Caracterizarea lui tefan-Vod din romanul Fraii Jderi

Fara a fi personajul principal al romanului, fara a fi direct implicat in actiune, figura lui Stefan domina
intreaga desfasurare epica, fiind o prezenta continua nu numai prin vorbele si faptele sale, ci mai
ales prin ceea ce spun si gandesc despre el supusii sai.
Portretul lui Stefan este complex: Stefan apare in mai multe ipostaze:
domn om politic, bun diplomat

om al Renasterii

titor si iubitor de cultura

Portretul fizic este concis, alcatuit din trasaturi esentiale, care sugereaza calitati morale. Portretul
realizat de Sadoveanu aminteste de portretul cronicarului Grigire Ureche: Voda Stefan, calcand
atunci in al patruzecelea an al varstei, avea obrazul ars proaspat de vantul de primavara. Se purta
ras, cu mustata usor caruntita. Avea o puternica strangere a buzelor si o privire verde, taioasa.
Desi scund de statura, cei dinaintea sa, opriti la zece pasi, pareau ca se uita la el de jos in sus Se
vorbeste prin sate despre Maria sa ca-i om nu prea mare de stat, insa groaznic cand isi incrunta
spranceana.
Obrazul ars de vantul de primavara: neodihna, agitatia permanenta a domnitorului pentru treburile
tarii.
Mustata usor caruntita: numeroasele griji si framantari ale domnitorului
O puternica strangere a buzelor: un carecter darz, hotarat
O privire verde, taioasa: capacitatea de a patrunde in esenta lucrurilor, si in sufletul oamenilor. Se
pare ca intreaga forta interioara a domnitorului izvoreste tocmai din aceasta privire, care ii supune
pe cei din jur si ii sileste sa-i asculte.
Groaznic cand isi incrunta spranceana: asprimea si impulsivitatea domnitorului necrutator cu cei rai.
Sadoveanu imbina caracterizarea directa cu cea indirecta. Din vorbele oamenilor se contureaza
profilul unui domn drept, care pedepseste abuzurile si face dreptate celor multi si asupriti: Maria sa
a facut o randuiala in tara fiecare traieste la locul sau in pace. Au fost taiati lotri si s-au linistit
drumurile; negutatorii nu mai au de nicaieri sminteala. Iar dregatorii domnesti sunt mai putin grasi
decat inainte, avand ceva mai multa truda. Porunci tari au iesit de la Maria sa.
Stefan cel Mare intemeieaza o nuoa ierarhie sociala, care nu se bazeaza pe avere si rang, ci numai
pe merit personal: Maria sa nu inceta de la o vreme sa suie in trepte oameni noi, pretuindu-i numai
dupa vrednicie. La alte vremuri trebuiau alti oameni. Bataliile jertfei cereau inimi arse de credinta.
De pe astfel de pozitii democratice, domnitorul duce o politica antiboiereasca, limitand puterea
marilor boieri, si pedepsind nedreptatile acestora: S-a facut lumina si dreptate in tara Moldovei si
boierii cei falosi si pantecosi si-au plecat grumazul si s-au supus.
Calatorii straini prin Moldova remarca iscusinta domnitorului care are o oaste platita dintre cele mai
bine organizate. Astfel calugarul Gerolamo remarca chibzuinta strategica putin obisnuita fruntilor
incoronate.

Chiar de la inceputul domniei Stefan isi da seama ca este necesar sa concentreze intreaga putere
in mainile domnului pentru a pune capat anarhiei, luptelor pentru putere: Razboiul meu il am cu
aceasta tara fara randuiala. In tara asta umbla neoranduielile ca vanturile. Am gasit in tara asta si
multi stapani. Nu trebuie sa fie decat unul.
In toate situatiile Stefan se straduieste sa fie drept, nepartimitor: Judetul nostru nu se va clati
niciodata din cumpana dreapta.
Impresia calatorilor straini este ca Stefan e omul cel mai potrivit pentru epoca respectiva,
reprezentand cel mai bine aspiratiile si interesele neamului sau. intre domnitor si supusii sai circula
un sentiment de iubire si pretuire: Dumnezeu a trimis tarii la timp pe barbatul dorit de morti si
astepatat de vii. Simteam din cei mai multi o comuniune calda cu printul lor si o iluminare
sufleteasca.
Portretul domnitorului intelept se completeaza cu imaginea conducatorului iscusit, care stie sa
pregateasca si sa castige victoria impotriva turcilor.
O alta ipostaza este aceea de om al Renasterii, protector al artei, titor de manastiri si cunoscator al
vechilor texte. Astfel se spune despre Stefan ca a baut apa intelepciunii din aceeasi fantana
rasariteana, din care s-a adapat apusul. Deci Stefan s-a format in monarhi si dascali ai Bizantului.
Domn prevazator si bun diplomat, incearca sa realizeze o alianta aniotomana.
Personajul devine mai convingator si prin faptul ca cunoaste si momente de nehotarare, de indoiala.
Sentimentele celor din jurul sau sunt de respect si iubire.

Personajul principal, prezent n toate cele trei volume ale romanului Fraii Jderi, de Mihail
Sadoveanu, dominnd epoca, dar i lumea operei, este tefan cel Mare, tipul eroului exemplar.
Intenia romancierului este vizibil din primele pagini ale crii i const n realizarea unui portret
total al celui mai de seam domnitor din istoria Moldovei. tefan a nsemnat stabilitate, securitate,
prosperitate, progres, nflorire pe toate planurile, mulumire general. Epoca sa rmne, n
devenirea noastr ca fiin naional, un etalon autentic.
Cel care deschide seria portretelor fcute lui tefan este Grigore Ureche, cu Letopiseul rii
Moldovei, n care consacr spaii largi figurii domnitorului i influenei exercitate de acesta n epoc
i n posteritate. Cronicarul i organizeaz materialul epic pe trei momente distincte. La nceput,
prin acumulare de evenimente (rzboaie, aliane, ctitorii etc.), realizeaz o caracterizare indirect a
voievodului, cu accent pe portretul su moral.
Urmeaz moartea lui tefan, anunat de tot felul de semne ale naturii, i testamentul lsat de
acesta urmailor. Al treilea moment const n sanctificarea eroului pe criteriul vitejiei i reliefarea
reaciei naturii la aceast moarte istoric. Portretul fcut de Ureche rmne punctul de plecare
pentru toat literatura cu tematic istoric avnd n centru epoca lui tefan: Fost-au acestu tefanvod om nu mare de sttu, mnios i degrabu vrstoriu de snge nevinovat. De multe ori la ospee
omoria fr judeiu, almintrilea era om ntregu la fire, neleneu i harnic n rzboaie.

n romanul Fraii Jderi, tefan este nfiat ntr-o lumin nou, de prin al Renaterii, de erou
civilizator, care tie s impresioneze nu numai prin meteugul rzboaielor, ci i prin cultura i
deschiderea lui european. Pentru supuii si, tefan este deopotriv printele, patriarhul,
sftuitorul, tatl, justiiarul, rzboinicul etc., ntr-o sintez de trsturi excepionale, n mod evident
hiperbolizate de autor. Chiar i n rarele episoade cnd este absent din naraiune, tefan o domin
prin spiritul su, risipit pretutindeni n Moldova.
Prelund de la Montesquieu tehnica relatrii din perspectiva strinului, Sadoveanu proiecteaz n
reacia solilor veneieni ce viziteaz ara propria viziune asupra domniei lui tefan. Acetia sunt
impresionai n primul rnd de fastul de la curte, de organizarea armatei, dar i de personalitatea
domnitorului, ce este la curent cu politica Europei, pe care dorete chiar s o consolideze prin
aliane.
Aa cum se poate observa n fragmentul ce deschide romanul, poporul vede n tefan un salvator,
un idol, un trimis al providenei. Portretul fizic este construit prin mijloacele caracterizrii directe
fcute de ctre narator: Vod tefan, clcnd atunci n al patruzecilea an al vrstei, avea obrazul
ars proaspt de vntul de primvar. Se purta ras, cu mustaa uor crunit. Avea o puternic
strngere a buzelor i o privire verde tioas. Dei scund de statur, cei dinaintea sa, oprii la zece
pai, preau c se uit la el de jos n sus.
Portretul moral se construiete gradat, prin consemnarea unor detalii semnificative i urmrirea
reaciei mulimii la apariia sa. Cei mai muli veniser la hramul mnstirii pentru a-l vedea i fiecare
i manifest uimirea n felul su, dei mulimea reprezint un personaj colectiv: brbaii i
descoper capetele, femeile ip de emoie i sfial, unii se grbesc s-i ajute pe oamenii mnstirii
s creeze un cadru potrivit primirii, o femeie nate.
Impactul voievodului asupra oamenilor este urmrit n detaliu de scriitor, ca o dovad a mreiei
acestuia i a legturii puternice cu poporul. Fragmentul arat c tefan era nu doar respectat, ci i
iubit de oameni. Cteva din gesturile sale sunt simbolice i anun marile transformri, politica de
schimbare pe care o va duce tefan de acum nainte: pune numele nlare copilului nou-nscut i
se ofer s-l boteze i s-i poarte de grij, aa cum conduce poporul i se ngrijete de destinul su.
Numele nsui, nlare, conine sugestia progresului, a nlrii sub aspect economic i moral a
Moldovei. tefan i gsete deja un loc, spunnd c-l va face vntor domnesc.
Se intereseaz de oamenii simpli, i ntreab de unde vin i cine sunt, cunoscnd astfel de aproape
viaa acestora. Ridic spada asupra mulimii, ca semn al puterii i totodat al binecuvntrii. Domnia
sa se va desfura sub semnul crucii, al dreptii, al idealurilor de bine. Nu-l pierde din ochi pe
Alexndrel, dorind astfel s-i cultive i fiului su aceleai valori n care crede. Le ofer exemple
oamenilor, fiind el nsui un model pentru ceilali. Sadoveanu l nfieaz n acest scurt fragment
din cel puin trei unghiuri: monarh, printe, om politic al timpului.