Concepte Algoritm de Produsul realizat: Schița de portret al lui
operaționale realizare Victor Petrini
Titlul este a) Formularea Personajele sunt ființe de hârtie ce prind viata doar definitoriu pentru unei ideei introducti-ve în lumea nemărginită a operelor literare. valoare axiologică cu referire la: titlul Victor Petrini îşi anexează caracterul imediat fiind a personajului. operei, specia litera-ră sugerat de către titlu, astfel oferind idea cititorului Roman și a impresiei pe care ți- despre individualitatea şi accentuarea fiinţei lui Petrini realist de mani- a produs-o personajul pe care se bazează romanul dat. eră modernistă: Victor Petrini ca tip reflectă criza de uman, invocând Schiţând portretul acestuia, este necesar de a privi şi a conștiință a per- exemple concludente. analiza in principal adjectivele oferita în mod direct de sonajului, prezintă către autor, sau în mod indirect care este mai un personaj con- a) Precizarea prevalent in opera. Victor Petrini reprezintă tipul tradictoriu, cu un tipului de personaj intelectualului lucid; asistent universitar, profesor de destin în regres, realist, modernist: filosofie, el îşi analizează cu luciditate şi îşi pe care-l preocu- argumente, exemple problematizează existenţa. Portretul său este pă probleme b) Motivarea conturat cu ajutorul relației sale cu alte personaje, esențiale ale semnificației prin intermediul propriilor acțiuni, al monologului existenței umane prenumelui și a numelui, interior, prin observarea mediului de viață al etc. cu referire la personajului. Astfel el se încadrează in sfera tipului Victor- comportamentul și din latina: idealul de viață al realist şi modernist fiind ajutat şi de mediul în care se victorios, personajului. Emiteți petrec acţiunile (anii ’50). Victor Petrini, alter ego al încununat de idei despre ce ar autorului romanului, Marin Preda, trece prin o luptă izbândă, învin- semnifica numele grea cu propria sa persoană cu scopul de a se întrece gătorul în viață și Petrini. în continuu şi să-şi dea sens existenţei sale. Numele în lupta cu ispitele c) Conturarea sau ales, Victor , care din latina semnifică învingător, și cu greutățile de unei schițe de portret a cuceritor îi conturează imaginea personajului tragic cu tot felul, înarmat personajului în baza trasaturi al unui virtuos care capătă acele valori cu răbdare și următoarelor date din reprezentative al unui ideal uman. speranță, nu se roman: lasă biruit de rău, interpretarea Portretul sau fizic, oferit direct în roman reprezinta ci biruiește răul cu semnificației detaliilor semne relevante a unui personaj masculin, bine clădit, binele. din autoportretul Personaj caracterologic: care, în ciuda gustului sau estetic, şi prezenţei sale principal,complex, - elementele atragătoare, era oprit de caracterul sau „ciudat” şi rotund, emblema- portretului fizic ca problematic : „Aveam figură frumoasă fizic, dar urâtă tic, axial,reflector. semne rele-vante în expresie”, cu „sprâncene groase, de timpuriu Schiță de ale unor trăsături bărbăteşte, dar puternic şi armonios desenate, ochii portret, compozi dis-tincte (idei, mari şi negri […] dar totuşi limpezi, deschişi […], nasul -ție de con-cepții, şi bărbia prea voluntare, gura bine desenată, dar caracteriza-re educație, gusturi lipsită de cea mai vagă senzualitate, obrazul tras, succintă a per- estetice, detalii ale laminat, ascetic”. sonajului, având medi-ului în care drept obiective: locu-iește, ale Trasaturile sale morale pot fi dezvoltate cu ajutorul reprezentarea ge- vesti-mentației, ale spuselor sale de la sfârşitul romanului. Scopul final nerală a imaginii poziției/stării personajului în sociale etc., cu atins al său a fost „eliberarea totală a conştiinţei mele ochii cititorului; exemple conclu- de ceea ce am trăit”. Deasemenea din manuscrisul determinarea dente. sau, citez el fiind „uimit de barbaria concretului” ce tipului uman pe interpretarea care-l peprezintă; detaliilor ce țin de ofera o muchie asupra aspectului realist al romanului. relevarea domi- portretul moral al nantei caracteru- personajului: lui; formarea unei - identificarea în atitudini asumate text a unor detalii față de personajul relevante pentru dat; determinarea unor El posedă o gandire principală, idealistă , desprinsă de Portret trăsături morale concretul existenţei şi a primejdiilor rezultate dintro caracterologic – definitorii (spiritul un portret literar autocritic, demnita-tea, împrejurare istorică aberantă. complex, în care activismul, ati-tudinea trăsăturile fizice categorică ș.a.). se împletesc cu Conturarea unor cele morale, rele- aspecte ale imaginii Consider că prin acest roman, Marin Preda, a dorit să vându-se astfel personajului dat işi exprime atitudinea şi opinia rece asupra mediului în trăsături domi- reflectat în ochii care trăia, recurând astfel la crearea personajului alter nante ale carac- cititorului se face în ego, Victor Petrini căruia ia oferit rolul conştiinţei unei terul personajului baza a două-trei fapte întregi epoci, reuşind sa spună „lucruri foarte adânci dat. concludente, atitudinii despre existenţa individului”. Fiind o persoana mai Persona- acestuia față de alte „simplă”, aş fi onorat să petrec timpul sau chiar sa fac jul realist este perso-naje, ale modului cunoştinţa cu un tip personaj a lui Victor Petrini care marcat de mediile de a vorbi și limbajul sociale din care utilizat. are alte idealuri faţa de persoana obişnuită erodată de provine și în care relevarea (în principiile curente, astfel reuşind să aducă la viaţa locuiește sau acti- toate cazurile menți- principiile vechi şi „sanatoase” a unui adevarat om vează; are o atitu- onate) ale mijloace- care pune punct pe o existenţa adevarată, şi deloc dine obiectivă lor / tehnicilor de irosită. față de realitate; caracterizare (direc-tă, reprezintă un tip indirectă, prin uman concludent, elemente de portret, realizat în culori calificative, monolog îngroșate etc. interior, ironiei ș.a.); Perso- d) Formularea najul modernist: unei concluzii proprii în - este angajat în care să-ți relevi procesul căutării atitudinea față de de sine; personaj ca tip uman - manifestă inte- pe care-l poți avea ca res față de prieten sau coleg. proble-mele stringente ale existenței umane; -trăiește ipostaze și stări existenți- ale proprii omului modern: solititu- nea, angoasa exis- tențială,sentimen- tul finitudinii fiin- ței umane, al eșe- cului existențial, al absurdului; - se manifestă prin aspecte ale trăirilor interioa- re: monolog inte- rior, fluxul memo- riei, introspectivă, retrospectivă etc.