Charta de la Atena pentru restaurarea monumentelor istorice 1931

Adoptata la primul congres internaional al arhitectilor i tehnicienilor pentru monumente

istorice, Atena 1931.

Acest document este rezultatul celui de-al IV-lea Congres Internaional de Arhitectur
Modern, care a avut ca tem "oraul funcional" i s-a axat pe urbanism i importana
planificrii n schemele de dezvoltare urban. Documentul include ansambluri urbane n
definirea patrimoniului construit i subliniaz valoarea economic, spiritual i cultural a
patrimoniului arhitectural.

Documentul original a fost publicat n Congress Internationaux d'Architecture moderne

(CIAM), La Charte d'Athenes sau The Athens Charter, 1933. Transcris de J. Tyrwhitt. Paris,
Frana: The Library of the Graduate School of Design, Harvard University, 1946.

Concluziile cuprinse n acest document au fost elaborate la sfritul unei conferine privind
restaurarea monumentelor istorice i a cldirilor, care a avut loc la Atena, n 1931. Acest
document a introdus importante concepte i principii de conservare:

ideea unui patrimoniu mondial comun;

importana localizrii monumentelor;
principiul de integrare a noilor materiale.

Congresul a formulat apte rezoluii numite Carta del Restauro :

1. Trebuie create organizaii internaionale pentru restaurarea la nivel operaional i de

avizare.

2. Proiectele de restaurare propuse trebuie supuse criticii pentru a evita erori care pot cauza
pierderea caracterului i valorilor istorice ale monumentelor.

3. Problemele de restaurare a monumentelor istorice trebuie rezolvate prin legislaie la nivel

naional n toate rile.

4. Siturile arheologice excavate care nu vor fi restaurate imediat trebuie acoperite din nou
pentru protecie.

5. Tehnici i materiale moderne pot fi folosite n restaurare.

6. Siturile istorice trebuie protejate printr-un sistem strict de gardieni.

7. Trebuie acordata atenie proteciei zonelor ce nconjoar monumentele istorice.

 2

Concluzii generale ale Conferinei de la Atena

I. Doctrine, principii generale

Tendina general de a abandona restaurarea i de a iniia un sistem de intretinere permanenta

pentru a garanta conservarea edificiilor.
Dac restaurarea pare a fi indispensabil, conferina recomand respectul pentru opera istorica
i artistic a trecutului, fr a exclude stilul unei anumite epoci.
Recomand ocuparea edificiilor care garanteaz continuitatea existenei lor, dar folosina sa
fie de aa manier nct s respecte caracterul lor istoric i artistic.

II. Msuri administrative i legislative pentru monumente istorice

Congresul a aprobat tendina general de a recunoate dreptul comunitii pentru proprietatea

privat diferenele n legislaie provin de la dificultile de a mbina legislaia publica cu
drepturile individului.

- recomanda apropierea de circumstante locale si opinia publica pentru a intalni cat mai
putina opunere fata de sacrificiile proprietarilor de monumente in subordonarea lor
interesului general.

- recomanda ca autoritatile publice in fiecare tara sa fie imputernicite a lua msuri de

conservare n caz de urgen.

- recomand ca Oficiul International al Muzeelor s publice un repertoriu i un tabel

comparativ cu toate msurile legislative n diferitele ri.

III. Punerea n valoare a monumentelor

- recomanda ca pentru constructia edificiilor noi caracterul si aspectul centrelor

(istorice) sa fie respectat, in special in vecinatatea monumentelor istorice
ansambluri, aspecte si perspective pitoresti sa fie conservate

- un studiu al ornamentaiei vegetale a monumentelor istorice s fie fcut pentru

conservarea caracterului istoric; recomanda evitarea orcicarei publicitati, stalpilor de
telegraf, de fabrici zgomotoase si de cosuri de fum inalte in vecinatatea monumentelor
istorice

IV. Restaurarea monumentelor

-conferinta a aprobat folosirea materialelor si tehnicilor moderne, in special a betonului armat;

aceste interventii de consolidare sa fie invizibile (camuflate) incat aspectul si caraacterul
monumentului restaurat sa fie respectat ; ele sa fie adoptate in special in cazuri in care altfel
desfacerea si reconstructia ar fi inevitabile pentru conservare

V. Deteriorarea monumentelor istorice

- in conditiile vietii actuale in toata lumea monumentele sunt periclitate prin cresterea
agentilor atmosferici; formularea unor reguli generale este imposibila
 3

- conferina recomand:

- 1) ca in fiecare tara arhitectii si curatorii de monumente sa colaboreze cu specialisti in

fizica, chimie si stiinte naturale pentru determinarea metodelor de la caz la caz

- 2) Oficiul International al Muzeelor sa se informeze asupra lucrarilor intreprinse in

fiecare tara, care sa fie mentionate in publicatiile lui

- Referitor la sculpturi monumentale conferinta se distanteaza de dislocarea lor din locul

pentru care au fost create si recomanda inlocuirea lor cu copii

VI. Tehnici de conservare

- pentru ruine conservarea strict este necesar recompunerea elementelor

anastilosis

- ruine gsite n cadrul spturilor arheologice ce nu pot fi conservate s fie reacoperite

- cooperarea ntre arhitect i arheolog e necesar

- inaintea oricarei interventii la celelalte monumentele istorice o analiza detaliata a

degradarilor si a cauzelor trebuie facuta

VII. Conservarea monumentelor i cooperarea international

a) cooperare tehnic i moral

b) rolul educaiei pentru monumente

c) valoarea unei documentatii internationale:

1. Fiecare ar sau institutiile sale s publice un repertoriu al monumentelor antice, cu

fotografii i note explicative.

2. Fiecare ar s elaboreze inventare cu toate documentele referitoare la monumente.

3. Fiecare ar depune copii ale publicaiilor de monumente la Oficiul Internaional al

Muzeelor.

4. Oficiul public articole referitoare la procesele generale i metodele folosite n

restaurarea monumentelor istorice.

5. Oficiul va studia utilizarea ct mai bun a informaiilor centralizate.