S1

C - Epidemiologia infecțiilor acute respiratorii - caracterizarea epidemiologică

a bolilor infecțioase cu mecanism de transmitere respirator

- COVID 19
- Pneumonia pneumococica
- Angina streptococica
- Scarlatina
- Infectiile cu Streptococi de grup B
- Gripa

Izvor de infectie: Uman

Transmitere: picaturi Pflugge, aerosolizate; contact direct; contact indirect prin

obiecte contaminate

Receptivitate: generala; scazuta la cei cu vaccin antigripal si antipneumococic,

variabila pentru anginele streptococice si scazuta sau nula pentru cei care au facut
scarlatina

Populatia tinta: copii mici/varstnici ; general

LP - Activitatea antiepidemică preventivă

R: 2 TIPURI DE ACTIVITATI ANTIEPIDEMICE - PROFILACTICE SI COMBATIVE

PROFILACTICE

1. Cunoașterea profilului epidemiologic

- evaluarea statistica a morbiditatii anterioare prin acea boala

2. Controlul elementelor de mediu care se pot constitui in cai de transmitere

- igiena apei si a alimentelor

 - vectorii si sanatatea animalelor
- siguranta sangelui

3. Supravegherea antiepidemica a populatiei

- triajul epidemiologic + date de la populatie si personal sanitar

- permanent - in spital/cabinete
- zilnic - colectivitati de copii
- ocazional - tabere de refugiati

4. Neutralizarea izvorului de infectie reprezentat de purtatori

5. Masuri profilactice de dezinfectie, dezinsectie si deratizare

6. Imunizarea activa - CEA MAI IMPORTANTA MASURA ANTIEPIDEMICA

7. Educatia pentru sanatate

S2
C- Epidemiologia gripei: definirea afecțiunii, importanța pentru sănătatea
comunitară, caracterizarea epidemiologică a virusurilor gripale

Gripa: boala infectioasa virala a aparatului respirator produsa de virusurile gripale A

si B (Orthomyxoviridae- ARN) si care se manifesta prin febra > 38 grade, dispnee,
tuse seaca, mialgii, cefalee, catar respirator

Reprezinta o boala infectioasa cu transmisibilitate ridicata in special datorita

focarelor epidemiologice multiple si contactului interuman intens in special in sezonul
rece. Impactul gripei este mai sever la pacientii pediatrici, in special la sugarii sub 18
luni si la varstnicii peste 65 de ani, cu sau fara comorbiditati (DZ, HTA, CIC,
imunodepresii dobandite, tratament cortizonic, boli autoimune)

Virusurile gripale: A + B

Virusul gripal A - mult mai contagios si cu evolutie clinica mai severa

- responsabil de pandemia din 2009 cu AH1N1

- prevalenta mai mare pe teritoriul Romaniei decat virusul B

Virusul gripal B - contagiozitate mai mica si forme clinice mai atenuate

LP - Activitatea antiepidemică combativă

Combative

1. Stabilirea diagnosticului si a suspiciunii de boala infectioasa

2. Izolarea bolnavilor si a contactilor
3. Anuntarea, inregistrarea si declararea
4. Ancheta epidemiologica - individuala si in focar
5. DDD Combativ in focar
6. Protectia receptivilor din focar - imuno/chimioprofilaxie
7. Instruirea sanitara antiepidemica

S3
C - Epidemiologia gripei: descrierea factorilor epidemiologici principali
Fam. Orthomyxoviridae
Genul Influenzavirus
transmisibilitate medie, dar perioada scurta de incubatie ;i focare
numeroase=> aparenta contagiozitate mare
Răspândire universală
Evoluţie endemică/ epidemică/ pandemică
Sursa de infecţie:

– umană: simptomatici/ asimptomatici

– animală: porcine (H1N1), păsări (H5N1), cabaline
Transmiterea:
– aerogenă/ obiecte recent contaminate
– factori favorizanti: contact interuman strans, aglomerari populationale,
lipsa de igiena personala si a mediului
Receptivitatea – universală, grupe de risc
Imunitate – specifică de tip şi subtip
la risc: gravida, 6-59 luni, >59 ani, institutionalizati, comorbid, astm bronsic,
obezitate
pers care pot transmite gripa: personal medical, familia
shift vs drift-epidemie vs pandemie
vaccinare anuala. septembrie-martie

LP - Imunoprofilaxia bolilor infecțioase: terminologie, clasificare, definiții,

principii de realizare
Terminologie: protectia unei persoane susceptibile la boala prin imunizare activa
si/sau pasiva

Clasificare: 2 tipuri de imunoprofilaxie

- Imunoprofilaxia activa
- inocularea unui vaccin = determina un raspuns imun al persoanei la
care i-a fost inoculat, cu o latenta de aproximativ 14 zile si protectie
imunologica de lunga durata (ani de zile)
- Imunoprofilaxia pasiva
- Inocularea unor produse biologice umane sau animale (seruri sau
imunglobuline) care confera protectie umorala limitata in timp fata de
un agent infectios si care nu stimuleaza sistemul imunitar al persoanei
inoculate

Principii de realizare: vaccinarea, administarea de seruri, administrarea de

imunglobuline

S4
C - Epidemiologia gripei: descrierea factorilor epidemiologici secundari și a
modului de manifestare populațională
Factori secundari – economico-sociali si naturali

Manifestrae- sporadic, epidemic (drift antigenic), pandemic (shift antigenic)

LP - Imunoprofilaxia pasivă: utilizarea profilactică a serurilor heterologe

Seruri heterologe = imunizarea cu imunglobuline provenite de la animale mari

inoculate cu antigene specifice

Necesita testarea inainte de administare- risc de reactii de hipersensibilizare pana la

soc anafilactic ----> se administreaza numai in spital cu urmarire de o ora
postimunizare

Administrarea poate fi profilactica (im){antitetanic, antirabic} sau terapeutica (i.v sau

im){restul}

Exemple:

- seruri antitoxine: antitetanic, antibotulinic, antidifteric

- seruri antivirale: antirabic
- seruri antibacteriene: antimeningococic, anticarbunos
Testarea preadministrare:

- administrare subcutanata de ser heterolog 0,1 ml in dilutii succesive de 1/100

1/10 la 30 de minute ---> eritem/macula locala >5-10 mm

Schema de desensibilizare:

1. minimala - in caz de reactie negativa la testarea s.c

2. maximala - in caz de reactie pozitiva la testarea s.c

S5
C - Epidemiologia gripei: măsuri de prevenire și de combatere a gripei

Prevenire: Supravegherea tulpinilor circulante de virusuri gripale

Productie anuala adecvata a vaccinului gripal

Asigurarea acoperirii vaccinale in grupele tinta

Vaccinare anuala in septembrie

Precautii fata de transmiterea prin picaturi sau contact direct

Combatere: diagnostic, izolare, declarare, ancheta epidemio, DDD, imuno/chemoprofilaxia

contactilor, instruirea sanitara antiepidemica

LP - Imunoprofilaxia pasivă: utilizarea profilactică a preparatelor de

imunglobuline

Imunglobulinele = solutie sterila cu administrare strict intramuscular continand

anticorpi proveniti din sangele uman (obtinut prin fractionare cu etanol din plasma
umana)

- continutul de Ig reflecta statusul imun al donatorului

- administrate in scop profilactic! imunizare pasiva postcontact

!!! ADMINISTRAREA DE Ig SCADE RASPUNSUL VACCINAL LA ADMINISTRAREA

DE VACCIN VIU ATENUAT (HVA, RUJEOLIC, RUBEOLIC)
→ Prepararea - Ig totale im se pot administra si i.v (Imunglobuline cu administrare iv) -
octagamm/gammagard

- in caz de imunodeficiente severe sau reactii inflamatorii accentuate (furtuna

citokinica)
- reactii adverse la injectarea rapida: cefalee, mialgii, stare alterata, insuf renala
acuta, REACTII ANAFILACTICE GRAVE la cei cu deficit de IgA
- admin cu 1 ora preinjectare de Ibuprofen, HHC, paracetamol - scade
riscul de reactii adverse

→ imunglobulinele specifice umane - fara risc anafliactic

- se administreaza la cei cu risc crescut de a dezvolta forme severe de boala

dupa expunerea la agentul patogen!
- NU se administreaza la imunocompetenti! - Excepţie: - profilactic Ig
specifice antitetanic, antirabic
- Ex: Ig HB, Ig VVZ

S6
C - Epidemiologia infecțiilor streptococice: importanța pentru sănătatea
comunitară, principalele caracteristici, descrierea factorilor epidemiologici
principali.

Epidemiologia scarlatinei/angina streptococica:

Incubatie – 2-3 zile (1-7 zile)

Izvor de infectie:

• Bolnavul (netratat 2-4 saptamani)

• Purtatori convalescenti netratati - max. 3 luni

• Infectati paucisimptomatici

• Purtatori sanatosi 4-8%, pana la 40% in epidemii

Transmitere:

-Respiratorie

-Alimentara (lapte)

-De contact (leziuni cutanate, scarlatina de plaga chirurgicala)

Receptivitatea la boala – medie

-imunitate antibacteriana fata de proteina M – nu exista reactii incrucisate

-imunitate antitoxica fata de eritrotoxinele A, B, C - pe viata

Boala poate apare la orice varsta dar majoritatea cazurilor survin la 5-15 ani

Sezonalitate - septembrie-martie

Periodicitate - 6-9 ani, durata 12 luni

Complicatiile nesupurative (RAA sau GNPS) survin la 2-8 saptamani dupa boala
acuta, ASLO>200 U Todd

· Reinfectii cu alte serotipuri M

· Similaritate si reactii incrucisate cu tesuturile gazdei

· Complexe imune circulante

LP - Imunoprofilaxia activă: definiții, tipuri de preparate vaccinale folosite în

activitatea practică

Imunoprofilaxia activa/vaccinarea = administrarea de antigene specifice care

determina un raspuns imun al receptorului cu dezvoltarea unei imunitati specifice de
lunga durata

Tipuri de preparate vaccinale in activitatea profilactica:

1. Vaccin viu atenuat

a. agentul patogen este prelucrat pentru a scadea virulenta
b. se replica la nivel celular = raspuns imun de tip celular si umoral
c. !!!! nu se administreaza la imunodeprimati si gravide - risc de infectii cu
tulpinile atenuate
d. ciclul frigului! - pentru a pastra agentul patogen viu
2. Vaccin corpuscular/fractionat
a. virusuri/bacterii inactivate prin caldura sau alte procedee chimice sau
fragmente ale agentului patogen
i. toxoizi
ii. polizaharide din peretele celular
iii. fragmente virale antigenice subunitare
iv. fragmente corpusculare
b. determina un raspuns de tip umoral → necesita mai multe vaccinari pentru un
titru protectiv
c. mai usor de realizat si de depozitat
S7
C- Epidemiologia infecțiilor streptococice: descrierea factorilor epidemiologici
secundari (socio economici si naturali), modului de manifestare populațională,
prevenirea și combaterea
f secundari: aglomeratie, infectii virale anterioare

scarlatina: declarare nominala si izolare

tratament si profilaxia complicatiilor

profilaxie infectie neonatala SGB

Contacții cazului de angină streptococică/scarlatină care prezintă simptomatologie

vor efectua tratament antibiotic

Nu se mai recomandă chimioprofilaxie la contacții de faringită

streptococică/scarlatină pentru că riscul individual de complicații nesupurative este
foarte mic și transmiterea microorganismului în anturaj este redusă.

vaccinarea antipneumococica

LP - Imunoprofilaxia activă: strategia de vaccinare

1. Vaccinarea obligatorie prin programul national de vaccinari

2. Vaccinarea ocazionala
a. categorii profesionale la risc - cadre medicale
b. categorii cu comorbiditati care impun un risc mare de boli infectioase
cu complicatii severe
c. in regim de urgenta: antirabic, antitetanic, antimeningococic
d. calamitati naturale: antiHVA, antitifoid
e. calatorii: febra galbena

Primovaccinare + revaccinari

S8
C - Epidemiologia bolii diareice acute: definirea entității clinice, importanța
pentru sănătatea comunitară, caracterizarea epidemiologică a agenților
etiologici
Definitie: •Emisia de ≥ 3 scaune de consistență lichidiană sau scăzută sau emisia de
scaune patologice cu durata <14 zile Manifestări:•Diaree apoasă •Diaree cu produse
patologice

•A doua cauză de deces la copii sub 5 ani și de malnutriție

Bacterii: Salmonella spp.
Shigella spp.
E. coli spp.
Y. enterocolitica
Clostridioides difficile
C. jejuni, C. coli
Listeria monocytogenes
V. cholerae
Virusuri: Rota/Adeno/Noro/Echo/Coxackie/Polio virusuri
Paraziti si fungi: Giardia, Candida, Entamoeba, Crypto
IZVOR DE INFECŢIE
Uman
§bolnavi
§infectaţi inaparent
Extrauman
- animale homeoterme
- animale poikiloterme
Localizarea epidemiologică
- intestinală
Eliminarea
•materii fecale
•urină, secreţii respiratorii, sânge
TRANSMITEREA
Indirectă complexă - mecanism fecal-oral:
•Alimente, obiecte
•Apă
•Mâna murdară
•Vectori mecanici – muște
Poarta de intrare: orală
Transmisibilitatea
-Redusă: infecţii bacteriene
-Crescută: infecţii virale, include transmiterea respiratorie
Transmitere prin:
 - contact persoană- persoană
- apă sau alimente
Receptivitatea

Factori secundari: Naturali: secetă, ploi, inundaţii, cutremure

Sezonalitatea:
•Diareile bacteriene – sezonul cald
•Diareile virale – sezonul rece
Standardul socio-economic

LP - Imunoprofilaxia activă: contraindicații și precauții de vaccinare, efecte

secundare postvaccinale

Contraindicatii:

- reactia anafilactica la componentele vaccinului sau la vaccin

- boli cu evolutie moderat-severa, cu sau fara febra

Precautii:

- boli acute usoare sau cu febra joasa

- nou nascut inainte de termen
- convalescenta
- gravide
- imunocompromisi

RAPI (REACTII ADVERSE POSTVACCINALE INDEZIRABILE)

 - de obicei blande, rar amenintatoare de viata sau sechelare
- RA usoare
- durere, tumefiere, stare generala alterata, febra, iritabilitate
- autolimitate
- RA moderate/grave (autolimitate, fara sechele)
- convulsii
- encefalopatie
- encefalita postvaccinala
- Sd. Guillain Barre
- trombocitopenie
- episoade de hipotonie iresponsiva
- manifestari neurologice
- soc anafilactic

S9
C - Epidemiologia bolii diareice acute: factorii epidemiologici principali, factorii
secundari, mod de manifestare populațională, prevenire și control

Factori care favorizeaza diareea

· Tari in curs de dezvoltare

o Educatia precara

o Accesul la apa potabila

o Salubritatea

o Canalizare

o Accesul la vaccinuri

o Alimente contamin

o Igiena precara

o Supraaglomerarea

· Tari dezvoltate

o Utilizarea de antibiotice

o Imunosupresii
 o Calatorii

o Tratamente cu IPP

Exemple de etiolgoii

· Bacteriana: , shigella, salmonella, yersinia, e coli holera

· Virala : rotavirus, norovirus, adenovirus

· Parazitara: giardia, ameoba, isospora,

Doza infectanta mica: STEC= SHIGLE PLUS EHEC rotavirus, norovirus

Mare: salmonella, holera, ehec

Profilaxia bolii la copii

· Vaccinare( rotavirus, holera, antitfoidica, rujeola)

· Alimentatie naturala

· Igiena corespunzatoare

· Educatie

· Administrarea de vit A. Zn vit D

· Asigurare apa potabila

· Canalizare

Izvorul diareei este omul,animale.

Transmiterea pe cale fecal orala: alimente contaminate , ape contaminate, contact

direct , indirect cu ob contaminate

Transmisibilitatea

- Redusă: infecţii bacteriene

- Crescută: infecţii virale, include transmiterea respiratorie

Receptivitate fct de acid gastric atentie la oportunisti (doza si imunosupresie)

imunitate specifica de tip

SECUNDARI
Naturali: secetă, ploi, inundaţii, cutremure

Sezonalitatea:
Diareile bacteriene – sezonul cald

Diareile virale – sezonul rece

Standardul socio-economic

Supraveghere epidemiologică

Asigurarea potabilităţii apei

Igiena alimentelor

Promovarea alimentaţiei naturale la sugari

Informarea populaţiei - spălarea mâinilor

Măsuri de sanitaţie a mediului

Depistarea precoce a cazurilor şi izolarea lor

Tratament - rehidratare orală sau parenterală

Măsuri de precauţie faţă de transmiterea prin contact

Supravegherea contacţilor – Nu chimioprofilaxie

Vaccinuri vii atenuate

LP - Vaccinarea BCG

- Vaccin viu atenuat bacterian

- Previne infecţia cu Mycobacterium leprae, mycobacterii atipice. Previne
formele grave de tuberculoză – meningita, tuberculoza miliară la copii până la
vârsta de 5 ani
-
- •NU previne –primoinfecţia sau reactivarea infecţiei latente
- •imunitate mediată celular •evaluată prin testul intradermic la tuberculină -
testul Mantoux
- Păstrare 2-8 C
- Se adm. 0,1 ml=0,1 mg, id. strict !!! - în primele zile de la naştere
- Papula de 5 mm.La 7-14 zile apare un nodul, fistulizează -crustă -
cicatrice=marker de vaccinare > 3 mm
- Citire cicatrice la vârsta de 5-10 luni. Readministrare dacă cicatricea < 3 mm
- Indicaţii: nou-născuţi de 2-7 zile, greutate>2500 g sau până la 2 luni
- Contraindicaţii: infecţia cu HIV simptomatică
 - Reacţii adverse: abces la locul inoculării, limfadenita loco-regională, osteită,
BCG-ită (infecţie generalizată)
- Eficacitate vaccinală: 30-78%, durata 20 ani

S10
C - Epidemiologia dizenteriei bacteriene

• Diaree acută febrilă caracterizată prin stare uneori toxică, crampe

abdominale, tenesme şi scaune diareice cu mucus, sânge, puroi

• Etiologie - Shigella spp.

● Enterocolita dizenteriformă:

- Salmonella

- E. coli (EIEC)

- Yersinia enterocolitica

• Pondere redusă în ansamblul bolilor diareice

• Sezonalitate estivală

• Rezistenţă la aciditatea gastrică

• Localizarea leziunilor: sigmoid, rect

Izvorul de infecţie – exclusiv uman

● Bolnavi – eliminatori și în convalescenţă

● Bolnavi cu forme fruste şi atipice
● Infectati inaparent
● Purtători convalescenţi – eliminatori pana la 3 luni
● Purtători cronici – eliminatori luni de zile

Transmiterea – indirectă complexă prin mecanism fecal-oral:

- Mâna murdară – rol major

- Muşte

- Apa

- Alimente

Doza infectantă: mică - 10-100 germeni

Receptivitatea
 - mare la copii (6 luni-10 ani)

Forme grave:

- vârstnici

- malnutriţi

Imunitatea definitivă dar strict specifică de tip

Profilaxie şi control

• Măsuri de igienă

• Izolarea bolnavilor

- Tratament – rehidratare si probiotice

- Antibiotice:

- în cazuri grave

- colectivităţi închise

- bolnavi care lucrează în sectoare speciale (medical, apă ,alimentar)

• Control postterapeutic

- bolnavi din sectoare speciale

- 3 coproculturi negative la 48h interval de la sistarea antibioterapiei

• Precauţii de contact

• Dezinfecţie continuă şi terminală în camera pacientului

LP - Vaccinarea antidifterică

vaccin inactivat fracţionat toxoid

•PREVINE SINDROMUL TOXIC DIN DIFTERIE

•ANTICORPI SERONEUTRALIZANŢI

•FRAGMENTUL B AL ANATOXINEI DIFTERICE • ÎMPEDECĂ

PĂTRUNDEREA TOXINEI ÎN CELULĂ

- schema de vaccinare 2, 4,11 luni, 6,14 ani

Contraindicații: encefalopatia cu debut în primele 7 zile după o doză de DTP

R adv – eritem, nodul, durere locală

- febră, șoc, colaps, plâns, convulsii, anafilaxie

Protecție 10 ani

S11
C - Epidemiologia holerei

Holera - antropozoonoză - prototipul bolii transmisă hidric - dă diaree apoasă

Serogrupuri: 01, 039

Biotipuri: clasice (doză infectantă mare), El Tor (doză infectantă mai mică)

Serotipuri: Inaba, Ogawa, Hikojima

A) Sursa de infecţie e omul, prin fecalele acestuia

B) Transmitere - fecal orală - apă, alimente contaminate
C) Receptivitatea este medie pt. biotipul clasic (50% boală cu man. clinice, 50%
cu man. subclinice), mai mică pt. biotipul El Tor (25% boală man. tipice, 25%
man. atipice, 50% inaparente)

Tratament => rehidratare (orală/parenterală), antibioticoterapie numai în cazuri grave

Profilaxie => măsuri de igienă, asigurarea calităţii apei, promovarea alim. naturale la
sugar, depistare precoce cazuri şi izolarea lor

Vaccinuri => Dukoral, Shancol, Euvichol => asigură 85% protecţie timp de 2 ani de
zile

=> la adulţi se dau cu 2-6 săpt. înainte de călătorie (minim 2 doze), la copii
se dau 3 doze

LP - Vaccinarea antitetanică

Se face cu vaccin inactivat fracţionat toxoid => conţine anticorpi seroneutralizanţi

antitoxinici.

Atenţie totuşi că dacă te expui la o doză infectantă prea mare - capacitatea de

imunizarea a vaccinului poate fi depăşită
Schema de vaccinare: 2 - 4 - 11 luni (primul an de viaţă), apoi la 6 şi la 14 ani, apoi o
dată la 10 ani

Preparate:

-monovaccin: VTA (20 UB toxină tetanică)

-bivaccinul difterotetanic

-trivaccin diftero-tetano-pertussis acelular (DTaP)

Recomandări de vaccinare: pers. neimunizate (fără Ac antitoxoid tetanic la testele

serologice), la gravide, pacienţi cu tetanos sau cu plăgi tetanigene (adică la nivelul
cărora se creează condiţii de anaerobioză)

Tetanosul (boala) NU duce la imunitate!

S12
C - Epidemiologia toxiinfecțiilor alimentare

Toxiinfecţiile alimentare sunt de tip:

-infecţios: Salmonella spp, E-coli 01.57 H7

Simptome:

Incubaţie 1-3 zile

Diaree febrilă sanguinolentă, mucopurulentă

Dureri abdominale

Pot da bacteriemie, septicemie

Rezervor de infecţie (Salmonella):

Animale sălbatice, dar mai ales domestice (păsări)

Omul poate fi şi el, cel mai frecvent infectat inaparent

Transmitere:

Consumarea de alimente contaminate => OUĂ (crude/puţin prelucrate

termic), carne, lactate, fructe, legume, apă
 Profilaxie:

Prepararea şi stocarea corespunzătoare a alimentelor (încălzire la 65-74

grade, stocare la 4-8 grade)

-toxic: Staph. aureus, Clostridium botulinum

Simptome:

Incubaţie scurtă (enterotoxina termostabilă e deja formată şi împrăştiată în

aliment)

Greţuri, vărsături, diaree

Paralizie flască descendentă şi constipaţie (blocarea Ach) - la botulism

Nu ai febră!

Rezervor de infecţie:

Conserve de casă, de porc, peşte

Miere - a se evita adm. la copil!

Există şi botulism de plagă la consumatorii de droguri

Transmitere: prin alimentele de mai sus

Profilaxie: prepararea coresp. a alimentelor de mai sus (tot ce implică

conserve de porc, peşte, miere)

LP - Vaccinarea antipertussis

Vaccin inactivat fracţionat acelular

Previne formele grave, decesele prin tusea convulsivă

Conţine anticorpi faţă de toxina pertussis şi hemaglutinina filamentoasă.

Previne formele grave şi decesele prin tusea convulsivă.

Se adm. ca parte a DTaP - schema de vaccinare e aceeaşi (2-4-11 luni, apoi 6 ani şi
14 ani) - intramuscular 0,5 ml (coapsă, deltoid)

S13
C - Epidemiologia toxiinfecției alimentare salmonelozice

Simptome:

Incubaţie 1-3 zile

Diaree febrilă sanguinolentă, mucopurulentă

Dureri abdominale

Pot da bacteriemie, septicemie

Rezervor de infecţie (Salmonella):

Animale sălbatice, dar mai ales domestice (păsări)

Omul poate fi şi el, cel mai frecvent infectat inaparent

Transmitere:

Consumarea de alimente contaminate => OUĂ (crude/puţin prelucrate

termic), carne, lactate, fructe, legume, apă

Profilaxie:

Prepararea şi stocarea corespunzătoare a alimentelor (încălzire la 65-74

grade, stocare la 4-8 grade)

LP - Vaccinarea antipoliomielitică
Există două tipuri de vaccinuri antipoliomielitice:

-vaccin poliomielitic oral (VPO) - viu atenuat - are ca avantaje costul mic, faptul că dă
şi imunitate intestinală, dar beleaua e că poţi face paralizie post vaccinare şi că
virusu’ poate să sufere o mutaţie şi să eludeze imunitatea indusă de vaccin - aşadar
nu se mai foloseşte în UE - dar se foloseste la saracii africani

-vaccin poliomielitic inactivat (VPI)

- injectabil

- produce anticorpi IgM şi IgG împotriva virusurilor polio 1,2,3

- se poate administra ca penta/hexavaccin împreună cu DTaP, HiB, Hep. B

- schemă de administrare 2-4-11 luni împreună cu celelalte, apoi la 6-7 ani se

adm. singur

- ca dezavantaje, induce o imun. intestinală mai redusă ca VPO şi e mai

scump, dar din moment ce nu te paralizează şi îţi oferă protecţie, el a rămas
alegerea principală

S14
C - Epidemiologia toxiinfecției alimentare stafilococice

O TA de tip toxic - enterotoxină stabilă preformată

Clinic dă diaree, greţuri, vărsături, în cazuri grave deshidratare, şoc, dar NU febră!

Surse:

-oameni: purtători cutanaţi, nazali

-animale: bovinele care au MASTITĂ

-alte alimente bogate în proteine

LP - Vaccinarea antihepatitică B

Vaccin inactivat, conţine AgHBs recombinat

Eficacitate 95%

Adm. de obicei la copii: 0(adică în primele 24h după naştere)-2-4-11 luni (împreună
cu DTaP-ul)

La adulţi se adm. la 0-1-6 luni.

Durata imunităţii este de obicei 20 de ani (de ex. noi nu prea mai avem imunitate că
au trecut deja 24-25 ani de la ultima doză)

Recomandări de imunizare Hep B:

-personal medical

-oameni cu stil de viaţă hazardat (contacte sexuale multiple, neprotejate, droguri IV,
boli cu transmitere sexuală etc)

-pers. imunocompromise (ex. HIV)

-pers. instituţionalizate, pers. dependente de dializă

-contacţi familiali şi sexuali ai pers. confirmate cu HVB

Titrul protector: > 10 UI/ml de Ac anti HBs

Vaccinuri în uz: Engerix B, Euvax, Hepavax-Gene, Recombivax HB

Fendrix - vaccin recomandat pt. cei cu insuf. renală (>15 ani) pre şi în timpul dializei

Profilaxia inf. cu HBV la copil (profilaxia transm. verticale)

-la mame cu viremie < 200.000 UI/ml

E suficient să adm. imunoglobuline anti HBV şi vaccin anti HBV la copil în primele 12
ore de la naştere, apoi din nou vaccin HBV la 1 şi 6 luni

-la mame cu viremie > 200.000 UI/ml

La fel, dar înainte, în trim. trei, tre să îi faci la mamă trat. antiviral (Lamivudină,
Telbivudină, Tenofovir)

S15
C - Epidemiologia botulismului
Simptome:

Incubaţie scurtă (enterotoxina termostabilă e deja formată şi împrăştiată în

aliment)

Greţuri, vărsături, diaree

Paralizie flască descendentă şi constipaţie (blocarea Ach) - la botulism

Nu ai febră!

Rezervor de infecţie:

Conserve de casă, de porc, peşte

Miere - a se evita adm. la copil!

Există şi botulism de plagă la consumatorii de droguri

Transmitere: prin alimentele de mai sus

Profilaxie: prepararea coresp. a alimentelor de mai sus (tot ce implică

conserve de porc, peşte, miere)

LP - Vaccinarea anti-Haemophilus influenzae tip b

HiB => formele invazive duc la meningită, sepsis pt. copii < 5 ani

Două forme:

- un vaccin polizaharidic capsular care induce imunitate cu IgM (rol de opsonizare) şi

IgG (rol bactericid în prezenţa complementului)

- un vaccin conjugat proteic cu anatoxinele D (difterie) şi T (tetanos) ce poate fi adm.

la copii < 2 ani

Se adm. de obicei împreună cu DTaP la 2-4-11 luni.

Reduce cu peste 90% incidenţa formelor invazive.

S16
C - Epidemiologia hepatitei acute virale A: definiție, importanța pentru
sănătatea comunitară, caracterizarea epidemiologică a virusului hepatitei A,
factorii epidemiologici principali

Definiţie (caz confirmat): Orice caz cu criterii clinice (debut brusc/insidios de astenie,
inapetenţă, greţuri, vărsături, febră, icter, ALAT crescut) confirmat de laborator (Ac
IgM anti HVA)

Caz probabil: pacient cu criterii clinice care a fost în contact cu o sursă confirmată de
HVA

E o boală clinic manifestă la sub 30% din pacienţii sub 6 ani, dar 70-80% manifestă
la cei peste 6 ani.

Rata de fatalitate este în jur de 1.6% la adulţii peste 50 de ani.

Boală autolimitantă cu complicaţii rare - hepatită fulminantă/colestatică/extrahepatice

(neurologice, renale)

Incubaţie aprox 28 zile, transmisibilitatea 7 zile înainte şi după infecţie

Factori epidemiologici principali:

A) Izvorul de infecţie: omul, prin fecale (în principal), ser, salivă (mai puţin) -
indiferent dacă infecţia e asimptomatică sau clinic manifestă
B) Transmiterea:
a) contact apropiat (familie, colectivităţi, sau contact sexual)
b) alimente, apă sau obiecte contaminate (ex. manipulatorii de
alimente)
c) expunere la sânge (relativ rar) - droguri IV, transfuzii

C) Receptivitatea

=> la infecţie e generală

=> la boală e sub 50%

LP - Vaccinarea antirubeolică

Vaccin viu atenuat, păstrat congelat la – 20C sau refrigerat la 2-8 0C

Se suspendă cu apă distilată

La vârsta de 12 luni simultan cu rapelurile VPI, DTaP, Hib

Protecţie pe viaţă dacă se administrează şi doza II la vârsta de 7 ani (in ceva tabel
scrie 5 ani- LP 3)

Eficacitate 99%

Reacţii adverse: locale, erupţii, limfadenopatii, trombocitopenie, artralgii,

polineuropatii.

Nu se administrează în imunodeficiente primare sau secundare. Nu se

administrează gravidelor. Se evită sarcina o lună după vaccinare

Se administrează cu 2 săptămâni înainte sau la 3 luni după preparate care conţin

anticorpi (sânge)

Infecţia cu HIV asimptomatică - este recomandat

S17
C - Epidemiologia hepatitei acute virale A: caracteristici, factorii favorizanți,
modul de manifestare populațional

Caracteristici:

-boală endemo-sporadică sau endemo-epidemică

-sezonalitate de toamnă

-periodicitate 5-10 ani

-gravitate redusă

(vezi şi mai sus alte info)

Fact. favorizanţi

-igiena precară a mâinilor, sanitaţie precară (ape, alimente murdare etc)

-MSM, droguri IV

-călătorii internaţionale

-boli cronice de ficat, defecte de coagulare

-cataclisme naturale

Modul de manif. populaţional:

-receptivitate la inf. generală, dar la boală sub 50%

-se man. clinic prin astenie, greţuri, vărsături, icter, în laborator cu ALAT crescut şi
Ac. IgM anti HVA

LP - Vaccinarea antirujeolică

Rujeolă, Oreion (urlian), Rubeolă - ROR

Vaccin viu atenuat care conţine urme de neomicină

Se păstrează congelat (-20C) sau refrigerat (între 2 şi 8 grade Celsius)

Se adm. subcutanat, schema de adm. este la 1 an şi la 7 ani => protecţie pe viaţă

Eficacitate 99%

Reacţii adverse:

-locale

-erupţii

-limfadenopatii, trombocitopenie

-artralgii, polineuropatii

Tulpini ce pot fi găsite în vaccin:

-rujeolic: Moraten, Schwartz

-urlian: Jerry Lynn, Urabe

-rubeolic: RA 27/3

Vaccin VIU => nu se adm. gravidelor (se amână sarcina cu cel puţin o lună după
vaccinare)
Nu se adm. la cei cu imunodeficienţe primare şi secundare, dar la cei cu HIV
asimptomatic e recomandat

Titrul de Ac este deseori necesar de evaluat de către pers. medical

S18
C - Epidemiologia hepatitei acute virale A: descrierea măsurilor de prevenire și
combatere

Igiena personală şi a comunităţii

Gospodărirea apelor (asigurarea că e potabilă, fără microorganisme)

Spălarea şi decorticarea fructelor şi legumelor

Pasteurizarea alimentelor

Profilaxie activă => vaccinare anti HVA => înalt imunogenice şi eficacitate foarte
bună

=> reacţii adverse minore (locale, cefalee,

greţuri şi vărsături

=> durata protecţiei cel puţin 20 de ani

=> există şi posibilitatea vaccinării

combinate anti HVA şi anti HVB - preparate comune, se adm. la 0-1-6 luni, cu o
imunogenicitate similară preparatelor monovalente

=> durează aprox. 14 zile să se formeze

imunitatea

Când ai nevoie de imunitate mai repede (expunerea e iminentă sau a avut deja loc -
ex când călătoreşti în zone cu risc înalt, sau când ai avut contact cu o pers.
confirmată cu HVA) => profilaxie pasivă prin imunoglobuline standard

Toţi contacţii ar trebui să primească imunoglobuline sau vaccin anti HVA la maxim 7
zile după expunere (vaccinu e doar mai puţin eficient decât imunoglobulinele post
expunere)
LP - Vaccinarea antivariceloasă

Varicela poate avea complicaţii serioase: ataxie cerebeloasă, meningite, encefalite,

pneumonii, artrită septică

Vaccin viu atenuat, se păstrează congelat sau la 2-8 grade Celsius.

Oferă protecţie pe viaţă, eficacitate 99%.

Fiind viu, nu se recomandă la gravide şi la cei imunocompromişi.

Produs: VARILIX - adm. subcutanată în partea superioară a braţului

- se poate adm. începând cu luna a 9-a, separat sau concomitent cu alte doze
de vaccin (ex. DTaP, ROR) => necesită două doze, la interval de 4 săpt. Ex
dacă îl dai odată cu ROR la 12 luni, la 13 luni tre să mai dai o doză (doar de
varicelă, ROR-ul îl mai dai odată la 7 ani şi atât)

Profilaxia post expunere - în primele 48 de ore, VARILIX previne boala în 87,5% din
cazuri. Între 48 şi 72h, nu mai previne boala dar atenuează gravitatea.

În Ro nu face parte din schema obligatorie de vaccinări.

S19
C - Epidemiologia hepatitei acute virale B: definiție, importanța pentru sănătatea
comunitară, caracterizarea epidemiologică a virusului hepatitei B, principalele
caracteristici ale hepatitei B

Definiţie de caz:

-clinic, laborator nespecific: apariţia insidioasă a simptomatologiei (astenie, greţuri,

vărsături, anorexie, durere abdominală) ŞI icter/ALAT crescut

-dg. de laborator:

IgM anti HBc pozitiv SAU

AgHBs/ADN-VHB pozitivi fără a avea markeri de HBV cu 6 luni în urmă

IgM HVA negativ, Ac HVC negativ

Imp. pentru sănătatea populaţiei:

Indice de fatalitate boală acută 0,5-1%

5% din cei infectaţi dezvoltă boala cronică, din ăştia 20% vor face ciroză/HCC
Caract. epidemiologice:

Izvor de infecţie:

-Oamenii prin sânge/fluide biologice care conţin sânge (contact sexual, ace
etc)

Transmitere:

-Sexuală - contact neprotejat

-Parenterală - cons. de droguri, pers. încarcerate, transfuzii

-Perinatal - în abs. profilaxiei la nou-născut

Receptivitate:

-La infecţie: generală

-La boală < 50%

Inf. cronică cu HVB (>6 luni) poate avea mai multe forme:

-inf. cronică cu AgHBe poz. (contagioasă)

-hepatita cronică cu AgHBe poz. (contagioasă)

-inf. cronică cu Ag HBe negativ (necontagios)

-hep. cronică cu Ag HBe negativ (necontagios)

-etapa AgHBs negativă

LP - Vaccinarea antiurliană

Vezi mai sus (S17)Vaccin viu atenuat, păstrat congelat la – 20C sau refrigerat la 2-8
0C

Se suspendă cu apă distilată

La vârsta de 12 luni simultan cu rapelurile VPI, DTaP, Hib

Protecţie pe viaţă dacă se administrează şi doza II la vârsta de 7 ani

Eficacitate 99%

Reacţii adverse: locale, erupţii, limfadenopatii, trombocitopenie, artralgii,

polineuropatii.

Nu se administrează în imunodeficiente primare sau secundare. Nu se

administrează gravidelor. Se evită sarcina o lună după vaccinare

Se administrează cu 2 săptămâni înainte sau la 3 luni după preparate care conţin

anticorpi (sânge)

Infecţia cu HIV asimptomatică - este recomandat

S20
C - Epidemiologia hepatitei acute virale B: factorii epidemiologici principali,
factorii favorizanți

Izvor de infecţie:

Oamenii prin sânge/fluide biologice care conţin sânge (contact sexual, ace
etc)

Transmitere:

Sexuală - contact neprotejat

Parenterală - cons. de droguri, pers. încarcerate, transfuzii

Perinatal - în abs. profilaxiei la nou-născut

Receptivitate:

La infecţie generală

La boală < 50%

Factori favorizanţi:

-traiul în colectivităţi (ex. pers. încarcerate)

-lucrul în sectorul medical

-transfuzii repetate, hemodializaţi, transpl. de organe solide

-cons. de droguri

-contacte sexuale neprotejate cu parteneri multipli

-contacţi familiali cu HVB

LP - Vaccinarea antipapiloma

Vaccinul antipapiloma generează un răsp. imun umoral (anticorpi neutralizanţi) care

oferă protecţie împotriva HPV. La pers. infectate, acest răsp. imun umoral apare
numai în proporţie de 60%.

Vaccinul antipapiloma - conţine proteina L1 care deţine epitopul imuno-dominant.

Vaccin papiloma profilactic este de mai multe tipuri:

- bivalent - tulpini HPV tip 16, 18

- tetravalent –tipurile 6, 11, 16, 18

Administrarea • calea de administrare – intramusculară (deltoid, faţa anterolaterală a

coapsei)

Mod de administrare

•tetravalent (HPV4) –la 0, 2 şi 6 luni

•bivalent (HPV2) –la 0, 1 şi 6 luni

•toate dozele trebuie să fie administrate într-o perioadă de 1 an

Recomandări de vaccinare: vârsta 11-12 ani,

- HPV4 a fost aprobat pentru:

Fete între 9 - 26 de ani, nevaccinate, sau cu o serie incompletă de 3 doze,

pentru prevenirea cancerului de col uterin, a leziunilor precursoare și a verucilor
genitale

Băieți cu vârsta între 9 - 26 de ani pentru prevenirea verucilor genitale

- HPV2 a fost aprobat pentru:

Fete cu vârsta între 10 - 25 de ani, pentru prevenirea cancerului de col uterin

și a leziunilor precursoare

Nu a fost aprobat pentru băieți

R adv – locale -eritem, durere, tumefiere

- febră, urticarie, bronhospasm

Eficacitatea (prevenirea leziunilor precanceroase cervicale şi vulvare şi a verucilor): -

99-100% pt. prevenirea CIN, a leziunilor externe, 95% pt. infecţia persistentă

-la persoanele cu imunodeficienţe, răspunsul la vaccin este mai scăzut.

Contraindicaţii : Hipersensibilitate imediată (anafilaxie) la o doză anterioară, Alergie

severă la unul din componentele vaccinului:drojdie (HPV4), latex (HPV2)

Precauții: Boli acute moderate sau severe

Nu se recomandă vaccinarea gravidelor

S21
C - Epidemiologia hepatitei acute virale B: modul de manifestare populațional,
măsurile de prevenire și combatere

Prevenire și combatere

● profilaxie primară
○ vaccinarea antihepatită B (nou-născuți, adolescenți, adulți grupe de
risc)
○ siguranţa sângelui (testare sânge donat - teste moleculare)
○ siguranța injecţiilor (dispozitive de siguranță)
○ limitarea transmiterii materno-infantile (testare gravide, vaccinare +
HBIG)
● depistare HBV
● tratament antiviral

LP - Vaccinarea antipneumococică
Importanţa pentru sănătatea publică

•formele invazive ale infecţiei: •meningite, •endocardite - interesare valvulară,

•septicemii, •artrite, •infecţiile intraabdominale etc.

•manifestare endemică

•frecvenţă mai mare în sezonul rece –asociere cu epidemiile de viroze respiratorii,

temperaturile ambientale scăzute

•poluarea atmosferică înaltă

Pneumococ - f virulență – capsula – impedică fagocitoza, specifică pt serotip –

imunitate specifică de tip

Vaccin

A) Prevenar 7 – vaccin mai vechi - nu protejează aşa bine împotriva unor

imbolnăviri severe
B) Prevenar 13:
- Sugari cu vârsta cuprinsă între 6 săptămâni şi 6 luni- trei doze, fiecare a câte
0,5 ml: ca parte a unui program de imunizare de rutină pentru sugari (2-4-11
luni)
- Sugari şi copiii nevaccinaţi cu vârsta ≥7 luni: Tot trei doze, mai întâi două
doze a câte 0,5 ml, cu un interval de cel puţin 1 lună între doze. Administrarea
unei a treia doze este recomandată în cel de-al doilea an de viaţă.
- Copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 23 luni: Două doze a câte 0,5 ml, cu un
interval de cel puţin 2 luni între doze
- Copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 2 şi 17 ani: O singură doză, de
0,5 ml.
- Copiii care au fost vaccinaţi anterior cu Prevenar (7-valent) La sugarii şi copiii la care s-a
iniţiat schema de imunizare cu Prevenar se poate administra Prevenar 13 în orice moment al
acestei scheme.
- Copii mici (12-59 luni) imunizaţi complet cu Prevenar (7-valent): o doză de 0,5 ml Prevenar13
pentru a obţine răspuns imun la cele 6 serotipuri suplimentare. Această doză de Prevenar 13
trebuie administrată la cel puţin 8 săptămâni după ultima doză de Prevenar (7-valent)
- Copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 5şi 17 ani: o singură doză de Prevenar13, dacă
au fost vaccinaţi anterior cu una sau mai multe doze de Prevenar 7. Această doză de
Prevenar13 trebuie administrată la interval de cel puţin 8 săptămâni după administrarea
ultimei doze de Prevenar (7-valent) din schema de vaccinare

-Adulţi cu vârsta ≥18 ani şi vârstnici: O singură doză. Necesitatea revaccinării cu o

nouă doză de Prevenar13 nu a fost stabilită.

C) Pneumo 23 - vaccin indicat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de cel puţin

2 ani pentru prevenirea infecţiilor pneumococice, în special pneumonii.

- Recomandat tuturor adulţilor >65 ani, Comorbidităţi: cardiopulmonare, alcoolism,

ciroză, diabet zaharat, insuficienţă renală, Imunosupresie: infecţia HIV, asplenia,
siclemia, limfoame, leucemia, mielom multiplu, transplantaţi de organe solide sau
hematologic, Alte condiţii: implant cohlear, fistule LCR necorectate, rezidenţi în
servicii de îngrijire de lungă durată. Asplenia anticipată - administrare anterior
procedurii cu cel puţin 2 săptămâni
Eficacitatea vaccinală •=> 93-97%, reducere forme invazive cu 89%

S22
C - Epidemiologia hepatitei acute virale D

- virus defectiv ARN, supra/coinfectie cu HepB

- transmitere parenterala
- supra inf-croncizare scazute, coinf-forme fulminante, cronicizare inalta - ddx
serologic
- nu exista profilaxie specifica (nici post exp, nici vaccin- se face prof Hep B)
- dg+internare+izolare+ancheta epidemio+ testare contacti+educatie sanitara

LP - Vaccinarea antigripală

Procesul de productie a vaccinului pandemic si calendarul activitatilor:

Strategia de vaccinare: Se adm. la cei cu risc crescut forme severe:

-Adulți (inclusiv gravide), copii cu boli cronice, adică boli cardiopulmonare, DZ,
Cancer, imunosupresie prin boală sau tratament (HIV), Boli renale, hepatice,
hemoglobinopatii, anemii, asplenie

-Obezitate morbidă (BMI≥40)

-Tineri până la 18 ani în tratament cronic cu aspirină

-Rezidenți de orice vârstă în colectivități închise

-Persoane ≥65 de ani

-Copii între 6-23 luni

-Femei sănătoase însărcinate

Grupe care se infectează de lla pers. cu risc crescut: Personal medico-sanitar,

Contacți familiali adulți, copii ai persoanelor din grupele la risc ↑:Boli cronice,
Contacți familiali ai sugarilor <6 luni, nevaccinați, Membrii de familie, care așteaptă
un nou-născut în timpul sezonului de gripă –strategia tip “cocooning”, Personal de
îngrijire a copiilor ≤59 de luni, acasă sau în colectivitate, Personal care furnizează
servicii importante în comunitate

Moment optim: oct-noi – protecție la 2 sapt postvaccinal

doza: copiii între 6 luni şi 3 ani - 0,25 ml, iar peste 3 ani - 0,5 ml.
•calea de administrare: i.m. sau s.c.

Imunitate- stimulare celulară și umorală – Ac față de HA la 2 săpt, durata

protecției 1 an

Vaccin – viu atenuat (LAIV) – evită contact cu pers ID severă 2 săpt post imunizare
deoarece elimină virus vaccinal în cant mici

- contraindicat: Vârsta < 2 ani, >59 de ani, Reacție anafilactică la o

doză anterioară, Hipersensibilitate la oricare din componentele vaccinului,
Imunosupresie, Gravide, terapie cronică cu aspirină , Astm sever

- inactivat(IIV) – contraindicate – sub 6 luni, Reacție anafilactică la o doză

anterioară, Hipersensibilitate la componentele vaccinului

False contraindicații – alergie la ou, b ac ușoare, convalescență, tt cu AB

R adv: locale – durere, eritem, tumefiere, indurație

-mialgii, cefalee, astenie, febră

- rar – anafilaxie, sdr. Guillain Barre, sdr. Oculorespirator

Chimioprofilaxie (cu inhib. NA => oseltamivir, zanamivir)

- Postexpunere- în primele 48 h de la expunere, cu durata de 10 zile,

eficacitate 80-90%
- Preexpunere -28 zile zanamivir (efic.84%), 42 zile oseltamivir (efic. 82%)

S23
C - Epidemiologia hepatitei acute virale C: definiție, importanța pentru sănătatea
comunitară, caracterizarea epidemiologică a virusului hepatitei C, factorii
epidemiologici principali

1. Izvor. Transmitere

a. Uman

b. Transmitere sexuala , parenterala : droguri iv, stropire cu

lichide biologice: sange sau lichide care contin sange,
obiecte personale care pot fi in contact cu sangele, verticala
–mama fat

2. Def caz : depistarea ARN VHC la o persoana anterior sănătoasă,

fără viremie –acut, iar cronic la 12 luni distanta persistenta viremiei
 3. Factori predictivi pentru cronicizare : consum de alcool, varsta > 40
de ani la infectare, coinfectie hiv, sexul masculin, coinfectie hvb

4. Pe cine testezi: gravide, copii din mame pozitive, adulti , persoane

cu comportament la risc, hiv, alte boli cu transmitere sexuala

5. Post expunere se testeaza Ac de la pacient daca – riscul de

transmitere e mic.

Contactul face monitorizare transaminaze lunar, la 3-6 săptămâni se determină

viremia şi la 4-6 luni se detectează anticorpii

LP - Vaccinarea antirabică

Importanţa pentru sănătatea publică

● encefalomielită acută cu evoluţie fatală în timp scurt

Pentru profilaxia rabiei - muscături de animal, contact cu saliva sau alte prelevate de
la animale bolnave

-expunere la aerosoli cu conţinut de virus rabic – peşteri/lilieci

Vaccin rabic corpuscular inactivat

Vaccinare post-expunere/pre-expunere

Ghid orientativ – 4 grade de gravitate (Romania) - OMS 3 grade de gravitate

Contact tegumentar (intact)– nu se adoptă atitudine profilactică

Leziuni superficiale - vaccinare

Leziuni sângerânde - vaccinare şi imunoglobuline

Nu se vaccinează persoane muşcate prin haine groase, care au consumat produse

de la animale turbate sau în prezenţa simptomatologiei de rabie

Schema de vaccinare •doza de 0,5 ml

•calea de administrare: intramusculară

•preexpunere - 3 doze în zilele 0, 7, 28, revaccinări la 1 an şi la fiecare 5 ani

ulterior

•postexpunere - 5 doze dacă nu mai fuseseră vaccinaţi în ultimii 5 ani: în

zilele 0, 3, 7, 14 şi 28. Dacă fuseseră vaccinaţi în urmă cu mai puţin de 5 ani, doar 2
doze în zilele 0 şi 3.
Contraindicaţii şi precauţii

•postexpunere –nu are

•preexpunere –bolile infecţioase febrile grave, boli acute, –puseuri evolutive ale
bolilor cronice, –hipersensibilitatea cunoscută la una din componentele vaccinului

•alte măsuri: în perioada vaccinării se evită expunerile excesive la soare, eforturile

fizice şi psihice intense, consumul de alcool

Eficacitatea vaccinală •seroconversia aproape de 100% după două doze, cu

persistenţa nivelelor crescute ale anticorpilor cel puţin 1 an.

Reacţii adverse •locale •durere, eritem, prurit, induraţie

•generale •febră moderată, frison, stare de rău, astenie, insomnie, cefalee, vertij,
artralgii, mialgii, tulburări gastro-intestinale

•reacţii alergice - urticarie, erupţii cutanate

S24
C - Epidemiologia hepatitei acute virale C: factorii epidemiologici secundari, modul
de manifestare populațional, prevenire și combaterea

1. Izvor. Transmitere

a. Uman

b. Transmitere sexuala , parenterala : droguri iv, stropire cu

lichide biologice: sange sau lichide care contin sange,
obiecte personale care pot fi in contact cu sangele, verticala
–mama fat

2. Def caz : depistarea ARN VHC la o persoana anteriror –acut, iar

cronic la 12 luni distanta persistenta viremiei

3. Factori predictivi pentru cronicizare : consum de alcool ., varsta >

40 de ani la infectare, coinfectie hiv, barbati , coinfectie hvb

4. Pe cine testezi: gravide, copii din mame pozitive, adulti , persoane

cu comportament la risc, hiv , alte boli cu transmitere sexuala

5. Post expunere se testeaza Ac de la pacient daca – riscul de

transmitere e mic.

1. + contactul face
monitorizare transaminaze
lunar, daca cresc viremia.
 La 3-6 s det viremie si la 4-
6 luni detectare ac

LP - Evaluarea imunității populaționale dezvoltate prin programe de vaccinare:

definiția imunității populaționale, consecințe asupra transmiterii bolii
infecțioase, impactul populațional al programului de vaccinare

Google:'Herd immunity', also known as 'population immunity', is a concept used for

vaccination, in which a population can be protected from a certain virus if a threshold
of vaccination is reached. Herd immunity is achieved by protecting people from a
virus, not by exposing them to it.

Ma gandesc ca scade transmiterea bolilor infectioase si previne aparitia formelor

severe.

Impactul populatinal- protejarea categoriilor la risc, scad mortalitate/ morbiditate

S25
C - Epidemiologia hepatitei acute virale E

-hepatita cu transmitere enterala

-A1,2 doar oameni- forme acute

-A3,4,7- le luam de la porc- posibila cronicizare

-forme colestatice

- se cronicizeaza doar la imunodeprimati, complic neuro (SGB), FORME NASPA la

gravide (mortalitate mare)

-ACTUALMENTE ENDEMICA in tari dezvoltate

-transmitere INTENSA intre porcine-->prevalenta mare la veterinari, consum de

anumite preparate din carne de porc

- nu mancati porc crud, atentie la transfuzii in zonele endemice

LP - Metode de evaluare a imunității populaționale

Google: The necessary herd immunity blocking the transmission of an infectious

agent in the population is established when the prevalence of protected individuals is
higher than a critical value, called the herd immunity threshold. The establishment of
herd immunity in the population can be determined using the vaccination coverage
and seroepidemiological surveys. The vaccination coverage associated with herd
immunity (V(c)) can be determined from the herd immunity threshold and vaccine
effectiveness. This method requires a vaccine-specific effectiveness evaluation, and
it can be used only for the herd immunity assessment of vaccinated communities in
which the infectious agent is not circulating. The prevalence of positive serological
results associated with herd immunity can be determined from the herd immunity
threshold, in terms of prevalence of antibodies (p(c)) and serological test
performance. The herd immunity is established when the prevalence of antibodies is
higher than pc.

Deci ce inteleg eu: prevalenta pers care au ac> o valoare stabilita

- vezi cati s-or vaccinat

- testezi ac
- conteaza cat de eficient e vaccinul

e ceva gen: populatie 100 oameni---> vaccin cu eficienta de 95%--> din 100 s-or
vaccinat 90%=> 95% din 90%=>86 de oameni care ar trb sa aiba ac. Testezi si vezi
cati au ac=> daca ti-o iesit pasenta sau nu

** atentie si la sensib testului de ac

- nu tre ca virusu sa mai circule in comunitate cand testezi treburile astea

S26
C - Epidemiologia infecției cu HIV: definiția, agentul etiologic – caracteristici cu
importanță epidemiologică privind virusul HIV, aspecte privind originea
virusului

- virus ARN, HIV-1, HIV-2, de la cimpanzeii din Africa

- In Ro, mai mult HIV-1
- transmitere parenterala, (produse cu sange, contact sexual neprotejat),
perinatala
- sursa de infectie: strict umana
- receptivitate generala, mai scazuta cu anumite mutatii
- incubatia- 10 zile ARN-HIV detectabil, 4-6 sapt Ac anti HIV detectabili
- factorul socio-economic, educatia sexuala, educatia sanitara
- profilaxie : evitarea contactului sexual neprotejat, contactul cu produse cu
sange
- profilaxie post expunere: in functie de expunere si de risc ( 3 clase), 2 scheme
diferite, antiretrovirale (3)
- purtare echipament corespunzator
LP - Chimioprofilaxia bolilor infecțioase: definiție, principii de utilizare,
consecințele utilizării

- inainte, in timpul si imediat dupa expunere la unul sau mai multi agenti infectiosi

Se utilizeaza in prevenirea infectiilor monoetiologice și plurietiologice

A)mono: ritm de administrare ca tratamentul, durata mai redusa

- doar la microrg ca nu fac rezistenta

- utilizare individuala/populationala
- la cei cu risc inalt

ex: meningita meningococica

B) pluri:

- doza unice/ scurta durata

- individualizat
- provenienta mai ales endogena
- imunosupresii/ risc mare

ex:plagi chiru

Chirurgie - Momentul optim de administrare preintervențional-În intervalul de 60

minute anterior inciziei înlocuieşte recomandarea - la inducerea anesteziei

- doză unică, repetare dacă intervenţia durează peste 2x timpul de injumătăţire

pentru chimioterapicul administrat sau există pierderi importante de sânge
intraoperator

-Prevenirea infecţiilor de plagă chirurgicală (SSI)

-Prevenirea morbidităţii şi mortalităţii asociate SSI

-Reducerea costurilor îngrijirilor medicale

-Fără reacţii adverse şi consecinţe pentru flora normală a pacientului şi “flora” de

spital

-Agentul antimicrobian activ pe agenţii infecţioşi potenţial colonizanți, doza adecvată

administrată în timp util pentru a atinge concentraţii serice şi tisulare faţă de
momentul colonizării, profil de siguranţă şi timp scurt de administrare cu scopul
reducerii reacţiilor adverse, costurilor şi apariţia chimiorezistenţei , alegerea depinde
de chimioterapicul ideal, eficacitatea per procedură, profilul de siguranţă, alergiile
pacientului, interacţiuni medicamentoase
S27
C - Epidemiologia infecției cu HIV: caracteristici ale infecției HIV cu importanță
epidemiologică, aspecte cu importanță epidemiologică privind agenții anti-
retrovirali utilizați în practică

Epidemiologia infecției cu HIV: definiția, agentul etiologic – caracteristici cu

importanță epidemiologică privind virusul HIV, aspecte privind originea virusului

- virus ARN, HIV-1, HIV-2, de la cimpanzeii din Africa

- In Ro, mai mult HIV-1
- transmitere parenterala, (produse cu sange, contact sexual neprotejat),
perinatala
- sursa de infectie: strict umana
- receptivitate generala, mai scazuta cu anumite mutatii
- incubatia- 10 zile ARN-HIV detectabil, 4-6 sapt Ac anti HIV detectabili
- factorul socio-economic, educatia sexuala, educatia sanitara
- profilaxie : evitarea contactului sexual neprotejat, contactul cu produse cu
sange
- profilaxie post expunere: in functie de expunere si de risc ( 3 clase), 2 scheme
diferite, antiretrovirale (3)
- purtare echipament corespunzator

LP - Chimioprofilaxia bolilor infecțioase: recomandării pentru prevenirea

bolilor infecțioase monoetiologice

- Sursa - exogenă, un microorganism (e.g. gripa, scarlatina, meningita

meningococică, tuberculoza)

-Risc de transmitere mediu sau înalt (contact direct, intrafamilial)

-Ritm de administrare şi doze ca în schemele terapeutice dar cu durate cât mai

reduse (în general)

-Numai pentru microorganisme care nu dezvoltă rezistenţă la antibiotice. Utilizare

individualizată sau în grupuri populaţionale.

B pt care se utilizează cpx- menigita meningococica, gripa pt pacienții cu risc,

oftalmia gonocicca a nn, tuse convulsiva, meningita h influenzae, holera, complicații
nesupurative poststrepto, inf neonat cu strep b
S28
C - Epidemiologia infecției cu HIV: factorii epidemiologici principali – sursa de
infecție – transmitere – receptivitate

Epidemiologia infecției cu HIV: definiția, agentul etiologic – caracteristici cu

importanță epidemiologică privind virusul HIV, aspecte privind originea virusului

- virus ARN, HIV-1, HIV-2, de la cimpanzeii din Africa

- In Ro, mai mult HIV-1
- transmitere parenterala, (produse cu sange, contact sexual neprotejat),
perinatala
- sursa de infectie: strict umana
- receptivitate generala, mai scazuta cu anumite mutatii
- incubatia- 10 zile ARN-HIV detectabil, 4-6 sapt Ac anti HIV detectabili
- factorul socio-economic, educatia sexuala, educatia sanitara
- profilaxie : evitarea contactului sexual neprotejat, contactul cu produse cu
sange
- profilaxie post expunere: in functie de expunere si de risc ( 3 clase), 2 scheme
diferite, antiretrovirale (3)
- purtare echipament corespunzator

LP - Măsurile de precauție pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale: tipuri de

măsuri de precauție, conceptul de bază, conținutul acestora

1. Supraveghere generala: pasiva, activa (in functie de risc, ronduri la cateva

zile, evaluare proceduri curatenie/ dezinfectie,
2. Supraveghere in sistem santinela : IAAM+ rezist microbiana
3. Instruirea personalului
4. Controlul/ reducerea/ eradicarea microrog si a REZISTENTEI la AB

S29
C - Epidemiologia infecției cu HIV: modul de manifestare populațională,
importanța comunitară a infecției, obiective pe plan mondial privind asistarea
pacienților și controlul infecției HIV

Epidemiologia infecției cu HIV: definiția, agentul etiologic – caracteristici cu

importanță epidemiologică privind virusul HIV, aspecte privind originea virusului
 - virus ARN, HIV-1, HIV-2, de la cimpanzeii din Africa
- In Ro, mai mult HIV-1
- transmitere parenterala, (produse cu sange, contact sexual neprotejat),
perinatala
- sursa de infectie: strict umana
- receptivitate generala, mai scazuta cu anumite mutatii
- incubatia- 10 zile ARN-HIV detectabil, 4-6 sapt Ac anti HIV detectabili
- factorul socio-economic, educatia sexuala, educatia sanitara
- profilaxie : evitarea contactului sexual neprotejat, contactul cu produse cu
sange
- profilaxie post expunere: in functie de expunere si de risc ( 3 clase), 2 scheme
diferite, antiretrovirale (3)
- purtare echipament corespunzator

Obiective pe plan mondial:

-2020- 90-90-90: 90% sa stie statusul HIV, 90% sa acceseze tratament, 90% sa fie
serologic negativi

- 2035 :95-95-95

-combaterea discriminarii

LP - Măsurile de precauție standard: igiena mâinilor

CAND?

La intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă

La intrarea şi ieşirea din salonul bolnavului
Înainte şi după examinarea fiecărui pacient
Înainte şi după aplicarea fiecărui tratament
Înainte şi după efectuarea de intervenţii şi proceduri invazive
Uneori între prestaţiile pentru acelaşi pacient
După contactul cu: sânge, fluide biologice, echipament, instrumente, materiale
contaminate cu sânge şi alte produse biologice
Înainte de luarea şi după îndepărtarea mănuşilor
În caz de ruptură a mănuşilor
După scoaterea măştii folosite la locul de muncă
După contactul cu fiecare pacient şi după orice activitate care ar putea să determine
contaminarea lor.

CUM!

Spălarea simplă a mâinilor: apa+sapun antiseptic, 60 de secunde (oms), uscare prin

tamponare

Dezinfecţia igienică a mâinilor: apa potabila+sapun antiseptic (60secunde)/solutie

hidroalcoolica (15-20secunde), tamponare respectiv frictionare pana la uscare
Spalarea - Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor apa sterila+perie+sapun antiseptic
lichid/solutie antiseptica, 3-5 minute, tamponament steril

S30
C - Epidemiologia infecției cu HIV: prevenirea și combaterea infecției HIV

Epidemiologia infecției cu HIV: definiția, agentul etiologic – caracteristici cu

importanță epidemiologică privind virusul HIV, aspecte privind originea virusului

- virus ARN, HIV-1, HIV-2, de la cimpanzeii din Africa

- In Ro, mai mult HIV-1
- transmitere parenterala, (produse cu sange, contact sexual neprotejat),
perinatala
- sursa de infectie: strict umana
- receptivitate generala, mai scazuta cu anumite mutatii
- incubatia- 10 zile ARN-HIV detectabil, 4-6 sapt Ac anti HIV detectabili
- factorul socio-economic, educatia sexuala, educatia sanitara
- profilaxie : evitarea contactului sexual neprotejat, contactul cu produse cu
sange, profilaxia transmiterii NN (sa nu ai viremie detectabila cand nasti, ARV
imediat la nastere, nu alaptare)
- profilaxie post expunere: in functie de expunere si de risc ( 3 clase), 2 scheme
diferite, antiretrovirale (3)
- purtare echipament corespunzator

LP - Măsurile de precauție standard: echipamentul de protecție al personalului

medical
Mănuşi cand? ATENTIE in serviciile de dializa chiar si cand luam tensiune puls
im si sc etc.

Protectoare faciale Ecran facial Ochelari de protecţie masca cu vizieră, Masca

chirurgicala Masca tip respirator masca!!!
Halat, pelerină cum se poarta? acopera tot, se leaga la spate in talie si la gat
Încălţăminte

S31
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): definirea IAAM, entități față
de care se face diferențierea, importanța IAAM

IAAM= infectii nozocomiale clasice+ infectii asociate centrelor de ingrijiri (dializa,

centre de ingrijire, internare de zi, chiru ambulatorie)

DDX:infectii congenitale transmise transplacentar (48h dupa nastere), extinderea

unei inf anterioare (daca nu e id un nou germene), complicatii inf prezente deja,
reactivare infectii), colonizarea, inflamatia

Importanta: …. mno, e de murit, mai ales in Ro. 7/10 fac ceva in tarile in curs de
dezvoltare, mai ales ATI, NN

LP - Măsurile de precauție standard: practica în siguranță a administrărilor

parenterale și a unor acte medicale particulare

-manusi

-dezinfectare

-nu recapisonam acele

-deseuri!!

-contact cu produse biologice

S32
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): aspecte privind etiologia
IAAM

-Klebsiella, A. baumanii- MULTI G NEG, Clostrdium, MRSA

-MDR

- depinde daca sunt dispozitive implantabile, sonde IOT, CVC, sonde urinare, AB
prelungita

LP - Măsurile de precauție standard: materiale și echipamente medicale care

au fost utilizate: hai no:)))
la gunoi in sac galben cu cod 180103*- deseuri care se ard

intepatoare/ taietoare separat

dezinfectia echipamentelor medicale dupa fiecare pacient confrom ghidurilor locale

S33
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): factorii epidemiologici
primari ai condiționării IAAM

-Ag. etiol: BGN, Clostridium, MRSA multirezistenti la orice

1. izvor de infectie: omul

2. transmitere: fecal-oral (Clostridium), lipsa sterilitatii la device-uri si catetere,

plagi?

3. receptivitate- ATI, NN, pacienti ID, AB pe termen lung pe C diff

LP - Măsurile de precauție standard: măsuri privind igiena respirației, măsuri

privind vizitatorii în unitatea medicală

resp: masca? pus mana la gura? aerisire I guess

vizitatori: numai in sectiile unde au voie, program, botosei, halate, masti I guess

S34
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): infecțiile urinare
nosocomiale

-naspa I guess

-asociate cateterizarii, manopere de instrumentare a cailor urinare??

- multirezistente?

LP - Măsurile de precauție pentru prevenirea transmiterii aerogene

-ceva masti I guess, chirugicala, ffp2, ffp3, ochelari?

rezerva sau formare de cohorte; salon cu ventilaţie adecvată (presiune negativă sau
uşă închisă - mişcarea aerului cu flux de 6 schimburi pe oră; exhaustarea în
exteriorul clădirii).

Spălarea antiseptică a mâinilor

Protectoare respiratorii – mască filtrantă cu eficienţă înaltă la intrarea în salon (ex.

TB). Persoanele susceptibile - nu intră în salon sau poartă protector respirator

Transportul pacientului – limitat la strictul necesar; pacientul va purta mască

Igiena mediului – curăţenie, dezinfecţie. Instrumente şi echipamente curăţare,

dezinfecţie, sterilizare.

Personal – imunizat

S35
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): pneumoniile nosocomiale

->48h de la internare

-HAP si VAP

-MDR

LP - Măsurile de precauție pentru prevenirea transmiterii prin picături de

secreții din căile respiratorii

- vezi tot ce e COVID: masca, ochelari/viziera, halat/combinezon, cizme, 2

randuri manusi

- echipare/ dezechipare

- circuite

- deseuri contaminate

- proceduri generatoare de aerosoli (CPAP, IOT)

Particulele nu rămân suspendate în aer- doar la GRIPA

 - Transmiterea necesită contact strâns (sub 1 m) între sursă şi persoana
receptivă – mucoasă conjunctivală, nazală, bucală

- COVID

- Afecţiuni:

- Meningita meningococică

- Gripa

- Rubeola

- Infecţia urliană

- Tusea convulsivă

Uşa poate rămâne deschisă.

Spălare antiseptică a mâinilor

Protecţia respiratorie – mască chirurgicala dacă se lucrează la mai puţin de 80-100

cm de pacient.

Transportul pacientului – limitat la strictul necesar – pacientul va purta mască

chirurgicală.

Igiena mediului – curăţenie, dezinfecţie. Instrumente şi echipamente - curăţare,

dezinfecţie.

Personal imunizat (ex. antigripal)

S36
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): infecțiile asociate unui
cateter vascular

-chestii de pe piele: Staf Epidermidis

-BGN
- CVC: risc de bacteriemie, septicemie, endocardita pe inima dr, tre pastrata
sterilitatea, culturi de pe cateter- AB

- branule: infectie localizata, tre schimbata la 3-4 zile

LP - Măsurile de precauție pentru prevenirea transmiterii prin contact

- vezi tot ce e COVID: masca, ochelari/viziera, halat/combinezon, cizme, 2

randuri manusi

- echipare/ dezechipare

- circuite

- deseuri contaminate

- proceduri generatoare de aerosoli (CPAP, IOT)

- direct si indirect (obiecte)

- Infecţii cutaneo-mucoase

- Abcese deschise

- Herpes zoster, varicelă

- Infecţii cu microorganisme rezistente la antibiotice: stafilococi, enterococi

- Infecţii cu :VRS, Escherichia coli, Shigella, Clostridium difficile

Plasarea pacientului – în salon rezervă sau formare de cohorte.

- Mănuşi curate, nesterile – la intrarea în salon. Toate obiectele din salon sunt
considerate contaminate

- Spălare antiseptică a mâinilor

- Halatul suplimentar (pelerina) – cand se estimeaza stropiri (varsaturi

explozive etc)

- Transportul pacientului – limitarea transportului la strictul necesar – precauţii

de contact

- Echipament dedicat

- Igiena mediului – curăţenie, dezinfecţie. Instrumente şi echipamente -

curăţare, dezinfecţie.
S37
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): infecțiile postoperatorii

-infectii de plaga

- bacteriemie/ septicemie

- AB profilactica cu 1 h inainte de procedura, AB adecvat procedurii (toracic, colon,

NCH), repetare daca dureaza mult acolo treaba sau pierde mult sange,
Cefalosporine mostly- Cefort 2g da-i sa sune

- Trat: culturi din plaga

LP - Măsurile de izolare de protecție și izolarea strictă a pacienților

-izolare in spital, salon propriu cu baie, cu usa inchisa, aer filtrat cu presiune
NEGATIVA (succes cu asa cv in Ro)

vesela sterila, bauturi pasteurizate ambalate

- cine intra poarta echipament special

decontaminare dezinfectie INAINTE

- declarare pe fisa nominala, boli de grup A

-nu vizitatori….

S38
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): bacteriemii și septicemii
nosocomiale, infecții posttransfuzionale, infecții după transplant, infecții la personalul
medical

LP - Accidentul profesional însoțit de expunere la produse biologice: mecanism de

producere, fluide biologice implicate, riscul transmiterii principalilor agenți infecțioși,
factori de gravitate ai accidentului profesional

Recoltarea de sange
Procesarea sangelui
Manipularea tesuturilor nefixate
Munca in arii de cercetare HIV, HBV, HCV.
CPR
Montarea perfuziilor si intreruperea lor
Cateterisme arteriale si venoase
Recoltarea de hemoculturi/sange pentru examinari uzuale de laborator
Recapisonarea acelor
Suturi chirurgicale
Manipularea recipientelor pentru deseuri
Intubatia orotraheala si endonazala
Ventilatia mecanica
Aspiratia traheala
Fibroscopia
Hemofiltrarea, hemodializa

HBV 6 – 30 din 100 persoane

HCV 3 – 10 din 100 persoane

HIV 1 din 300 persoane

-factori de gravitate: intepaturi adanci cu ace cu lumen, viremie mare la pac,

neutilizarea manusilor

S39
C - Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM): prevenirea și controlul IAAM

1. Supravegherea generala:activa/ pasiva

2. Supravegherea santinela

3. Elaborarea ghidului spitalului

4. Instruire personal
LP - Accidentul profesional însoțit de expunere la produse biologice: modalități de
prevenire a accidentelor profesionale (vezi 50)

• Sisteme i.v. fara ac, containere speciale

• Evitarea recapisonarii acelor!!!

• Indepartarea adecvata a instrumentelor folosite

• Respectarea precautiilor standard: echipamente protectie-manusi, masti,

sorturi

• programe de pregatire

S40
C - Epidemiologia bolilor cardio-vasculare: importanța pentru sănătatea comunitară,
caracteristicile epidemiologice ale bolilor cardio-vasculare

-30% din totalitatea deceselor la nivel mondial

- morbiditate importanta

- FR: modificabili/ nemodificabili

-Fumat, dislipidemie, HTA, activ fizica, obezitate, DZ, alcool

-Factori protectori: HDL, sport, alimentatie sanatoasa, terapia estrogenica

LP- Vaccinarea antihepatitică B

•Compozitie AgHBs recombinant

•Vaccin hexavalent din 2013 - DTaP-IPV-PRP cu 10 mg Hansenula polymorpha derived AgHBs
•Eficacitate 95% (80%-100%)
•Durata imunității >20 ani
•Schema 3 doze
•Rapelurile nu sunt recomandate de rutina

S41
C - Epidemiologia bolilor cardio-vasculare: categorii de factori de risc pentru bolile
cardio-vasculare, modalități de analiză epidemiologică a factorilor de risc

● Nemodificabili:

○ vârsta

○ genul masculin

○ istoric familial

○ rasa/etnia

● Factori majori modificabili

○ HTA

○ Fumatul

○ profil lipidic modificat

○ inactivitate fizică

○ obezitate

○ DZ

○ alimentație nesănătoasă

○ factori psiho-sociali

● Alți factori de risc modificabili: depresia, nivel socio-economic, consum

excesiv alcool

LP - Vaccinarea antipapiloma

Vaccinuri disponibile in prezent:

 ● vaccin HPV bivalent (Cervarix)

● vaccin HPV tetravalent (Gardasil)- se poate da si la baieti

● vaccin HPV nouavalent (Gardasil 9)

● răspunsul imun umoral conferă protecţie faţă de infecţia cu HPV

● –cu anticorpi serici neutralizanţi apare la o parte dintre cei infectaţi: 60%
dintre femeile cu HPV 16

● –anticorpii faţă de proteina L1 care deţine epitopul imuno-dominant

● –IgG transsudează în secreţiile tractului genital şi la nivelul

microtraumatismelor mucoasei

● •imunitatea celulară

● –eliminarea celulelor transformate tumoral

● bi/tetravalent 0-1-6 luni sau 0-2-6 luni

● varsta recomandata 10-11 ani, pana la 26 ani

● Nu se da la gravide si se recomanda evitarea sarcinii la 2 luni dupa vaccin

Recomandări de vaccinare

● Vârsta recomandată pentru vaccinarea de rutină este de 11 - 12 ani

● Vaccinul HPV4 a fost aprobat pentru:

○ Fete între 9 - 26 de ani, nevaccinate, sau cu o serie incompletă de 3

doze, pentru prevenirea cancerului de col uterin, a leziunilor
precursoare și a verucilor genitale

○ Băieți cu vârsta între 9 - 26 de ani pentru prevenirea verucilor

genitale

● Vaccinul HPV2 a fost aprobat pentru:

○ Fete cu vârsta între 10 - 25 de ani, pentru prevenirea cancerului de col

uterin și a leziunilor precursoare

○ Nu a fost aprobat pentru băieți

● Eficacitate optimă în cazul administrării vaccinului profilactic, anterior

expunerii (debutului activității sexuale), la persoane neinfectate
 ● Vaccinul nu are efect terapeutic de asanare a infecției HPV câștigată anterior
vaccinării

Administrare

● calea de administrare

○ –intramusculară

● •zona de elecţie

○ –deltoid

○ –alternativa: faţa antero-laterală a coapsei

● •doza vaccinală

○ –0,5 ml / seringă preumplută

Mod de administrare

● tetravalent, nouavalent: la 0, 2 și 6 luni

● bivalent: la 0, 1 și 6 luni

○ toate dozele trebuie administrate într-o perioadă de 1 an

○ nu s-a stabilit necesitatea revaccinării

Reacții adverse

● •locale

○ la 1/10 recipienţi: eritem, durere, tumefiere

○ la 1/100 recipienţi: sângerare prelungită, prurit

● •reacţia febrilă

○ la 1/10 persoane vaccinate

● •leziuni urticariene

○ la 1/1.000 recipienţi

● •bronhospasm

○ la 1/10.000 recipienţi

Eficacitatea vaccinală

● •clinică - la femei 16-26 ani

 ○ –prevenirea leziunilor precanceroase cervicale şi vulvare şi a verucilor:
100%

● •imunogenicitatea la adolescente 9-15 ani: 99%

● •persoanele cu imunodeficienţe

○ –răspunsul la vaccin este mai scăzut

● •utilizarea contraceptivelor hormonale nu influenţează răspunsul imun

● •durata protecţiei

○ –la 5 ani: 95,8% pentru infecţia persistentă si de 100% pentru

prevenirea CIN şi a leziunilor externe (veruci, VIN şi VaIN)

○ –la 10 ani - în curs de evaluare

Contraindicații și precauții de vaccinare

● Contraindicaţii :

○ Hipersensibilitate imediată (anafilaxie) la o doză anterioară

○ Alergie severă la unul din componentele vaccinului:

■ drojdie (HPV4)

■ latex (HPV2)

● Precauții:

○ Boli acute moderate sau severe

○ Nu se recomandă vaccinarea gravidelor

● False contraindicații:

○ Status imunodeficient

○ Femei care alăptează

○ Frotiu citovaginal cu anomalii în antecedente

○ Veruci genitale

○ Test HPV pozitiv documentat

● Nu se recomandă testarea prevaccinală prin:

○ Frotiu citovaginal

○ Test HPV pentru tipuri HR(genotipuri)

 ○ Detectarea anticorpilor HPV

● Considerații speciale

○ Vaccinarea nu este recomandată în cursul gravidității

○ Testul de sarcină nu este necesar înainte de vaccinare

○ Se recomandă evitarea sarcinii timp de 2 luni după doza a treia

○ Dacă survine sarcina după începerea vaccinării, dozele următoare se

vor administra după naștere

○ Dacă se administrează o doză de vaccin în timpul sarcinii, nu este

necesară nici o intervenție

Vaccinare HPV în România - vaccinare HPV la cerere

● doar pentru fetele din grupa 11-15 ani

● părinții doritori vor formula o cerere în acest sens la medicul de familie ,

care va centraliza toate cererile şi trimestrial va solicita direcţiei de
sănătate publică numărul de doze de vaccin necesare

S42
C - Epidemiologia bolilor cardio-vasculare: descrierea principalilor factori de risc
pentru bolile cardio-vasculare

Fumat

● factor de risc major - boală coronariană, infarct cerebral, boală periferică vasc.

● poate fi eliminat total

● incidența la ex-fumători scade la niveluri apropiate cu a nefumătorilor în 2 ani

Dislipidemie

● profil lipidic anormal

● variabilitate individuală (genetică, consum de alimente bogate în grăsimi)

● colesterol total - factor de risc independent boala CV

○ LDL colesterol - asociat cu incidența bolii CV

 ○ HDL colesterol - invers asociat cu incidența

○ predicția riscului prin raportul: colesterol total / HDL (ideal <=3)

Hipertensiunea arterială

● cel mai important factor de risc

○ TA TAS (mmHg) TAD (mmHg)

○ Optimă <120 <80

○ Normală 120-129 80-84

○ Normal “înaltă” 130-139 85-89

○ Gradul 1(uşoară) 140-159 90-99

○ Gradul 2(medie) 160-179 100-109

○ Gradul 3(severă) ≥180 ≥110

○ HTA sistolică izolată ≥140 <90

● factori de risc pentru HTA (AHC, consum excesiv sare, hiperinsulinemie,

DZ, consum alcool, fumat, hiperuricemie, inactivitate fizică, apnee în somn,
policitemie)

Inactivitate fizică

● activitatea fizică mofică favorabil alți factori de risc

○ TA

○ scade insulino-rezistența

○ crește HDL

○ scad TG

○ ameliorează prognostic după evenimente coronariene

○ relaxare

Obezitatea

Evaluarea excesului de ţesut adipos:

● IMC= G(kg)/Î(m)²
● VN: femei<25 kg/m²
● bărbaţi<27kg/m²
Clasificare:
 ● - în funcţie de IMC
■ - Gr.1: IMC=27,5-30kg/m²
■ - Gr.2: IMC=30-40kg/m²
■ - Gr.3: IMC>40kg/m²
● - În funcţie de distribuţia tesutului adipos
■ - ginoidă
■ - androidă
Diabet zaharat
● Risc cardiovascular crescut

● In diabetul zaharat tip 2

○ Risc cardiovascular dublu la bărbați

○ Risc cardiovascular cvadruplu la femei

● Rezistența la insulină și DZ tip 2 – alte modificări metabolice

● Crește insulinemia

● Scade HDL

● Cresc trigliceridele

Factori psihosociali

● furie

● anxietate

● depresie

● ostilitate

● comportament tip A

Currently, data are inadequate to ascertain whether psychosocial interventions can

reduce CVD risk!!!!

Consumul de alcool

● sub 3 unități/zi – factor de protecție (nici un beneficiu la tineri)

○ mediat de creșterea HDL, efecte fibrinolitice și insulino-rezistență

● ≥3 unități/zi – crește riscul cardiovascular prin:

 ○ TAS, aritmii, hipercoagulabilitate, afectare miocardică

● Consum responsabil de alcool

○ Sub 3 unități/zi (la femei ½)

○ O unitate

■ 13,6 g in Canada și USA

■ 15-20 g in Europa

○ - Risc cardiovascular - 4-6 unități/zi sau 28-42/săptămână

LP - Vaccinarea antipneumococică

-Importanța pentru sănătate publică:

● forme invazive: meningite, endocardite, septicemii, artrite, infecții

intraabdominale

● manifestare endemică: frecvență mai mare în sezonul rece, poluare

atmosferică înaltă

-S. pneumoniae - capsula polizaharidică

● factor major de virulență

● definește un serotip

● vaccinurile conțin cele mai prevalente serotipuri

-Vaccinuri

● Prevenar 7 - nu mai este indicat, au apărut tulpini noi (vezi Prevenar 13)

● Synflorix (10 serotipuri)

● Prevenar 13 -

○ sugari (6 săpt- 6 luni): patru doze 0,5 ml, cu interval de 1 lună între
doze; ultima doză 11-15 luni

○ sugari și copii (7 luni - 23 luni): două doze 0,5 ml, cu interval de 2 luni

○ copii (>2 ani), adolescenți, adulți, vârstnici: o doză 0,5 ml

 ● Pneumo 23 - adulți și copii >2 ani, recomandări:

○ adulți >65 ani

○ comorbidități: cardiopulm, alcoolism, ciroză, dz, insuf renală

○ imunosupresie hiv, asplenie, leucemie, mielom multiplu, transplant

○ altele: implant cohlear, fistule LCR, asplenie anticipată

-Eficacitate vaccinală:

● imunogenicitate

● prevenire forme invazive

● frecvența formelor invazive cu serotipuri care nu sunt prezente în vaccin (să

nu crească)

● scăderea utilizării de AB

● scădere mortalitate infantilă și a copiilor până la 5 ani

(Otită medie -s. pneumoniae- cu complicații (perforație timpan, necesitate

timpanostomie, meningită, abces cerebral, mastoidită, pierderea auzului) -> infecția
cu S. pneumoniae trebuie prevenită) ???

S43
C - Epidemiologia bolilor cardio-vasculare: prevenirea și controlul bolilor cardio-
vasculare

- Educatie medicala

- Renuntarea la fumat

- Modificarea stilului de viata

- Slabit/ Dieta: echilibrata, fara grasimi trans, putina sare, putin colesterol

- Sport

- Scade LDL

- Asprina

- Glicemie
LP - Vaccinarea antigripală

Vaccinarea de rutină

sugari cu vârsta de peste 6 luni mai ales cei născuţi prematur şi cu factori de risc

vaccinarea anturajului sugarilor sub vârsta de 6 luni

vaccinarea anturajului persoanelor cu imunosupresie profundă cu vaccin gripal

inactivat

Perioada ideala de vaccinare: Octombrie- noiembrie – protecția postvaccinală-la 2

săptămâni

Perioada de activitate gripală:

Debut – noiembrie, până în aprilie

Maximum de activitate: ianuarie-martie

Schema de vaccinare

•doza: copiii între 6 luni şi 3 ani - 0,25 ml,

iar peste 3 ani - 0,5 ml.

•calea de administrare: i.m. sau s.c.

•zonele de elecţie

•ritm de administrare:

–copii la prima imunizare - două doze la interval de 4 săptămâni, urmate de doza

anuală.

–adulţi: o doză anuală

Imunitatea vaccinala: Stimularea imunității umorale și celulare

Ac serici față de HA virală apar la 2 săptămâni postvaccinal

Durata protecției: 1 an

La gravide:

Vaccinul inactivat este sigur, indiferent de trimestru

Vaccinul inactivat și LAIV4 (viu atenuat) – sigure pentru mamele care alăptează

Sunt contraindicate vaccinurile vii la gravidă

Nu se recomandă la gravide și mame care alăptează vaccinul cu adjuvant (Fluad)

 Contraindicatii: Sugari <6 luni

Vacc adjuv. (Fluad) <65 ani

Reacție anafilactică la o doză anterioară

Hipersensibilitate la componentele vaccinului, exceptând proteinele de ou

Imunosupresie

Gravide

2-17 ani vârstă, terapie cronică cu aspirină

Astm sever

Reactii adverse uzuale, usoare, nici un tip de vaccin nu produce gripa!

Foarte rar: Sdr Guillan Barre

S44
C - Epidemiologia comportamentală: premizele epidemiologiei comportamentale,
comportamentul și stilul de viață
Starea de sanatate depinde de interactiunea factorilor de mediu, comportamentali,
genetici și asistența medicală.

• Evitarea comportamentului la risc

• Remodelarea comportamentului si protectia populatiei fata de influentele

negative potentiale din mediu

• Abordarea educationala a problemelor

Factori de risc:

▪ predispozanti (individuali)

▪ consolidanti (culturali și sociali)

▪ permisivi (conditii de mediu cu impact comportamental)

LP - Vaccinarea antitetanică

• vaccin inactivat fracţionat toxoid

• ANTICORPI SERONEUTRALIZANŢI ANTITOXINICI

–IG G AU CAPACITATE NEUTRALIZANTĂ SEMNIFICATIVĂ

• EXPUNEREA LA O DOZĂ INFECTANTĂ MARE

–POATE DEPĂŞI CAPACITATEA DE APĂRARE PRIN IMUNITATEA

DEZVOLTATĂ ÎN URMA VACCINĂRILOR ANTERIOARE

• schema de vaccinare 2,4,11 luni,6,14 ani, apoi la interval de 10 ani

S45
C - Epidemiologia comportamentală: epidemiologia obiceiului de a fuma
tabagismul-cel mai periculos drog
motivatia: placere, antistres, anturaj
dependenta psihica si fizica
afectiuni asociate tabagismului
costuri pentru sanatate (scurteaza viata cu 5,5 minute/tigara)
controlul/profilaxia/combatere (adresarea motivatiei, masuri legislative (pretul
tigarilor, interzicerea fumatului in spatii publice, etichete), programe educationale)

LP - Vaccinarea antipertussis

- vaccin inactivat - corpuscular <3 ani

- fracţionat acelular !!!

•PREVINE FORMELE GRAVE ŞI DECESELE PRIN TUSEA CONVULSIVĂ.

•IMUNITATEA PROTECTOARE - NU A FOST DESCRISĂ

–ANTICORPII FAŢĂ DE TOXINA PERTUSSIS ŞI HEMAGLUTININA

FILAMENTOASĂ

•DUPĂ BOALĂ RĂSPUNS IMUN

–UMORAL SISTEMIC - IGG

 –LOCAL - IGA LA NIVELUL MUCOASEI RESPIRATORII

•DUPĂ VACCINARE - NUMAI RĂSPUNS SERIC

•IMUNITATEA TRANSPLACENTARĂ

–PRIMELE 4 LUNI DE VIAŢĂ

- schema de vaccinare 2,4,11 luni, 6,14 ani

S46
C - Epidemiologia comportamentală: epidemiologia consumului de alcool

intoxicatia acuta vs consumul cronic

a 5 a cauza de deces prematur
patologii asociate
asocierea cu alte comportamente la risc
fiziopatologia: actiune toxica directa (ficat, miocard, snc), indirect (nutritie,
proinfectie, metabolice)
F culturali (religie), sociali (binge drinking), economici, individuali, genetici (4x risc de
consum nociv de alcool la descendentii alcoolicilor)
consecinte: legale (crima, accidente circulatie, suicid), educationale (absenteism,
probleme de memorie), fizice (sexuale, cv, fatice), de munca (scaderea motivatiei,
accidente)
SAFE DRINKING: 2 doze de bere- pentru cei slabi si un pahar de 125 ml de vin (o
cincizeaca e prea mult: 25ml de alcool rafinat, daca palinca se numeste ca e
rafinata) <3
probleme in control: definirea problemei, motivatia, cantitatile si tipurile de alcool
consumate difera in timp
masuri legislative: interzicere reclame, pretul, orar, interzis minorilor
educatie
Profilaxia secundara: identificare persoane la risc (chestionare)->programe
educationale

LP - Vaccinarea antirujeolică

Forme invazive de boală - meningită, sepsis apărute la copii sub 5 ani - 85%
 Vaccin polizaharidic capsular (poliribosilribitol fosfat PRP) - anticorpi protectori
IgM (opsonizanti) şi IgG (bactericizi in prezenta complementului) serici şi transudaţi
la nivelul mucoasei respiratorii

Vaccin conjugat proteic cu anatoxina D sau T – se poate administra la copii

<2 ani

Liofilizat şi suspendat extemporaneu impreună cu DTaP

Vaccinarea de bază – coincident cu DTaP

- schema de vaccinare 2,4,11 luni

Eficacitate vaccinala 93-99%

Reacţii adverse şi contraindicaţii - cele obişnuite

Eficienţa populaţională - reducerea cu 90% a formelor invazive

Nu se administrează în imunodeficiente primare sau secundare

Nu se administrează gravidelor

Se evită sarcina o lună după vaccinare

Se administrează cu 2 săptămâni înainte sau la 3 luni după preparate care

conţin anticorpi (sânge)

Infecţia cu HIV asimptomatică - este recomandat

La gravide: rujeola poate evolua grav

S47
C - Epidemiologia comportamentală: epidemiologia utilizării substanțelor psihoactive
DEFINITII
Drog psihoactiv - substanta exogena care afecteaza sistemul nervos central si
induc un efect descris in general ca si calmant, energizant sau placut:
narcotice, stimulante sau depresive ale SNC, halucinogene si derivate de
cannabis
Abuzul

▪ utilizare fara prescriptie medicala

 ▪ in cazul celor interzise prin lege abuzul este considerat ca utilizare
indiferent de cantitate

Dependenta de droguri - status de satisfactie si de perceptie psihica a clipei

care face necesar consumul de droguri continuu sau intermitent. Problemele
ce survin ca urmare a uzului substantelor psihoactive sunt considerate boli
psihice,dependenta psihica, fizica, toleranta
Factori de risc: de ce consuma? depresie, probleme in familie, anturaj, educatie,
saracie
probleme: boala cronica psihica, Se exprima prin comportament compulsiv, tendinta
de recidiva
Tratabila!!!!
4 nivele de actiune: individual, familial, de grup, comunitar
diferentiat la consumatori cronici fata de stadiile incipiente
programe educationale in scoli vs reinsertie sociala!!!

LP - Măsurile de precauție pentru prevenirea transmiterii aerogene masca, viziera,

ochelari, manusi

la pacienţi cu infecţii transmise prin particule de praf sau picături nucleosoli, cu diametrul <
5μm, generate de:
•vorbire, tuse, strănut
•proceduri la nivelul tractului respirator:
- aspirare
- intubare
- bronhoscopie
Medicina dentara
Picăturile rămân în suspensie şi sunt vehiculate prin curenţi de aer
Afecţiuni:
•Rujeola
•Varicela+precauţii de contact
•Tuberculoza cavitară
COVID

Plasarea pacientului – în salon rezervă sau formare de cohorte; salon cu ventilaţie

adecvată (presiune negativă sau uşă închisă - mişcarea aerului cu flux de 6 schimburi
pe oră; exhaustarea în exteriorul clădirii).
Spălarea antiseptică a mâinilor
Protectoare respiratorii – mască filtrantă cu eficienţă înaltă la intrarea în salon (ex.
TB). Persoanele susceptibile - nu intră în salon sau poartă protector respirator
Transportul pacientului – limitat la strictul necesar; pacientul va purta mască
Igiena mediului – curăţenie, dezinfecţie. Instrumente şi echipamente curăţare,
dezinfecţie, sterilizare.
Personal – imunizat

la pacienţi cu infecţii transmise prin particule cu diametrul ≥ 5μm,

generate de:
•vorbire, tuse, strănut
•proceduri la nivelul tractului respirator:
- aspirare
- intubare
- bronhoscopie
- medicina dentara
pParticulele nu rămân suspendate în aer
Transmiterea necesită contact strâns (sub 1 m) între sursă şi persoana
receptivă – mucoasă conjunctivală, nazală, bucală

Afecţiuni:
•Meningita meningococică
•Gripa
•Rubeola
•Infecţia urliană
•Tusea convulsivă

•Plasarea pacientului – în salon rezervă, sau formare de cohorte.

•Uşa poate rămâne deschisă.
•Spălare antiseptică a mâinilor
•Protecţia respiratorie – mască chirurgicala dacă se lucrează la mai puţin
de 80-100 cm de pacient.
•Transportul pacientului – limitat la strictul necesar – pacientul va purta
mască chirurgicală.
•Igiena mediului – curăţenie, dezinfecţie. Instrumente şi echipamente -
curăţare, dezinfecţie.
•Personal imunizat (ex. antigripal)

S48
C - Epidemiologia comportamentală: dependențe comportamentale
cele de mai sus. fumat alcool droguri psihoactive.

Drog psihoactiv - substanta exogena care afecteaza sistemul nervos central si

induc un efect descris in general ca si calmant, energizant sau placut:
narcotice, stimulante sau depresive ale SNC, halucinogene si derivate de
cannabis
Abuzul

▪ utilizare fara prescriptie medicala

▪ in cazul celor interzise prin lege abuzul este considerat ca utilizare

indiferent de cantitate

Dependenta de droguri - status de satisfactie si de perceptie psihica a clipei

care face necesar consumul de droguri continuu sau intermitent. Problemele
ce survin ca urmare a uzului substantelor psihoactive sunt considerate boli
psihice,dependenta psihica, fizica, toleranta
Factori de risc: de ce consuma? depresie, probleme in familie, anturaj, educatie,
saracie
probleme: boala cronica psihica, Se exprima prin comportament compulsiv, tendinta
de recidiva
Tratabila!!!!
4 nivele de actiune: individual, familial, de grup, comunitar
diferentiat la consumatori cronici fata de stadiile incipiente
programe educationale in scoli vs reinsertie sociala!!!

LP - Măsurile de precauție pentru prevenirea transmiterii prin picături de

secreții din căile respiratorii

COVID AGAIN

la fel: masca, ochelari, viziera,manusi, halat, dezinfectie suprafete

saloane cu usi inchise, dezinf inainte+dupa

obiecte medicale individuale

transport pac cat mai puțin , pac poarta masca

S49
C - Epidemiologia moleculară: bazele epidemiologiei moleculare, domenii de utilizare

are la baza principiile și metoda epidemiologică

• utilizează determinări genetice şi identificarea la nivel molecular a unor

markeri necesari în studierea distribuţiei, etiologiei şi controlului îmbolnăvirilor
la nivel comunitar

• aplicată în bolile infecţioase și cronice

• evaluarea riscurilor la nivel populaţional şi individual (medicina personalizată)

• Esențială în evaluarea patogenezei îmbolnăvirilor

• Stabilește susceptibilitatea genetică cu markeri moleculari - înlocuiește

markerii “surogat” (e.g. istoricul familial)

• Reduce heterogenicitatea clasificării bolilor în studiile descriptive

• Creşte acuratețea studiilor analitice:

– interactiunea dintre factorii genetici și ambientali

• Permite depistarea precoce a bolii – rapiditate și validitate mai bune față de

testele clasice (e.g. anticorpi)

LP - Măsurile de precauție pentru prevenirea transmiterii prin contact

manusi, sort impermeabil, acoperirea oricaror leziuni tegumentare, dezinfectia

mainilor

Transmiterea prin contact:

- direct – atingerea pacientului
- indirect – atingerea obiectelor sau suprafeţelor contaminate din
camera pacientului
 Afecţiuni:
•Infecţii cutaneo-mucoase
•Abcese deschise
•Herpes zoster, varicelă

•Infecţii cu microorganisme rezistente la antibiotice: stafilococi,

enterococi
•Infecţii cu :VRS, Escherichia coli, Shigella, Clostridium difficile
Plasarea pacientului – în salon rezervă sau formare de cohorte.
Mănuşi curate, nesterile – la intrarea în salon. Toate obiectele din salon sunt considerate
contaminate
Spălare antiseptică a mâinilor
Halatul suplimentar (pelerina) – cand se estimeaza stropiri (varsaturi explozive etc)
Transportul pacientului – limitarea transportului la strictul necesar – precauţii de contact
Echipament dedicat
Igiena mediului – curăţenie, dezinfecţie. Instrumente şi echipamente - curăţare, dezinfecţie.

S50
C - Epidemiologia moleculară: aplicații în epidemiologia bolilor infecțioase și a bolilor
cronice
1.Diagnotic rapid in bolile infectioase: care contribuie la limitarea transmiterii si la
tratamente specifice cu reducerea consumului de antibiotice
2.diagnostic precis in cazul microorganismelor necultivabile (hiv, VHB), greu
cultivabile (mycobacterium tuberculosis, clostridium diff), riscant (ebola, f. tularensis),
in titru mic (hiv in primele zile, toxo in corpul vitros), in situ (h pylori)
3.Identificarea sursei in izbucnirile epidemice (teste moleculare sars cov 2 - RT-pcr 3
gene: orf1-arn polimeraza, gena n si gena e)
3.predictia si evaluarea raspunsului terapeutic: exemplu Genotip VHC 1B in
Romania-tratament specific
4.diagnostic fibroza chistica, screening aneuploidii
5.estimari de risc personalizate pentru interventie individuala
6. masurarea exacta a expunerilor-markeri
7. susceptibilitate (rasa, gen, grup etnic, AHC)-polimorfisme
8. tratamente personalizate: vaccin personalizat in oncologie (anti cancer pulmonar)
LP - Accidentul profesional însoțit de expunere la produse biologice: modalități de
prevenire a accidentelor profesionale

• Sisteme i.v. fara ac, containere speciale

• Evitarea recapisonarii acelor!!!

• Indepartarea adecvata a instrumentelor folosite

• Respectarea precautiilor standard: echipamente protectie-manusi, masti,

sorturi

• programe de pregatire