Stilul

gotic
Stiluri arhitecturale reprezentative

Caracteristici generale
Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale
asociate cu catedralele, precum i cu alte biserici din aproape
toat Europa n timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul
al XII-lea i ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact n
timp i spaiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice
acoper perioada 1140- 1500, fiind construite din Romnia pn
n Portugalia i din Slovenia pn n Norvegia, Suedia i Finlanda.
A fost precedat de arhitectura romanic i a fost succedat
de arhitectura renascentist, o transformare a stilului romanic,
odat cu Renaterea, nceput n Florena secolului al XV-lea.
Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice
sunt bolta n arc frnt, sau ogiva, care este de fapt o intersecie
longitudinal a doua bolte clasice alestilului romanic, i arcul de
susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element
definitoriu, care apare la multe cldiri gotice, nefiind ns
omniprezent, este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct i n
alte forme ornamentale.
Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din
necesitatea de da o alt dimensiune vertical cldirilor. Goticul
flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza de apogeu artistic a
goticului care s-a remarcat prin exagerarea abundenei
detaliilor, n parte pentru a diminua greutatea pe care cldirile
gotice o impuneau, respectiv pentru a ncerca o salvare a
stilului.
n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoate o reevaluare i o nou recunoatere, de fapt o "renatere"
denumit gotic renscut (conform termenului original folosit n
englez, Gothic Revival architecture) sau neo-gotic, producnd
cldiri memorabile, dintre care Palatul Westminster, care a fost
total refcut dup devastatorul incendiu din 1834, este un
exemplu memorabil de gothic revival. Mai trziu, la sfritul
aceluiai secol i nceputul secolului 20, arhitectura gotic are o
ultim "tresrire de orgoliu", producnd opere durabile, n stilul
numit deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale lumii,

aa cum ar
fi Canada, Filipine, Germania,India, Norvegia, Romnia, Statele
Unite ale Americii i Ungaria.

Origine
Stilul care ulterior avea s aib identitatea definitorie sub
numele de gotic, originase odat cu construcia numit Saint
Denis Basilica, biserica abaiei bisericii din Saint-Denis, din
apropierea Parisului, caz n care a exemplificat viziunea
arhitectural a Abatelui Suger. Suger a dorit s creeze o
reprezentare fizic a sfntului Ierusalim printr-o cldire de o
verticalitate i liniaritate impuntoare. Asfel, faada bazilicii a
fost designat efectiv de Suger, n timp ce nava a fost adugat
sute de ani mai trziu.
Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de dominaie a
romanicului, i face apariia un nou stil n arhitectur. Numele ia fost dat de oamenii veacului al XVII-lea, care dispreuiau
aceast art, vzut ca o art "barbar", "gotic" de la numele
celor mai cunoscui "barbari" ai sfritului antichitii.n realitate,
arta gotic a dat Europei capodopere comparabile cu cele mai
mari creaii ale geniului uman. Monumentele romanice le preau
arhitecilor secolului al XII-lea greoaie, masive i ntunecate,
datorit ferestrelor puine i nguste. Arhitecii goticului au
revoluionat viziunea spaial romanicului prin dou invenii:
ogiva i arcul de susinere (arc boutant).Bolta semicircular este
nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt, sau ogiva, la
care presiunea vertical este mult mai redus.Meterii nlau pe
patru coloane, dispuse in plan ptrat, cte dou perechi de
arcuri n ogiv; fiecare arc este susinut de dou coloane
diagonal opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se
putea obine o construcie foarte solid, capabil s susin, prin
ncrucisarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile

ei. Arcurile de susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior,

peretii nali ai navei centrale, alturi de contraforturi, pentru a
contrabalansa presiunea lateral a bolilor. Aceste soluii au
ngduit o nou organizare a spaiului bisericii, n care planul cu
o nav este cel mai raspandit. Una dintre gloriile catedralelor
gotice este turnul de nlime ameitoare, al crui varf mpunge
bolta cereasc. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar
unele dintre ele au rmas neterminate din lips de fonduri, cum
ar fi n Belgia catedrala din Anvers.Primele catedrale gotice au
aprut n inima Franei, pe domeniul regal. Cea dinti este
biserica abaial de la Saint-Denis din Paris, inlat n deceniile
4-5 ale secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger,
sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250,
patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este NotreDame de Paris, n a doua jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci
nave si o faad admirabil.ntregul ansamblu degaj echilibru i
armonie. A doua este catedrala din Chartres, cu dou turnuri
inegale. Catedrala din Amiens este cel mai mare monument
gotic din Franta.n sfrit, cea mai frumoas rmne catedrala
din Reims, comparat cu Partenonul, loc de ncoronare a regilor
Franei. n Germania, goticul ptrunde mai tarziu, influenat de
monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice
sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica
edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave de
nlimi egale.n Anglia, trstura monumentelor gotice este
masivitatea lor, necunoscut pe continent.Principalele edificii
gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln i
Salisbury.i Spania st sub influena goticului francez, adus de
pelerinii sositi n Peninsula Iberic de dincolo de Munii
Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele
din Burgos si Toledo.n sfrit,Italia rmne refractar inovaiilor
gotice,datorit puternicei rezistene a influentelor bizantine. Cel
mai reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic este
domul din Milano,nlat pe parcursul a cinci secole,al doilea
mare monument religios din lumea cretin, dupa catedrala Sf.
Petru din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat orice alt ar
european, a dat admirabile monumente gotice n arhitectura
civil.Zeci de palate comunale din oraele italiene preiau

elementele stilului, ce le ofer elegan i armonie.Printre cele

mai faimoase edificii civile se numra Palatul Dogilor din Veneia
i admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat n aceeai cetate
din lagun.

Notre-Dame

o bijuterie a artei gotice

Amplasata intr-un spatiu locuit inca din perioada

preromana, Catedrala Notre-Dame nu este numai
emblema insulei Ile de la cite, ci si a Parisului si chiar
a Frantei. Aici, pe aceasta insulita din mijlocul Senei,
acum 850 de ani, in 1163, Episcopul Maurice de Sully la invitat pe Papa Alexandru al III-lea sa puna piatra de
temelie a catedralei, pe fundatia unei biserici mai vechi
ridicate in cinstea Sfantului Stefan. Au urmat secole de
evenimente istorice pentru ca astazi turistii sa poata
admira cea mai faimoasa bijuterie a artei gotice
franceze!

Fatada
Intrarea in catedrala se face dinspre vest, din Place de
Parvis-Notre Dame, prin trei portaluri impresionante
adevarate embleme ale stilului gotic francez. Avand 2
turnuri clasice, fatada de vest este astazi o reconstituire
a vechii aripi de intrare in catedrala. Cele 3 portaluri au
deasupra sculpturi ce infatiseaza scene biblice. Portalul
central descrie Judecata de Apoi.

Cel drept adaposteste cele mai vechi sculpturi ale

catedralei ( 1165 1175 ), ce ilustreaza viata sfintei

Ana.

Portalul Fecioarei este cel din stanga. El prezinta

moartea Fecioarei Maria si glorioasa incoronare in Rai.

Rozetele

Trei rozele mari impodobes fatele de nord, sud si vest

ale catedralei. Cea dintre nord masoara 21 de metri in
diametr, sticla vitraliilor fiind pastrata aproape in
intregime, din Evul Mediu. Ea o infatiseaza pe Fecioara
Maria, inconjurata de figuri din Vechiul Testament.

Rozeta sudica, singura care mai pastreaza o parte din

sticla originala, din secolul al 13-lea, il arata pe Iisus,
inconjurat de ingeri si de cei 12 Apostoli. Rozeta de pe
fata vestica, de deasupra intrarii ventrale, a fost finisata
in anul 1490 si o infatiseaza tot pe Fecioara Maria.

Galeria regilor
Deasupra celor trei portaluri de la intrare, pe fatada
vestica se gaseste Galeria Regilor. Cele 28 de statui ale
regilor din Vechiul Testament, vizibile astazi, sunt
reconstruite, pentru ca originalele au fost distruse de
revolutionarii de la 1789, care au crezut ca sunt statui
ale regilor frantei. Numeroase capete ale acestor statui
au fost descoperite in urma sapaturilor din 1977 si sunt
astazi expuse la Muzeul Cluny.

Turnurile
Ambele turnuri au 69 de metri inaltime. Turnul nordic
poate fi accesibil numai celor ce se incumeta sa
escaladeze cele aproape 380 de scari, dar rasplata este
una binemeritata! Turnul sudic adaposteste clopotul
Emmanuel, cu o greutate de 13 tone, singurul clopot
dintre cele 5 originale scapat de distrugere in timpul
Revolutiei Franceze.
Clopotnita
Este cea mai inalta structura arhitectonica a catedralei,
cu ai sai 90 de metri inaltime. Nu a facut parte din
constructia originala, fiind adaugata de Viollet-le-Duc.
Interiorul
Imaginea de emblema a goticului francez, pe care o
are Notre-Dame privita din orice colt al Insulei Cetatii,
este intregita de imensa nava interioara, cu 10
compartimente, marginite de 2 culoare care inconjoara
corul.peretii au 37 de bolti, construite in secolele 12-14.
Pana in secolul al 17-lea, un paravan inalt, din piatra,
frumos pictat, despartea nava de altar, unde se gasesc
stranele corului.
Contrafortii
Elementel functionale si decorative ale arhitecturi
gotice, contrafortii de la Notre-Dame au fost adaugati

navei principaleintr anii 1220 si 1230. Fiecare dintre

acesti celebri contraforti are un canal la partea
superioara, care sa permita apei de ploaie sa se scurga
spre Sena. Cei de pe fata estica, (din spatele bisericii)
au o deschidere de 15 mentri, cel mai indicat loc pentru
admirarea lor fiind piatete Jean al 23-lea, de langa podu
ce leaga Ile de Cite de insula vecina, St. Louis.
Marea Orga
Cu ale sale 110 clape si aproximativ 6000 de tuburi,
orga este cea mai mare orga din Franta. Desi unele
dintre tuburi sunt pastrate inca din evul Mediu, cele mai
multe sunt montate de maestrul constructor de orgi
Aristide Cavaille-Coll in secolul al 18-lea. Turistii zilelor
noastre pot lua parte la concerte in fiecare duminica.
Himerele
Deasupra elementelor de pe fata vestica se gaseste
asa-numita Galerie a himerelor, o balustrada
adaugata de Viollet-le-Duc pentru a alunga spiritele rele
care se presupune ca bantuiau in preajma catedralei.
Guirguiele sunt figuri grotesti, sculptate in piatra, ce
reprezinta demoni, pasari reale sau fantastice etc.