STILURILE ARHITECTURALE ROMÂNEŞTI

 Prezentarea stilurilor arhitecturale româneşti.

 Prezentarea elementelor specifice fiecărui stil arhitectural
românesc.
 Argumentarea importanţei artei religioase în formarea
culturii naţionale.
 Manifestarea respectului faţă de frumuseţea autentică.
 I. ARTA BISERICEASCĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

 O dată cu consolidarea organizării de stat şi bisericeşti (sec. XIV), în

Moldova şi în Ţara Românească s-a consacrat definitiv ca stil oficial
de artă bisericească stilul bizantin cu diferite influenţe.
 În Transilvania şi Banat arta bisericească a fost puternic influenţată
de cea romanică şi gotică.
 Alte influenţe ale artei bisericeşti româneşti sunt cele ale artei
Orientului apropiat, prin intermediul statelor cu care Ţările
Române au avut legături.
 Viaţa bisericească a poporului român a fost influenţată atât de
comuniunea cu popoarele creştine din Răsărit, cât şi de arta
populară.
 Evoluţia arhitecturii bisericeşti a condus spre o artă autentic
românească, ajungându-se la o creaţie nouă, cu elemente
specifice.
 II. ARHITECTURA ÎN TRANSILVANIA

 În Transilvania nu se poate vorbi despre un stil arhitectonic propriu. Pe

lângă elemente aparţinând stilului bizantin, aduse o dată cu creştinismul,
apar influenţe ale stilurilor romanic şi gotic în construirea bisericilor. Cele
mai multe dintre acestea sunt din piatră. Arhitectura religioasă din piatră a
cunoscut o mare înflorire în secolul al Xlll-lea. . Ele au un plan simplu,
bazilical cu una sau trei nave şi absidă semicirculară. Sistemul de boltire cu
ogive şi elemente decorative precum capiteluri.
 Cele mai vechi biserici ortodoxe care s-au păstrat sunt cele din Hunedoara
(Densuş, Strei, Prislop), din sec. XIII-XIV. Catedrala romano-catolică
din Alba lulia (sec. XII-XIII) este unul dintre cele mai renumite
monumente ale arhitecturii romanice din Europa de Răsărit.
 Stilul ajunge la maturitate în secolele XIV-XV la biserica Sf. Mihail din Cluj şi
biserica Neagră din Braşov, ambele construcţii de proporţii impunătoare cu
o bogată decoraţie sculpturală (sec. XIV – XV).
BISERICA DIN DENSUŞ ( SEC. XIII)
BISERICA DIN STREI ( SEC. XIV)
MÂNĂSTIREA PRISLOP – (SEC. XIV)
CATEDRALA ROMANO – CATOLICĂ DIN ALBA IULIA
BISERIC SFÂNTUL MIHAIL DIN CLUJ - NAPOCA
BISERICA NEAGRĂ DIN BRAŞOV
 III. ARHITECTURA ÎN MOLDOVA

 Arta meşterilor locali din Moldova, concretizată în vechile biserici de lemn

care le-au precedat pe cele de piatră, a cunoscut într-o primă etapă
influenţe bizantine şi romanice, apoi gotice. Acestea s-au concretizat în:
contraforţii care sprijină zidurile, nervurile de piatră ale bolţilor, tendinţa de
înălţare a bisericilor, elemente decorative ale sculpturii în piatră, forma
acoperişului, a turnului şi a clopotniţelor.

a) În timpul domniei Dreptcredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt

(sec. XV-XVI) s-a dezvoltat în arta românească stilul moldovenesc.
Acesta s-a caracterizat prin inovaţii la sistemul de susţinere a cupolei,
supraînălţarea bolţilor în interior prin suprapunerea arcurilor încrucişate
(în diagonală), bazele stelate de la exterior, bogatul decor al faţadelor
împărţite orizontal în registre şi divizate vertical în panouri dreptunghiulare,
cele din partea superioară terminându-se uneori printr-un segment de cerc.
Deasupra panourilor registrului superior se găsesc ocniţele. Pardoseala
este făcută din dale pătrate de piatră sau marmură ori din cărămizi aranjate
în motive decorative. La unele mănăstiri apare pridvorul închis spre vest
şi gropniţa. Reprezentative pentru stilul moldovenesc sunt mănăstirile
Putna, Voroneţ, Neamţ.
MÂNĂSTIREA PUTNA – 1470
MÂNĂSTIREA VOTONEŢ - 1488
SCENA JUDECĂŢII DE APOI DE PE PERETELE DE VEST AL MÂNĂSTIRII VORONEŢ
MÂNĂSTIREA NEAMŢ - 1497
b) Stilul arhitectural moldovenesc s-a dezvoltat fn cursul
secolului al XVI-lea, atingând apogeul în timpul domniei lui Petru
Rareş. Ca şi în perioada anterioară, s-au construit mănăstiri
fortificate, cu turnuri de apărare la colţuri sau la intrare. în
construcţia bisericilor au apărut elemente noi:
 ziduri mai zvelte,
 pridvorul deschis la faţada dinspre vest,
 pictura exterioară
 decorul sculptural exterior.
Mănăstirile reprezentative din acest secol sunt:
Humor,Moldoviţa,Suceviţa, Probota.
MÂNĂSTIREA MOLDOVIŢA- CTITORIA LUI PETRU RAREŞ
MÂNĂSTIREA SUCEVIŢA – CTITORIA MITROPOLITULUI GHEORGHE MOVILĂ
MÂNĂSTIREA PROBOTA – CTITORIA LUI PETRU RAREŞ
c) Ultima epocă de înflorire a stilului moldovenesc este începutul
secolului al XVII-lea, în special în timpul domniei lui Vasile Lupu.
În această perioadă apare influenţa artei orientale,
concretizată în elementele de decor exterior. Mănăstirile
construite acum - Dragomirna, ctitoria mitropolitului Anastasie
Crimca şi Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din laşi, ctitoria lui
Vasile Lupu - au pereţii exteriori acoperiţi cu sculptură în piatră
sub formă de benzi decorative cu motive geometrice.
MÂNĂSTIREA DRAGOMIRNA – CTITORIA MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA
MÂNĂSTIREA SFINŢII TREI IERARHI DIN IAŞI – CTITORIA LUI VASILE LUPU
d) Începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, se poate
vorbi despre declinul stilului moldovenesc. Acest fapt a fost
determinat de influenţele venite din Ţara Românească - înlocuirea
zidului despărţitor dintre pronaos şi naos cu trei arcade sprijinite pe
doi stâlpi, lărgirea pridvorului şi creşterea numărului ferestrelor - şi
de cele venite din Apus, prin Polonia - motive arhitecturale baroce şi
neoclasice.
 IV. ARHITECTURA ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ

 Până la dezvoltarea unui stil propriu în Ţara Românească, stilul

bizantin (Bisericile Sân-Nicoară şi Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de
Argeş, păstrate până astăzi) a primit influenţe sârbeşti (Mănăstirea
Tismana, Mănăstirea Cozia), orientale (Mănăstirea Dealu,
Mănăstirea Curtea de Argeş), athonite (Mănăstirea Snagov,
Catedrala Mitropolitană din Târgovişte).
 BISERICI DIN ŢARA ROMÂNEACĂ CONSTRUITE ÎN STIL BIZANTIN

BISERICA SÂN NICOARĂ – CURTEA DE BISERICA SFÂNTUL NICOLAE DOMNESC –

ARGEŞ CURTEA DE ARGEŞ
 a) STILUL VECHI ROMÂNESC SAU STILUL MUNTENESC

 în Ţara Românească s-a dezvoltat, începând cu secolul al XVI-lea,

stilul vechi românesc sau stilul muntenesc
 Construite în general în plan treflat, bisericile au dimensiuni mici şi
proporţii armonioase. Pronaosul este despărţit de naos printr-un zid
cu uşă sau prin coloane, altarul este semicircular, simplu la început,
apoi cu două absidiole laterale. Deasupra pronaosului şi a naosului
se află câte o turlă. Ca element nou apare pridvorul pe arcade
deschise, la faţada de apus.
 Decorul exterior este simplu, constituit din alternanţa fâşiilor
orizontale de cărămizi aparente cu fâşiile de cărămizi tencuite,
compartimentarea în dreptunghiuri prin fâşii de cărămizi aparente
aşezate vertical din loc în loc, decorarea pereţilor exteriori cu un
brâu median cu motive decorative, care împrejmuieşte toată
biserica. Reprezentative sunt: Bolniţa Mănăstirii Cozia, Mănăstirea
Mihai-Vodă din Bucureşti, Mănăstirea Arnota, actuala Catedrală
Patriarhală.
BOLNIŢA MÂNĂSTIRII COZIA
MÂNĂSTIREA MIHAI VODĂ - BUCUREŞTI
CATEDRALA PATRIARHALĂ
 fatadele Catedralei sunt delimitate de jur Coloanele de piatra din pronaos, poligonale
imprejur in doua registre printr-un brau de si cu muchiile profilate, au capitelele
piatra dispus cvasimedian. sculptate si poleite.
 b) STILUL ARHITECTURAL BRÂNCOVENESC

 Sub domnia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu

(1688-1714), stilul autohton se dezvoltă şi se maturizează, luând
naştere stilul brâncovenesc.
 Monumentele brâncoveneşti au plan treflat, un turn-clopotniţă pe
pronaos, pridvor deschis în faţă, sprijinit pe coloane bogat
ornamentate cu motive florale. Acest stil arhitectonic se
caracterizează prin armonia şi eleganţa proporţiilor, prin bogata
ornamentaţie exterioară a coloanelor din pridvor şi a chenarelor de
la uşi şi ferestre.
 Cele mai reprezentative construcţii bisericeşti în stil brâncovenesc
sunt: Mănăstirea Hurezi, Biserica Sfântul Gheorghe Nou din
Bucureşti (gropniţa domnească), Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta
de Sus, Biserica Stavropoleos din Bucureşti (ctitoria arhimandritului
grec loanichie).
MÂNĂSTIREA HOREZU
MÂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS
BISERICA SAVROPOLEOS - BUCUREŞTI
 DECLINUL ARTEI BISERICEŞTI

 O dată cu domniile fanariote se manifestă declinul artei bisericeşti atât în

Moldova, cât şi în Ţara Românească. Această decădere s-a accentuat în
secolul al XlX-lea, când se înregistrează dispariţia aproape totală a stilurilor
româneşti, sub influenţele artei occidentale şi ruseşti.
 În secolul al XX-lea renaşte stilul bizantin-românesc în arhitectura
bisericească. Este perioada în care s-au restaurat unele biserici şi s-au
construit altele.
 IV. BISERICILE DIN LEMN

 Parte componentă a artei populare româneşti, bisericile de lemn reprezintă

o sursă importantă pentru cunoaşterea culturii Europei de Răsărit. Ele sunt
expresia unei tradiţii arhitecturale româneşti, a continuităţii artei
construcţiilor în lemn.
 Planul este de tip navă, similar caselor ţărăneşti, dar adaptat cerinţelor
cultului creştin. Decoraţiile exterioare ale stâlpilor de susţinere şi ale
uşilor bisericii sunt identice cu cele ale caselor.
 În toate provinciile româneşti au fost construite biserici de lemn care,
dincolo de elementele comune - planul şi împărţirea interiorului -, au ca
particularităţi arhitectura şi decoraţiile specifice regiunilor, care le conferă
individualitate şi originalitate.
 Elementele specifice bisericilor din lemn

 îmbinarea cu măiestrie a bârnelor masive;

 proporţionarea volumelor;
 pridvorul deschis în partea de vest, prevăzut cu stâlpi de susţinere şi cu o
balustradă;
 înălţimea turnurilor, prezente mai ales în construcţia bisericilor
maramureşene. în partea inferioară a turnurilor există o secţiune pătrată
care se continuă cu o galerie cu arcade, deschisă, unde sunt aşezate
clopotele. Această galerie este prevăzută cu un coif conic sau piramidal
terminat cu o săgeată. în secolul al XVIII-lea apar, ca elemente de influenţă
gotică, turnuleţele care înconjură baza săgeţii.
 acoperişurile largi, în pante repezi, aplecate până aproape de pământ, sau
acoperişul „în poală dublă", cu două rânduri de streşini, cea inferioară mai
largă;
 decorurile exterioare (crucea, brâul, soarele, pomul vieţii, motivele
geometrice) care au legătură cu texte biblice;
 absenţa temeliei îngropate, fapt care face posibilă mutarea bisericilor de
lemn dintr-un loc în altul.
MÂNĂSTIREA DINTR-UN LEMN – JUDEŢUL VÂLCEA
MÂNĂSTIREA BÂRSANA – JUDEŢUL MARAMUREŞ
MÎNĂSTIREA SURDEŞTI – JUDEŢUL MARAMUREŞ
MÂNĂSTIREA BÂRSANA – JUDEŢUL MARAMUREŞ
 E un lucru minunat că în micimea ei, Biserica este asemenea unui
cuprinzător univers......Cupola ei înălţată asemenea cercului cerurilor......Ea se
odihneşte solid pe partea ei inferioară. Arcurile ei reprezintă cele patru laturi ale
lumii. Dezvoltarea spaţiului liturgic se face după un plan vertical; aceasta este
direcţia rugăciunii simbolizată de ridicarea tămâiei.....aceasta este mişcarea mâinilor
ridicate în rugăciune, mişcarea epiclezei şi a ridicării darurilor. O biserică cu mai
multe cupole e ca un candelabru arzând în flăcări. ( Paul Evdokimov)