IMUNOPROFILAXIA BOLILOR

INFECŢIOASE. CLASIFICAREA
P R E PA R AT E L O R F O L O S I T E Î N
PROFILAXIE SPECIFICĂ.
C A L E N D A R U L D E VA C C I N Ă R I .
 PLAN:
1. Planificarea vaccinărilor.
2. Evaluarea eficacităţii vaccinurilor.
3. Indicaţii pentru vaccinare.
4. Contraindicaţiile absolute, temporare şi false.
5. Tipurile de vaccinuri - vii, moarte, chimice, sintetice.
6. Metodele de administrare a vaccinurilor.
7. Calendarul de vaccinări.
8. Caracteristica vaccinurilor incluse în calendarul de vaccinări.
9. Complicaţiile postvaccinale.
 Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1113
din 06.10.2016
cu privire la aprobarea Programului
naţional
de imunizări pentru anii 2016-2020
 Un şir de boli contagioase cu înalt potenţial epidemic şi
consecinţe grave pot fi eficient prevenite prin vaccinări.
Prevenirea bolilor transmisibile prin intermediul
vaccinărilor reprezintă cea mai eficientă investiţie în
sănătatea publică, contribuind la stabilirea echităţii
sociale şi consolidarea socio-economică a familiei şi
societăţii.
Prin imunizări se promovează sănătatea şi sînt
diminuate prejudiciile de ordin medical, social şi
economic cauzate de boală, printre care sînt suferinţa
cauzată de boală, invaliditatea şi decesul.
 P L A N I F I C A R E A VA C C I N Ă R I L O R

Elaborarea planului de vaccinări cuprinde două

obiective majore:
Stabilirea numărului de persoane ce necesită vaccinare,
conform calendarului de vaccinări, dar şi conform
indicaţiilor epidemiologice.

 Stabilirea necesităţilor de vaccin, seringi, cutii de

incinerare şi alte consumabile pentru vaccinare în scopul
aprovizionării lor la timp cu cantităţile necesare.
 L A P L A N I F I C A R E A VA C C I N Ă R I L O R
VO R F I L UA T E Î N C O N S I D E R A Ţ I E :

1. Numărul populaţiei pe grupuri de vârstă. (În baza

recensământului va fi completat raportul „Date privind numărul populaţiei
aflate în evidenţă şi deservire” din Registrul lunar al activităţilor de
imunizare pentru anul ce urmează, conform Ordinului MS al RM nr. 901
din 23.11.2011 de către medic de familie)
2. Datele privind numărul de copii născuţi în ultimii 2
ani şi estimarea numărului de copii ce se vor naşte
în anul pentru care se planifică vaccinările.
Procesul de planificare se desfăşoară de
obicei la sfârşitul anului, pentru anul viitor,
pentru a cuprinde informaţia privind
realizările anului curent şi vaccinările ce nu
au fost efectuate în anul curent.
Planificarea se efectuează atât anual cât şi
trimestrial, de jos în sus (instituţie medicală,
raion, ţară).
Planul anual de vaccinări este alcătuit în
baza unui tabel şi include date privind
numărul populaţiei care necesită
vaccinare cu fiecare doză de vaccin pe
parcursul anului, inclusiv pe luni şi în
creştere pe trimestre – 3, 6, 9, 12 luni.
 E VA L UA R E A E FIC A C ITĂ ŢI I
VA C C IN UR IL OR
Alegerea testului pentru evaluarea eficacităţii
imunologice a vaccinului depinde de specificul
imunităţii în infecţia respectivă. În tetanos,
difterie, rujeolă, oreion criteriul ce caracterizează
eficacitatea imunologică a vaccinului este
determinarea nivelului de anticorpi în serul
sangvin, iar în tuberculoză, tularemie, bruceloză –
reacţiile celulare, cum ar fi probele cutanate.
Evaluarea eficacităţii imunologice se efectuează pe baza
calculării coeficientului eficacităţii imunologice (E),
conform formulei:
𝒂 𝒙 𝟏𝟎𝟎 𝒂 𝒙 𝟏𝟎𝟎 𝒃 𝒙 𝟏𝟎𝟎
𝑬= %, sau 𝑬 = − %, unde
𝑨 𝑨 𝑩
𝑎 – numărul celor vaccinaţi în grupul experimental, care
au reacţii imunologice pozitive;
b – acelaşi indice printre vaccinaţii cu „placebo”.
A – numărul celor imunizaţi cu vaccin;
B – numărul celor ce au primit „placebo”.
În cazul lipsei grupului de control se foloseşte numai
prima formulă.
 E VA L UA R E A E FIC A C ITĂ ŢI I
PROFIL A C TIC E A VA C C IN UR IL OR

Indexul eficacităţii: Coeficientul eficacităţii (E) arată cu

câte procente este mai mică
𝑩 morbiditatea printre cei vaccinaţi
𝑲 = , 𝐮𝐧𝐝𝐞 (A) decât printre cei nevaccinaţi sau
𝑨
A – morbiditatea printre cei care au primit placebo (B) şi se
vaccinaţi; calculează conform formulei:
B – morbiditatea printre 𝑩−𝑨
𝑬= 𝒙 𝟏𝟎𝟎.
nevaccinaţi. 𝑩
I M U N I Z A R E A P R I N VA C C I N A R E

Vaccinul reprezintă un preparat antigenic

obţinut dintr-un agent patogen specific sau
puternic înrudit cu acesta, capabil să
inducă la un subiect receptiv un răspuns
imun artificial, protector faţă de
agresiunea microbiană.
 I M U N I Z A R E A P R I N VA C C I N A R E

În raport cu starea agenţilor patogeni (modul de preparare) şi natura componentelor

antigenice, vaccinurile se pot clasifica în :
 vaccinuri corpusculare preparate din agenţi patogeni vii atenuaţi (microbieni,
virali),
 vaccinuri corpusculare preparate din agenţi patogeni omorâţi sau inactivaţi
(microbieni, virali),
 vaccinuri preparate din:
a) componente microbiene purificate (produse ale metabolismului microbian),
b) fracţiuni sau subunităţi structurale ale microorganismelor (polizaharide
capsulare, componente ale peretelui bacterian, subunităţi antigenice virale),
 vaccinuri sintetice
 vaccinuri clonate sau biosintetice obţinute cu ADN-recombinant.
 CLASIFICARE
În raport cu numărul antigenelor înrudite sau diferite în acelaşi
preparat, vaccinurile pot fi:
• vaccinuri monovalente care provin de la o singură specie
bacteriană sau virală (toate vaccinurile);
• vaccinuri asociate care reprezintă o asociere a vaccinurilor contra
mai multor boli, asociere care trebuie să asigure eficacitatea
fiecăruia dintre vaccinuri, iar reacţiile adverse să nu fie mai
frecvente Şi mai grave decât cele cunoscute pentru fiecare vaccin în
parte. Astfel de vaccinuri sunt, de pildă, vaccinul antidiftero-tetanic
(vaccin bilvalent), diftero-tetano-pertussis (vaccin trivalent),
antimeningococic (tetravalent) etc. Acestea pot fi:
 combinate, realizate cu vaccinuri asociate anterior (prin
procesul tehnologic) sau în momentul folosirii, în aceeaşi
seringă, fiind inoculate în acelaşi loc;
 simultane, administrare pe căi variate şi în zone diferite
C A L E N D A R U L VA C C I N Ă R I L O R
O B L I G AT O R I I Î N R M P E N T R U
ANII 2016-2020
 L A A L C Ă T U I R E A C A L E N DA R U L U I D E
VA C C I N Ă R I S E I A U Î N C O N S I D E R A Ţ I E
U R M Ă T O R I I FA C T O R I :
 riscul infecţiei la o anumită vârstă;
 particularităţile de vârstă ale răspunsului imun la administrarea
vaccinului;
 interferenţa posibilă a răspunsului imun în cazul prezenţei
anticorpilor materni pasivi sau suprapunerea antigenică;
 riscul complicaţiilor postvaccinale la anumite vârste;
 respectarea schemelor de vaccinare pentru fiecare vaccin în parte la
intervale optime;
 situaţia epidemiogenă din ţară şi recomandările OMS pentru fiecare
vaccin;
 posibilităţile economice şi organizatorice de realizare a programului
de imunizări.
 I N D I C A Ţ I I P E N T R U VA C C I N A R E
Sunt generale, selective şi elective.
vaccinările generale vizează toată populaţia infantilă sau adultă în raport cu un program de
vaccinare stabilit în funcţie de gravitatea Şi prevalenţa într-o ţară a anumitor infecţii. În RM
sunt obligatorii:
• vaccinările anti-tetanică, anti-difterică, anti-pertussis (Di-Te-Per),
• anti-tuberculoasă (BCG),
• anti-poliomielitică,
• anti-rujeolică, anti-rubeolică, anti-urliană (ROR, anti-rujeolic simplu sub 12 l),
• anti-hepatită B.
vaccinările selective vizează grupe de populaţie cu risc crescut de a contacta o anumtă
infecţie. De exemplu, vaccinările anti-gripală, anti-pneumococică, anti-meningococică se
practică în colectivităţi.
vaccinările elective vizează pacienţi sau categorii de pacienţi la care anumite infecţii sunt
mai frecvente şi mai grave decât în populaţia generală (vaccinul anti-pseudomonas la
pacienţii arşi, vaccinul anti-gripal la pacienţi cu afecţiuni respiratorii cronice, la cei cu diabet
zaharat).
 COMPLICAŢIILE, CONTRAINDICAŢIILE
VA C C I N Ă R I L O R

 Complicaţiile vaccinărilor:
• 1. boala infecţioasă indusă prin vaccinuri vii la persoane cu deficienţe ale apărării
imune. Boala infecţioasă prin tulpini bacteriene sau virusuri atenuate este foarte rară la
persoane sănătoase datorită controalelor riguroase pe care le impune astăzi avizarea
unui vaccin.
• 2. accidente alergice sunt reacţiile anafilactice, reacţii de tip Arthus, reacţii citolitic-
citotoxice şi reacţii mediate celular. Acestea se pot datora impurităţilor antigenice
provenite din substratul pe care se cultivă tulpina vaccinantă sau chiar antigenelor
vaccinante.
 Contraindicaţiile vaccinărilor:
• temporare menţionăm sarcina, bolile febrile acute.
• permanente se referă la pacienţii cu imunodeficienţe, la care chiar şi tulpinile atenuate
pot produce infecţia şi la pacienţii hipersensibilizaţi la antigenele vaccinante.
• false
 CALEA DE ADMINISTRARE A
VA C C I N U R I L O R

 Percutan

 Subcutan

 Intracutan

 Intramuscular

 Peroral

 Pe mucoasa nasului
 REACȚII ADVERSE

Somnolența
Cefalee
Tulburări de atenție
Reacții la nivelul locului de ingectare (duree, eritem,
tumifiere)
Oboseală
Febră ( 37,5 ℃ - 39℃)
Durere
Simtomele dispar peste 2-3 zile
 C A R A C T E R I S T I C A VA C C I N U R I L O R
I N C L U S E Î N C A L E N DA R U L D E
VA C C I N Ă R I
Vacinul contra tuberculozei BCG (Bacilul Calmette-Guérin)
 Preparatul conţine micobacterii vii atenuate
 Doza de administrare a vaccinului BCG pentru copiii de până la vârsta de 12 luni
constituie 0,05 ml, iar pentru copiii care au depăşit vârsta de un an – 0,1 ml.
 În locul inoculării intracutanat a vaccinului BCG se dezvoltă o reacţie specifică în
formă de papulă cu dimensiuni de 5 – 10 mm în diametru. La nou-născuţi
această reacţie, considerată normală, apare peste 4 – 6 săptămâni după
vaccinare, care evoluează în veziculă şi apoi în ulceraţie.
 La 90 – 95% din vaccinaţi, în locul aplicării vaccinului BCG se formează o
cicatricie cu un diametru de până la 10 mm.
 Evoluţia cicatrizării este supravegheată de către medicul de familie peste 1, 3 şi
12 luni după imunizare, cu înregistrarea rezultatelor în fişa de dezvoltare a
copilului, Formular nr. 112e.
Vaccinul contra hepatitei B (Hep B)
 Vaccinurile contra hepatita B utilizate actualmente sunt de tip
recombinant
 Vaccinul Hep B se păstrează la temperatura de la +2°C până la
+8°C. Atât congelarea, cât şi temperaturile înalte dăunează
vaccinului.
 Este contraindicată utilizarea vaccinului Hep B îngheţat.
 Doza vaccinală pentru copii constituie 0,5 ml, pentru persoanele
mai în vârstă de 15 ani – 1,0 ml.
Vaccinarea antipoliomielitică
o Vaccinul conţine tulpini ale celor trei tipuri de virusuri
polioatenuate.
o După decongelare nu se recongelează, se păstrează la temperatura
între +2°C şi +8°C.
o Vaccinul se administrează per os, în doză de 0,2 ml (2 picături), prin
picurare direct în cavitatea bucală a copilului.
Vaccinul diftero-tetano-pertussis (DTP)
 Conţine: anatoxină difterică purificată, anatoxină tetanică purificată,
suspensie de Bordelella pertussis, inactivată cu formol
 Vaccinul DTP se păstrează la temperatura de la +2°C până la +8°C.
 Vaccinarea constă în administrarea a 3 inoculări în doză de 0,5 ml.
 Inocularea produsului se face cu un alt ac decât cel utilizat pentru
prelevarea produsului din fiolă.
Vaccinul contra infecţiei cu Haemophilus influenzae
tip b (Hib)
 Vaccinul anti Haemophilus tip b prezintă o polizaharidă capsulată
H. influenzae de tip b conjugată pe o proteină tetanică
 Vaccinul Hib se păstrează la temperatura între +2 şi +8°C. Nu se
permite congelarea.
 Schema de vaccinare este similară cu cea utilizată la vaccinarea
primară cu DTP şi VPO şi include trei doze a câte 0,5 ml fiecare.
Vaccinurile combinate rujeolă – rubeolă (RR) şi
rujeolă – oreion – rubeolă (ROR)
 Reprezintă vaccinuri vii, atenuate.
 Trebuie păstrate la temperatura de la +2°C până la +8°C.
 Vaccinul ROR se administrează subcutanat în porţiunea
superioară a braţului, în doză de 0,5 ml

Vaccinul antipneumococic (VPC)

 Se păstrează în frigider la temperaturi între +2°C şi +8°C.
 Vaccinurile antipneumococice se prezintă ca seringă preumplută
monodoză cu 0,5 ml soliţie vaccinală.
 Vaccinuri rotavirale
Există două tipuri de vaccinuri rotavirale:
 vaccinul rotaviral monovalent uman (RotarixTm);
 vaccinul pentavalent rotaviral recombinat (Rotateq).
Rotarix reprezintă un vaccin viu, peroral
se păstrează în ambalajul original la temperatura de 2 – 8°C, în loc
întunecat.
Rotateq conţine 5 tipuri de rotaviruşi (modificaţi genetic) obţinuţi în
baza a patru tulpini de virus uman (G1, G2, G3 şi G4) şi o tulpină de
virus rotaviral bovin (P1A).
Fiecare doză (2 ml) conţine 1,2 x 1012 unităţi infecţioase. Vaccinul
este în formă lichidă. Se păstrează în frigider la temperatura între 2°C
şi 8°C.
Exista peste 150 de tipuri de Human Papilloma Virus (HPV). Infectia
cu HPV afecteaza atat femeile, cat si barbatii. Virusul se transmite
prin contact sexual sau orice alt tip de contact direct pe piele. Infectia
cu HPV este cea mai frecventa si mai raspandita infectie virala a
tractului genital. Se considera ca aproape fiecare persoana activa
sexual este infectata cel putin o data pe parcursul vietii. Anumite tipuri
de HPV determina la nivelul pielii aparitia verucilor sau negilor, iar
altele au risc crescut cancerigen.
Infectia cu HPV a fost identificata in 99% din cazurile de cancer
cervical diagnosticate. Cele mai frecvente opt tulpini de HPV (16, 18,
31, 33, 35, 45, 52, 58) sunt responsabile de aproximativ 90% dintre
cancerele de col uterin. O modalitate eficienta si recomandata de a
preveni infectia cu HPV este vaccinarea care este recomandat sa se
inceapa la varsta de pre-adolescenta.
In prezent, exista 3 tipuri de vaccinuri HPV: Gardasil,
Gardasil 9 si Cervarix:
•Toate cele 3 vaccinuri previn infectia impotriva HPV
16 si 18, doua tipuri de HPV cu risc cancerigen inalt
care cauzeaza leziunile pre-canceroase de la nivelul
colului uterin (neoplaziile intraepiteliale cervicale -
CIN) si 70% dintre cancerele de col uterin si
aproximativ 50% dintre cancerele vaginal, vulvar,
penian. Tulpina HPV 16 este frecvent implicata in
cancerul anal.
•Gardasil previne, in plus, infectia impotriva HPV 6 si
11 care cauzeaza 90% dintre verucile vaginale (negii
vaginali).
•Gardasil 9 previne infectia impotriva acestor 4 tipuri
de HPV la care se adauga preventia fata de inca 5
tipuri HPV cancerigene (HPV 31, 33, 45, 52 si 58) si
care sunt raspunzatoare impreuna de inca 10-20%
dintre cazurile de cancer de col uterin. Gardasil 9
ofera astfel cea mai completa protectie antivirala.