Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizarea lui Ionut Jder

Ionut Jder este personajul principal din trilogia sadoveniana Fratii Jderi si totodata personajul
eponim, dand numele primului volum. Acesta este fiul comisului Manole Par-Negru si al Oanei, sora
monahului Amfilohie Sendrea. Cum mama sa a murit imediat dupa ce el s-a nascut, cel care l-a crescut
si care l-a invata mestesugul vanatorii a fost starostele Caliman. Cand a venit vreme starostele l-a dus pe
Ionut sa-si cunoasca adevarata familie. Desi la inceput cand sosise la Timis, intre comisul Manole si
starostele Caliman, acel baietandru subtiratic, strain si orfan, nimeni nu stia ca el este mezinul celor
patru. Cand baiatului a inceput sa ii apara "pata de jder in coada ochiului lui stang, intocmai ca feciorii
sai, cat ai pune degetul cel mare", comisoaia Ilisafta a stiut ca numaidecat ca face parte din familie si i-a
fost drag.
La inceputul romanului se contureaza portretul fizic al lui Ionut Jder, in mod direct de catre narator.
Acesta apare in intampinarea alaiului domnesc "...intrand in manastire, calare pe un harmasaras pag, un
fecioras de boier. Abia ii infiera mustata. Purta un contas de postav albastru de Flandra, ciubote de
mocasin ros si jungher la cingatoare. Avea cusma plecata pe o spranceana si zambea primaverii". Pe
langa pata de jder care ne arata descendenta lui Ionul si care ii afirma identitatea, mai este si nasul mare
exact ca tatal sau Jderul cel Batran.
Cum am amintit si mai sus, Ionut este un neinitiat, atat in plan fizic, cat si in plan moral. Mezinului i
se atribuie diferite caracteristici de catre personaje: era fluture,flacara schimbatoare ca un pui de
demon. Desi se crede matur, Ionut nu da dovada decat de incapatanare si copilarie:Acum se
ploconeste in fata mea si se minuneaza ca imi creste mustata; de unde eu inteleg ca nu mai sunt
prunc. Bag de seama ca tigancusele fug de mine. Aceasta decriere initiala, la care adaugam deprinderile
sale:Prind pastravi. Am invatat trage cu arcul . Am si stiinta s-aprind usor focul, oricand si oriunde, pe
ploia, ori ninsoare, vanatoarea, grija de herghelie, si grija cainilor de vanatoare, nu ne arata altceva
decat ca era un cunoscator al lucrurilor de afara, era orientat spre exterior si ca se incadreaza intr-un
regim cinetic, fiind mereu dinamic.
Aceste prime episoade dau startul unei serii de evenimente, grupate pe trepte, ce-l vor transforma pe
Ionut, ce-l vor maturiza, pe toate planurile.
O prima treapta ar fi juramantul de prietenie cu Alexandrel (jur pe sufletul meu si pe mormantul
mamei mele...aceea care nu mai este si n-am cunoscut-o) care nu face altceva decat sa-l departeze de
familie. Odata cu acest juramant, Ionut isi dezvolta calitatile de prieten ca loialitatea, caci ii ascunde
adevarul fratelui sau Nicodim: in gand, Jderul cel mititel isi prefacea cu viclenie vorbele, punandu-le la
fratia de cruce pe care o legase la Sfantu-Ion. Ii scapara negru si ros in priviri, dar se indaratnicea in
legamantul ce facuse, mai tare si mai sfant decat orice pe lume.

Desi Jderul cel mititel sustine ca este matur, fapt evidentiat prin impartasirea faptelor sale de vanatorea
si cele legate de tigancuse lui Alexandrel, si prin increderea orbeste in coconul domnesc, fara sa-l
cunoasca prea bine, el nu da dovada decat de imaturitate. Fratele sau Nicodim incearca sa-i arate
realitatea, dar Ionut nu intelege in totalitate gravitatea cuvintelor sale: esti vanator tanar, manzule: cate
paseri zboara crezi ca toate se mananca .
Treapta a doua contureaza intalnirea cu Nasta, si odata cu ea, descoperirea iubirii. Acesta descoperire
a sentimentelor este reprezentata in text prin morivul privirii, aici capatand valoarea cognitiva a iubirii
Jder ramase neclintit si fara rasuflet, privind acea infatisare delicata si subtirica in boi. Cand il fura cu
ochii o clipa, inima-i tresari impunsa. O iubi dintrodata. Aceasta iubire juvenila, care va capata o
importanta devastatoare pentru Ionut, poate marca iesirea in lume, in necunoscut ceea ce incepe sa-l
maturizeze.
Un episod care-l va marcha pe Ionut este salvarea lui Alexandrel-Voda, reprezentand cea de-a 3-a
treapta. Desi este putin cam pripit in momentul cand il prinde pe Iohan Rosu, acesta nu face decat sa-si
asculte instinctele de ostean-Mezinul comisului racni deodata aprig, incruntandu-se si zbarlindu-se in
toata infatisarea lui: -Descalica, Botezatule! Opreste-i !. Descoperind planul asa-zisilor prieteni, Jderul
fuge intr-un suflet pentru a-l salva pe coconul in primejdie, iar in ciuda faptului ca teama-l coplesea -
Jder fluiera incet-ca si cum pierdea in acea clipa tate: nadejde, dragoste si viata. Acum intaia oara se afla
intr-o primejdie adevarata si-si marturisea cu umilinta ca frica lui e fara cusur, cu mult mai aspra decat
atunci cand vazuse iepurele de o suta de ani- el reuseste, ca un bun ostean sa-si pastreze calmul si da
dovada de mult curaj, loialitate, inteligenta. Nu numai ca in urma acestei confruntari Ionut il salveaza pe
Alexandru, dar se si maturizeaza. Se evidentiaza o maturizare personala, acum fiind un ostean deplin :
Simion Jder nu putea crede ochilor sai cand vazu iesind din vagauna catra soare o infatisare fioroasa,cu
parul valvoi, cu straiele sfasiate de sabie, cu tampla stanga sangerand. Racnea c-o gura mare si c-un strgat
ascutit si ragusit, socotind inca, in fierbanteala lui,ca prigoneste el pe lotri. Cand cunoscu el pe badita
Simion, ii cazura bratele si se opri in loc, rusinat.
In urma navalirilor tatarilor, Nasta este capturata. Acest lucru nu poate fi omis caci ea era tot ce era
totul pentru Ionut, iar acum un obstacol se pune intre cei doi ceea ce-i creaza mare mahnire jderului,
reprezentand treapta a 4-a. Fratele Simion, fiind trecut si el prin asfel de incercare incearca sa-l ajute,
pentru a-l impiedica sa ajunga cum a ajuns el, tinandu-i o lectie de maturizare. Spusele sale Vad ca
trebuie sa mananci noua oca de sare, pana ce ei fi vrednic sa intrii in sfatul barbatilor. [..] Barbat e numai
acela care leapada de la ei slabiciunile si larimile.il ajuta pe baiat, dandu-i de gandit. Acum nu mai era
acelasi, era cu obrajii alungiti si serbezi, insa zambi ca si altadata comisoaiei Ilisafta, maturitate punea
stapanire pe el.
Ultima treapta este cautarea Nastei pe pamant turcesc, echivaland, in plan simbolic cu o coborare in
infern. Pentru a nu-si da planurile de gol, si pentru a ascunde faptul ca nu stia limba turca, fiind
moldovean, Ionut se preface ca este un tatar mut. Aceasta tacere este o coborarea in sine, ce pate fi
comparata cu o coborare in infern, care aduce aminte ca infernul era considerat in jos in pamant, in
centrul pamantului, locul unde se concentreaza toate metalele grele ale pamantului la temperaturi foarte
ridicate. Aceste metale grele nu sunt decat sentimentele ascunse, temerile carora le facem facem destul
de greu. Sacrificiul facut de Ionut il maturizeaza, incepand sa intelega situatia in care este si cat de mult
se risca: Daca nu vine acea putere, atuncea insamna ca hotararile s-au schimbat, si eu de unde ma duc
nu cred ca ma mai intorc. Insa daca acea putere, cu parintele meu fratii mei , vine, atuncea nadajduiesc
sa pot iesi la lume.