Arhitectura civila din Tara Romaneasca Oltenia si Muntenia Arhitectura civil este cel mai bogat i cel mai

diversificat domeniu al artei arhitecturale. Foarte eterogen ca scop, destinaie, funcionalitate i realizare plastic, arhitectura civil cuprinde un domeniu foarte vast de tipuri, genuri i specii. Aici intr arhitectura cartierelor istorice, arhitectura ansamblurilor urbane, arhitectura pieelor i a strzilor cu valoare istoric i artistic. Tot aici intr i arhitectura peisajer, arhitectura palatelor, conacurilor, curilor i vilelor boiereti (att urbane ct i suburbane i rurale), arhitectura edificiilor administrative, socio-culturale, funcionale, medico-curative, educaionale, hoteliere i funerare. n cadrul arhitecturii edificiilor socio-culturale pot fi evideniate arhitectura muzeelor i a caselormuzeu, arhitectura teatrelor i cinematografelor, arhitectura bibliotecilor, a palatelor de cultur, a cluburilor etc.

Principalele stiluri arhitecturale Stilurile arhitecturate dominante in Muntenia si Oltenia sunt stilul brancovenesc si cel neoromanesc Stilul brancovenesc n secolul al XVIII-lea, stilul brancovenesc a devenit stil national si s-a raspandit in toata Tara Romaneasca ajungand pana in Transilvania. Denumirea de Stil brncovenesc sau de art brncoveneasc caracterizeaz in istoriografia romn de art arhitectura i artele plastice n ara Romneasc din timpul domniei lui Constantin Brncoveanu (1688-1714). Deoarece aceast epoc a influenat n mod hotrtor evoluiile de mai trziu, termenul se folosete prin extensie i pentru a descrie operele de art din vremea primilor Mavrocordai, pn ctre 1730. Istoricii de art caracterizeaz uneori stilul prin analogie cu renaterea apusean, datorit structurilor sale clare, raionaliste, dar exuberana lui decorativ permite i folosirea termenului de Baroc brncovenesc. Arhitectura Stilul brncovenesc se distinge prin expresivitatea conferit de volumele arhitectonice ale scrilor exterioare, ale foioarelor sau loggiilor, care variaz n mod pitoresc aspectul faadelor. Sistemul tradiional al decorrii cu arcaturi de ciubuce mai este nc aplicat, dar ornamentica bogat a ancadramentelor, a coloanelor i a balustradelor trdeaz prin motivele vegetale compuse n vrejuri influena baroc. Proporiile devin mai zvelte i mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Att decorul ct i spaiile libere, structurate de coloane, neag masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al cldirilor. Boltirea se face de obicei n semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi

sculptat din piatr sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. n decoraia din piatr predomin motivele florale, n stuc sunt des ntlnite ornamente de tip oriental. Stilul Neoromanesc Stilul neoromanesc reprezinta un amestec interesant de elemente rasaritene bizantine( exemplu arcada scurta, coloanele mici si groase) si motive arhitecturale si etnografice taranesti locale, precum si de anumite modele de arta otomana(spectul masiv, de cetate, al cladiri) si chiar teme de renastere italiana tarzie. Stilul a inceput sa fie in voga printre romanii instariti in primii ani ai secolului al XX-lea, in Romania de dinaintea primului razboi mondial in zona numita Vechiul regat, raspandindu-se ulterior si n Transilvania, dupa razboi, dupa ce aceasta provincie a devenit parte a Romaniei

Palatul Mogosoaia si Palatul de la Potlogi

Palatele au fost ridicate n epoca brncoveneasc mai ales n apropierea unor pnze de ap, n cadrul unor incinte rectangulare. Poarta i anexele gospodreti sunt ndeobte situate pe latura opus reedinei, care este organizat pe dou niveluri, deasupra unor pivnie nalte. Soclul cldirilor include de obicei i parterul. Palatele au pe latura dinspre curte un foior cu scar, pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducii de ap, cu bi i grupuri sanitare, reedinele domneti ofereau un comfort nemaintlnit pn atunci. * Reedina de var a domnitorului Constantin Brncoveanu n Potlogi (1698) * Palatul Mogooaia (1702) n Bucureti * Vechiul Palat Mitropolitan (1654-1708), n Bucureti Mogosoaia si Potlogi sunt singurele palate brancovenesti ramase in Romania. Cel mai reprezentativ monument civil construit in stil Brancovenesc, datand din anul 1702, este Palatul de la Mogosoaia.

Palatul Mogosoaia
Palatul Mogooaia este o cldire istoric din localitatea Mogooaia, judeul Ilfov, Romnia, aflat la circa 15 km de centrul oraului Bucureti. Palatul a fost construit pn n 1702 de ctre Constantin Brncoveanu n stil arhitectural romnesc renascentist sau stil brncovenesc, o combinaie de elemente veneiene cu elemente otomane Cladirile complexului Principala cldire a complexului de la Mogooaia este Palatul construit de Constantin Brncoveanu, avnd apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge direct din curte pe o scar exterioar ce d ntr-un balcon amplasat pe faad. Parterul palatului conine camerele servitorilor, iar la subsol se afl o pivni cu un tavan format din patru domuri. Faada dinspre lac este i ea una aparte cu o logie de inspiraie veneian, cu trei arcade. 2

Cuhnia (buctria brncoveneasc) se afl n curtea palatului, avnd patru turnuri de aerisire. Turnul porii strjuiete intrarea n curte. n el se poate urca pe o scar exterioar. Att turnul porii, ct i cuhnia au fost restaurate de Martha Bibescu ntre 1922 i 1930. Capela Gheorghe Bibescu, construit dup 1880 adpostete mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale prinilor Mihai i George Basarab-Brncoveanu, aviatori mori n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. Serele Mogooaia au fost construite dup 1890, de arhiteci francezi i sunt nc folosite pentru cultura florilor i ca atelier de educaie plastic pentru copii. Gheria servea la stocarea pe timpul verii a gheii aduse din lacul Mogooaia, aflat n apropiere. Biserica Sfntul Gheorghe se afl n afara zidurilor palatului, lng turnul porii. Ctitorit de Constantin Brncoveanu i terminat n 1688, cu puin timp nainte ca ctitorul ei s devin domnitor, ea adpostete mormntul lui George-Valentin Bibescu, precum i tabloul votiv ce-i reprezint pe Constantin Brncoveanu i pe cei patru fii ai si. n prezent Palatul Mogooaia adpostete Muzeul de Art Brncoveneasc i este un important punct de atracie turistic

Cel de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Palatul brancovenesc de la Potlogi, Dambovita

Palatul de la Potlogi-Dambovita este, alaturi de palatul de la Mogosoaia si de cel de la HureziArges, unul din cele mai bine pstrate edificii brancovenesti. A fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. In mare se aseamn destul de mult cu palatul de la Mogooaia, in special datorit prezenei foiorului impuntor in partea din fa a cldirii reprezentnd principala cale de acces in palat i loggiei cu coloane in spate, legate intre ele printr-o sal sau hol lung care formeaz un fel de ax al ntregii cldiri. Exista o bogata decoratie in piatra: portalurile de la intrarile principale, coloanele si balustradele foisorului, etc., in care frunza de acant si floarea de crin se impletesc cu laleaua si garoafa orientala La etaj se poate este loggia, si la parter, sub loggie, camera deschisa. Se pare c prezena loggiei nu se datoreaz vreunei influene italiene sau turceti, aa cum s-a speculat, ci reprezint mai degrab o adaptare la tipul local al palatului senioral bizantin, de care se leag att prin materialele i procedeele de construcie, ct si prin sistemele de boltire i de decoraie. (1). Rolul loggiei si al camerei deschise era acela de a oferi privirii gradina si lacul care existau candva in spatele palatului, deschizand interiorul palatului spre exteriorul naturii. De remarcat la Potlogi decorul in stuc, reprezentand ornamente florale, de inspiratie oriental (turco-persan)

Beciul, centrat in jurul unui stalp masiv din care pornesc arce dublouri. Se spune ca la nivelul acestui stalp de sustinere s-ar fi aflat gura de intrare a tunelului care ducea spre crama din apropiere.

http://arhitectura-romaneasca.com
Principala caracteristica a acestui stil folosit la Mogooaia i Potlogi, este tratarea peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a crui simetrie interioara este incadrata de peisajul nconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc n sculpturile si picturile murale, care sunt caracterizate de exaltare similara naturii, dupa cum e evidenta si in recurenta motivelor florale si vegetale. In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc, majoritatea fiind lacasuri de cult. Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai pastreaza astazi case si conace boieresti precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a Glogovenilor din Glogova, Casa Baniei din Craiova, jud. Dolj , Conacul Druganescu din FlorestiStoenesti, jud. Giurgiu, secolul al XVIII-lea, exemplu de arhitectura civila post-brancoveneasca cu loggie si foisor . Influena baroc din sculptura se manifest i n decorul care se dezvolt tot mai abundent pe bordurile pietrelor funerare. Acestea sunt adesea evideniate prin stemele de familie, inscripia fiind de obicei aezat ntr-un registru central, ca de pild n cazul pietrelor funerare ale lui Iordache i Matei Cantacuzino, la Cotroceni, ale Blaei Cantacuzino i patriarhului Dionisie (ambele la Trgovite).

n Oltenia

Cula Barbu Poenaru (1750), Almj, Dolj Cula Izvoranu, de la Brabova, Dolj Cula Crsnaru (1808), Groerea, Aninoasa, Gorj Cula Cornoiu de la Curtioara, Gorj Cula Cartianu din Cartiu, Gorj Cula Grecescu (1818), iacu, comuna Slivileti, Gorj Cula Cuui (1815) din Broteni, Mehedini[8] Cula lui Tudor Vladimirescu (1800) din Cernei, Mehedini Cula Nistor (1812), din Cernei, Mehedini[9] Cula Galia (1790), Cmpu Mare, comuna Dobroteasa, Mehedini Cula de la Bujoreni, Vlcea Cula Greceanu din Mldreti, Vlcea (cea mai veche cul din Romnia, aprox. 1517)Cula din Ztreni (1754), comuna Ztreni, Vlcea

n Muntenia

Cula Racovia, Mioveni, Arge [10] Cula Drugnescu Retevoieti, Arge [11] Cula lui Costea, de la Frsinet, Teleorman, nceputul sec. XVIII, n centrul localitii, locuin fortificat Cod TR-II-m-A-14340.

www.muzee-valcea.ro

Muzeul de Arta din Craiova

Inaugurat n vara anului 1954 , n somptuosul palat al fostului mare negustor Jean Mihail , Muzeul de Art Craiova este astzi una din cele mai prestigioase instituii muzeale din Romnia . Bogia patrimoniului , cadrul i modul n care sunt expuse cele mai valoroase piese ale sale impun admiraia vizitatorilor . La baza formrii coleciei muzeului se afl Pinacoteca "Alexandru i Aristia Aman", deschis la Craiova n anul 1908 conform voinei testamentare a celor doi filantropi craioveni . Aceasta a fost adpostit timp de cteva decenii n vechea cas a familiei Grigore i Elena Lceanu (prinii Aristiei Aman) . Pinacoteca cuprindea tablouri din colile olandez , flamand , italian i francez (n general lucrri din secolul al XVII-lea) , pictur i grafic de Theodor Aman , art decorativ romneasc i strin , la care s-au adugat , odat cu trecerea anilor , unele achiziii fcute de primria oraului , precum i o serie de donaii , dintre care amintim : Nicolae Romanescu i Jean Mihail (pictur european) , Cornetti , Glogoveanu s.a. , donaii care i-au mbogit , n mod considerabil,patrimoniul . Pinacoteca a fost preluat de Muzeul Olteniei , de care s-a desprit peste patru ani , n 1954 , cnd a devenit Muzeu de Art de sine stttor , reorganizat n Palatul Jean Mihail . Acesta a fost construit ntre 1900 1907 , dup planurile arhitectului francez Paul Gottereau , la cererea lui Constantin Mihail (1837 1908) unul dintre cei mai bogati oamneni din Romania de atunci. Palatul a fost construit in stil baroc tarziu si a fost donat statului in 1936 La construcia palatului s-au folosit materiale de cea mai bun calitate i meteri strini , n general italieni venii din zona friulan i stabilii n Oltenia .Valoroasa stucatur , n parte aurit , luminatoarele , oglinzile veneiene , plafoanele i cartuele pictate , candelabrele cu ornamente din cristal de Murano , coloanele , scrile din marmur de Carrara , pereii tapisai cu mtase de Lyon , lambriurile , mobilierul stil , feroneria etc. , toate dau ncperilor un aer de elegan i gust rafinat . Palatul a fost acoperit cu ardezie i dotat nc de la nceput cu instalaie electric , nclzire central etc . Preuit pentru valoarea sa artistic , el a figurat nc din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectur civil de la nceputul secolului al XX-lea . Cldirea are i o valoare memorial: n 1913, n aceast cldire a fost gzduit regele Carol I i familia sa, ntre 19 septembrie - 9 octombrie 1939, aici a fost gzduit guvernul polonez aflat n refugiu, n frunte cu Eduard Smigli-Ritz iar ntre 5 noiembrie - 25 decembrie 1939 a fost gzduit preedintele Poloniei, Ignacy Muscicki. Tot aici au avut loc tratativele din vara anului 1940 n urma crora Romnia a cedat Bulgariei Cadrilaterul. n septembrie 1943, aici a fost Comandamentul Armatei a 53-a, condus de generalul Manakarov. n toamna anului 1944, n cldire a locuit timp de cinci sptmni Iosip Broz Tito, iar la 5 septembrie 1944 s-a semnat aici acordul ntre Comitetul Naional de Eliberare a Iugoslaviei i Frontul Patriei din Bulgaria. Muzeul prezint publicului colecii de pictur universal (coal olandez, flamand, francez, italian) i romneasc (secolele XVI - XX, lucrri de Constantin Lecca, Theodor Aman, tefan Luchian, Nicolae Tonitza), apte sculpturi de Constantin Brncui, coleciile de icoane i grafic romneasc. Obiectele sunt expuse n Galeria de art universal, Galeria de art romneasc i Cabinetul Constantin Brncui. Deine bunuri culturale clasate n Tezaurul patrimoniului cultural naional. Aproximativ 2000 din aceste opere de arta sunt incluse pe lista obiectelor ce constituie patrimoniul cultural national al Romaniei. Sursa : www.muzeuldeartacraiova.ro

COMPLEXUL MUZEAL MALDARASTI Cule Tipul de cladire care sta la baza stilului neoromanesc este cula,Cula un tip de casa fortificata, construita de mica boierime si de taranii instariti din Oltenia incepand cu a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Acest tip de cladire contine elemente de rezistenta structurala si de stil arhitectonic bizantin, imprumutate din arhitectura bisericeasca locala, precum si caracteristici etnografice taranesti. Acest tip de constructie se afla raspandit in aria Peninsulei Balcanice, cu precadere in Serbia si Albania, dar si in Bulgaria. La noi el este caracteristic numai zonei invecinate spatiului balcanic, respectiv Olteniei si vestului Munteniei. In comuna Maldaresti, situata la aproximativ 4 km de Horezu, intr-un cadru natural pitoresc, este organizat "Complexul Muzeal Maldaresti care cuprinde "culele Greceanu si Duca , precum si casa memoriala I. G. Duca. Complexul Muzeal Maldaresti face parte din Patrimoniul Cultural National detinand cladiri tipice arhitecturii civile din Oltenia, alaturi de peste 3.000 de obiecte etnografice de mare valoare: port, textile, lemn, ceramica (din centrele Horezu, Slatioara, Daiesti, Targu Mures, Oboga), obiecte ce au apartinut familiei Duca (mobilier, tablouri, fotografii, carti, colectia de 20 de tablouri de patrimoniu ale Olgai Greceanu). Ridicate de boiernasi olteni, ca masura de aparare impotriva amenintarii incursiunilor pasalelor de la Vidin si Ada-Kaleh si cetelor de haiduci care se inmultisera ingrijorator, culele au dainuit pana in zilele noastre facand dovada rezistentei lor. CULA GRECEANU Cel mai vechi edificiu din cadrul acestui complex este Cula Greceanu, care a pastrat acest nume intrucat in timp a trecut prin zestre de la familia Maldarescu la familia Greceanu. Trecand peste legenda care atribuie construirea acestui edificiu unuia dintre capitanii lui Mihai Viteazul Tudor Maldar argumentele istorice dateaza constructia catre sfarsitul secolului al XVIII-lea cand ar fi fost fie recladita, fie ridicata din temelii de jupan Gheorghe Maldarescu si jupanita ego Eva. Sunt prezente cateva indicii ale stilului brancovenesc: ferestrele pivnitei lucrate in piatra traforata , cele doua cerdace cu arcade si boltile de penetrare din incaperea de la etajul I care intaresc aceste afirmatii. Accesul pentru vizitator se face pe o usa din stejar ferecata si continua cu o scara din lemn pana la etajul I. Zidul exterior al casei scarii este strapuns de doua guri de tragere pentru apararea intrarii. La etajul I, din pridvorul larg deschis spre miazazi, se intra intr-o incapere de dimensiuni reduse, de unde cu ajutorul unei scari mobile se putea ajunge in locul cel mai sigur in caz de primejdie, adevarata ascunzatoare a cladirii, de foarte mici dimensiuni si prevazuta doar cu o mica ferestruica. Tot la etajul I se mai afla o incapere, fosta camera de primire , din care se trece intr-o alta camera sustinuta de bolti, unde pictorita Olga Greceanu a imortalizat in fresca imagini din trecut, oferind posteritatii portretele celor din familia Maldarescu, luand ca model tabloul votiv al bisericii din apropiere.

La etajul al II-lea se afla un frumos cerdac deschis prin arcade trilobate , iar in partea de nord se gasesc doua camere amenajate intr-o perioada recenta pe locul unde fusese candva un pod. Ca o particularitate a constructiei care o situeaza printre cele mai vechi de acest tip din tara, la Cula Greceanu pivnita nu comunica cu etajul. Aceasta prezinta avantajul ca, in caz de primejdie, restul ansamblului era izolat, dar si dezavantajul ca, fiind usor adancita in pamant, ferestrele si cerdacul de la etaj puteau fi mai usor accesibile raufacatorilor. Incepand din 1967, Cula Greceanu, restaurata, a fost deschisa publicului vizitator, iar in prezent expozitia de baza organizata in interior, incearca sa ilustreze, prin intermediul unor piese, atmosfera de la curtea unui boiernas oltean. CULA MALDARESCU(I.G.DUCA) Impunatoare prin masivitatea zidurilor, cula a fost construita in anul 1812 de catre Gheorghita Maldarescu, chiar daca din inscriptia de pe peretele etajului se poate descifra 1827, acesta este anul executarii stucaturilor. Constructia de forma dreptunghiulara, cu un iesind in partea de vest este alcatuita din parter si doua etaje. Parterul prezinta caracteristicile culei, fiind prevazut cu o usa de acces din lemn de gorun masiv, comuna beciului si partii locuite a culei si cinci ferestruici inguste ce par niste metereze. Aici se vad stalpii enormi din lemn, care sustin grinzile masive. Remarcata pentru decorul deosebit de autentic, aceasta incapere a fost folosita foarte des in productiile cinematografice, aici turnandu-se filme de referinta ca : Neinfricatii, Drumul Oaselor, Iancu Jianu Haiducul. Etajul I cuprinde o incapere mare, iatac si o sala, iar la etajul al II-lea doua odai, o incapere mai mica si un vast cerdac, al carui tavan este impartit in trei registre, avand fiecare la mijloc cate un motiv decorativ. Se poate observa varietatea si frumusetea sobelor cu gura de incarcare intr-o camera si soba in alta, cu modele diferite de la o incapere la alta si care sunt marturii vii ale artei unui mestesug de mult apus. In 1910 I.G.Duca, indragostit de pitorescul locului, inca de pe vremea cand fusese numit judecator la ocolul Horezu, afland ca cele doua constructii sunt nelocuite, cumpara si hotaraste sa-si construiasca in apropiere o modesta casa de vacanta. Tot el este si cel care, prin pasiunea lui pentru traditie si autentic, incearca sa amenajeze interiorul culei Maldarescu, intr-un mod cat mai original. Astfel, aflam ca la 1912 pe tavanuri sunt spanzurate tot felul de candele de argint si caldarusi de arama din care atarna flori; pe pereti sunt insirate farfurii lucrate de tarani, icoane vechi adunate de pe la batranii satelor, prosoape, cruci, sfesnice cumparate de prin balciuri indepartate; pe jos si pe scaune sunt intinse intr-o neregula placuta tot felul de scoarte, laicere si covoare vechi. Astazi, intrucat majoritatea acestor obiecte au disparut, se incearca organizarea unei expozitii permanente care sa pastreze in linii mari aceeasi tendinta de la inceputul secolului. CASA MEMORIALA I.G.DUCA Construita in 1912 de omul politic liberal I.G.Duca pentru a fi folosita drept casa de vacanta, actuala constructie reflecta prin dimensiuni si amenajare bunul gust si modestia unui om care, desi ajuns prim ministru, a reusit sa pastreze in tot ce a facut simtul masurii. I.G.Duca, om politic de o remarcabila valoare, teoretician al liberalismului si sustinator al ideii de progres, avea sa cunoasca una dintre cele mai spectaculoase si meritate cariere politice : deputat in parlament la 26 de ani, ministru la 38 de ani si prim ministru la 54 de ani.

Stilul neoromanesc Primele ncercri de nnoire a formelor n arhitectur au fost realizate de ctre arhitectul Ion Mincu (1851-1912)Prima sa lucrare o constituie Casa Lahovari din Bucureti, realizat n anul 1886. Aceasta reprezint o prelucrare inovatoare a unor elemente specifice vechii arhitecturi romneti. Faada este asimetric, i este dominat de un pridvor acoperit, care funcioneaza drept un peron de acces n interiorul casei, inspirat de pridvoarele vechilor case boiereti. Alte elemente ale arhitecturii populare romneti prezente n faada acestei construcii sunt coloanele din lemn, arcadele n form de acolad, decoraiile realizate din ceramic smluit, colorat, precum i butonii smluii, caracteristici arhitecturii neo-romneti. Ce-a de-a doua lucrare important a lui Ion Mincu, este reprezentat de Bufetul de la oseaua Kiseleff, realizat n anul 1892 .Faada construciei este asimetric, din punctul de vedere al volumetriei, o parte a cldirii fiind format din subsol, parter i etaj, iar cealalt doar din parter; i oarecum asemntoare cu cea a Casei Lahovari, fiind compus din elemente tradiionale ale caselor populare i ale locuinelor boiereti. Faada este dominat de foiorul de la etaj, spre care este realizat accesul printr-o scar monumental. Elementul dominant al prii opuse celei cu foiorul este reprezentat de o loggie. Faada este bogat decorat, cu elemente din ceramic colorat cu motive florale, arcade n acolad i coloane din lemn, n form de funie rsucit. Cea mai ampl lucrare a lui Mincu este reprezentat de coala Central de fete din Bucureti, construcie realizat n anul 1890. Aceast construcie amintete de vechile ansambluri mnstireti, prin concepia sa regulat i simetric. Planul cldirii este rectangular, dispus n jurul unei curi interioare asemntoare vechilor incinte mnstireti, nconjurat de o suit de arcade trilobate n form de acolad, sprijinite de un ir de colonete din piatr. Cldirea este constituit din parter i etaj. Faada este mprit n dou registre, ntre care trecerea este realizat de un bru plasat ntre parter i etaj. In mod orizontal, faada este mprit n trei registre, constituite dintr-un corp central, i dou pavilioane laterale, de col. i aici, decoraia este realizat din motive de inspiraie popular, precum butonii smluii, brul din ceramic policrom, colonada n form de spiral. Ion Mincu a mai realizat pe lng aceste trei lucrri principale, Palatul administrativ din Galai, Banca Comerului din Craiova, Vila Robescu din Sinaia, numeroase cldiri private i cavouri, precum i restaurarea Bisericii Stavropoleos din Bucureti. Noile idei iniiate i promovate de ctre Ion Mincu au avut o continuitate prin munca altor arhiteci, precum Petre Antonescu, Nicolae Ghica-Budeti sau Cristofi Cerchez. Petre Antonescu (1873-1965), nscut la Rmnicu-Srat, unde a urmat cursurile colii primare, a venit apoi la Bucureti pentru a urma liceul, a plecat n 1893 la Paris, pentru a urma studiile colii de Arte Frumoase. Intors n ar, a devenit membru al Comisiunii Monumentelor Istorice. A realizat numeroase cldiri publice, precum palate administrative sau bnci, i locuine individuale. Cele mai importante lucrri cu caracter public ale sale sunt Palatul Primriei Capitalei din Bucureti, realizat ntre anii 1906- 1910, Palatul Administrativ din Craiova (1912-1913) i Banca Marmorosch-Bank din Bucuresti (1915-1923). Lucrrile sale s-au remarcat prin tendina de monumentalizare a elementelor vechii arhitecturi romneti, precum pridvoarele, loggiile, briele i ancadramentele specifice. Nicolae Ghica-Budeti (1869-1943), s-a nscut la Iai, a obinut diploma de inginer i apoi a urmat studiile colii de Arte Frumoase, obinnd diploma de arhitect n 1911. A fost i arhitect, i

membru n Comisiunea Monumentelor Istorice. Printre proiectele sale s-au numrat biserici, cldiri publice i locuine private. Una dintre principalele sale lucrri o constituie palatul construit pe oseaua Kiseleff, care urma s adposteasc coleciile Muzeului de Art Naional. Proiectul realizat de el cuprindea o cldire cu plan rectangular, constituit din patru laturi dispuse n jurul unei curi interioare. Din pricina rzboiului, construcia a fost ntrerupt, iar n anul 1939, cnd acesta a fost dat n folosin, era constituit din numai 3 aripi, ultima arip urmnd s fie realizat abia n anii 1970. Dup proiectele sale au mai fost realizate liceul din Rmnicu-Vlcea, Muzeul ranului Romn, Biserica Copou din Iai, Casa Rosetti din Bucureti. Cristofi Cerchez (1872-1955), s-a nscut la Bolintinul de Sus, n judeul Giurgiu. Studiile de arhitectur le-a urmat la Milano. A realizat un numr redus de cldiri cu utilitate public, printre care spitalul de pe strada Polizu, din Bucureti, Biserica din Vlenii de Munte sau coala Primar Zoe Scoreanu. A efectuat n schimb, numeroase proiecte pentru locuine particulare, printre care se numr Vila Minovici, de pe oseaua Kiseleff, fosta cas Candiano Popescu, aflat n parcul Filipescu. In realizarea cldirilor sale, Cristofi Cerchez s-a folosit de un repertoriu bogat de forme i ornamente caracteristice arhitecturii populare romneti. Muzeul Vila Mina Minovici In 1936, dr. Nicolae Minovici doneaza, orasului Bucuresti, vila sa in stil popular romanesc/neoromanesc, construita in 1905, dupa planurile arhitectului Cristofi Cerchez, precum si intreaga sa colectie de arta populara: costume din zonele Suceava, Vlasca si Arges, scoarte oltenesti cu motive florale si zoomorfe, ceramica din diverse centre (Horezu, Binis, Fagaras), piese de mobilier popular si obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, oua incondeiate, o colectie de icoane taranesti pe lemn si sticla, provenite din Transilvania (secolele XVII-XVIII). Muzeul de Arta Populara "Doctor Nicolae Minovici" a fost deschis in 1916 ca primul muzeu de Arta Nationala din Bucuresti. Cladirea a fost ridicata pentru a adaposti colectia de arta populara si arta moderna a doctorului Nicolae Minovici. minovici.jpg (36241 bytes) Construita in stilul unei cule oltenesti (cladiri particulare fortificate din Valahia sec XVIIXVIII), vila Dr. Nicolae Minovici, pastreaza o impresionanata decoratie in piatra datorata sculptorului german Wilhelm August von Beckev. Muzeul cu patrimoniul sau a intrat prin donatie in administrarea Primariei Bucurestilor in 1937. In prezent este inchis, fiind in derulare un proiect de restaurare si consolidare. Una dintre primele cladiri in stil neoromanesc clasic, care se afla si astazi in picioare in Bucuresti, este cea a restaurantului Doina (fostul Bufet de la Sosea), conceputa in 1892 de catre arhitectul Ion Mincu. Aici se poate observa clar in centrul edificiului arhetipul culei, cu bastionul fortificat ca principal element de diagnostic structural si componentele decorative bizantine, motivele etnografice taranesti, precum si modelele decorative otomane.

Palatul Comunal din Buzau

Servete drept sediu al primriei i consiliului local. Palatul comunal din Buzau a fost construit intre 1896-1904. Are un stil aparte utilizat la construirea palatelor din Italia secolului 19 cu un turn inalt si o serie de loggii. Palatul a fost proiectat de catre arhitectul Alexandru Savulescu. Acest amestec interesant de elemente gotice si bizantine nu a fost urmat decat cu cateva exceptii in arhitectura civila romaneasca moderna. Un exemplu rar si cel mai bun in acest sens este Palatul comunal din Buzau, construit in 1903, in aceeasi perioada in care a fost lansat si stilul neoromanesc In fata cladirii se afla Monumentul 1907, opera a sculptorului Corneliu Medrea si un monument in forma de cruce, in memoria celor cazuti in revolutia din 1989, care evoca marea rascoala taraneasca. Cladirea Palatului Comunal domina de 110 ani imprejurimile si se pastreaza ca un simbol al buzoienilor. Pentru multi aceasta reprezinta doar un loc de intalnire sau un banal reper; palatul fiind insa un adevarat punct de atractie pentru toti cei veniti din afara Acest stil, care poate fi numit gotic moldovenesc si care subordoneaza ordinul bizantin, a fost, totusi, adoptat in arhitectura religioasa, rezultatul fiind ca multe biserici romanesti construite in ultimul secol prezinta caracteristicile acestui ordin distinct (cum este cazul Catedralei Metropolitane din Timisoara).

10