Caramida in arhitectura veche
Parament de piatra bruta
romaneasca:
Paramente :
Ist.culturii si civilizatiei(vol 4pg341)
Incepand din secolul 10 decoratia este mai
bogata prin adoptarea de mici arcade oarbe
,prin randuri de zig- zag de caramizi pe
muchie ,prin straturi in forma de romburi
prin alternarea in constructia zidului cu a
pietri sau prin insertiune in tencuiala a
unor placi policrome de ceramica
smaltuita.
Ist.culturii si civilizatiei(vol4pg361)
In Tara Romaneasca se vor pastra si in
secolele urmatoare tehnicile bizantine in
sistemele de boltire si in decorarea
fatadelor cu mici discuri plicrome de
ceramica smaltuita
Dictonar enciclopedic de arta medievala
romaneasca-Vasile Dragut(pag 319)
Parament:in arh medievala din Tara
Romaneasca se intalnec mai multe tipuri
de parament;
: caramida a cunoscut utilizari diferite in
a. Parament din piatra alternata cu
caramida in asize orizontale,
caracteristic mobumentelor de
traditie bizantina din Dobrogea si
Tara Romaneasca (Dinogetia,
Drobeta Turnu Severin, Curtea de
Arges)
b. Parament de piatra fatuita
c.
d. Parament cu alternare de caramida
si panouri de tencuiala,
caracteristic monumentelor din
Tara Romaneasca din secolul 16
(Caluiul, Bucovat,Tutana, Mihai
Voda).
e. Parament din tencuiala pe
suprafata caruia se imita prin
pictare tipul de parament in care
caramida aparenta este alternatacu
panouri de tencuiala.In Tara
Romaneasca in sec17, cu
deosebire in epoca lui Matei
Basarab (Calinesti, Bis Sfintii
Imparati din Targiviste)
f. Parament din caramida smaltuita
(Cobia) 1572.
g. Parament tratat diferentiat in
functie de volumele arhitectonice
din piatra bruta(mainales tencuita ,
caramida- eventual smaltuita,
discuri ceramice-folosit mai ales la
monumentele ep lui Stefan cel
Mare),(Sf Ilie, Neamt, Piatra
Neamt, Dorohoi)
h. Parament din piatra simpla
i. Parament din tencuiala pictata.
Dictonar enciclopedic de arta medievala
romaneasca-Vasile Dragut(pag 121)
Caramida: material de constructie
prelucrat in forme diferite de regula
paralelipipedice constand din argila
framantata si arsa.
In functie de conditiile ist specifice ,
cele 3 tari romanesti:
1. Tara Romaneasca , mai legata
de traditiile arh bizantine ,
caramida a fost utilizata in
alternanta cu piatra(Bis
Domneasca din Curtea de
Arges, sec14), apoi a fost

folosita singura (sec 16-18) ,
dimensiunile obisnuite fiind
3.5-4x12-14x26-28.Pentru
profilele de socluri si e cornise
sau de coloane au fost folosite
frecvent caramida de format
special(Bis Manastirii
Snagov,Bis Mihai Voda
Bucuresti, sec16 si Bis
Manastirii brebu, sec17)
2. Transilvania, in epoca
romanica , caramida a fost
folosita la constructiile din N-V
zonei, (Bis din Herina, Acas,
sec13).Goticul a folosit putin
caramida , printre exceptiile
notabile fiind Bis Franciscane
din Targu Mures,
sec15.Constructiile defensive
au preferat piatra, exceptie
(Cetatea din Sibiu si din Targu
Mures, sec 15, 16), pana in
sec18 cand cetatile de tip
vauban acorda prioritate
caramizii.(Cetatile Arad ,
Oradea, Alba Iulia).In sec 18,
caramida se generalizeaza si la
constructiile religioase( baroce
si cele care prelucreaza formele
arh din Tara Romaneasca).
3. Moldova, pana in sec 18 ,
caramida a fost utilizata mai
mult ca material auxiliar pentru
a sublinia plastica arhitectonica
a fatadelor, si pentru
constructia arcurilor(exceptie
Galata-Iasi, sec16, monument
de influenta munteneasca).
Decoratie cu materiale ceramice:
Dictonar enciclopedic de arta medievala
romaneasca-Vasile Dragut(pag 127)
Ceramica monumentala: denumire
generala pt elem din ceramica-discuri,
butoni, placi, caramida smaltuita, care
intra in compunerea unei decoratii
arhitectonice.
1. discurile ceramice-Bis Sf Treime din
Siret sec 14 si Cotmeana din Arges.
(arhivoltele arcaturilor de pe fatade)-
procedeu de origine balcanica.In
Moldova compozitii decorative
originale constand intr-o friza
alcatuita din 3 randuri de discuri,
unele ornate cu motive heraldice,
altele punctand spatiile dintra arcurile
firidelor.In acelasi timp , pe fatade se
realizeaza un joc de brauri si benzi
verticale realizate din caramizi
smaltuite(Bis Sf Nicolae din Dorohoi,
1495)
2. caramida smaltuita, apare in decoratia
fatadelor la bis Sf Treime din Siret si
la Cetatea Hotinului, sec14- influenta
baltica.In Moldova, in a doua jumatate
a sec15, se foloseste frecvent pentru
 ritmarea suprafetelor fatadelor (Bis Sf.
Ion din Piatra Neamt, 1498 caramida
smaltuita realizeaza in zona de sub
cornisa motive decorative
geomerice).In Muntenia s-au folosit
doar la decoratia fatadei bis fostei
manastiri cobia, 1572- placate in
intregime cu caramida smaltuita.
Padoseli de caramida smaltuita se
regasesc in mod curent in casele
domnesti ale tuturor principatelor
romane , apar placate ziduri interioare.
3. placi de ceramica smaltuita, uneori
decorate cu motive identice cu cele de
oe cahle, au fost folosite mai ales la
placarea zidurilor interioare . Apar
mai rar in fatadele unor
monumente(Bis Sf Cruce din
Patrauti , 1487 si Bis schitului Cornet,
1466).
La sf. sec 16, gustul pt ceramica
monumentala reapare in Moldova la Bis
Aroneanu, 1594- monument ale carui
fatade sunt decorate cu placi in forma de
discuri mici, bumbi, stelute si flori de crin
stilizate, sistele in placi vor fi folosite la
Bis Sf Mihail din Radeana, 1628 pentru ca
prin intermediul Bis Stelea din Targoviste,
1654, moda bumbilor sa treaca in tara rom.
( Bis din Vladesti, 1657 si Turnul
Clopotnita din Campulung).
Dictonar enciclopedic de arta medievala
romaneasca-Vasile Dragut(pag 152)
Decoratia cornisei:Sub semnul influentei
bizantine monumentele
din
Tara Romaneasca au adoptat de la inceput
cornisa cu siruri de caramida dispusa pe
colt (Biserica Domnesca din Curtea de
Arges sec.14) model care va fii pastrat
pana in sec.18
Dictonar enciclopedic de arta medievala
romaneasca-Vasile Dragut(pag 141)
Ciubuc :termen folosit in Tara
Romaneasca si Moldova pentru mulurile
cu sectiune semicirculara executate din
piatra sau din caramida de format special
si care decoreaza fatadele .Au aparut la
inceputul sec.16( bis.Manastirii
Dealu)cunoscand o larga raspandire apoi
in Tara Romaneasca pentru construirea
aracturilor decorative si pentru delimitarea
panourilor de pe fatade (bis .Mihai Voda
din Buc. 1591)
Dictonar enciclopedic de arta medievala
romaneasca-Vasile Dragut(pag 321)
Paviment :denumire data pardoselilor
ingrijit executate din lespezi de piatra
marmora ,placi de ceramica,mozaic.In
arhitectura medievala din tara noastra au
fost utilizate pavimente din palci de
ceramica smaltuita pentru incaperile de
locuit ale caselor domnesti.
Brau:Ornament in relief care incinge in
zona de mijloc fatada unui edificiu
determinand o impartire a acesteia in doua
registre este executat din
 Semicalota care acoperea absida centrala
este contruita din caramizi inguste dispuse
dupa procedeul tehnicii bizantine in
evantai.La semicalota absidiolei din
dreapta caramizile sunt dispuse pe lat .

Bis.Sf.Nicolae Domnesc din Curtea de

Arges
piatra ,caramida sau stucatura :la Bucovat
este realizat ca un tor intre doua randuri de
caramida dintata

Dictonar enciclopedic de arta medievala

romaneasca-Vasile Dragut(pag 298)

Moratarul:amestec de nisip si var cu apa

formand o pasta care prin uscare se
intareste puternic legand materialele de
contrustructie piatra ,caramida.Pentru a i
se marii rezistenta era deseori amestecat cu
caramida pisata .In evul mediu romanesc
sub influenta arhitecturii bizantine a fost
folosit mortarul fierbinte care face priza
mai lenta fiind necesare cofrajele
Grigore Ionescu Istoria Arh.romanesti
Arh.in Tara Romaneasca (epoca influentei
bizantino-contantiopolitane)
Bis.SanNicoara din Curtea de Arges
Plastica fatadelor este realizata din zidarie
aparenta cu cate trei randuri de caramida si
piatra de rau cu rosturi largi de mortar
sclivisit
.Arcadele semicirculare contruite din
caramizi dispuse radial care subliniaza pe
fatade structura boltilor
interioare.Cornisele de asemenae bizantine
formate din caramizi dispuse pe digonala
si alcatuind intraturi si iesituri ca dintii de
fiierastrau
Epoca influentei sarbo-bizantine:
Biserica Manastirii Cozia
in
exterior zidaria este facuta din material
aparent ,piatra cioplita alternata cu
caramida
Biserica Manastirii Cotmeana
:fatadele sunt contruite din caramida
aprenta sunt deorate cu firide oarbe inalta
si inguste.Arcurile semicirculare cu care se
termina aceste firide sunt contruite din
carmizi dipuse in lung pe muchie si sunt
dublate de un sir de discuri buton de
teracota smaltuita colarati in cenusiu si
verde.Aceste discuri sunt de un sir de
caramizi dispuse pe lat .
Biserica Sf.Dumitru din Tarnova firide
puese pe fatadele construite din fasii de
piatra alternand cu caramida
Biserica din Bradet
material de constructie piatra nelucrata
bolovani si caramida ordinara de mana .
Tehnici de contructie ale arhitecturii
bizantine-influente in arhitectura
Tarilor Romane
Arhitectura Romaneasca Veche Cristian
Moisescu pg.110
Biserica Teotokos din Focida 945-955
Tehnica de executie a zidurilor denumita
cloisonne realizate din blocuri de piatra
dispuse in siruri orizontale fiecare bloc
fiind incadrat de asize din caramida
dispuse atat pe orizontala cat si izolat pe
verticala.
Biserica Sf.Nicolae Domnesc alternanta
cromatica a asizelor de piatra avand o
culoare gri cu sirurile rosietica de carmizi
separate prin rosturile alb galbui ale
mortarului.Initial paramentul a fost tencuit
si decorat cu ornamentatie simili
aplicata pe stratul subtire de protectie al
fatadelor care reda fidel prin culoare si
desen dispunerea materialelor acoperite de
tencuiala .Pentru atenuarea tendintei de
elansare a naosului si altarului mesterul
constructor a conceput doua baghete
orizontale din zidarie dispuse atat la
nivelul nasterii arcelor si boltilor
registrului superior cat si in zona mediana
a satalpilor si ferestrelor partii
inferioare.Pentru usursrea maselor de
zidarie au fost utilizate de la nivelul
nasterii boltilor inclusiv la zidaria turlei Biserica Curtea Veche din Bucuresti:
pietre fasonate usoare din tuf calcaros,in
alternanta cu asize de carmida .Procedeul
respectiv perezinta si un lat avantaj
asigurat de legatura prin priza a mortarului
de vr hidraulic cu blocurile din piatra cu o
structura poroasa prin patrunderea masei
fluide in orificiile acestora realizandu-se
un bloc monolit.

Biserica Sf Niculae din Cobia

Este un exemplu remarcabil de logica

constructiva si de juste formule decorative
aplicate unui material putin pretentios cum
este caramida.

fatadele in intregime placate cu caramida
smaltuita cu tonuri de galben verde si albastru.

Bis Mihai Voda din Bucuresti;

Tehnici constructive cu caramida la biserici:
 arcade oarbe intrate in raport cu fata

zidului si incadrate de ciubuce royunjite de

caramida, insufletite prin alternanta de
material si prin jocul de culoare.

Biserica Marcuta din Bucuresti:

Mesterii ziditori ai bisericii au gasit acele

forme de caramida care sa intreaca decorul
compus din ciubuce de piatra al fatadelor
Bis manastirii Dealului.Firidele care
decoreaza cele doua registre sunt
construite ca si piciorusele lor din acelasi
ciubuc rotunjit.Ambele registre sunt
construite din fasii alternative de caramida
aparenta si din zonele tencuite, o serie de
Registrele primesc un decor separat
,arcade oarbe incadrate de ciubuce
rotunjite de caramida .Cele doua randuri
de firide care decoreaza fatada sunt
despartite de un brau format dintr-un tor
In registrul superior arcurile firidelor sunt
construite din caramizi dispuse radial si
dublate de un rand de caramizi dispuse pe
lat:intrate in raport ci fata zidului care cad
pe coua colonite semicirculare impreunate.
Acestea nu au capitel, functiunea lui este
indeplinita de o simpla caramida pusa pe
lat peste ambele coloane.

Bis manastirii Snagov:

prins intre doua siruri de caramizi profilate
, zidite pe cant.

Bis manastirii Tutana:

Coloanele, stlpii siarcadele pronaosului

sunt realizate din caramida. Paramentul
zidurilor exterioare este in intregime din
caramida aparenta, iar fetedele sunt
decorate cu doua serii suprapuse de
arcaturi. Muchiile turlei naosului sunt
intarite cu cate o coloneta construita din
caramizi speciale cu cozi , iar laturile sunt

:
 Bibliografie:

Istoria arhitecturii romanesti Grigore

formate dintr-o succesiune de firide
concentrice.
Ionescu
Istoria arhitecturii in Romania, vol 1
Grigore Ionescu
Arhitectura romaneasca veche Cristian
Moisescu
Dictionar enciclopedic de arta medievala
romaneasca Vasile Dragut
Ist.culturii si civilizatiei, vol 4 Ovidiu
Dramba

Bis Adormirii Maicii Domnului din

Stanesti Lunca , Dragasani:

Paretii tencuiti sunt construiti exclusiv din Ciplea Andreea

caramida, si au partea de sus subliniata de Dumitrescu Delia
cateva firide oarbe.