Facultatea de Biologie si

Geologie

Vaccinuri
recombinate
Realizat de:
Specializarea: Biotehnologii
Industriale
Anul I

Cluj-Napoca,
 Cuprins

1. Modul de
functionare
2. Avantaje
3. Dezavantaje
 Introduc
ere

Diferite
abordari
in
dezvolta
rea
 Introducere
Deoarece vaccinurile convenionale au ridicat pe
parcursul timpului dificulti determinate n principal de
complexitatea preparatului vaccinal utilizat i manifestate
prin reacii adverse, s-a impus rafinarea tehnologiilor
de fabricare a vaccinurilor, n sensul concentrrii eforturilor
asupra obinerii unor vaccinuri care s conin antigene
nalt purificate, eliminnd astfel riscul accidentelor post-
vaccinale care decurg din reversia la virulen, a reaciilor
de tip autoimun sau a reaciilor alergice.
 Cum functioneaza un astfel de
vaccin?
In cadrul tehnologiei vaccinurilor ADN, ADN-ul care
codifica o proteina specifica este cuplat (prin tehnologie de
recombinare ADN) cu elemente genetice de control pentru a
se obtine plasmide care se vor replica atunci cand vor fi
introduse in bacterii corespunzatoare. Cresterea
bacteriilor va duce la producerea unui numar
mare de copii plasmidice din
care se separa ADN-ul imunizat
pentru a fi folosit apoi drept vaccin.
Avantaje
eficien administra
In prezent se ta re usoara
incearca ma
prepararea unor
i
astfel de
vaccinuri ieft stabilit
pentru in atea
administrare
nazala
sig
(tip spray) sau ur
per os.
 Avantaje
Vaccinurile ADN stimuleaza atat imunitatea umorala
(anticorpi) cat si cea celulara ( celulele T). potentialul
acestora de a stimula capacitatea citolitica a celulelor T
reprezinta un punct de rascruce in vaccinologie. S-a
demonstrat ca virusuri ADN induc celulele T si de tip T
helper cu efect impotriva virusului HIV. Aceste vaccinuri
produc un raspuns imun persistent, ca si vaccinurile cu
virusuri atenuate, dar fara a exista pericolul recastigarii
virulentei de catre virusul vaccinat.
Premise pentru
viitor
sa rezolve problema vaccinarii in cel putin 25 de boli

Virusul
hepatitel retrovirusu
Virusurile rile
or C, D, E
sincitile
respiratorii

Virusuril
e malari
papiloma a etc.
umane
Premise pentru
viitor
Evaluarea capacitatii imunizarii terapeutice in cazul
infectiilor cronice, a bolilor autoimune, alergice si in
neoplasme.

Prevenirea unui numar mare de cancere prin vaccinare

contra infectiilor ce duc la aparitia lor ( ex. hepatita B).
Iar pentru cancerele neinrudite cu infectiile virale,
vaccinarile ADN pot duce la cresterea raspunsului
imun fata de proteine specifice pentru cancer si pot
omori celulele neoplazice
 Dezavantaje
Ele tintesc doar componentele proteice ale agentilor
patogeni dar nu si pe cel din structurile externe de tip
polizaharidic ale acestora.
Nu se stie inca daca acest ADN introdus ar putea avea
efecte nedorite sau daca s-ar putea integra in genomul
celulei gazdam intrerupandu-i o gena important. totusi
acest risc este considerat unul foarte mic, cel mai probabil
ADN-ul respectiv va exista o perioada scurta de timp ca
un element extracromozomal non-replicativ urmand sa fie
degradat.
Dezavant
aje
In comparatie cu vaccinurile administrate la
soarece, cele pentru animale mari si oameni
eficienta trasfectiei la introducerea
plasmidului ADN este uneori insuficienta
Un
pentru a genera un raspuns protectiv.
mod prin care se livreaza ADN-
ul este prin folosirea unei
particule polimerice
microscopice biodegradabila cu
o suprafata cationica pe care se
prind plasmidele. In saptamanile
2 si 3 de la inoculare in animal,
aceste plasmide se desprind de
suprafata particulelor fiind
Dezavant
aje
Majoritatea vaccinurilor ADN au fost administrate prin injectii fie
intramusculare fie intradermale. Cu toate ca ele pot produce un
raspuns imun, nu pot induce si o imunitate a mucoaselor, ea
fiind cea care impiedica patogenii sa intre in corp, sistemul
imunitar ocupandu-se de ei in momentul in care au intrat deja in
corp. Cand spunem mucoase ne referim la cea respiratorie,
intestinala sau caile urogenitale, toate cai de transmitere a
numeroase boli. Si chiar daca ar fi administrate la nivelul lor,
suprafatele lor reprezinta bariere protective si de aceea ar fi
ineficiente doar daca ar fi tratate cu agenti specifici care sa
penetreze sau sa creeze legaturi cu aceasta ( ex. adjuvanti
mucosali)
 Concluzie
Progresele remarcabile nregistrate n tehnologia de
fabricare a vaccinurilor precum i apariia de noi vaccinuri
moderne au impus, ntre altele, revizuirea abordrii din
punct de vedere al reglementrii vaccinurilor i au deschis
noi perspecti ve din punct de vedere al aplicabilitii
principiilor vaccinrii.
 Bibliografie
1. Tavakol, M., Progrese n tehnologia de fabricare a
vaccinurilor abordri i reglementare, Vol. 7, Nr. 1, An
2014
2. Israil, A., Biologie moleculara, Ed. Humanitas, Bucuresti,
2000
3. -
4. http://www.immune.org.nz/types-vaccines