta iar menirea operelor de arta este sa fie admirate.

Cezare Brandi a generat o serie de norme , metode, raportari asupra restaurarii pe care le-a sintetizat in Teoria restaurarii (tradusa in limba
romana). Este cumva ultimul paragraf pe care un specialist il face si care ramane inaintea unui moment in care normele, deontologia restaurarii se
vor concretiza intr-o carte numita Carta de la Venetia. Pe linia teoreticienilor restaurarii, Brandi este ultimul care aduce o contributie importanta
teoriei restaurarii.

Restaurarea ca intervenie uman

n mod obinuit se nelege prin restaurare orice intervenie menit s repun n eficiena sa un produs al activitii umane.()

Opera de art
() acel produs special al activitii umane denumit oper de art se afirm ca atare prin actul unei singulare recunoateri care are loc n contiin
() Produsul uman care este astfel recunoscut se gsete acolo, n faa ochilor notri, i poate fi clasificat generic printre produsele obinuite ale
activitii umane, pn cnd recunoaterea sa ca oper de art, recunoatere pe care o opereaz contiina, l excepteaz n mod definitiv din
comunitatea celorlalte produse.

Relaia restaurare - oper de art

() orice comportament fa de opera de art, implicit i intervenia de restaurare, depinde de o efectuat sau neefectuat recunoatere a operei
de art ca oper de art. () Este necesar, astfel, definirea restaurrii pe baza conceptului .

Definirea metodologic a restaurrii - C. Brandi

Considerarea restaurrii n raport direct cu recunoterea operei de art ca atare ne permite acum s o definim: restaurarea constituie momentul
metodologic al recunoterii operei de art, n consistena sa fizic i n dubla sa polaritate estetic i istoric, n vederea transmiterii ei ctre viitor

() prima axiom: se restaureaz numai materia operei de art

() al doilea principiu al restaurrii: restaurarea trebuie s vizeze restabilirea unitii poteniale a operei de art, n msura n care acest lucru este
posibil, fr a comite un fals artistic sau un fals istoric i fr a nltura urmele trecerii operei de art print timp.

Opera de arta: integralitate i totalitate

(...) opera de art, nefiind alctuit din pri, dac este sfrmat fizic, va continua n mod necesar s subziste potenial ca un ntreg prin fiecare
din fragmentele sale i aceasta potentialitate va fi important ntr-o msur direct proporional cu rmiele materiale care au supravieuit, prin
fiecare fragment, dezagregrii materiei. (...) daca forma unei opere de art este indivizibil, atunci cnd, din punct de vedere material, opera de
art ne apare fragmentat, va trebui ncercat dezvoltarea potenialei uniti originare coninute de fiecare dintre fragmente, proporional cu
gradul de supravieuire formal nc prezent n ele.
Restaurarea operei de art: analogia
(...) se respinge posibilitatea interveniei prin analogie (...) deoarece procedura prin analogie presupune ca principiu echivalarea unitii intuitive a
operei de art cu unitatea logic n care gndim realitatea existenial. (...)apare drept norm faptul ca intervenia declanat n vederea
redobndirii unitii originare (...) trebuie s se limiteze la folosirea sugestiilor cuprinse n fragmentele respective sau reperabile n mrturii
autentice ale starii originare.

Restaurarea operei de art: integrarea

(...)apare drept norm faptul ca intervenia declanat n vederea redobndirii unitii originare (...) trebuie s se limiteze la folosirea sugestiilor
cuprinse n fragmentele respective sau reperabile n mrturii autentice ale starii originare.
1.Deci integrarea va trebui s fie insesizabil ca atare de la distana de la care trebuie privit oper de art, dar imediat reperabil, fr a fi
necesare mijloace speciale n acest scop, la o vizualizare de aproape.,
2.(...) materia din care rezulta imaginea, care este de nenlocuit doar atunci cnd contribuie nemijlocit la figuratismul imaginii, adic n msura n
care este aspect i doar parial structura. De aici decurge, dar tot n acord cu instana istoric, o sporit libertate de aciune n privina
suporturilor, a structurilor portante, i asa mai departe.
3.Cel de-al treilea principiu are n vedere viitorul: adic prevede c orice intervenie de restaurare s nu impiedice, ci dimpotriv, s nlesneasc
viitoare intervenii.

Restaurarea ruinelor, mrturia istoric

(...) conceptul de oper de art-ruin presupune deprecierea vestigiilor estetice i preeminena valorilor istorice. De aceea, n msura n care se
adreseaz ruinei, restaurarea nu poate fi dect consolidare i conservare a unui status-quo.

(...) nu pot fundamenta legitimitatea conservrii altfel dect pe valoarea mrturiei istorice; pentru c dac lucrurile ar sta aa, ar trebui respectate
necondiionat att intervenia barbar a vandalului, ct i integrarea de art i nu de restaurare pe care opera le-a suportat de-a lungul secolelor. n
aceeai msur nu este exclus respectarea ambelor.
Dar, cum opera de art se prezint cu bipolaritatea istorico-estetic, pstrarea i nlturarea nu se vor putea ndeplini nici in detrimentul uneia,
nici cu neglijarea celeilalte.

Adugirile operei de art

Din punct de vedere istoric, adugirea dobndit de o oper de art nu este dect o nou dovad a aciunii umane i deci a istoriei; sub acest
aspect adugirea nu difer de originalul pe care s-a grefat i are drepturi de a fi pstrat identic cu acesta.
n schimb nlturarea, chiar dac este de asemenea rezultatul unei aciuni umane i deci de asemenea se insereaza n istorie, de fapt distruge un
document i nu se documenteaz pe sine, nsemnnd c duce la negarea i distrugerea unui interval istoric i la falsificarea unui dat.
De aici se poate deduce c din punct de vedere istoric doar pstrarea adugirii se justifica necondiionat, n timp ce nlturarea trebuie
ntotdeauna justificat i, oricum, trebuie realizat de asa manier nct s pstreze mcar amprenta adugirii asupra operei.
Decurge de aici c pstrarea adugirii trebuie considerata regula i nlturarea, excepia, exact contrariul a ceea ce propunea n domeniul
restaurrii empirismul secolului al XIX-lea.

Viollet le Duc spunea ca termenul, ca si continutul, sunt amandoua moderne , este o modalitate care poate sa conduca la realizarea unui obiect
care poate sa nu fi existat niciodata. Brandi spune ca a vorbi despre restaurare inseamna a ne referi la o modalitate de interventie umana specifica
actiunii noastre asupra operelor de arta . El arata distinctia care exista intre reabilitare, reparare si restaurare. Asa dupa cum Riegel incepea prin a
arata care este distinctia dintre monument si monument istoric, Brandi spune in jurul nostru sunt o sumedenie de obiecte care au diverse utilizari,
cu diverse scopuri; atunci cand unele sau altele dintre ele nu mai pot servi scopului pt care au fost create, le reparam, le reabilitam dar restauram
exclusiv ceea ce pt noi nu este doar un obiect, ci face parte din lumea artei.

Restaurarea ca intervenie uman - O opera de arta nu se repara, se repune in functiune, in eficienta sa.
Opera de art Putem restaura doar obiectele artei iar o cladire este opera de arta atunci cand societate o vede ca atare.
Relaia restaurare - oper de art Se restaureaza numai materia operei de arta.
Monumentul receptat atat dpdv artistic cat si dpdv istoric. Dupa moartea artistului opera este vazuta ca apartinand trecutului.
restaurarea constituie momentul metodologic al recunoterii operei de art, n consistena sa fizic i n dubla sa polaritate estetic
i istoric, n vederea transmiterii ei ctre viitor Daca opera este sfaramata fizic o putem reintregi fiecare piesa are un rol
important in integralitatea operei.
Opera de arta: integralitate i totalitate Opera trebuie aratata in integralitatea ei dara fara comiterea unor falsuri artistice sau
istorice. Interventia nu are voie sa afecteze mesajul operei. Restauratorul nu este creator- el trebuie sa respecte creatorul de drept
Urmele trecerii timpului nu trebuie inlaturate. Rest a unei unitati potentiale a operei de arta. Brandi spune ca restaurarea urmareste
restabilirea unei unitati potentiale, formale, o reintregire a formei, nu e vb de unitatea stilistica de care vorlea le Duc ci de inchiderea
formei. Interventia de integrare sa foloseasca sugestiile gasite in fragmentele existente. Intervenim cand existentul ne ofera indicii
clare despre ceea ce lipseste
Respingerea analogiei - Daca lipsesc bucati din opera nu le refacem pe baza unor ipoteze sau analogii cu alte obiecte asemanatoare.
atata timp cat acceptam ca ceea ce rest este o opera de arta, acceptam ca genereaza obiecte unice, nu putem sa tragem concluzii
dintr-o piesa oarecare pt a o muta la rest. Ex. Venus din Milo nimeni nu intentioneaza sa ii puna mainile la loc chiar daca vedem in
nenumarate exemple cum ar fi trebuit sa arate mainile
Integrarea Interventia nu trebuie sa fie ostentativa De la distanta sa percepem edificiul in integralitatea sa (pt a nu impiedica
transmiterea mesajului) dar de aproape sa putem citit interventia. Un obiect care a avut nevoie de restaurare va mai avea nevoie si
in viitor ceea ce noi propunem sa poata fi desfacut deoarece se pot afla noi informatii datorita tehnologiei. E posibil ca informatia
care a stat la baza restaurarii, in timp, sa fie completata de alte inf sau sa se dovedeasca falsa. In restaurare noi ne adresam exclusiv
 materiei, substantei. Ne adresam partii materiale, intervenim asupra zidariei, nu intervenim asupra ideii, nu modificam mesajul cu
care a fost inzestrata constructia.
Restaurarea ruinelor, mrturia istoric Valoare istorica primeaza in detrimentul celei artistice. In cazul ruinelor materialul nu este
in cantitate suficienta => suntem in imposibilitatea de a restaura in sensul refacerii integralitatii; in cazul ruinelor vorbim de
CONSERVARE si CONSOLIDARE.
Adugirile operei de art Adaugarile reprezinta niste etape ale actiunii umane pe cand inlaturarile duc la negarea si la distrugerea
unui interval istoric. Adaugarile sau substracctiile trebuie sa fie bine intemeiate.

Cand vorbim despre restaurare inseamna ca:

1. Recunoastem ca interventia noastra se face asupra unui obiect aflat in lumea artei; in clipa in care restauram o casa , ii dam
o calitate, alta de a fi resedinta cuiva, o privim dintr-o persp artistica
2. Daca ne referim la interventia de restaurare inseamna ca sesizm ca exista un menaj intre materiale (zidarie , decoratie ,
mortar ) din perspectiva substantei ; actionam pe de-o parte asupra materialului, dar o facem pt ca suntem constienti de
faptul ca obiectul nu este doar material, el are o dimensiune estetica, are o semnificatie
3. Aceasta actiune asupra acestui obiect pe care il consideram de arta e deoarece pt ca aceste mesaje si semnificatii de care
suntem constienti sa le putem transmite mai departe . De aceea el intr-o formula mai academica spune ca este momentul

El pastreaza aceasta idee pe care o arata pt prima data Camilo Boito, si anume ca trecere in timp, patina este parte de ist a edificului,
chiar daca pare ca mananca din material edificiului .

*o coloana din templul lui zeus care a cazut, mosaic idendificare a operei de arta . daca astazi am gasi doar baza si capitelul am putea
sa restauram coloana in intregime pt ca baza si capitelul contin toata informatia de care am nevoie. Exista o logica a frumusetii coloanei, dezvoltata
in ordinul grecesc de arhitectura

*arcul lui titus , restaurarea lui Valadier, f corect - de la departare, piesa este vazuta ca o piesa arh completa: are cele 2 baze, arcul si
arhitrava iar cand ne apropiem putem citi interventiile - materialul nou , modelatura.

PRINCIPIILE CONTEMPORANE ALE CONSERVRII I RESTAURRII MONUMENTELOR ISTORICE

CARTA DE LA VENETIA (CARTA INTERNAIONAL A CONSERVRII I RESTAURRII MONUMENTELOR ISTORICE)-
Adoptat la cel de-al II-lea Congres internaional al arhitecilor i tehnicienilor monumentelor istorice, Veneia, 25-31 Mai 1964
Preambul
(...) Popoarele devin din ce in ce mai contiente asupra unitii valorilor umane i privesc monumentele istoriei ca pe un patrimoniu comun. Este
recunoscut responsabilitatea comun n pstrarea lor pentru generaiile viitoare.(...)
Este esenial ca principiile ce ghideaz protejarea i restaurarea cldirilor istorice s fie stabilite i agreate pe plan internaional, fiecare ar fiind
responsabil de aplicarea acestora n contextul propriei culturi i tradiii.

Carta nu este un document juridic (nu ar valoare de lege) dar a fost unanim acceptata. 16 articole scrise concis care ofera niste directii. Nu
reprezinta constrangeri. Principiile din carta au valoare de repere. Riegel spunea ca noi suntem cei care vedem valori in mon ist, mon ist nu sunt
create de la inceput inzestrate) ; aceasta rezistenta in timp este datorata acestei adaptari a normei la sensul pe care restaurarea si mon ist il capata
in fiecare cultura si civilizatiei. este esential ca principiile ce ghideaza protejarea si restaurarea sa fie stabilite si agreate pe plan international, dar,
fiecare tara fiind responsabila de aplicarea acestora in contextul proriei culturi si traditii .

Context. Al Doilea Razboi Mondial distrugeri si mai mari decat in primul Razboi Mondial un santier general al Europei (in Estul Europei
reconstructie cu influente sovietice) Varsovia (dar si alte orase) care a fost complet distrusa in timpul razboiului.
Program de reconstruire a Europei finantat in buna masura prin acel program Marchall finantare americana problema reconstructiei unor
simboluri identitare ale comunitatii.
Specialist precum Brandi spuneau ca nu este justificata o recostituire in integralitate atunci cand toata materia istorica s-a pierdutPe de
alta parte, la sc anilor 50 apar o serie de noi experiente legate de o campanie internationala de salvare a a mon. Ex salvarea monumentelor de pe
Valea Nilului care erau in pericol de inundare din cauza barajului -> s-a decis stramutarea lor si reconstructia din fondurile comunitatii care a dorit
salvaarea lor cu sprijinul UNESCO (campanie de strangere de fonduri). Barajul de la Aslan era o lucrare de inspiratie sovietica, cu o finantare
puternica din partea soieticilor. Urmare a acestui program, o sumedenie de temple, cel al lui Ramses al 2lea, sunt reconstruite si reamplasate pe
cote mai inalte, deasupra niv apelor barajului.
Acest vast program international aduce in discutie problema- exista oare posibilitatea de a conveni pe plan mondial asupra unor principii
care sa fie unanim acceptate in ceea ce priveste restaurarea mon ist ? Locuri diferite- probleme diferite- moduri de abordare diferite.
Intre/ dupa razboaie (intre Carta de la Atena si Carta de la Venetia) o stare conflictuala care facea putin probabila raspandirea unor principii de
actiune culturala .
Problema este pus la Venetia, mai 1964, cea de-a doua reuniure a tehnicienilor si arhitectilor de restaurare. Este remarcat ca este un
congres international intr-adevar deschis pe plan mondial pt ca participa tari din estul Europei, vestul Europei, Sua. Este poate unul dintre primele
mom in care dupa declansarea razboiului, estul si vestul se intalnesc sa puna bazele unei lucrari comune. In 1963, a fost o astfel de intalnire cand
rusii si americanii au decis sa nu mai faca experienta cu arma nucleara in atmosfera pt ca au constatat ca creeaza o oroare internatinala. Este
probabil ca reuniunea din 1964 se reia un dialog intre 2 parti ale lumii. La reuniune au participat din partea Romaniei, Grigore Ionesc si Gheorghe
Cunischi.
 In Romania au avut loc o serie de reconstrucii ale turlelor de biserici ( de la cele satesti la mari mitropolii) bazandu-se doar pe informatiile
din picturile care infatisau ctitorul cu macheta. Proportiile determinate sunt ipotetice. Conform cartei de la Atena trebuie sa ne oprim acolo unde
incepe ipoteza dar in acelasi timp turlele sunt cele care dau identitate satului romanesc, sunt incarcate de simbolistica

DEFINIII
Articolul 1. Monument istoric: Mrturie, oper de art i obiect cu semnificaii culturale
Conceptul de monument istoric acoper nu numai opera arhitectural izolat dar i ansamblul rural sau urban n care se gsete mrturia unei
civilizaii particulare, a unei dezvoltri semnificative sau a unui eveniment istoric. Aceasta este valabil nu numai operelor majore de art dar i
lucrrilor mai modeste ale trecutului ce au acumulat semnificaie cultural odat cu trecerea timpului.
marturia unei civilizatii, dezvoltari, eveniment -> valoarea de rememorare. (ce spunea Riegel)
Valabil nu numai pentru operele majore de arta ci si pt lucrari modeste dar care au acumuat in timp semnificatie culturala. Ex. O moara
de vant din Bruges povesteste despre per comerciala; exista un canal practicabil care facilita comertul; dupa ce nu a mai fost practicabil
(neingrijit) orasul a decazut brusc Moara a devenit simbolul infloririi economice din acea perioada.
Pod Bosnia- bombardat pt simbolul pe care il constituia legatura intre lumea musulmana si cea crestina reconstruit desi nu avea
valoare estetica arhitecturala, reconstruit pentru semnificatia sa.
Monumentul - obiect architectural care poate fi mai mare , mai mic , intr-un sit rural , urban , singur dar care vb despre ceva. Dincolo de
functiunea pe care o indeplineste, uneori in totala lipsa de leg cu ceea ce face pt noi astazi, este marturia a ceea ce a fost. (Bisericile din Nordul
Moldovei rememoreaza domnia lui Stefan cel Mare; Coloana fara de sfarsit a lui Brancusi , Ansambul Eroilor care a fost ridicat pentru a comemora
Batalia de pe Jiu din Primul Razboi Mondial. Sotia primului min de at i-a comandat si a platit cu fondurile unei asociatii de caritate a femeilor
liberale acest ansamblul- nu e platit de stat. Brancusi prin ansamblul care porneste de la masa tacerii poarta sarutului coloana vorbeste despre
sacrificul ostasilor romani

Articolul 2. Aportul tiinei i tehnicii contemporane la protejarea monumentelor

Conservarea i restaurarea monumentelor trebuie s fac recurs la toat tiina i tehnica ce poate contribui la studiul i protejarea patrimoniului
architectural.
A conserva si restaura nu reprezinta un apel neaparat la tehnicile trecutului - defapt in aceste activitati este de dorit sa fie aplicate cele
mai importante si noi cuceriri ale stiintei si tehnicii daca ele servesc la protejarea patrimoniului. * stabilizarea Turnului din Pisa, *curatarea cu laser
a obiectelor de patrimoniu cultural a sculpturilor de pe fadate , *scanarea 3d*curatarea unui portal la Notre Dame cu laser , cataplasme *fatada
din Bruxelle sustinuta de o structura metalica spectaculoasa pt ca in interior sa se poata lucra * eviscerarea se pastreaza fatadele dar pe interior
se modifica tot.

Scopuri
Articolul 3. Scopul restaurarii si conservarii. Dualitatea monumentelor istoric: dimensiunea simultan artistic i istoric
Scopul conservrii i restaurrii monumentelor este de a le proteja att ca opere de art ct i ca mrturii istorice.
Se intervine pt a proteja niste valori. Art 3 artrage atentia asupra faptului cam mon ist este o stranie, particulara combinatie intre val
istorica (de document, de rememorare ) si val estetice, artistice. Mon in buna masura se adreseaza celor mai educati, celor care inteleg carei per
apartine constr dar si celor care sunt sensibili la val art. Cand intervenim asupra unui mon sa nu uitam ca este compus din aceste 2 valori topite,
amestecate, nu pot fi usor despartite. Asa cum spunea Riegel, trebuie sa ne adresam fiecareia dintre aceste 2 val cu o actiune tehnica specifica
*Galeria Oglinzilor de la Versailles val artistica. Argintul oglinzilor disparuse, fumul candelabrelor afectase plafonul, lipseau buc de
parchet. Nu s-a pus problema pastrarii semnelor timpului fiindca trebuia aratata valoarea artistica.
*Termele de la Histria. Aici nimeni nu isi va pune problema sa recompuna incaperea, sa gaseasca care poate fi zugraveala plafonului si
peretilor pt a putea fi receptata val art. Aici avem de-a face cu memoria ist pe care locul ne-o exprima, ne arata cum faceau romanii baile, ce
material foloseau si asta este ceea ce exprima acest monument .

Conservarea
Articolul 4. Intretinerea permanenta
Pentru conservarea monumentelor este esenial ca ele s fie ntreinute permanent.
Este o idee pe care am intalnit-o pt prima data la Ruskin si Morris intretinerea inainte de restaurare . Se reia aceasta teza pt a sublinia ca
primul lucru care intra in categ interv de cons este aceasta intretinere permanenta. Nu trebuie sa lasam monumentul sa ajunga intr-o stare atat de
proasta incat sa aiba nevoie de restaurare. Prin restaurare se pierde din substanta si din autenticitate.

*Domul din Main exemplu a modului in care in Germania exista o activitate continua de intretinere a bis, catedralelor. Angajati
permanenti, care vin in fiecare zi pt a intretine constr catedralei. Sunt cei care au grija sa repare, sa curete, sa refaca piesele de piatra deteriorare
de poluare.

Articolul 5. Alocarea unei utilizari

Conservarea monumentelor este ntotdeauna facilitat de catre alocarea lor unor utilizri sociale. O astfel de utilizare este de aceea de dorit dar ea
nu trebuie s modifice dispunerea i decoraia cldirii.
Doar n aceste limite modificrile cerute de schimbarea de funciune trebuie considerate i permise.

Avem intotdeauna o marja de acomodare intre arhitectura mon ist si functiunea contemporana pe care este de dorit sa o capate . Atat
functiunea cat si constructia au un prag de adaptabilitate una la cealalta. Utilizarea contemprana nu trebuie sa modifica dispunerea si decoaratia
cladirii. Daca de ex era prezenta axialitatea sa nu modificam acest principiu de compozitie deoarece afectam spiritul cladirii. O invatatura pe care ist
o arata este ca ceea ce noi am primit din trecut cam mon ist s-a realizat pt ca pe parcursul timpului acestor mon ist s-au putut adapta unor noi
utilizari- f putine constr s-au pastrat cu functiunea initiala .

* Pantheonul a rez dintre multele temple ale romei deoarece in 608 a fost tranf in biserica; nici o bis din forul
roman nu a fost pastrata. In ideea folosirii au fost anumite modificari - Bernini a realizat niste mici turle in stanga si dreapta
(urechile de magar ale lui Bernini )

*Castelul Ducilor de Flandra, constructie care a fost fortificatie, resedinta, in timpul rev fr a fost cucerita de fr, a fost
transf in puscarie si spital de campanie, apoi iun sec 19 sa fie fol ca tesatorie. Azi acest castel este muzeu si foloseste la manifestari culturale . O
intreaga serie de utilizari care au lasat urme pe edificiu, dar fara de care azi numai o parte ar fii fost in picioare

*cartier , la incep anilor 60. Era un ansamblu de constr realizare de femei vaduve ce alegeau de buna voie sa isi petreaca restul vietii intr-
o formula pseudomonarstica si aceste cartiere astazi sunt unele dintre ele incluse in patr mondial. Desfiintat la incep anilor 60 cand universitatea
catolica a preluat acest ansamblu si l-a transf in campus resedinte, laboratoare, bibioteci, centre de studiu.

*intr-un oras din Ungaria , o moschee (Ungaria a fost cucerita de otomani ), in chiar centrul orasului. Dupa alungarea turcilor, sf sec 17,
moscheea nu a fost distrusa, este tranf intr-un lacas de cult catolic .

*viaduct Paris, unde intreg viaduct a fost transformat intr-o promenade la partea superioara, iar la partea inferioara in buticuri de arta

* State Modern din Londra, centrala electrica transformata in muzeu

*Abatia N.. din Luxemburg , locul in care a fost semnat tratatul de aderare la UE a Romaniei si Bulgariei, o abatie transformata in centru
cultural care a fost puscarie in per ocupatiei naziste

=> pe scurt CONVERSII

Articolul 6. Cadrul inconjurator monumentelor - Compozitia urbana

Conservarea unui monument presupune conservarea scrii cadrului [su]. Cnd cadrul tradiional exist el trebuie pstrat. Nici o construcie nou,
demolare sau modificare care ar altera relaiile de mas i culoare nu trebuie permis.

Monumentul este citit impreuna cu cadrul sau se stabilesc anumite relatii. Alterarea acestor relatii poate duce la alterarea semnificatiei
monumentului. Interventiile trebuie sa aiba in vedere raportarea fata de monument. -> zona de protectie. Este permis (depinde de caz) demolarea
sau construirea de cladiri noi adiacente monumentului atat timp cat ele nu afecteaza relatiile pe care le stabileste monumentul cu contextul.
Ex. *Catredalele urmarea sa fie cat mai mari, mai impunatoare fata de cladirile adiacente- intentia de dominare.
*Strazburg, catedrala este descoperita prin accesul pe care il faci pe o strada ingusta

Principiu ce conduce la instituirea zonelor de protecie i la obligativitatea obinerii unui aviz pentru orice intervenie n cadrul acestora.

Articolul 7. Relatia dintre monument si locul in care a fost ridicat.

Monumentul este inseparabil de istoria creia i este mrturie i de amplasamentul n care se afl. Strmutarea n ntregime sau n parte a unui
monument nu poate fi acceptat dect n cazul n care salvarea monumentului o cere sau cnd este justificat de un interes naional sau
internaional de importan covritoare.

Monumentul arhitectural se afla intr-o dubla relatie de inseparabilitate: fata de istoria sa si fata de amplasament.
Exemple de strmutri legitime:
Templul de la Abu-Simbel
Exemple de strmutri abuzive:
Bis. Mihai-Vod, Bucureti
Schitul Maicilor, Bucureti bisericile stramutate de Ceausescu in mod abuziv

Articolul 8. Protectie obiecte sculpturale, picturi, decoratii

Obiectele sculpturale, picturile sau decoraia care formeaza parte integrant din monument pot fi extrase din acesta doar dac aceasta este singura
modalitate de a le asigura protecia.
Intemperiile sau poluarea afecteaza materialele. Locul in care se afla originalul trebuie sa fie in imediata vecinatate.
DECORATIA - structurala , nestructurala sau chiar de mobilier fix ,ele fiind concepute o data cu monumentul trebuie sa ramana in cadrul acestuia.
Exemple de extrageri de piese decorative n scopul protejrii:
Caii de la San Marco, Veneia sculpturi din bron din per antichitatii grecesti.
Cariatidele Erechteionului, Acropola Atena poluarea afecta marmura; una e in British Museum, cealalta in muzeul Acropolei
Biserica i Sinagoga, Catedrala din Strasbourg
Restaurarea
Articolul 9. Cercetare. Evaluare.
Procesul restaurrii este o operaie extrem de specializat.
Scopul ei este de a pstra i revela valoarea estetic i istoric a monumentului i se bazeaz pe respectul materialului original i a documentelor
autentice.
Ea trebuie s se opreasc acolo unde ncepe ipoteza, iar n acest caz orice lucrare suplimentar ce este indispensabil trebuie s se disting de
compoziia arhitectural i trebuie s poarte amprenta contemporaneitii.
Restaurarea trebuie precedat i urmat n toate cazurile de catre studii arheologice i istorice ale monumentului.

Scopul restaurarii este de a pastra si revela vlorile estetice si istorice a le monumentului. Monumentul trebuie evaluat se cauta valoarea
monumentului, esenta. Restaurarea nu e o operatiune tehnica si o op de investigare pentru a-l intelege. Scopul restaurarii este acela de a revela, de
a scoate la lumina,de a expune din nou, de a ne arata valori care pana la aceasta interventie intr-un fel sau in altul ne-au fost necunoscute.
O intreaga echipa de specialisti care cerceteaza, se fac relevee ( arh, istoric, arheolog, structurist, biolog, chimist, fizician). Intotdeauna
vom avea nevoie de cineva care sa exploreze istoria edificiului, sa ne clarifice cu privire la etapele de constructie, acestia sunt istoricul de arta si
arheologul, pentru ca ei ne vor ajuta sa desprindem care sunt valorile istorice pe care va trebui sa le punem in valoare si sa le conservam.
Respectul pentru ceea ce este orginial iar interventiile trebuie sa se distinga (ceea ce sustinea si Camillo Boito)
Restaurarea este un demers obiectiv, nu subiectiv
Prima etapa- cercetarea; studu de fezabilitate-studiu istoric. Restaurarea se bazeaza pe ceea ce s-a descoperit in mod cert, informatii si
documente sigure. Restaurarea se opreste acolo unde incepe ipoteza.
In cazul conservarii avem o patologie clara a obiectului asupra careia intervenim cu un tratament la fel de clar. Restaurarea in schimb
presupune o stare finala dupa interventia noastra care se deosebeste fata de ceea ce fusese initial, avem o imagine la sfarsit diferita de fotografia
obiectului la inceput = asa a fost , asa este=.
Deci scopul ei este de a pastra si revela valoarea estetica si istorica a monumentului, a pastra evident pentru ca in font indiferent ca
vorbim de conservare sau restaurare scopul interventiei noastre este de a impinge existenta valorilor monumentului spre viitor, dar restaurarea
spre deosebire de conservare scoate la iveala ceva necunoscut. Acest ceva necunoscut ne-a fost pana la acesta interventie, fie ascuns, fie dintr-un
motiv sau altul a lipsit. Investigarea monumentului incepe inainte de santier dar continua mult dupa inceperea lucrarilor .

n timp ce conservarea materiei unui monument ncearc, att ct este necesar s stabilizeze tehnic zone din acesta i s elimine cauzele care-l
amenin direct, restaurarea este preocupat de mrturia istoric i artistic a monumentului n ntregime. () o restaurare adaug elemente noi
fr a-i diminua materia original.
Michael Petzet, preedintele ICOMOS

Cand intervenim asupra unui monument istoric, o facem pentru oamenii care traiesc astazi. Monumentul trebuie sa aiba o utilizare pentru a putea
supravietui. Asta inseamna ca putem intervenii asupra spatiilor atata timp cat este necesar si nu afectam mesajul operei. Interventia trebuie sa aiba
argumente obiective si sa fie vizibila.
Ex : la Dealul Frumos spre exemplu nu am putut sa descoperim anumite elemente legate de construire decat pe parcursul santierului. Desigur se
puteau face presupuneri dar ele urmau a fi verificate in timpul santierului.

Putem avea un istoric foarte bun,care sa cunoasca la ce arhiva trebuie sa se duca pentru a scoate la iveala istoricul caldirii, al edificiului, dar el nu va
fi capabil sa relationeze ce este scris cu realitatea construita. Acest lucru numai arhitectul in poate face .
Surse:
- documentele despre monument
- constructia poate fi si ea o sursa
- ne trebuie un arheolog pentru ca el este cel care ne poate lamuri cu privire la ce a fost inainte de perioada pe care arhitectura
contemporana a edificiului ne-o arata
- arheologul este cel care ne poate spune unde era nivelul de calcare atunci cand a fost ridicata constructia importanta acestui lucru :
evident ca proportiile sunt intotdeauna legate de inaltimea vizibila a fatadei, de inaltimea vizibila a incaperilor, lucru care intr-o
interventie de restaurare noi trebuie sa il determinam.
Unul dintre importantii istorici de arta contemporana Mihail Peter ( sau Petre !!!!) incerca intr-o sinteza sa arate aceasta diferenta dintre restaurare
si conservare. El spunea conservarea incearca sa stabilizeze edificiul in problematica sa, in patologia sa in bolile de care sufera, in timp ce
restaurarea are ca prima componenta definirea valorilor edificiului. Cel care intervine pentru a omora lacustele sau micro-organismele intr-o
constructie de lemn, intr-o biserica de lemn o poate face fara a-si pune problema valorilor estetice sau istorice ale edificiului. Este o operatiune pur
tehnica care incearca sa rezolve aceasta problma, relativ simpla. Restaurarea pleaca de la ideea ca in monumentul pe care il atacam sunt valori ce
inca nu au fost puse in expresia lor cea mai potrivita , ca sunt lucruri ascunse, ca sunt etape care contin valori ce au fost acoperite de alte etape.

Articolul 10. Consolidare. Tehnici testate

Acolo unde tehnicile tradiionale se dovedesc inadecvate, consolidarea unui monument poate fi realizat prin folosirea oricrei tehnici moderne de
conservare i construcie a crei eficacitate a fost demonstrat tiinific i probat de experien.

Nu stim cum se comporta betonul dupa 150 de ani dar piatra sau un stalp de stejar au fost testate, stim cum se comporta si dupa 1500 de
ani. ne asteptam sa stabilizam o structura ce are probleme dar in nici un caz nu ne asteptam ca aceasta solutie sa inlocuiasca , sa fie vizibila si sa
inlocuiasca valorile esentiale,estetice si istorice ale monumentului
Restaurare structurala nu consolidam un monument asa cum consolidam un bloc dupa un cutremur. Structura si materia monumentului fac parte
din valoarea monumentului. Valoarea arhitecturii gotice sta in buna masura si in valoarea sistemului sau structural. Valoarea arhitecturii bizantine
si postbizantine sta in buna masura in sistemul de acoperire, de boltire a spatiilor, in materialele utilizate.
Daca pot sa rezolv problemele structurale ale edificiului prin tehnici traditionale trebuie sa apelez la aceste tehnici traditionale. Pentru ca
ele in fond sunt parte din existenta istorica a edificiului si in mod cert au o compatibilitate tehnica de 100% cu ceea ce este vechi. Abia dupa ce
constati ca tehnicile traditionale nu pot sa imi stabilizeze situatia, atunci desigur ma pot gandi la tehnici contemporane dar trebuie sa ales ceea ce
este demonstrat prin sine si ceea ce este probat prin experienta, pentru ca monumentul nu este un cobai. O data ce un monument se distruge din
cauza aplicarii unei tehnologii ce nu a fost testata, ce nu a fost probata din punct de vedere stiintific acesta se distruge definitiv.
Conceptul de consolidare trebuie sa fie intotdeauna acela nu de inlocuire a structurii istorice ci de sprijinire a structurii, este sa continue
misiunea ajutata de tehnica contemporana. Si ceea ce noi trebuie sa facem este sa vedem unde sunt elemetele sensibile ale structurii istorice, si sa
cautam sa venim cu o solutie pentru a micsora aceste sensibilitati si in nici-un caz sa nu inlocuim, sa nu substituim o structura istorica cu una
contemporana, oricat de performanat ar fi a nostra si oricat de slaba ar fi cea istorica. Chiar slabiciunea structurii istorice este parte a marturiei
monumentului.
Ex. sensibilitate structurala generata de amplasarea turlei pronaosului, care spijina pe o serie de stalpi de caramida, aflati in aceasta zona de vest a
bisericii- greutate importanta ce in cazul unui seism se balanseaza, fiind asezata ca un fel de pendul pe niste elemente foarte putin capabile sa
reziste la intindere. Stalpii de caramida au o frumoasa decoratie din jocul caramizilor. In interiorul acestora s-a forat si s-a introdus o structura de
beton armat decomprimat legata in fundatie si la partea superioara. In acest mod se pastreaza ideea si conceptul structural, acela al sprijinirii turlei
de pe pronaos pe o amfilada de stalpi de caramida, dar suplimenteaza incapacitatea la intindere a zidariei de caramida cu o structura de beton
armat.

Articolul 11. Evaluarea straturilor monumentului

Trebuie respectat contribuia valoroas a tuturor perioadelor ce au contribuit la edificarea monumentului, unitatea de stil nefiind un scop al
restaurrii.
Atunci cnd o construcie include opera suprapus a diferite perioade, revelarea unei stri ascunse poate fi justificat n circumstane excepionale
i atunci cnd ceea ce este ndeprtat este de mic interes iar materialul adus la lumin este de mare interes din punct de vedere istoric,
arheologic sau estetic, iar starea sa de conservare este suficient de bun pentru a justifica o astfel de aciune.
Evaluarea importanei elementelor implicate precum i decizia asupra a ceea ce trebuie ndeprtat nu poate sta exclusiv n sarcina individului
nsrcinat cu lucrarea [n cauz].
Doctrina contemporana a restaurarii este impotriva unitatii de stil contrar teoriei lui le Duc
exemplu cartier istoric zid roman continua zid medieval, pe care se aseaza niste cladiri de sec 18

- in clipa in care am eliminat un strat, trebuie sa fie ft bine justificat

- a mentine acoperirea unui strat de un strat ulterior, inseamna de fapt a tine in viata a 2 etape, chiar daca una este invizibila
exemplu : Manastirea Cozia
restaurare din Romania intre cele doua razboaie mondiale 29-33
-interventie a lui Nicolae Ghica Budesti Manastirea Coziei care se afla in fata unei situatii ft dificile privdorul brancovenesc adaugat ulterior in
sec 18, acoperea frontul de vest al bisericii de sfarsit de sec 14.
- Manastirea Cozia este una din primele constructii din Tara Romaneasca de foatre mare impotanta, este vorba de un model adus de mesterii din
Serbia pe acest teritoriu; atentie, la acel moment nu exista Carta de la Venetia
- Ghica gaseste o solutie pentru a arata frontul de vest al bisericii, micsorand partea superioara a privdorului, astfel incat sa poate fi vazuta in parte
zona de arhibolta a peretului de vest care tradeaza boltirea interioara a pronaosului - solutie care pleaca de la ideea ca acest pridvor este un
elemnet valoros, face parte dintr-o etapa importanta a istoriei arhitecturii
exemplu: Biserica Episcopala Alba Iulia
- suprapunere de fresca, in 2 etape
- se respinge ideea de a scoate fresca noua pentru a se arata fresca veche
exemplu : Catedrala din Bruges
- turn romanic ingropat intr-un turn gotic

Articolul 12. Reintregirea

nlocuirea [re-ntregirea] prilor lips trebuie s se integreze armonios cu ntregul, dar n acelai timp trebuie s fie deosebit de original, astfel
nct restaurarea s nu falsifice mrturia istoric.
Conservarea nu presupune reintregirea ci stoparea unor fatori nocivi
Marcarea interventiei- de la distanta trebuie sa citim monumentul in integralitatea lui, de la apropiere trebuie sa citim interventia. interventie
intre maniera subtila dar vizbila. Astazi se considera ca impactul vizual al unei marcari foarte evidenta intre materialul istoric si ceea ce noi am facut
sa reintregim este daunatoare perceperii monumentului ca obiect al receptarii sale artistice.

nlocuirea nu trebuire s creeze un contrast puternic, care nu ar face dect s impieteze asupra aspectului general al operei.()
Dac este ntregit un element puternic deteriorat ce nu mai poate fi reparat, sau un profil ntrerupt () ori o pies lips a unui tavan simetric, atunci
o copiere a originalului este necesar.
Cu toate acestea, dac ns nu se tie precis cum arta piesa - ce poate s fi lipsit de foarte mult timp - fie rentregirea nu trebuie realizat, fie
trebuie fcut ntr-o manier neutr ().
Michael Petzet, preedinte ICOMOS

- portalul de la Cozia
Completarea la o parte de la ancadrament
- Arcul lui Titus
Resataurarea lui Valadir de la inceputul sec 19
Corectitutinea acestei interventii
Stilizare a elementelor folosite pentru reintregire
- art 12 ne avertizeaza cu privire la tentatia si pericolul de a falsifica marturia istorica: ex. cristialnita Manastirii Moldovita, unde restauratorul a
gasit o ruina si a realizat o reintregire in care multe elemente se dau a fi istorice desi nu a existat nicio marturie despre felul in care existau
ancadramentele, ferestrele si usile etajului superior
- in practica vorbim de reintregiri de ancadramente, portaluri, elemente de tipul turlelor
- a reintregi inseamna a stii ca ceva a existat , in locul cu pricina, a stii cum arata acel lucru sau parte din ansamblul arhitectural pierdut si a
interveni, adica a proteja locul respectiv cu un element care pe de-o parte se incadreaza in ansamblul arhitectural dar are anumite semne care il
tradeaza faptul ca ete opera sa nu a mesterului din trecut
exemple :
fresca de la pridvorul Coziei
manastirea Cisnadioara, reintregirea profilelor, decoratiilor profilelor

Articolul 13. Completarile admise dar sa nu afecteze

Completrile nu pot fi admise dect n msura n care ele nu mpieteaz asupra prilor de interes ale cldirii, asupra cadrului su tradiional,
echilibrului compoziiei sale i a relaiei cu vecintile.

Completariile reperezinta locul in care noi intervenim pentru prima data, nu exista ceva, este un lucru adaugat de noi, si nu o interventie unde
exista ceva inainte
Actiunea completarilor este asa cum spuneam vorbind de textul art 9 , aceea de a fi strict necesare folosirii contemporane a monumentului si
completarile sunt de la arh contemporana, trebuie sa poarte amprenta interventiei contemporane. Aceasta insa nu trebuie sa conduca la
schimbarea raportului, la schimbarea centrului de greutate vizual si a rap de valori intre ce face restauratorul si monumental istoric, ramane de la
inceput pana la sfarsitul interventiei lucrul cel mai important.
Completarea nu trebuie sa devina centrul de interes, sa nu puna in umbra monumentul, sa fie justificate si sa nu afecteze principiile de compozitie
ale monumentului.
Exemplu :
Luvru
- Asezarea unui important pachet de servicii pentru a nu dezechilibra din punct de vedere compositional ceea ce trebuia sa ramana a fi perceput de
oameni ca fiind compozitia initiala a Palatului Luvru
Curtea de la British Museum

Articolul 14. Ambientul

Ambientul monumentelor trebuie s fac obiectul unei griji speciale pentru salvgardarea integritii i puritii sale i asigurarea unei prezentri
potrivite.
Lucrrile de conservare i restaurare realizate n astfel de locuri trebuie s se inspire din principiile cuprinse n articolele precedente.

In esenta spune ca ceea ce este stabilit pentru monumente trebuie sa faca si obiectul aplicarii si in cazul vecinatatilor acestuia.

Spturi arheologice
Articolul 15.
Spturile [arheologice] trebuie realizate n conformitate cu standardele tiinifice i recomandrile definind principiile internaionale de aplicat n
aceste cazuri i adoptate de catre UNESCO n 1956.
Ruinele trebuiesc pstrate i trebuiesc adoptate msuri pentru conservarea i protecia permanent a caracteristicilor lor arhitecturale precum i
a obiectelor [ce au fost descoperite].
n plus, trebuiesc luate toate msurile pentru a facilita ntelegerea monumentului i pentru prezentarea sa fr ns a-i distorsiona semnificaia.
Orice lucrare de reconstituire trebuie respins a priori.
Este permis doar anastiloza, adic reasamblarea prilor existente dar dezmembrate.
Materialul utilizat pentru integrare [n anastiloz] trebuie sa fie ntotdeauna recognoscibil iar folosirea sa trebuie s se reduc la minimul necesar
conservrii monumentului i reconstituirii formei sale.

Arheologul doar scoate la iveala informatii nu isi pune problema de conservare sau restaurare ce se intampla cu ce a descoperit. Insista asupra
faptului ca niciodata o ruina nu trebuie sa faca obiectului unei reconstituiri, ca singurul aspect pe care il putem accepta in cazul ruinelor este
conservarea sitului si a obiectelor care au fost descoperite odata cu ruina. Reconstituirile se pot face in prezentari fara a distorsiona semificatia
monumentului.
Pentru ca materialul pierdut este atat de mare in raport cu ceea ce a ramas, incat zona aceea a ipotezei care era o bariera in exercitiul restaurarii
este foarte mare
Exemplu: Forul lui Traian Roma
(...)
9. Fiecare Stat trebuie s ia n considerare pstrarea neatins, parial sau total, a unui numr de situri arheologice din diferite perioade pentru ca
cercetarea acestora s poat beneficia de viitoare tehnici mbuntite. n cadrul fiecrui sit arheologic excavat, acolo unde natura terenului o
permite, se vor lsa zone martor bine determinate n scopul permiterii unor verificri ulterioare asupra stratigrafiei i compoziiei arheologice a
sitului.
Recomandrile UNESCO asupra principiilor internaionale aplicabile spturilor arheologice
Articolul 16. Publicare. Orice interventie consemnata intr-un document
n orice lucrare de protecie, restaurare sau cercetare arheologic trebuie s se realizeze o documentaie precis sub forma unei cercetri analitice
i critice, ilustrat cu desene i fotografii.
Fiecare etap a lucrrilor de eliberare, consolidare, reconstituire i integrare, precum i caracteristicile tehnice i formale identificate pe parcursul
lucrrilor trebuiesc incluse [n documentaie].
Aceasta documentaie trebuie depus n arhivele instituiilor publice i trebuie pus la dispoziia cercettorilor. Este recomandat publicarea
cercetrilor.

Ex. Voronet s-a micsorat si marit streasina de cateva ori; s-a marit pt a proteja pictura dupa care s-a constatat ca stagnarea aerului sub ea crea
umezeala care strica pictura.

Principiile restaurrii monumentelor istorice

Principiul prudenei: se impune o cercetare prealabil pentru identificarea problemelor, n urma creia se impune fie conservarea, fie restaurarea
monumentului.
Principiul aciunii minime necesare:
limitarea interveniei la locurile a cror stare impune o aciune contemporan
limitarea interveniilor la tipurile de aciuni care conserv materialul i structura istoric n defavoarea celor care presupun nlocuirea acestora
limitarea interveniei la tehnicile de intervenie care afecteaz n cel mai mic grad materialul istoric
Principiul utilizrii materialelor i tehnicilor tradiionale:
respectarea i conservarea prioritar a elementelor de construcie realizate cu materiale n tehnici tradiionale
utilizarea materialelor n tehnici tradiionale ori de cte ori este vorba de rentregirea elementelor constructive ale monumentului istoric
Principiul reversibilitii interveniei: interveniile contemporane s fie executate cu astfel de materiale i n tehnici care s permit eventualele
reveniri
Principiul marcrii interveniei:
interveniile contemporane s fie marcate ori de cte ori ele nlocuiesc, ntregesc sau completeaz materialul istoric cu unul nou
marcarea interveniei trebuie s nu impieteze totui asupra unitii edificiului ca oper de art
Principiul conservrii:
orice intervenie contemporan asupra unei structuri istorice are drept prioritate asigurarea conservrii materialului original
nici o intervenie asupra unui monument istoric nu trebuie s pun conservarea pe un loc subordonat reabilitrii sale funcionale sau
eventualelor completri aduse n vederea folosirii sale contemporane.
Criteriul respecrului autenticitii:
autenticitatea materialului const n persistena materialelor originale de construcie sau, n cazul n care acestea au fost nlocuite n decursul
timpului, de meninerea tipului original tradiional de material. Mai concret, trebuie pstrate materialele istorice gsite n oper sau, dup caz,
nlocuite fie cu materiale identice recuperate din alte pri ale cldirii sau din alte cldiri asemntoare. Altfel, trebuiesc folosite materiale nou
prelucrate, dar obinute din locurile sau prin tehnologiile tradiionale.
autenticitatea concepiei const n rstrarea n timp a concepiei originale i a celor care au marcat existena istoric a edificiului. Se realizeaz
prin decelarea diferitelor etape de construire, i prin conservarea lor scrupuloas prin respectarea principiilor tiinifice de intervenie.
autenticitatea execuiei const n conservarea material a edificiului sau a prilor sale n tehnica original de execuie a construciei sau prin
tehnicile tradiionale folosite n decursul timpului pentru diversele adaptri sau modificri ale construciei. Se concretizeaz prin folosirea
exclusiv a tehnicilor tradiionale acolo unde este posibil, doar n cazuri excepionale fiind acceptabil folosirea tehnicilor contemporane
probate prin experien.
autenticitatea amplasamentului, cadrului, ambientului const n pstrarea locului pentru care a fost creat edificuiul i a cadrului tradiional n
care aceast creaie s-a desvrit, importante fiind raporturile volumetrice i cromatice.
Cercetarea monumentelor istorice: studiul istoric
Evaluarea situaiei existente
Investigaii de specialitate
sinteza cercetrilor, stabilirea etapelor de construire
stabilirea valorilor istorice
evidenierea obligaiilor, destriciilor i permisivitilor de construire
Studiul istoric este parte a documentaiei tehnice referitoare la o cldire monument istoric. Prezint ca prim rezultat evoluia n timp a edificiului i
situaia existent. Investigaia pleac de la arhive, literatura de specialitate sau beletristic, cercetrile cartografice, dosare de autorizare,
evaluare iconografic, evaluare arhitectural in situ.
cercetarea arhitectural
stabilirea ordinii relative a construirii
explicarea particularitilor structurale (deschideri blocate, schimbri de zidrii, goluri n zidrie)
distincia ntre ceea ce este tipic i atipic structurii cldirii, dintre caracteristicile redundante i cele semnificative.
caracterizarea materialelor i a tehnicilor folosite, precum i motivele utilizrii lor.
descoperirea mrturiilor care dovedesc existena unor construcii sau pri de construcie disprute
descoperirea i marcarea acelor caracteristici structurale care nu pot fi explicate altfel dect ca aparinnd unei faze anterioare de construcie,
ulterior demolat
distincia dintre decoraia iniial i cele ulterioare
descoperirea materialelor refolosite i a locurilor din care ele provin
descoperirea logicii funcionale la momentul iniial, pentru proprietarii iniialo, precum i n etapele ulterioare ale existenei cldirii
 descoperirea ierarhiei spaiale a cldirii, prin intermediul interpretrii decoraiei, mrimii, scrii sau dispunerii ncperilor sau a circulaiilor
identificarea spaiilor prin raportare la tipologia programului arhitectural
identificarea mrturiilor ce pot conduce la datarea precis
identificarea elementelor ce trebuiesc cercetate cu mijloace speciale

sec 19 nceputurile Restaurrile din Romnia

Intervenii de factur romantic
Schlatter:
Bismana: adugiri de factur neogotic n incint
Bistria: reconstruit total dup 1840
Arnota: idem, 1856
Curtea Veche: turl, ferestre, i anexe neogotice
Antim: rozas neogotic
Radu Vod: parament, supranlare corni i fronton neo-gotic
Steindl: Castelul Hunedoara: galerie i scar neogotic
Kagerbauer:
Castelul Bonida: goticizarea bastionului renacentist de nord-vest
Sf. Mihail din Cluj-Napoca: turn neogotic
Intervenii de factur romantic (neogotic) n restaurrile maghiare ale bisericilor evanghelice din Transilvania
Darlos: portalul i zona sa superioar
Atel: ferestre neogotice, refacerea portalului
Curciu: portalul i zona sa superioar
Malancrav: parament, fresce interioare
Xavier Villacros: Biserica Sf. Gheorghe: turn
K. A. Romstorfer:
Putna: introducerea unui tambur
Biserica Mnstirii Sf. Ioan, Suceava: reconstituirea acoperiului, acoperire cu igle smluite, introducerea antepridvorului la nord, noi profile
decorative din interior
Mirui, Suceava: refacere integral cu reluarea formelor sec. 17
A. Lecomte du Nouy (1875-1914):
Sf. Nicolae-Domnesc, Iai: demolare, reconstruire arbitrar
Sf. Dumitru, Craiova: demolare, reconstruire arbitrar
Vechea Mitropolie, Trgovite: demolare, reconstruire arbitrar
Sf. Trei Ierarhi, Iai: modificri la turle (supranlare), modificare a contraforturilor, reconstruire a bolilor pridvorului la o cot inferioar,
demolarea clopotniei i reconstruirea arbitrar a casei ecumeneti (sala gotic)
Mnstirea Argeului: demolarea cldirilor de incint i edificarea palatului episcopal, nlocuirea ancadramentelor originale i a pietrei de
parament, extragerea frecei i modificarea prii superioare a turlelor prin adugarea unui coronament metalic

De la ntemeierea comisiunii Monumentelor Istorice la restaurarea istoric: primii restauratori romni

Ion Mincu: Stavropoleos

Alexandru Bicoveanu:
adept al restaurrii stilistice i al inovaiei de tip A. Lecomte du Nouy
Sf. Gheorghe, Hrlu: nlturarea tencuielii zugrvite, nlocuirea paramentului original cu materiale noi (piatra de ru nlocuit cu piatr fuit)
Sf. Bicolae, Popui
Grigore Cerkez:
Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arge (1919-20)
Mnstirea Cetuia, Iai: modificri de caracter muntenesc la arhondaric i chilii
Biserica Sf. Anton, Curtea Veche: reconstituire prin analogie
Domenico rupollo: palatul Mogooaia: ridicarea nlimii etajului, crearea unei cornie lombarde, couri veneiene (nlocuind formele neogotice),
modificarea formei golurilor de la arc n mner de paner la trilobat, introducerea a 2 balcoane ce flancheaz loggia de vest, completarea cu un
corp pe latura de N

TEFAN BAL
(1902-1994)

Arhitectul tefan Bal este cel mai important reprezentant al colii romneti de restaurare, cu o activitate desfurat timp de ase decenii, n
cadrul Serviciului Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice, apoi al Direciei Monumentelor Istorice, avnd o contribuie determinant n
domeniul teoriei i practicii restaurrii monumentelor istorice din Romnia.
Interveniile de restaurare desfurate de tefan Bal s-au bazat pe o cunoatere aprofundat a istoriei arhitecturii, a materialelor i tehnicilor
tradiionale de construire, pe o consistent documentare istoric i arhitectural, pe o riguroas cercetare in situ a monumentului El a tiut s
"citeasc" urmele lsate pe baze de turlele disprute, s identifice etapele istorice succesive ale monumentului dup amprentele gsite n ziduri,
pe parament i n spturile arheologice, s interpreteze tablourile votive, toate acestea pentru restabilirea continuitii formale de origine i a
unitii plastice a monumentului istoric, recurgnd uneori la intervenii de rentregire i reconstituire, pe baza analogiilor structurale i stilistice.
Activitatea sa publicistic desfurat timp de ase decenii, a dublat-o pe cea de restaurator. Articolele, studiile de specialitate, monografiile
dedicate monumentelor istorice i restaurrii acestora, comunicrile despre propriile intervenii de restaurare, susinute la sesiunile tiinifice ale
Direciei Monumentelor Istorice, sunt toate documente importante att pentru istoria artei i arhitecturii romneti ct i pentru teoria i practica
restaurrii tiinifice.

Sf. Ioan din Piatra (ndeprtarea vestibulului i refacerea acoperiului nalt, conservarea i prezentarea in situ a portalului dintre naos i
pronaos)
Bis. Mn. Snagov : reconstituirea prin analogie istoric a turlelor
Bis. Kreulescu : reconstituirea prin analogie istoric a turlei de peste pronaos
Paraclisul i tunul clopotni al Patriarhiei din Bucureti
Cetatea Clnic, Alba - Consolidarea exprimat vizibil prin structura aparent de B.A. la exteriorul curtinei i n interiorul donjonului
Siegfried
Bis. nlrii a Mn. Neam: degajarea de stratul de tencuial (I), demontarea frontonului neogotic (II)
Bis. Mn. Radu Vod Buc.: demontarea i expunerea frontonului neogotic inlaturarea interventiei facuta de Schlatter
Bis. Rzboieni: degajarea de stratul de tencuial

TIPURI DE INVESTIGATII CONTEMPORANE

Tipuri de investigaii:
Cercetri documentare, bibliografice i de arhiv
Studiul bibliografiei existente:
Descrieri ale cldirii sau zonei
Lucrri de referin (tratate de istoria arhitecturii, etc.)
Studii publicate n reviste de specialitate,
Documente istorice publicate sau existente n arhive
Literature de epoc sau memorialistic. n cazul altor documente istorice dect cele primare evaluarea informaiilor din lucrri
trebuie fcut cu pruden i coroborat cu alte repere.
Cuvintelor din documente trebuie sa li se atribuie sensul si semnificatiile pe care le aveau la momentul redactrii.
Erori existente ntr-un document pot fi preluate de ctre altele.

Cercetri cartografice
Studiul hrilor vechi ale oraului sau a unor planuri (ridicri) pariale
Prin compararea planurilor la diverse momente se poate identifica evoluia cldirii, a parcelei sau a strzilor.
Planurile cadastrale
Ghidurile localitilor Cadastrul localitii: documentul de maxim credibilitate.
Ghidul urban: valoare informativ asupra denumirilor strzilor i a numerotrilor potale n anumite perioade.
Cercetri juridice i de evoluia proprietii
Au ca support documentele de Carte Funciar sau Registrul de transmisiuni imobiliare

Cercetri iconografice
Stampele i gravurileCabinetele de stampe ale muzeelor i Academiei Romne
Fotografiile i ilustratele de epoc Colecii, biblioteci, anticariate
Relevee arhitecturale Arhivele DMI, UAUIM, instituiilor de administrare a fondului imobiliar, administraii financiare
Autorizaiile de construire Arhivate la primrii Redau imaginile edificiilor dintr-o anumit epoc, aa cum au fost ele observate de
autor. Surse de mare interes pentru obiectivitatea lor.De obicei nu prezint detalii ci doar iamgini de ansamblu.

Grad maxim de obiectivitate, grad mare de credibilitate

Surs excelent de datare Trebuie verificate asupra gradului de respectare n execuie

Cercetri arheologice
Urmresc stabilirea:
Etapelor de construcie anterioare fazei vizibile
Existenei mrturiilor altor construcii pe acelai amplasament
Datarea arheologic a perioadelor constructive
Nivelului original de clcare la data construciei primare n majoritatea cazurilor pot fi ntreprinse doar dup aprobarea proiectului i
deschiderea antierului.

Cercetri de arhitectur
Cercetarea de arhitectur este una din sursele eseniale de informaii despre:
Etapele de realizare a cldirii
Valorile istorice materializate n construcie
Starea de conservare a valorilor istorce i artistice identificate
Stabilirea tipurilor de intervenii

Cercetarea de arhitectur verific datele obinute din cercetarea documentar sau arheologic:
 Inscripiile pot s se refere la o faz de renovare a construciei;
Decoraia poate s fie o reproducere trzie a stilului altei epoci;
Documentele pot s vorbeasc despre:
o anul dobndirii titlului de proprietate i nu despre anul construirii,
o despre alte construcii de pe terenul cu pricina,
o despre proprietari sau rezideni fictivi sau legendari,
o despre doar o parte a construciei sau ansamblului,
o sau chiar s fie fabulaii sau falsuri.

Obiective ale cercetarii arhitecturale:

1. Stabilirea ordinii relative a construirii. Identificarea etapelor constructive prin interpretarea n spiritul logicii constructive a prilor cldirii.
2. Explicarea particularitilor structurale (deschideri blocate, schimbri de zidrii, goluri n zidrie).
3. Distincia dintre ceea ce este tipic i atipic structurii cldirii (monumentului) istoric, dintre caracteristicile redundante i cele
semnificative.
4. Caracterizarea materialelor folosite precum i a motivului utilizrii lor.
5. Descoperirea acelor marturii care dovedesc existenta unor constructii sau parti de construcie disparute.
6. Descoperirea i marcarea acelor caracteristici structurale care nu pot fi explicate altfel dect ca aparinnd unei faze anterioare de
construcie, ulterior demolat.
7. Distinctia dintre decoratia initiala si cele ulterioare.
8. Descoperirea materialelor refolosite i a locurilor din care ele provin.
9. Descoperirea logicii funcionale la momentul iniial, pentru proprietarii iniiali, precum i n etapele ulterioare ale existenei cldirii.
10. Descoperirea ierarhiei spaiale a cldirii (prin intermediul interpretrii decoraiei, mrimii, scrii sau dispunerii ncperilor sau
circulaiilor).
11. Identificarea spaiilor prin raportare la tipologia programului arhitectural.
12. Identificarea mrturiilor ce pot conduce la datarea precis.
13. Identificarea elementelor ce trebuiesc cercetate cu mijloace speciale.

Cercetarea arhitectural se realizeaz prin:

Observare i interpretare direct
Realizarea i interpretarea releveului
Metode de analiz distructiv (cu ajutorul specialitilor n domeniul fizicii i chimiei materialelor de construcii)
Metode de analiz nedistructiv (cu ajutorul specialitilor n domeniul fizicii i chimiei materialelor de construcii)
Este de remarcat c una i aceeai caracteristic poate avea mai multe explicaii iar pe de alt parte, o anumit explicare a unei trsturi ntr-un caz
anume poate s nu fie aplicabil n alt caz similar ca manifestare.
Un perete mai gros sau o rupere de ritm a structurii sarpantei poate reprezenta o marturie a unei perioade timpurii a edificiului sau doar o greseala
de executie
In acest caz trebuiesc gasite marturii care sa confirme ipoteza
Important mai ales cnd locul de provenien este aceeai construcie sau o alta demolat ce a existat pe acelai loc

Observarea i interpretarea direct

Dovezi ale diverselor perioade de construcie:
Diferene de material
Intreruperi ale zidriei
Alturarea a dou pri de cldire independente structural una de alta;
Diferene n alinierea zidurilor;
Diferene de grosime a zidurilor:
Diferene stilistice n arhitectura i decoraia cldirii:
Diferene de tehnici de construcie;

Dovezi ale demolrilor pariale ale cldirii (fr a fi ns nlocuite de alte construcii
Dovezi ale prezenei unor deschideri (ui, ferestre, arcade, etc.), eseniale pentru descifrarea imaginii originale a cldirii

Modificri indicate de analiza zidriei :

o schimbari de material;
o discontinuitati in rosturi;
o prezenta rosturilor verticale;
o ruperi in continuitatea plintelor;
o prezenta in situ a urmelor supraluminii sau a arcelor de deasupra deschiderilor
Modificari indicate de structuri de lemn :
o prin prezenta unor goluri ce ncastrau cadrul ferestrelor sau al uilor;
o discontinuitatea traseului grinzilor sau a montanilor i a poziiilor de sprijinirea lor n dreptul fostelor deschideri;
o prezena uzurii grinzilor ce au servit drept prag;
o mbinarea imperfect a montanilor cu pragurile superior i inferior n dreptul fostelor deschideri

Dovezi ale apariiei ulterioare a unor deschideri n construciile de zidrie.

 Indicii n structurile din zidarie :
o lipsa de finisare a montanilor;
o absena legturii dintre zidarie i montani;
o lipsa de legatur a rostului zidriei cu montantul deschiderii.
Indicii n structurile de lemn :
o mbinarea imperfect a montanilor cu pragurile superior i inferior n dreptul deschiderilor;
o lipsa coincidenei ntre poziia montanilor i contravntuirile de deasupra acestora.
Indicii n decoraie :
o ferestrele i uile nou introduse sunt decorate de obicei n stilul perioadei n care s-a petrecut modificarea;

Dovezi ale modificarii planimetrice:

Modificarea compartimentrii :
o ntreruperea decoraiei pereilor sau plafoanelor;
o urme n textura pereilor portani n dreptul fotilor perei de compartimentare;
o urme de ncastrare a montanilor pereilor de compartimentare n grinzile principale;
o prezena deschiderilor recente sugernd apariia unor compartimentri.
Mrturia unor foste sau adugate deschideri:
o dispunerea golurilor este in directa legatura cu conformarea planimetrica. Orice nepotrivire poate indica o modificare a planului.
Mrturii de foste hornuri, sobe sau eminee:
o prezena ntr-o ncpere a mai mult dect 1 co (horn, loc de sob, emineu) nu nseamn neaparat ca ea a fost obinut prin desfiinarea
unui zid de compartimentare dintre dou ncperi;
o aceast concluzie este mai probabil dac cele 2 sau mai multe couri (horn, loc de sob, eminee) sunt de tehnici, decoraie, scar
diferite
o execuii de date diferite semnific deseori o ncpere nti compartimentat i mai apoi readus la dimensiunea ei iniial).

Mrturia prezenei scrilor ;

o prezena jugurilor golului scrilor de lemn
o amprenta ncastrrii treptelor de piatr sau lemn n pereii casei scrii.
o prezena unor ferestre n ir ascendent sugereaz existena unei scri ;
o scara pivniei este de obicei cel mai puin sau cel mai trziu modificat; poate da indicaii preioase asupra dispoziiei planimetrice iniiale.

Modificri ale decoraiei :

o Decoraia este ns un indiciu preios pentru stabilirea statutului, utilizrii unei ncperi, cldiri.
o Mrturia unor lucrri ample de redecorare semnaleaz probabilitatea unor modificri planimetrice datnd din aceeai perioad.

Modificri ale funciunii ncperilor :

o poziia unor funciuni se modific mai greu dect poziia altora.
pot indica totui doar o reparaie curent sau folosirea ulterioar a unui material de construcie superior;

trebuie notat forma acesteia : continu sau intrerupt, dreapt sau n trepte;
alinierea cu partiionri interioare ale cldirii;
profunzimea rostului (pe ntreaga grosime sau parial)
nu intotdeauna sunt datorate etapelor diferite de construcie, asemenea diferene se pot datora cerinelor funcionale (o structura mai grea ce
trebuie susinut, o deschidere superioar sau ncorporarea hornului n cadrul zidariei);
pentru ca decoraia poate fi inelatoare, aceasta interpretare trebuie combinat cu cea referitoare la alterrile structurale ale cldirii;

Sunt de obicei evideniate de ctre :

neregularitile colurilor zidriei;
neregularitile rosturilor;
sprijiniri neobinuite ale grinzilor;
goluri de ncastrare vide;
rezolvri structurale atipice la coluri;
anomalii de plan;
deschideri blocate ce nu pot fi explicate;

Atentie! In construcia de zidrie se pot ntlni arce de descarcare deasupra golurilor fr ca prezena lor s ateste neaparat nlimea i limea
reala a acestuia
Atentie ! Deseori ancadramentele pot fi reamplasate

Atenie ! Stilurile diferite decornd emineele nu conduc automat la concluzii privitoare la datare deorece aceste obiecte sunt adesea supuse
schimbrii gusturilor.

Absena unei astfel de dispoziii a ferestrelor nu infirm prezena unei scri, deorece de multe ori aceasta traversa aleatoriu nivelul golurilor de
fereastr
Decoraia nu constituie un reper unic pentru judecarea modificrilor suferite de cldire.
Exemplu: buctaria, scara, etc
Realizarea i interpretarea releveului de arhitectur

Schia de teren.
Insoit de notri referitoare la :
o detalii de constructii i finisaj
o starea elementelor constructive
o materiale, texturi, dimensiuni.
Avantaje
Este de nenlocuit n nregistrarea structurilor de lemn, acolo unde este mai important dect imaginea ortogonal a elementelor felul n
care ele sunt mbinate.
Metoda ieftin i rapid pentru suprafee relativ mici de cercetat i aflate la ndemn

Releveul manual
Principala metod de investigare i nregistrare grafic ncepnd din Renatere i pn la mijlocul Sec. XX.
Se bazeaz pe msurarea directa i in situ a structurii cercetate, urmat de punerea la scar a dimensiunilor i obinerea unei reprezentri grafice
precise a cldirii.
Necesita un minim de trei persoane pentru o realizare eficient.
Grade de precizie ale releveelor manuale:
Releveul de baz (cote generale asupra geometriei spaiilor, de obicei la scara 1-100, folosit mai ales pentru identificarea problemelor de
conservare i ntocmirea studiului de fezabilitate)
Releveul tiinific (prezint geometria spaiilor cu deformrile i neliniaritile identificate, de obicei la scara 1-50 sau mai mare, cu
marcarea materialelor de construcie i a dimensiunilor detaliilor, impreun cu precizarea problemelor pentru care este redactat)

Avantaje :
poate fi realizat fr a face recurs la un echipament sofisticat i scump;
cel interesat (arhitectul, conservatorul, inginerul, antreprenorul) poate controla direct i precis focalizarea cercetrii spre informaiile pe
care le consider relevante;
tehnici relativ simple;
versatilitatea - completeaz eficient (timp, bani, rezultate) alte metode, mai sofisticate dar mai puin potrivite pentru detalii (de ex.
fotogrametria).

Releveul automatizat
Se bazeaz pe folosirea unui echipament care transpune digital msurtorile realizate pe teren n coninut grafic.

Fotografia
Avantaje:
rapiditate, versatilitate i simplitate;
nu necesit multe persoane (1 este de ajuns);
nu necesit apropiere direct spre zonele care intereseaz;
ideal pentru nregistrarea evoluiei lucrrilor (timp minim, nu necesit ntreruperea lucrrilor);
ideal pentru ilustrarea imaginii cldirii i a relaiei dintre elementele sale, a decoraiei i a detaliilor.

Fotografia rectificat

Reprezint tehnica de a produce o fotografie la scara a unui obiect (de obicei o faad) pentru ca s poat fi deduse i msurate dimensiuni.
Presupune una sau mai multe luri de imagine la distane egale fa de obiect i pe un ax optic perfect perpendicular pe acesta.

Avantaje:
poate fi realizat relativ uor, fr aparatur fotografic sofisticat, de ctre personal nespecializat;
prezint n timp scurt o cantitate mare de informaie;
n general se produce pe film transparent pentru a putea fi uor copiat.

Fotogrametria
Tehnic de producere de reprezentri grafice ale obiectelor prin msurari ale fotografiilor lor.
Se bazeaz pe producerea de imagini stereoscopice cu aparate ale cror proprieti optice sunt cunoscute i controlate (aparate metrice)
i pe prelucrarea automatizat (plotare) a produsului fotografic.
Precizie uzual de 10 mm pentru relevee de cldiri la Sc. 1:50

Avantaje :
Investigaie neintruziv;
Ideala pentru constructii ample sau complicate;
Permite o masurare precisa chiar in cazul unor obiecte cu diferente de planuri importante;
Permite o detaliere variabila in functie de scopurile masurarii;
 Produce o informatie bogata (pot fi obtinute sectiuni ale elementelor relevate), utilizabil uor de ctre sistemele CAD si simplu de stocat
in vederea prelucrarii;
Metoda eficienta economic atunci cand este aplicata in cazuri in care celelalte metode ar fi prea lente, imprecise sau scumpe (nu necesita
esafodaje, contact direct cu materialul relevat si nu presupune intreruperea lucrarilor );

Dezavantaje :
nu poate produce mai mult informaie dect cea nregistrat la faa locului.
reclam o bun experien din partea elaboratorului.
trebuie o bun i prealabil nelegere a felului n care funcioneaz structura sau detaliile schiate.

Dezavantaje :
nepotrivit pentru structuri cu deformri sau trasee complexe;
imprecis pe distane mari;
greoi pentru nregistrarea structurilor de mari dimensiuni;
riscant prin faptul c nite tehnicieni inexperimentai pot pierde cteva msuratori eseniale pentru inchiderea releveului i pot constata
acest lucru atunci cnd este prea tarziu.

o Ex.:Releveul de degradri (prezint att geometria detaliat a spaiilor cu deformrile respective, ct i degradrile cu trsturile i,
parial, cauzele lor)

Dezavantaje:
Costul echipamentului

Dezavantaje:
subiectivitatea obiectivului de fotografiat (distorsiuni, n special la superangulare);
lipsa posibilitii de a msura cu precizie de pe o fotografie, chiar dac este de dorit ca oricnd posibil s fie prezent o scal n imagine;
nu se poate dispensa de adnotri; un detaliu clar la fata locului poate fi de neneles doar dintr-o fotografie;
nevoia de lumin;
capacitate limitata de mrire a fotografiei (un film normal de 35 mm. duce pana la 16/24 fr apariia unor efecte de granulaie
suprtoare).

Dezavantaje:
lipsa de posibilitate de verificare a unor dimensiuni prin aceeasi metoda (de obicei se recurge la tehnica releveului manual clasic);
lipsa de precizie in cazul fatadelor cu retrageri sau iesinduri puternice (>0,5 m);

Dezavantaje :
Nu poate inregistra decat ceea ce vede aparatul de fotografiat (detalii obturate vizual au nevoie de alte tehnica de relevare);
Necesita personal si echipament specializat si scump;
Ineficienta pentru realizarea de planuri atunci cand acestea sunt singurul obiectiv al masurarii;
Nu inlocuieste observarea directa pentru interpretarea imaginilor (nu are capacitatea de interpretare a texturii, detaliului de imbinare, etc.)

Metode de analiz distructiv

Scopul investigaiilor: stabilirea strii de stabilitate a construciilor (constrngeri, tolerane, insuficiene i dezechilibre)
Tipuri:
Sondajul
Carotajul
Prelevarea

Sondajul, carotajul i prelevarea folosesc practic aceeai metod dar variaz scara de aciune
Limitele analizei destructive sunt date n principal de trsturile obiectului.
Problema calitativ
Statuie vs. faad cu elemente repetitive (distructivitatea metodei este i funcie de obiectul investigat)
Problema cantitativ
Relaia dintre cantitatea investigat i necesar de nlocuit i criteriul autenticitii
Circumstanelor
Gravitatea sondajului distructiv n raport cu posibilitatea salvrii edificiului
Securitate i accesibilitate
In funcie de nlimea sau precaritatea echilibrului construciei

Investigaii fizice nedistructive

1. Metode externe
A. Constatarea dezordinilor structurale
Analize vizuale
Fotografia rectificat
Stereofotogrametria
B. Metode de apreciere a dezordinilor structurale: starea activ sau pasiv
Se face prin investigarea fisurilor produse de:
Punerea n oper a construciei (iniiale, de regul pasive, stabilizate)
Urmare a defectelor sau accidentelor de stabilitate (active)

C. Decelarea existenei unei micri active

Martor de ipsos
Martor de sticl sau rigl de plastic

D. Sensibilitate i msurare
Extensiometrie
a) Extensiometrie acustic (coard vibratoare)
Bazat pe variaia frecvenei vibraiei n funcie de tensiunea din coard (0,4 mm la 0,2 m distan), sensibilitate 1
b) Extensiometrie cu bil
Deformarea msurat cu ajutorul unui micrometru (2 bile 6mm la 0,2m distan), sensibilitate 1
c) Extensiometrie digital
Captatori electronici
d) Convergen
Fir INVAR + extensiometru digital. Msoar deplasrile relative ale unor elemente deprtate (perei, arce, boli)
Inclinometerie (msurarea verticalitii unor elemente structurale)
e) Tub de 2m. dotat cu un pendul a crui apropiere de pereii tubului este msurat capacitiv, sensibilitate de 1U/m

2. Investigaii asupra machetelor sau modelelor

Preioase pentru reconstituirea efectelor externe construciilor (ex.: vnt, Cat. Beauvais)

3. Investigaii interne

A. Cercetarea omogenitii-eterogenitii
Frecvena sunetului (ultrasunete): util n decelarea prealabil a diferenelor de omogenitate ale structurilor compacte, bazat pe
principiul perturbrii propagrii sunetului la ntlnirea unor zone mai puin dense.
Termografie: determinarea eterogenitii prin variaia termic detectat de camere infrarou. Trebuie eliminate orice elemente
perturbatoare (efectul iluminrii solare sau nclzirii artificiale a pereilor)
Permeabilitatea extern: determinarea porozitii unui perete prin cantitatea de ap absorbit ntr-un interval de timp
Permeabilitatea intern: determinarea porozitii unei zidrii prin timpul scurs pentru absorbirea unei colane de ap de 1,00m ntr-un
foraj vertical de 10 cm diametru. Permite msurarea eficacitii injeciilor n zidrii.
Endoscopie: endoscop (7mm diam.) + camer foto sau observator, introdus n orificii forate de min. 10 mm (preferabil 14 mm. min.).
Reclam o bun capacitate de interpretare a imaginilor.
Tensiunea intern: msurarea tensiunilor interne prin practicarea unei tieturi i introducerea unor prese plate (200 x 5 mm), msurarea
presiunii la care distana dintre feele tieturii revin n poziia iniial.

B. Prezena umiditii
Umidimetrie MX.HU: msurarea umiditii prin msurarea constantei dielectrice a materialului (citire digital). Nu este valabil dect
pentru msurarea direct a umiditii suprafeelor.
Pirometrie: apropiat de termografie
Umidimetrie AH:

CONCLUZIE:
Astzi se pot constata nu numai deformrile dar i variaia lor n timp.
Sensibilitatea msurtorilor depinde de punerea n oper a instrumentelor i de condiiile externe n care se fac msurtorile (temperatur,
umiditate, vnt, ciclu diurn, circulaie automobil, variaia apei freatice, etc.).
Observaiile globalizante pot conduce la concluzia unor deplasri care converg spre o stare de echilibru (Sf. Paul din Londra) sau dimpotriv spre
agravarea dezordinilor structurale.