Introducere

Arhitectura romaneasca este rezultatul sintezei dintre interpretarea autohtona a repertoriului

european de forme si continutul etnic local.

Arhitectura nu reprezinta nu numai o expresie plastica ci si solutii constructive traduse prin

rezolvari planimetrice si compozitii spatiale ca un fenomen global a organizarii spatiale atat ca
arta cat si ca stiinta.

Structurile planimetrice si spatiale sunt determinate de intalnirea in acelasi obiectiv a utilitatii

, constructivitatii si functionalitatii.

Colonizarea si stapanirea romana timp de aproape doua secole a Daciei a avut un efect
ireversibil asupra identitatii culturale a noului popor. Limba, obiceiurile dar mai ales religia
crestina sunt mostenirea latina a poporului roman.

Elementul trac a fost cel mai puternic dar si cel mai vechi si s-a manifestat cu precadere in
arta si s-a perpetuat iin cultura rurala. Arta si arhitectura romana au fost foarte raspandite
in Dacia in timpul stapanirii interiale dar nu a avut impact asupra fondului trac.

Dupa retragerea aureliana constructiile roamne ramase in urma au reprezentat doar o sursa
de materii prime. Dupa acest episod o mare influienta au avut-o in arhitectura locala
bizantinii si slavii.

Primele biserici cu toate ca aveau un plan bazilical romanic ori gotic, erau impartite in naos si
pronaos dupa modul bizantin.

Planimetrica generala paote fi cu o nava terminata la rasarit cu absida , cruce greaca inscrisa
cu absida pe altar flancata de doua absidiole la care se pot adauga absidele laterale si cea
mai raspandita forma, cea de cruce latina cu abside laterale si pe altar numita triconc.

Materialele folosite la zidarie sunt piatra bruta sau fasonata , caramida arsa si mortarul.
Zidurile din piatra sunt groase de 1 si 2 metri, caramida sau combinatie intre cele doua
materiale asezate in asize orizontale. La interior este un strat de caramida ce se tencuieste si
se picteaza iar la exterior se lasa materialul aparent daca este din piatra si caramida sau se
tencuieste iar in unele cazuri se picteaza.

Decoratiunile pe fatada sunt din caramita profilata si glazurata sau din placi ceramice cu o
cromatica variata. Piatra sau tencuiala se pot finisa in relief cu arce sau motive
decorative geometrice sau florale.
Sarpanta poate fi inalta , franta si segmentata in Moldova sau curba urmand linia boltilor
din Muntenia, Sensul de parcurgere in biserica este unul liturgic de la apus la rasarit , de
la intuneric la lumina , de la pacatul originar la mantuire.

Cele trei directii de dezvoltare volumetrica inchipuie crucea ca semn suprem al credintei.

CAP V: ARHITECTURA SACRA

1. SCURT SECVENTIAL ISTORIC AL ARHITETURII SACRE ROMANESTI

Primele temple crestine construite pe teritoriul romanesc de astazi sunt atestate inca
din secolul 4 si cuprind intreaga arie stilistica a arhitecturii bisericesti.
Cele mai vechi lacasuri au fost construite in Dobrogea in stil bazilical si pot fi
asimilate epocii paleocrestine.
Raspandite intre mare si Dunare , acestea erau in general bazilici cu trei nave tip
elenistic. Majoritatea erau biserici de parohice arondate unor cetati si in consecinta
avem o serie de anexe , necesare cultului si doar o mica parte erau cimiteriale,
extramuros, dupa modelul martirilor din imperiu.
In secolul 10 dobrogea devine provincie a imperiului bizantin si din aceasta perioada
avem complexul de biserici sapate in calcar de la basarabi cu o planimetrie proprie
lacaselor de zid, adica un cub cu o cupola deasupra sau prima biserica de plan treflat
de la cetatuia Niculitel.
Stilul protobizantin este prezent prin doua biserici , construite din piatra si caramida
in care impartirea tripartita , pronaos , naos altar in absida, este deja o certitudine. In
aceasi perioada au construite bisericile de la curtea de arges sau crivelnic.
Primele biserici din zid de piatra si caramida de tip bizantin pur constantinopolitan
sun San -Nicoara si Sf Nicolae Domnesc de la curtea de Arges, fiind prima
campitala politico-religioasa a Valahiei. Avand forma dreapta in plan , are pronaosul
acoperit cu o bolta semicilintrica asezata transversal peste care se inalta un turn ,
peste naos tot o bolta semicilindrica asezata insa longitudinal si ranforsata cu arce
dublouri iar altarul circular la interior si poginal la exterior3 laturi flancat de
doua absidiole este acoperit cu o semicalota de caramida ca de altfel tot
paramentul bisericii. Cea de-a doua fost paraclis al curtii Domnesti are plan de cruce
greaca inscrisa in care naosul este acoperit cu o turla cu cupola ce psprijina pe 4
coloane izolate inconjurata de patru bolti semicilindrice dispuse in cruce, iar altarul in
absida are pastooforiile dispuse in doua absidiole,
Materialele de constructiile folosite au fost piatra si caramida asezate in asize
succesive orizontale fara nici o decoratie decat cea rezultata din dispunerea
caramizilor profilate.
Biserica sf Nicolae Domnesc de la curtea de Arges este cea mai veche biserica
ramasa in forma initiala , este cel mai autentic monument de arta si arhitectura
bizantina prin simplitatea si acuratetea planimetrica , exhilibrul structural , eleganta
volumetrica si nu in ultimmul rand originalitatea frescelor .
Micea cel Batran accentueaza noua tendinta ridicand Cozia Bradet sin Cotmeana.
Inovatiile aduse de a ceste biserici se resimt pana la decorarea paramentului si fresca
interioara. Modelul sarbesc presupune decarcarea cupolei sau turlei de pe pronaos prin
termiediul a patru arce cu latimi diferite functie de orientare pe plastri angajati
zidurilor laterale amplificand spatial interiorul bisericii.
Acest sistem devenind novator s permisiv in norma constructiilor bisericesti locale.
Influientele armesti si geogiene in ce prveste bogatia decorativa vor genera in
momentul unic odata cu ridicarea bisericilor Manastirii Dealul si Curtea de Arges.
Ambele patraza planul trflat , dar lagesc pronaosul in vedea adaostirii unui numar
sporit de enoriasi dar si datorita prezentei in acest loc a necropolei domnesti,
Influinta bizantina asupra arhitecturii bisericesti se exercita indirect si prin modelul
athonit promovar de biserica Manastirii Snagov si catedrala din Targovise.
Manastirea Snagov reprezinta o combinatie intre stilul constantinopolitan si sarbesc ,
adica intre crucea greaa a carei turla peste naos sprijina pe 4 pilastri izolati si planul
trilobat cu abside in naos si altar flancat de absidiole ce favorizaza un nr sporit d e
turle.
Noutatea consta in aparitia unui pridvor deschis pe treii la turi de o ordonanta de
coloane de sectiune diferita avand in mjloc stalpi ce sustin turla.
Acest stil se distinge prin proportii armonioase in planul treflat sarbesc si elevatia cu
doua turle. Naosul este derspartit de pronaos prin zid cu portal sau ornonata de
pattru coloane din care 2 angajate si 3 arce. Spre rasarit altarul absidat se compune
cu doua absidiole iar spre apus volumul se amplifica cu un prdvor deschis spre
arcade .
Zidaria e din caamida si piatra fiind exclusa dar pastrand acelasi sistem constructiv
in asize orizontale cu efect decorativ.
Caramida profilata asigura toata gama de decoratiuni .
Reprezentative pentru aceasta epoca raman biserica de la curtea veche , maruta si
mihai voda din Bucuresti sau Bolnita de la Cozia.
Maturizarea stilului muntenesc se produce in a 2 a jumatate a sec xvii sub domnia
lui Constantin Brancoveanu , de unde Isi trage si numele, fiid prima manifestare de
identitate stilistica din arhitectura romaneasca. Ctitoriile cantacuzinilor de la sinaia,
coltea si doamnei din Bucuresti prefigureaa acest stil prin bogatia ornamentala a
colaonelor si ancadramentelor. Dar si prin armonia proportiilor.
Bisericile de la mogosoaia si doicesti caracterizeate prin planul triconis , turle pe naos
si pronaos si pridvor deschis.
Stilul are un mare impact asupra edificiilor vremii si se cizleaza in sec urmator dand
bisericii de mare rafinament plastit cum ar fi ANTIM, CRETULESC VACARESTI
sau STAVROPOLEOS din Buc.
Arhitectura moldov a avut un parcurs diferit fata de cea din Muntenia cu taote ca
au avut in comun aceasi sursa spirituala si anume stilul bizantin.
La conturarea stilului moldov au contribui si influientele romania sau gotice.
Acestea din urma proveneau de pe santierele transilvane odata cu piesele decorative
din piatra si mesterii care au stiut sa le suprapuna organic pe o structura bizantina.

Trasaturile stilului moldovenesc de influienta apuseana - contraforti arcdublouri

ancadramentele, pietre tombale si chivote reflectate in iconomia structurii ce
accentueaza verticalitatea , combinate armonios cu registru decorativ rasaritean
georgian ori armenesc opulent si rafinat genereaza un limbaj original al arhitecturii
ecleziastice autohtone.
Bisericile moldovenesti dateaza din perioada sec. XIV fiind romanice prin
planimetria bazilicala cu galerie la etaj, gotic prin sistemul structural. Al
coontrafortilor , boltilor si portalurilor si bizantin vizibil in succsiunea traditionala
a spatiilor ecleziastice.
Arcele pe consola, suprainaltarea turlelor pe baze stelate ori suprapunerea arcelor
in diagonala reusesc prin flezibiliteatea lor combinatorie sa genereze structuri
zvlete cu un mare potential estetic.
Zidaria este compusa din piatra bruta si caramida .
Stilul moldovenesc se defineste ca un curent artistic original din sec XV sub domnia
Stefan cel Mare numit si stilul stefanian.
- planul drept de factura romanica fara turle
Ex: Dorlhesti,Balinesti, Volovat
-plan trilobat cu sau fara turla pe naos
Ex: MOLDOVITA, PATRAUTI, VORONET, HARLAU
-sau o sinteza intre cele doua din care rezulta un plan drept la exterior cu abside
decupate in grosimea zidurilor si o succesiune de cupole pe pandantivi peste
incaperile liturgice
Ex: Borzesti , Arbore, Reuseni
Stilul stefanian a evoluat in sec. XVI sub domnia lui Petru Rares capatand noi
valente estetice si structurale. Bisericile monastice de la Neamt si Dobrovat capata
o noua incapere intre naos si pronaos cu rol de necropola numita gropnita avand
deasura o tainita pentru depozitare. De dimensiuni mici si intunecoasa aceasta
incapere intrerupe unitatea spatiala interioara si alungeste excesiv corpul bisericii
fiind necesara adaugarea unei turle pe pronaos pentru a restabili echilibrul
volumului.

Arta edificarii bisericesti in Moldova se desavarseste in sec. 17 cand asistam la o

sinteza intre mostenirea stefaniana cu elemente structurale muntenesti si un limbaj
decorativ oriental.

Reprezentativ pentru epoca post stefaniana este pridvorul deschis pe fata apuseana
si fresca exterioara ce inlocuieste decorul sculptural al parametrului. Pridvorul
deschis a impus pictarea acestui spatiu iar de aici pictura extinzandu-se pe tot
exteriorul bisericii inconjurand-o.
Formula decorativa traditionala este imbogatita cu elemente muntenesti brau
median in relief ce separa in doua registre fatada,arcade oarbe, frize geometrice-
dar si frize decorative de influenta georgiana cu motive florale ori zoomorfe.
TRANSILVANIA ocupa un loc aparte in acest excurs istoric din motive politice
cunoscute ce au marcat evolutia programului eclezial in mod diferit de cele doua
principate romanesti.
Transilvania este pastratoarea a celor mai vechi biserici de piatra edificate in diferite
forme din sec 13 -14.
Acesta fiind un efect al influientelor bizantine.
Biserica de la Densus sau STREI au o forma structurala cu naos patrat cu turla
romanica pe baza cubica sprijinita in mijlocul navei pe 4 coloane masive legate
prin arcuri centrate., altar absidat .
Romanicul tarziu de tip lombard caracterizat printr-o nava acoperita cu calota cu
nervuri si turn inalt peste intrare se regaseste in bisericile din Cincis si Santamaria-
Orlea dar si la Remetea si Saliste unde altarul este semicircular .
Patrund si influiente bizantine odata cu construirea bisericii de la Manastirea Prislop
de catre calugarul Nicodim in plan treflat cu turla pe naos.
Prin aceasta biserica se contureaza o noua tendinta cu un specific local mai pronuntat
regasit si la unele cosntructiii ulterioare de la ramet cu plan bizantin drept , cu turn
masiv pe intrare sau strei-sangeorgiu cu plan in cruce a carui transept este marcat
de un turn scund.
Datorita restrictiilor impuse de autoritatile imperiale populatia aborigena din
Transilvania i-a fost impusa conditia de a construi cu materiale nu foarte durabile a
dezvoltat in timp o arhitectura din lemn emblematica pentru aceasta zona.
Cap VI : Arhitectura medievala
1. Structura si materiale

Materialele folosite pentru cele doua feluri de arhitecturi : populara si culta nu au

fost aceleasi. Arhitectura populara a fost in relatie cu mediul geografic
inconjurator , folosind materiale de constructiide provenienta locala: lemn, pamant,
piatra
Operele arhitecturii medievale de caracter monumental-cetati, biserici, manastiri,
case boieresti ,palate , edificii importante orasenesti. Pentru realizarea acestor
genuri de cladiri s-au folosit piatra de rau piatra de cariera fatuita, caramida,
lemnul, teracota si ca materiale de legatura mortarul de var alb amestecat cu
pietrcele fine cu nisip sia desea sfarmaturi de caramida.

Paramentul

Piatra s-a folosit in toate cele 3 principate romanesti, la inceput sub forma de
bolovani de rau sau de ciplitura pusa in opera fara preocuparea de a regulariza
rosturile. La colturile edificiului piatra era cioplita neted .
In tara roamneasca randurile de piatra bruta alterneaza pe taota inaltimea fatadei
cu fasii orizontale formate din cate 3 randuri de caramizi. Mortarul dintre rosturi
este netezit cu mistria pe un plant usor retras de la fata zidului.
Caramida folosita in mod curent in toate epocile si de cele mai multe ori ca
material e xclusiv de constructie, a fost rareori lasat in intregime aparenta, fiind
tencuita.
In arhitectura moldoveneasca gasim socluri de piatra fatuita mai intai la
monumentele ale caror ziduri sant construite din piatra bruta -cioplitura si
caramida.
In transilvania intreaga profilatura este caracteristica stilului caruia apartine
monumentul: romanic gotic renastere baroc. La marea majoritate a monumentelor
construite din caramida malurile sunt realizate din acelasi fel de material. Soclul e
facut din caramizi fabricate in tipare speciale . profilul este continuu si isi pastreaza
aceasi forma de jur imprejurul cladirii.
Cornisele sunt construite din caramizi obisnuite, drepte fie scoase progresiv , in
linii paralele, unele peste altele, unul, doua sau mai multe randuri, fie dispuse
 piezis ca zimtii de fierastrau in mai multe siruri suprapuse si iesite prgresiv fata de
linia zidului.
Punctul de sprijin izolat
Arhitectura romanica si gotica din transilvania , in care coloana si pilierul sunt
construite in mod curent dupa tehnica si formele acelorasi elemente
caracteristice romanicului si goticului din apus coloana apare in arhitectura
roamneasca abia la inceputul sec XVI.
Coloanele de piatra se caracterizeaza prin formele lor geometrice ca si prin aceea
ca nuse aseamna unele cu altele. Bazele, patrate la parte care sta pe pardoseala , isi
tesesc colturile pe masure ce se inalta, ajungand printr-o succesiune de trepte la o
prima octagonala cu laturile egale , incheiata cu un profil. La unele colane fusul
este cilindric.
Desi zidaria este executata ingrijit , taote a ceste elemente de sustinere sunt ca si
restul fatadelor edificiilor din aceasta epoca tencuite. In arhitectura transilvaniei
din epoca dominata de stilul renasterii , coloana nu-si gaseste utilicarea decat in
mod cu totul exceptional in compozitia logiilor unor castele. In epoca barocului sia
clasicismului , coloanele, construite de regula din caramida , mortar si stuc, isi
pastreaza formele si decorul caracteristice ordinelor clasice: doric, ionic , corintic.
Moldova n-a folosit colana in arhitectura ei din epocile anterioare clasicismului
decat foarte rar si aceasta fie ca o reminiscenta ainfluenteri goticului , in unele
cladiri manastiresti din veacul XVII,, in unele cladiri religioase cosntruie sub
inrauriea arhitect. Din Tara Romaneasca.
Boltile
Folosind ca material de constructie caramida arhitectura romaneasca a cunoscut
toate felurile de bolti pe care le-a experimentat scoala bizantina, combinandu-le a
desea cu sisteme proprii cu altele inventate.
In moldova se intalnesc si bolti cosntruite pe arce de ogiva sau decorate cu nervuri
de inspiratie gotica. Boltile de traseu circular sau eliptic ca si arcele
semicilindrice menite sa sustina pereti cuple si turnuri e sprijina direct pe ziduri
le incaperilor sau ep arcade robuste.
Pentru trecerea de la planul patrat la forma circulara necesara stabiliri cupolei
, arhitectura romaneasca a folosit pe langa pandantiv si trompa de colt.

2. Moldova
Arhitectura sfetaniana
In perioada sec XV pana la sfarsitul sec XVI.
A inregristrat 2 faza importante:
1. Pana in primul sfer al sec XVI , reprezentand inchegarea si desavarsirea unui
stil moldovenesc de mare originalitate
2. Dezvoltarea in forme noi , nu mai putin originale, a unor elemente esentiale,
proprii primei faze, corespunde celui de-al doilea sfert al sec XVI
Aceasta perioada a inceput odata cu venirea la domnie a lui Stefan cel Mare
(1457-1504) .
Cele dintai cladiri construite sunt biserica manastirii PUTNA , lacasul de
odihna a lui SCM. Fiind restaurata inca din 1485 de ctitor in urma unui
incendiu , apoi este distrusa si reconstruita de Vasile Lupu , un urmas al
acestuia.
Inainte ca formele arhitecturii bisericesti caracteristice epocii sa-si fi atins
desavarsirea tot efortul s-a indreptat constructiile apartinand domeniului
militar.
Stefan cel mare a pus sa se refaca toate cetatile vechi dupa noi conditii
caracteristice epocii, dar au fost ridicare si cetati noi.
Ne sunt cunoscute mai intai cetatile de lemn si de pamant de la Roman,
Barlad si de la Craciuna apoi cele de zic : orhei menita sa intareasca linia
de aparare a marginei impotriva tatarilor , cetatea NOUA de la GADINTI
langa ROMAN si CHILIA, LA GURILE Dunarii.
La NEAMT
In fata cetatii , alaturi de intrare si pe aripa dinspre miazanoapte , cuplindu-se
de o parte stanca iar de alta facandu-se umplutura s-a cosntruit o terasa care
a fost marginita spre marele sant ocrotitor cu ziduri puternice de piatra si
patu bastioane semicilindrice pentru plantarea tunurilor.
Alaturi de curtile domnesti , nu mai putin importante din punct de vedere al
arhitecturii lor de piatra si de caramida au fost curtile catorva mari boieri
ridicate in cadrul mosiilor proprii.
- 24 biserici pastrate intregi pana in zilele noastre.

Plecand de la formula simpla a planurilor elaborate anterior pe pamantul tarii

si de la cupola pe pandantivi devenit traditionala in arhitectura religioasa a
tarilor rasaritene, mesterii epocii stefaniene au elaborat o arhitectura
monumentala proprie , care poseda calitati de baza exceptionale: originalitate
a formelor structurale, logica constructiva si acuratetea in executie, plastica
decorativa bogata si de un bun gust cu o policromie desavarsita.

Materialele intrebuintate in constructii au fost: piatra fatuita . piatra sparta ,

caramida, teracota , mortarul si foarte rar marmura.
Caracterul esential al monumentelor consta in faptul ca zidaria de fatada, este
executata din toate aceste materiale combinate , a fost lasat totdeauna ,
aparenta.
Piatra destinata elementelor fatuite-boltari, profile , chenari de fereste si usi-
era extrasa din carierele cele mai renumite ale regiunii in care se gasea
santierul.
Mai peste tot era vorba de o gresie de esenta tare, negeliva, de culoare
cenusie. Miezul zidului era construit dintr-un amestec de piatra sparta , piatra
bruta de rau , caramida si mortar. Fetele sunt lucrate neted: cele din interior
sunt acoperite ulterior cu tencuiala si fresce, cele din exterior imbracate cu
materiar aparent.
Imbracamintea aceasta este legata intim si a fost executata concomitent cu
restul zidului.
Piatra fatuita a fost folosita numai la profile si la executia chenarelor de
fereste si usi. In restul zidului s-a intrebuintat piatra sparta , cioplita de
dimensiuni mici si caramida. Modul cum sunt cumbinate si locul pe care il
ocupa in opera aceste doua materiale de baza denota din partea mesterilor o
preocupare pentru a asigura cladirii o soliditate sporita dar totodata si de a
da fetadei zidului un aspect cat mai atragator si decorativ.

Transilvania

Arhitectura de aparare in transilvania

In domeniul cladirilor de locuit , fortificate, conceoute ca puncte puternice de r

ezistenta cupa un loc aparte castelele marilor feudali.
Exemple: cetatea-castel de la deva, castelul din soimus-lipova si castelul
corvinestilor de la hunedoara . primele doua sant parasite si ruinate , ultimul
fiind mai bine conservant, locuibil si azi.
Impunatoarele ruine ale castelului deva ocupa varful unei inalte coline conice
de la marginea orasului cu acelasi nume.
Edificiul principal al intregului complex de constructii a fost castelul , al carui
ruine ocupa platoul de pe culma dealului.
Numeroasele lui incaperi de locuit, Sali de reuniuni si de parada , apartamente ,
magazii etcdispuse pe doua nivele erau grupate in jurul unei micute incinte
trapezoidale , de-a lungul unor puternice curtine care se desfasoara in plan dupa o
forma ovoidala alungita. Foarte bine intarit, cu drumuri de acces dificile si
intrari fortificate, castelul era inconjurat cu doua randuri de ziduri groase ,
intarite cu contraforti si numeroase turnuri. In buna parte pastrate intregi,
curtinele urmaresc de aproape formele accidentate ale terenului si inchid doua
incinte: una ingusta, in imediata apropiere a zidurilor exterioare ale castelului ,
alta vasta, de forma unei semielipse, al carei diametru mare msoara peste 133
metri.
Cel mai reprezentativ edificiu de acest gen ramane insa castelul corvinestilor de
la hunedoara.
A fost construita cu caracter pur militar.
Aripa dinspre rasarit a fost amenajate 2 mari Sali de reuniuni: una la parter
sala cavakerilor: si la etaj sala dietei, ambele despartite prin intermediul unui
sir d e stalpi octogonali in cate doua nave acoperite cu bolti pe arce de ogiva.
Matei corvin a continuat lucrarile .
Castelul este un ansamblu complet si mai sugestiv de arhitectura civila
medievala din Romania, in compozitia sa structurala si decorativa intalnim
elemente dedin cele mai caracteristice ale goticului transilvanean matur si
tarziu.stalpi octogonali cu capitele formate din coloane de frunze de sttejar
puternice reliefate, bolti pe arce de ogiva cu console, muluri fiamboaianice,
ferestre si usi cu chenare dreptunghiulare marginte de profile introase la cheie in
acolade etcalaturi de cateva d etalii timide care anunta inceputirle patrunderii
renasterii in arhitectura localaloggia cua rcade in plin citru , chenare de usi
si nise marginite de profile de factura inca gotica, dar incheiate in partea de sus
cu arce in plin citru.
Forme arhitecturale apropiate ca valoare si amploare de cele ale castelului de la
hunedoara intalnim la cluj in cadrul fostei manestiri a dominicanilor, trecuta
ulterior in stapanirea ordinului franciscanilor.
Cladirile care compun acest complex manastiresc supuse in decursul timpului
multor prefaceri, sunt grupate in jurul unei curti interioare dreptunghiulare,
marginita pe 3 laturi de portice. Acestea erau acoperite cu bolti pe arce de
ogiva, inlocuite ulterior cu bolti de intersectie in cruce, iar arcadele care le
marginea spre curte erau frante.
Latura dinspre miazazi forma la inceput o biserica. De aceasta parte s-a adaugat
ulterior un sir de cinci chilii, dspartite de biserica printr-oun coridor acoperit cu
bolti in cruce cu muchiile iesite.
Toate cele 4 aripi ale cladirii, care formeaza un corp unitar alipit bisericii se
dezvolta in inaltime pe 3 nivele.

Arhitectura laica in transilvania

Inin cadrul oraselor care la inceputl veacului XV incaoce si-au schimbat

necontenit fata pietelor si a strazilor , problema principala care si-a cautat in
aceasta epoca rezolvare noua, corespunzatoare cu situati a economica si nazuitele
paturii orasenesti , a fost aceea a locuintei.
Una dintre cele mai cunoscute cladiri de locuit apartinat aceste categorii este
casa din cluj in care se crede ca s-a nascut matei corvin. A suferit numeroase
prefaceri , modificare si adaugir. Cateva elemente arhitecturale orignale pe care
le mai pastreaza : rame gotice dreptunghiulare unele cu proflatura
caracteristica stilul gotic tarziu altele insotite si de cate o cornisa cu denticule
de stil renastere sunt interventii tarzii de sec XVII.
Vechea primarie din sibiu este un alt exeplu de locuinta din acea perioada. ,,cu
fatade libere de toate partile casa aceasta isi pastreaza in formele lor orginale
taote elementele arhitecturale de detaliu , construite din piatra fatuita si
decorata.
In maramuresc si tara hategului nobilimea romana isi continua activitatea de
constructie sau reconstructie a refedintelor , pornin ca tipologie de la curtile
intarite, pe care le putem include in seria cetatilor amplificate sau regandite
defensiv.
Elemtentele componente ale apararii orasenesti in exterior : santul si valul de
pamant mlastini si cursuri de apa amenajate pentru ingreunarea accesului spre
ziduri. Incinta propriuzisa cu turnuri si bastioane cu elemnte avansate de
aparare si control. Accesele alese in zonele cele mai propice pentru aparare
eficace si protejate suplimentar de elemnte de aparare peste care tre cpoduri
mobile , turnuri cu barbane sau cu treceri complicate ca traseu sau simple
turnuri taote doatate cu numeroase elemente de aparare.
Pe masura ce avansau prcedeele de asediu in egala masura se cautau mijloace
de combatere .
De asemenea s-a cautat ca spatiile de acces sa fie cat mai strampte si
complicate ca traseu si s-a recurs la coridoare boltite cu diferite procedee de
aparare la asa numitele guri de lup sau combinatii dintre acestea.
Un alt obiectiv a fost acela de al intrerupe cand era cazul legatura dintre interior
si exterior si de a izola , elementele de aparare ce constituiau accesul, fata de
restul cetatii.
Se folosea barbacana ce avea orgine orientala rezolva aceste probleme.
Avea galerii de aparare interioara ce puteau concentra un numar mare de
aparatori cu armament diver si subelemente de aparare ca turnuri si
turele.mult iesita in afara fata de incinta principala , cu doua treceri obligate
prin spatii inguste ce putea sucsiv sa se inchida au fost folosite in cazul
numeroaselor accese mai ales la orase
]]

Cetatile taranesti .
Alaturi de completarile si de modificarile necesare aduse de consiliile
comunale sistemelor de fortificatie aflate deja in functie pe langa orase .,
comunitatile asezarilor taranesti libere , cu deosebire cele sasesti , au continuat
fortificarea bisericilor si a construirii de cetati cat mai puternice in jurul acestora.
Asa cum in moldova stefan cel mare s-a sprijinit in lupa impotriva turcilor ,
taranimea libera si targovetii, tot asa si matei corvin a dus o politica de curajare
comunittilor din orase si sate transilvanele acordandu-le ca sa-ti poata cosntrui
cetati , sprijin si inlesniri , scutiri pemporare de la indatoriile militare.
Ca sisteme generale de intarire si aparare , cetatile satesti nu se deosebest de
cetatile militare. Ele sunt in majoritatea cazurilor mai dezvoltate. Ocupa
suprafete vaste de teren impartite adesea in mai multe curti concentrice sau
juxtapuse incojurate fiecare cu ziduri prorii de-a lungul carora spre interior se
gasesc dispuse pe unul sau mai multe caturi numeroase camere de locuit si
depozite de alimente.
Planul lor niciodata regulat este adaptat la forma terenului , curtinele fiind
mai todeuna curbe dar si drepte .
Zidurile groase de la 2 -5 inalte pana la 15 metri, sunt prevazute cu drumuri de
straja cu metereze si balconase inchise cu podeaua decupata pentru defensiva
verticala.
Zidurile erau tarite din loc in loc cu turnuri dispuse unele fata de altele in asa
fel incat in caz de atac dusmanul putea fi prins in toate partile in focuri
incrucisate. Turnul cl mai sold si mai bine intarit fiind in acelasi timp si cel mai
vulnerabilera acela al intrarii. In fata lui se gasea adesea un sant adanc peste
care se trecea cu un pod mobil.
Intrarea in cetare se facea pe nivelul parterului printr-un gang lung si ingus
boltit uneori cu pardoseala in panta si sucit spre intari apararea.
Poarta construita din blani groase de lemn tare era prevazuta cu sisteme
iscusite de zavoare, in fata ea si in restul gangului puteau fi coborate din lacasuri
speciale amenajate in grosimea zidurilor sau in bolti gratare de fie sau lemn.
In cazul sistemuli de aparare cu mai multe culti intarite zidurile separatoare
ale acestora erau adesea legate intre ele prin turnuri sau drumuri de straja
acoperite, care inlesneau circulatia si legatura intre aparatori in timpul luptelor.
Biserica la randul ei transformata in fort putea sa fie pusa in stare de aparare
prin intarirea si a turnului clopotnita fie a poduli de deasupra naosului fie a
corului si absidei.
Adeseori erau fortificate toate aesti 3 parti edificiul pierzandu-si prin aceast
aproape cu totul caracterul sau religios.
Turnurile ca si podurile cuprindeau unul doua sau chiar mai multe caturi
fiecare cat fiind prevazut cu drumuri de straja cu metereze si cu guri speciale
de panda si atac. Galeriile de straja si atac ridicate desupra turnurilor sau
bisericilor au fost facute adesea din lemn.
Caracteristicile comune ale acestor cetati sunt incintele foarte mari cu ziduri
avand coridoare de aparare cu mare capacitate de adapostire a oamenilor.
Turnurile nu mai ocupau o pozitie centrala ca la cetatile cavaleresti si nobiliare
ci era alaturate zidurilor de incinta.
Cel mai vechi exemplu a unei biserici imprejmuita cu zi d de cetate este
biserica sf. Mihail din cisnadioara zidul crenelat fiind construit propabil odata
cu biserica din pietre de rau si de cariera legate cu var stins.
Oraselor cu populatie foarte densa pe un spatiu relativ mic le-a fost posibil sa
incercuiasca intreaga suprafata locuita cu curtine avand si suficienti aparatori
pentru ele. Satele nu putea sa se apere in acest mod gradinile si curtile din
spatele caselor ce tiveau ulitele era mul prea mari in rapor cu numarul
oamenilor pentru a putea fi cuprinse de ziduri si aparate. Taranii trebuia deci sa
se limiteze la un spatiu restrans cel mai indicat fiind cincinta din jurul bisericii
si fortificarea ei ca o a doua linie de aparare careia ii revene rolul donjonului
din cetatile cavaleresti