REZUMAT CURS T.P.R.

Curs 1: Definiții, teorii, principii și doctrine

• Monument: construcție sau parte de construcție, împreună cu instalațiile, componentele

artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte integrantă din
acestea, precum și lucrări artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu
terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative
din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social,
științific sau tehnic
• Ansamblu: grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori
muzeistic de construcții urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o
unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din
punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios,
social, științific sau tehnic
• Sit: teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt
mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic,
arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific, tehnic sau al peisajului
cultural
• Conservare: un șir de măsuri care au ca scop protejarea substanței istorice a construcției și
totodată urmăresc prevenirea viitoarelor pierderi, fiind în consecință prioritară celorlalte
măsuri de intervenție aplicabile monumentului istoric (restaurare, renovare, consolidare etc.)
• Restaurare: multitudinea acțiunilor aplicate unui sit, ansamblu sau clădiri prin care se
urmărește sublinierea etapelor semnificative evidențiate de-a lungul timpului (accentuarea
valorilor unui monument prin dezvăluirea unor elemente „ascunse” sau prin eliminarea unor
adaosuri care l-au desfigurat). În acest sens, pe baza documentelor autentice, și doar în
prezența acestora, se poate propune refacerea elementelor pierdute sau eliminarea
adaosurilor nesemnificative. Introducerea elementelor noi trebuie să fie reversibilă și să nu
distrugă materialul istoric. Restaurarea se bazează pe respectul materialelor originale, pe
identificarea și analiza tuturor mărturiilor disponibile, astfel încât valorile culturale să fie
recuperate sau descoperite. Scopul unei restaurări nu poate să se raporteze la o etapă istorică,
considerată importantă de restaurator, dacă prin aceasta se distrug alte etape
• Renovare: operațiuni care urmăresc atingerea unității estetice, în special în ceea ce privește
straturile vizibile. În cazul renovărilor, de cele mai multe ori, se propun operațiuni de
eliminare a straturilor istorice, în mod particular, în ceea ce privește finisajele și elementele
decorative, atitudine care contravine principiilor restaurării
• Reparație: interventie care se desfasoara la un nivel mai mare de timp, undeva la 50 de ani.
Operatiunile de reparatii trebuie sa se limiteze la strictul necesar
• Consolidare: suma acțiunilor care urmăresc asigurarea performanțelor structurale ale
clădirii și ale subansamblurilor ce o compun, precum și stabilitatea elementelor decorative,
acestea fiind parte inseparabilă a monumentului istoric
• Reconstrucție: operațiune cu totul excepțională și presupune refacerea unor elemente
dispărute a căror caracteristici și forme sunt extrem de bine documentate
• Autenticitate: unul dintre factorii esențiali care definesc valoarea construcțiilor istorice. Se
referă la originalitatea sitului, a concepției, a formelor, a materialelor, a funcțiunii, a
tradițiilor și tehnicilor utilizate sau altor factori interni și externi
• Eugene Emmanuel Viollet-le-Duc -- „Dictionnaire raisonne de l’architecture francaise”
◦ „In restaurare exista o conditie esentiala care trebuie intotdeauna sa fie tinuta minte, este
cea conform careia orice portiune indepartata trebuie inlocuita cu materiale mai bune,
mai puternice si intr-o maniera fara de greseala ca rezultat al operatiunii careia i-a fost
subiect cladirea restaurata trebuie sa capete o noua speranta de viata”.
 ◦ „A restaura un edificiu nu înseamnă a-l întreține, al repara sau al reface, ci al restabili
într-o stare completă care a putut chiar să nu fi existat la un moment dat”
• Jean-Baptiste-Antoine Lassus
• Adolphe Napoleon Didron (ucenic al lui V.L.D.)
◦ „in cazul monumentelor este mult mai bine sa conservam decat sa reparam, este mai
bine sa reparam decat sa restauram si este mai bine sa restauram decat sa infrumusetem,
dar in niciun caz sa facem adaugiri sau suprimari, adaugirile sau suprimarile vin in
contextul acesta al optiunilor subiective, al optiunilor pe care restauratorul le ia fara a
avea un suport, fara a avea o baza”
• Andre Lecomte du Nouy (ucenic al lui V.L.D.)
◦ Biserica Episcopală de la Curtea de Argeș, Mitropolia Veche de la Târgoviște, Bisericile
Sf. Nicolae și Sf. Trei Ierarhi din Iași, Biserica Sf. Dumitru din Craiova
• John Ruskin (antiintervenționist) – „The Seven Lamps of Memory”
◦ „Aveti grija de monumentele voastre și nu veți avea nevoie să le restaurați (…) Urmăriți
construcțiile vechi cu grijăș păstrați-le cât puteți mai bine, cu orice preț feriți-le de orice
modificare sau distrugere.”
◦ Restaurarea „înseamnă cea mai mare distrugere pe care o clădire o poate suferi”
• William Morris – manisfestul pentru „Society for the Protection of Ancient Buildings”
◦ „Chemam pe cei implicati in existenta lor sa puna protectia lor in locul restaurarii, sa
opreasca ruinarea prin ingrijire zilnica, sa sprijine zidul ce se inclina, sa repare
acoperisul care curge, cu mijloacele cele mai potrivite acestor scopuri, sa refuze
modificarea structurii sau a ornamenticii existente”
• Camillo Boito
◦ „Ar fi preferabil, cine n-ar dori-o, ca fragilul nostru corp omenesc sa nu aiba nevoie nici
de sonde, nici de bisturiu, nici de scalpel. Dar rar sunt cei care gandesc ca este preferabil
sa li moara un parinte sau mai degraba un prieten, mai degraba decat sa il vada cu
degetul sau cu un picior de lemn”
◦ „Eu prefer restaurarile facute rau celor bine facute. În timp ce primele, gratie
binefacatoarei ignorante, lasa sa se distinga in mod clar partea veche de cea moderna,
celelalte cu admirabila stiinta si dibacie, facand sa para vechi ceea ce este nou, ma pun
intr-o atât de sălbatică nedumerire de judecată, încât plăcerea de a contempla
monumentul dispare, și privindu-l, simt o oboseală supărătoare.”
◦ „Ce s-ar putea spune, de pildă, despre un anticar care, descoperind să zicem, un nou
manuscris al lui Dante sau a lui Petrarca, ciuntit sau în mare parte neciteț, s-ar apuca să-i
completeze cu iscusință, după capul său, toate lacunele, așa încât ar fi greu sau chiar
imposibil să distingem adaosurile de părțile originale? N-am blestema oare suprema
abilitate a acestui falsificator? Atunci de ce fapta pe care ne-ar părea atât de
condamnabilă pentru un anicar ar fi, din contră, demnă de laudă pentru arhitectul
restaurator?”
◦ „Un restaurator se poate chema doar acela care știe să se sacrifice pe sine în fața
trecutului. Cu cât un artist se înclină, îngenunchează, se anihilează în fața monumentului,
cu atât mai bine își îndeplinește datoria. În ziua în care, ridicându- se și înălțându-și
fruntea, va zice: - aici sunt eu – în ziua aceea monumentul va fi în primejdie”.
◦ „Completările nu trebuie privite ca veritabile restaurări, ci ca părţi noi de edificiu, în care
expresia veritabilă a artei contemporane nu numai că nu strică (...) autenticităţii
arheologice a monumentului, dar serveşte a ilustra arta epocii noastre”.
◦ * Nu se caută unitatea de stil!
• Cesare Brandi
◦ Prima axioma! – ne raportam la materie, nu la altceva! – se restaureaza numai materia
operei de arta
◦ A doua axioma – e o fraza ce trebuie sa fie privita cu atentie. Unitatea originala a operei
de arta, cea initiala si unitatea potentiala. Opera de arta originala in timp a fost
 modificata fie de factori naturali, fie antropici, fie datorita unor evenimente exceptionale,
dar ea subsida in unitatea potentiala pe care o are, adica din fragmentele pe care le
identific pot sa compun intregul la nivel mental. - restaurarea trebuie sa vizeze
restabilirea unitatii potentiale a operei de arta fara a comite un fals artistic sau istoric si
fara a inlatura urmele trecerii operei de arta prin timp
• Anastiloză: procedeu prin care parti ale unui monument dispersate intr-un teritoriu sunt
reasamblate intr-un intreg („lying architecture”, Manolis Korres)
• Carta de Veneția (1964)
◦ Articolul 1: Conceptul de monument istoric acoperă nu numai opera arhitecturală
izolată, dar şi ansamblul rural sau urban în care se găseşte mărturia unei civilizaţii
particulare, a unei dezvoltări semnificative sau a unui eveniment istoric. Aceasta este
valabilă nu numai operelor majore de artă, dar şi lucrărilor mai modeste ale trecutului ce
au acumulat semnificaţie culturală odată cu trecerea timpului
◦ Articolul 2: Conservarea şi restaurarea monumentelor trebuie să facă recurs la toată
ştiinţa şi tehnica ce poate contribui la studiul şi protejarea patrimoniului arhitectural.
◦ Articolul 3: Scopul conservării şi restaurării monumentelor este de a le proteja atât ca
opere de artă cât şi ca mărturii istorice.
◦ Articolul 4: Pentru conservarea monumentelor este esenţial ca ele să fie întreţinute
permanent.
◦ Articolul 5: Conservarea monumentelor este întotdeauna facilitată de către alocarea lor
unor utilizări sociale. O astfel de utilizare este de aceea de dorit , dar ea nu trebuie să
modifice dispunerea şi decoraţia clădirii. Doar în aceste limite modificările cerute de
schimbarea de funcţiune trebuie considerate şi permise.
◦ Articolul 6: Conservarea unui monumet presupune conservarea scării cadrului (său).
Când cadrul tradiţional există el trebuie păstrat. Nici o construcţie nouă, demolare sau
modificare care ar altera relaţiile de masă şi culoare nu trebuie permisă.
◦ Articolul 7: Monumentul este inseparabil de istoria căreia îi este mărturie şi de
amplasamentul în care se află. Strămutarea în întregime sau în parte a unui monument
poate fi acceptată numai în cazul în care salvgardarea monumentului o cere sau când este
justificată de un interes naţional sau internaţional de o importanţă covârşitoare.
◦ Articolul 8: Obiectele sculpturale, picturile sau decoraţia care formează parte integrantă
din monument pot fi extrase din aceasta doar dacă aceasta este singura modalitate de a le
asigura protecţia.
◦ Articolul 9: Procesul restaurării este o operaţie extrem de specializată. Scopul ei este de
a păstra şi revela valoarea estetică şi istorică a monumentului şi se bazează pe respectul
materialului original şi a documentelor autentice. Ea trebuie să se oprească acolo unde
începe ipoteza, iar în acest caz orice lucrare suplimentară ce este indispensabilă trebuie
să se distingă de compoziţia arhitecturală şi trebuie să poarte amprenta
contemporaneităţii. Restaurarea trebuie precedată şi urmată în toate cazurile de către
studii arheologice şi istorice ale monumentului.
◦ Articolul 10: Acolo unde tehnicile tradiţionale se dovedesc inadecvate, consolidarea
unui monument poate fi realizată prin folosirea oricărei tehnici moderne de conservare şi
construcţie a cărei eficacitate a fost demonstrată ştiinţific şi probată prin experienţă.
◦ Articolul 11: Trebuie respectată contribuţia valoroasă a tuturor perioadelor ce au
contribuit la edificarea monumentului, unitatea de stil nefiind un scop al restaurării.
Atunci când o construcţie include opera suprapusă a diferitelor perioade, revelarea unei
stări ascunse poate fi justificată în circumstanţe excepţionale şi atunci când ceea ce este
îndepărtat este de mic interes, iar materialul adus la lumină este de mare interes din
punct de vedere istoric, arheologic sau estetic, iar starea sa de conservare este suficient
de bună pentru a justifica o astfel de acţiune. Evaluarea importanţei elementelor
implicate precum şi decizia asupra a ceea ce trebuie îndepărtat nu poate sta exclusiv în
sarcina individului însărcinat cu lucrarea (în cauză).
 ◦ Articolul 12: Înlocuirea (re-întregirea) părţilor lipsă trebuie să se integreze armonios cu
întregul, dar în acelaşi timp trebuie să fie deosebită de original, astfel încât restaurarea să
nu falsifice mărturia istorică.
◦ Articolul 13: Completările nu pot fi admise decât în măsura în care ele nu împietează
asupra părţilor de interes ale clădirii, asupra cadrului său tradiţional, echilibrului
compoziţiei sale şi a relaţiei cu vecinătăţile.
◦ Articolul 14: Ambientul monumentelor trebuie să facă obiectul unei griji speciale pentru
salvgradarea integrităţii şi purităţii sale şi asigurarea unei pretzentări potrivite. Lucrările
de conservare şi restaurare realizate în astfel de locuri trebuie să se inspire din principiile
cuprinse în articolele precedente.
◦ Articolul 15: Săpăturile (arheologice) trebuie realizate în conformitate cu standardele
ştiinţifice şi recomandările definind principiile internaţionale de aplicat în aceste cazuri
şi adoptate de către UNESCO în 1956. Ruinele trebuiesc păstrate şi trebuiesc adoptate
măsuri pentru conservarea şi protecţia permanentă a caracteristicilor lor arhitecturale
precum şi a obiectelor (ce au fost descoperite). În plus, trebuiesc luate toate măsurile
pentru a facilita înţelegerea monumentului şi pentru prezentarea sa fără însă a-i
distorsiona semnificaţa. Orice lucrare de reconstituire trebuie respinsă a priori. Este
permisă doar anastiloza, adică reasamblarea părţilor existente dar dezmembrate.
Materialul utilizat pentru integrare (în anastiloză) trebuie să fie întotdeauna
recognoscibil, iar folosirea sa trebuie să se reducă la minimul necesar conservării
monumentului şi reconstituirii formei sale.
◦ Articolul 16: În orice lucrare de protecţie, restaurare sau cercetare arheologică trebuie să
se realizeze o documentaţie precisă sub forma unei cercetări analitice şi critice, ilustrată
cu desene şi fotografii. Fiecare etapă a lucrărilor de eliberare, consolidare, reconstituire
şi integrare, precum şi caracteristicile tehnice şi formale identificate pe parcursul
lucrărilor trebuiesc incluse (în documentaţie). Această documentaţie trebuie depusă în
arhivele instituţiilor publice şi trebuie pusă la dispoziţia cercetătorilor. Este recomandată
publicarea cercetărilor.

Curs 2: Releveul

◦ Releveu: instrument de lucru intr-un proiect de restaurare care ne ajută sa intelegem

niste metode de realizare, fie metode traditionale, fie sisteme digitale sau aparate optice
performante, toate acestea conduc la realizarea unei cercetari amanuntite absolut
obligatorie intr-un proiect de restaurare.
◦ Andrea Palladio: Templul Vestei din Roma
◦ Antoine Desgodetz: Templul Fortunei Virilis din Roma
◦ Julien Le Roy. Nicholas Revett, James Stuart: Les ruines des plus beaux monuments
de la Grece
◦ Casa Moruzzi, București
◦ Biserica Sf. Gheorghe Vechi, București
◦ Torhaus
◦ Casa Ion Lahovary, București
◦ Sarmizegetusa Regia
◦ Santa Maria delle Neve, Cascia, IT
◦ Etapele relevării:
▪ O prima etapa a releveului este cea de intelegere cel putin superficiala, superficiala
pentru ca indiferent de ce as vrea sa fac nu am cum sa am toate datele de analiza in
momentul in care ma apuc de o astfel de lucrare, ele se vor decela pe masura ce voi
aprofunda cercetarea si voi vedea efectiv ceea ce se intampla in ansamblul pe care il
cercetez (de multe ori suntem tentati sa facem relevee dupa altele mai vechi sau sa
realizeze reprezentarea urmarind fotografii sau alte tehnici contemporane, desigur ca
 in cazul in care exista un releveu atunci ma voi baza pe el, dar nu voi ramane
exclusiv la reprezentarea respectiva pentru ca indiferent de cat de exact as dori sa fiu,
nu voi reusi sa surprind toate detaliile, practic indiferent daca am aceste surse deja
disponibile, voi incerca sa fac eu propria mea schita).
▪ A doua etapa, dupa cea de intelegere, de parcurgere, de fotografiere a unor detalii, de
gandire a planselor pe care le voi realiza, este cea de realizare a schitelor, niste schite
care pot sa fie de principiu, niste schite care suporta adnotari, niste texte in care
directionez catre anumite puncte pe care le consider importante de relevat si vedem
in imagine o cercetare la fata locului, in situ, pe una dintre casele existente care urma
sa fie restaurata
◦ Casa Macca, București
◦ Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, Breb
◦ turnul pronaosului bisericii de lemn din Vălișoara, HD
◦ Biserica Adormirea Maicii Domnului, Tupșa
◦ Biserica Sf. Îngeri din Cimitir, Mușetești
◦ Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Urși
◦ Vagris: o linie de ghidaj folosită în construcții. Ea se trasează, de obicei, la o înălțime de
100cm față de cota ±0.00 a pardoselii finite si tot asa la fiecare nivel
◦ Biserica Înălțarea Domnului, Ilimbav
◦ Biserica Intrarea în Biserică, Brezoi
◦ Metoda radierii: metoda des folosita, cunoscută și sub numele de metoda coordonatelor
polare; se aplică acolo unde este posibilă vizarea și măsurarea directă sau indirectă a
distanțelor de la stația totală la punctele de detaliu; se execută odată cu drumuirea (fiind
astfel denumită și metoda drumuirii cu radieri)
◦ Biserica fortificată din Curciu, SB
◦ casa parohială, Roadeș
◦ Releveu arheologic
◦ Fotogrammetria: știința care se ocupă cu determinarea în timp și spațiu a obiectelor
fixe, mobile sau deformabile și cu reprezentarea lor fotografică, grafică sau numerică
(prin coordonate) pe bază de fotografii speciale numite fotograme
◦ Scanner 3D

Curs 3: Cartarea materialelor și degradărilor

◦ Cauze de degradări:
▪ apă
▪ vânt
▪ factori biologici
▪ cutremure
▪ defecte de concepție
▪ incendii, atacuri militare și alte atacuri antropice
◦ Tipuri de degradări
▪ alterare cromatică: poate fi cauzata de mai multi factori, fie ca este vorba de
umiditate, fie ca e vorba de scurgeri ale apelor pluviale care practic erodeaza,
dilueaza componenta cromatica sau elementele decorative ale unei cornise sau e
vorba de incendii care au provocat o schimbare a culorilor si a caracteristicilor
materialelor
▪ lacune: pierderi ale unor parti componente, dintr-o pictura, suprafata arhitecturala
▪ alveolarea: tip de degradare se manifesta prin formarea unor cavitati care au forme
si dimensiuni variabile. Ele pot fi interconectate intre ele si nu au o distributie
uniforma
▪ protruberanțe/burdușiri: au forme rotunjite si sunt generate de o presiune care
 apare in interiorul materialului, o presiune data de prezenta apei, ca e vorba de apa
capilara sau de infiltratii ale apelor pluviale asta e mai putin important
▪ exfolieri: exfoliere in solzi – solzii sunt parti ai materialului care au dimensiuni mai
mari; − exfoliere in fulgi – dimensiunea materialului este mult mai mica.
DELAMINARILE sunt asociate pietrelor. Ele urmaresc straturile de sedimentare ale
pietrei. E o detasare a straturilor urmarind structura naturala de formare, de clivare
care este caracteristica rocilor sedimentare.
▪ Eroziune/eroziune pulverulentă: lipsa de coeziune caracterizeaza desprinderea de
granule, cristale sau pulbere in functie de caracteristicile materialelor, rezultand o
atenuare a detaliilor in principal rotunjire, netezire a suprafetelor, iar cauza principala
a acestor eroziuni pulverulente este vantul care formeaza particule foarte mici ce
erodeaza suprafetele
▪ Crăpături/fisuri/microfisuri
▪ Depunere de crustă neagră: degradare frecventa mai ales in zonele urbane, iar pe
suprafata materialului este depus un strat superficial, care este aderent si este
eliminat cu ajutorul bisturiului, de culoare neagra si se poate confunda usor cu
depunerile de praf
▪ Eflorescențe (saline): cauzate de sarurile pe care le gasim in mortarele de ciment.
Utilizarea mortarului de ciment sau a cimentului in structurile pe care le consolidez
va conduce aproape intotdeauna la acest tip de degradare care sunt acumulari de
pulberi sau cristale din saruri solubile care se depun pe suprafata materialului in
diverse forme si concentratii
▪ Concrețiunile: depozit compact cu dimensiuni limitate ce se dezvolta pe o directie,
in principal pe directia de curgere a apei data de gravitatie si poate lua forma de
stalactita sau stalagmita si in general rocile care au continut de calciu sunt supuse
unor astfel de degradari
▪ Patina: alterare naturala dusa pe suprafata materialului datorate imbatranirii,
utilizarii, manipularii, expunerii factorilor de mediu. Ea este inseparabila de material

Curs 4: Zone construite protejate – studiu istoric

▪ In Lista Monumentelor Istorice sunt inregistrate toate constructiile care au un regim

juridic de protectie foarte bine definit. Intre aceste criterii prin care se stabileste
inscrierea sau eliminarea din lista a unor monumente istorice sunt 4 criterii valabile
• primul criteriu se refera la vechime, care este ponderat in functie de perioada in
care el a fost realizat: cu valori exceptionale daca constructia este anterioara 1775
si o valoare nula daca constructia este realizata dupa 1960. Acest principiu este
ponderat si de substanta care s-a mai pastrat de la etape trecute, stabilite prin
ordin de ministru; −
• al doilea criteriu este cel referitor la valoarea arhitecturala artistica si urbanistica,
componenta urbanistica fiind foarte importanta fiindca analizeaza obiectul la o
scara mult mai mare si il pune intr-un context urban sau rural sau intr-un context
care face referire la peisaj; −
• al treilea criteriu este referitor la frecventa si unicitate; −
• al patrulea criteriu este referitor la o valoare memoriala simbolica.
▪ Notă metodică
▪ delimitarea zonei de studiu
▪ delimitarea zonei de protecție, în funcție inclusiv de criteriile vizibilității
▪ Muzeul Național de Istorie a României, București
▪ Banca Românească de pe Str. Smârdan, București
▪ Biserica din Gostinari
▪ Biserica de la Dârjiu
Curs 5: Tehnici și materiale de construcție

• Fundații cu piloni – batere cu soneta

• Măgura Călanului: extragere de calcar de pe vremea dacilor
• Lupă
• Campoane
• Opus quadratum: realizarea paramentelor unor ziduri din blocuri de piatra faltuite, avand
forme dreptunghiulare, regulate. In ceea ce priveste proportia intre latime si lungime, tot
cutuma care a fost transmisa inclusiv in sec. XIX, prevedea ca pentru o dispunere optima,
corecta, lungimea blocului de piatra sa nu fie mai mare de 4 ori inaltimea asizei
• Opus incertum: bolovani de piatra putin prelucrati, uneori neprelucrati, care sunt prinsi in
aceasta masa de mortar hidraulic sau aerian, in functie de zona in care este pozitionat zidul
• Opus incertum mixtum: ceea ce presupune alternanta intre asizele din zidarie de caramida
si bolovani, fie bolovani de rau, fie spartura de piatra, o modalitate ingenioasa care
presupune o economie de material, dar si realizarea unor rosturi orizontale cu ajutorul
caramizilor, deci practic o forma neregulata, cea a bolovanilor de piatra care este
uniformizata la intervale regulate cu ajutorul mortarului de var, respectiv a zidariei de
caramida
• Apareiaj
• Biserica Mihai Vodă, București
• Bolta cilindrică la Hagiești
• Arce dublou
• Boltă cu stâlp/pilon central (ansamblurile brâncovenești de la Mogoșoaia și Potlogi)
• Bolți cu penetrații (Potlogi)
• Boltă în mâner de coș (Pasajul Comercial Hagieni)
• Boltă a vela (Pasajul Comercial Gabroveni)
• Bolțișoare (conacul de la Condeești, conacul Chiroiu)
• Planșeu
• Șarpantă

Curs 6: Ruina arheologică

• Ruina: arhitectura care și-a pierdut integritatea și capacitatea de a fi utilizată

• Fragment arhitectural: un reziduu, dupa cum zice Cesare Brandi, care nu mai are
capacitatea de a evoca intregul
• Prevalența dimensiunii istorice
• Accesibilizare/interpretare și prezentare
• Reconstrucție
• Basilica di Collemaggio
• Castello di Trezzo d-Adda (Lorenzo Jurina)
• Basilica Sf. Francisc din Assisi (pictură de Giotto)
• Tratarea suprafețelor
• Suprafața de călcare
• Templul Capitolin
• Mostră de arhitectură: caz particular de anastiloză indirectă (montarea în conexiune
corectă a unor fragmente arhitecturale pe alt amplasament decât cel originar); expunerea
unor elemente conservate care sunt insuficiente pentru recuperarea integrală a
volumului/gabaritului originar
• Sanctuarul Demetrei, Sangri, Naxos, Grecia
• Forul din Empuries, ES
• Mân. Sf. Ioan, ES (pe drumul spre Santiago de Compostela)
 • Mausoleele din Timbuktu, Mali
• Frauenkirche din Dresda
• Integrare cromatică
• Castelul din Berlin

Curs 7: Intervenții asupra picturilor

• Intervenții de urgența
• Intervenții punctuale
• Măsuri preventive
• Asistență tehnică
• Proiect tehnic de conservare-restaurare
• Mortar de egalizare arriccio
• Picturi în frescă (al fresco): direct pe mortar proaspăt/umed
◦ pe suport de zidărie, cu mortar
◦ pe suport de lemn, așchiat cu barda
• Picturi al secco: pe mortar uscat. întărit
◦ pe suport de lemn, cu cercuială din crengi, arriccio, văruială, strat de culoare (pe
tencuială) SAU pe suport din scânduri/bârne orizontale, cu fașe/fâșii de pânză peste
rosturi peste care se aplică grundul, apoi stratul de culoare (pe grund)
• Stratul de culoare are adeseori liant organic (grăsime animală, albuș de ou)
• Casa A.P.I.C. din București, Str. Plantelor (sec. XIX)
• Palatul Voievodal Curtea Veche, București (sec. XIV-XV)
◦ consolidare structură/arhitectură
◦ remodelare interioare
◦ componente artistice (picturi murale: consolidare, detașare/înlocuire suport vechi,
curățare, retușare)
• Mânăstirea Tismana (sec. XVI)
• Biserica de lemn din Busești, com. Isverna, MH
◦ exfoliere pictură distempera (tempera, al fresco, direct pe lemn)
◦ colonizare fungală (îndepărtare podea contaminată și ardere)
◦ asigurare temporară a stratului pictural cu facing din hârtie japoneză (în timpul
consolidării structurale)
◦ ridicare corp biserică pentru lucrări la fundație (refacere tălpi)
• Falsuri; intervenții/reconstituiri neautentice și neavizate

Curs 8: Materiale și tehnici constructive

• Banca Marmorosch Blanc (proiectată de ing. Anghel Saligny), București

• Cristalizarea sărurilor
• Apă capilară ascensională
• Atacuri biologice
• Acțiuni seismice
• Tasări diferențiate
• Modelări 3D de specialitate
• Introducere de piloți sau micropiloți
• Consolidarea versanților
• Injectarea terenului de fundare
• Lățirea tălpii fundației
• Consolidare planșee din lemn cu platbande metalice
• Consolidare planșee cu grinzi metalice și bolțișoare de cărămidă
• Suprabetonarea planșeelor de lemn
 • Consolidare prin introducerea de contravântuiri în cadrele existente
• Consolidarea prin introducerea de sisteme noi disipative
• Izolarea bazei clădirii (ca dispozitiv antiseismic)
• Amortizarea vâscoasă a planșeului

Curs 9: Restaurarea elementelor de piatră

• Calcar de Albești (Biserica Episcopală Curtea de Argeș)

• Calcar de la Măgura Călanului (Sarmizegetusa Regia)
• Gresie Sânzieni (Castelul Bran)
• Gresie Vama – Suceava (Biserica Mânăstirii Dragomirna)
• Tuf vulcanic (Palatul Elisabeta)
• Andezit (Pietroasa Bejan/ Sarm. Regia)
• Marmură (Monumentul funerar al fam. Șuțu – Biserica Mavrogheni)
• Curățare mecanică: biocidare (pulverizare a unei soluții ce oprește activitatea biotică a
substratului organic)
• Biocidare și curățare cu jet de abur
• Curățare mecanică: îndepărtare biocruste
• Îndepărtare reparații necorespunzătoare prin bisturiu
• Eliminare manuală a depunerilor aderente
• Îndepărtare depuneri slab aderente prin jet de aer
• Microsablare (jet de aer cu particule de nisip)
• Curățare chimică: îndepărtare pete oxidice prin comprese chimice (pasă de hârtie și solvenți)
• Curățare depuneri aderente cu ultrasunete
• Consolidări; refacerea coeziunii: impregnarea consolidantului prin pensulare
• Refacerea coeziunii cu silicat de etil în fisuri și microfisuri, prin injectare sau pulverizare
• Asigurarea marginilor cu mortare fluide
• Fixare/replantare elemente desprinse (cu tije metalice, după marcare și găurirea celor două
componente ce necesită reintegrarea; vezi refacere coeziune între două fragmente mari)
• Reparații; reconstruiri volumetrice
• Substituiri de elemente iremediabil degradate
• Refacere coeziune între două fragmente mari
• Chituire zone lacunare
• Reintegrare cromatică
• Straturi de protecție: hidrofobizare

Curs 10: Etapele și principiile proiectului de restaurare; exemple de bune practici în proiecte recente

• Principii de intervenție
◦ Minima intervenție
◦ Utilizarea materialelor compatibile și a tehnicilor tradiționale
◦ Diferențierea materialelor
◦ Reversibilitatea intervenției
◦ Autenticitatea
◦ Respectul pentru adevăr („Să nu minți”)
• Etapele intervenției
◦ Conservarea
◦ Restaurarea
◦ Utilizarea și reutilizarea
◦ Adaptarea la reglementări
◦ Asumarea riscurilor
• Exemple
 ◦ Arte Sella, Edoardo Tresoli (IT)
◦ Ruine romane la Can Taco, Barcelona, Toni Girones (ES)
◦ Turnul Merola, Carles Enrich Studio (ES)
◦ Gironella, Carles Enrich Studio (IT)
◦ Santa Margarida de Montbui, Igualada, Inaraja Meritxell (ES)
◦ Castelul Baena, Cordoba, Jose Manuel Lopez Studio (ES)
◦ Turnul arab de la Riba de Saelices, Alejandro Virseda Azipun, Ignacio Vila Almazan,
Jose Ignacio Carnicero (ES)
◦ Castelul Matrera, Villamartin, Cadiz, Carlos Quevedo (ES)
◦ Turnul Kalo, Jutland, MAP Architects, Mast Studio (DK)

Curs 11: Etapele și principiile proiectului de restaurare; exemple recente (bune, dar și discutabile)

• Castelul Pombal, Luis Miguel Correla, Nelson Mota, Susana Constantino (PT)
• Biserica Sf. Parascheva, Nesebăr, Todor Mihaylov, Elitsa Andreeva, Emilia Kaleva (BG)
• Mân. San Giuliano, CN 10 Architetti (IT)
• Palatul San Telmo, Sevilia, Consuegra Vazquez (ES)
• Lliria, Valencia, Hidalgomora Arquitectura (ES)
• Museul Molinete, Cartagena (ES)
• Palacio del Condestable, Pamplona, Tabuenca & Leache (ES)
• Muzeul Național Schiller, David Chippefield (DE)
• Turnul Bofilla, Betera, Valencia, Fernando Vegas și Camilla Mileto (ES)
• Ruinele Rovine, Bologna, Araya Arias, Yahya Abdullah, Ilaria Ottaviano (IT)
• Jacoby Studios, Paderburn, David Chipperfield (DE)
• Neues Museum, D. Chipperfield (DE)
• Forul lui Traian, Roma, Tabernae (IT)
• Carmo Convent, Lisabona, Alvaro Siza (PT)
• Centru de Arte Vizuale, Battersea, Londra, Haworth Tompkins (UK)
• Centru comunitar, Carles Crosas (ES)
• Villa Hadriana, Tivoli, Maria Margarita, Segarra Lagunes (IT)
• Castello dei Doria a Dolceacqua, LD+SR (IT)
• Restaurant în Kiev, YOD Group (UA; imobil istoric al domnului moldovean Constantin
Ipsilanti)
• Castelul Helfstyn, Atelier-r (CZ)
• Școala de muzică din Brunico, Barozzi Veiga (IT)
• Castelul Coracera, San Martin de Valdeiglesias, Carlos de Riano Lozano (ES)

Curs 12: Antemăsurători; documentații economice

• Asta este motivul pt care eu sustin ca durata intocmirii antemasuratorilor, care sunt baza
devizului, devizul fiind acela care da banii, deci durata acestor masuratori trebuie sa fie
sensibil egala cu durataproiectarii, sau macar cu jumatate
• Devize
• Coeficient de afânare a pământului (circa 25%)
• DALI: documentație de avizare a lucrărilor de intervenție
• Calculul prețurilor se face cu tot cu TVA
• Unități de măsurare a cantității de materiale:
◦ blocuri de zidărie, beton pentru zidărie sau structură: m3
◦ șarpantă, învelitoare: m2
◦ cupole, turle: m3
◦ burlane, jgheaburi: m
◦ pământ, strat vegetal, pavaj exterior: m2
 ◦ armături: m
◦ pardoseală, finisaj perete, finisaj plafon: m2
◦ hidroizolații: m2
◦ închideri, compartimentări: m2 (închiderile pot fi și m3; vezi blocuri de zidărie)
◦ tâmplării: m2
◦ ferestre/vitraje: m2
◦ profilaturi vitraje: m
◦ scări: m liniar (treaptă+ contratreaptă)
◦ trotuar: m2
◦ sobe de teracotă: placă echivalentă= placă de câmp (comună; se repetă)
• Schela: pe conturul casei, decalare cu 1m* înălțimea casei (în cel mai înalt punct)
• Costurile suplimentare sunt acoperite de proiectant; se admit până la valoarea maximă de
50% din investiție
◦ max 20% pt restaurări și consolidări
◦ max 10% pt clădiri noi (cf. Legii avizelor publice)
• Devizier ==> acordare deviz