Referat privind importanta bolilor infectioase in patologia umana

1. Importanta studiului bolilor infectioase

sunt parte inseparabilă a vieţii omului în comunitate;
sunt mari urgenţe care necesită tratament specific pentru salvarea vieţii pacientului
şi pentru protejarea sănătăţii populaţiei; ex. epidemia de gripă cu virusul gripal
AH1N1 (“porcin”), sau actuala epidemie din China - infecția cu COVID -19
unele au transmitere intrauterină; ex. - rujeola şi toxoplasmoza congenitală
Dau complicații grave și sechele : ex. poliomielita, variola
reprezintă 60 - 80 % din domeniul bolilor interne si patologia copilului; ex.
sindromul poststreptococic ( RAA, nefrita);
reprezintă 60 % din consultaţiile ambulatorii (ex. virozele respiratorii);
au mortalitate mare (30-40% din septicemii, meningite, tetanos; 60-90 % din
febrele hemoragice);
unele sunt incurabile: rabia, PESS ; infectia HIV/SIDA;
altele dau sechele grave si frecvente: hepatite virale parenterale, enterovirusuri,
meningitele.
2. Definitia procesului infectios
Procesul infectios rezulta din interactiunea agentului patogen cu organismul gazda, in
anumite conditii de mediu (ecologia infectiei) si constituie componenta biologica a
procesului epidemiologic.
3. Procese infectioase eradicate prin vaccinare. Istoric
Hepatita virala B

Oreion Rabia
Haemophilius influenzae tip B Poliomielita
Infectii pneumococice Rujeola
Infectia cu HPV Difteria
Gripa Rubeola
Inffectia meningitica Varicela
Hepatita A Tetanos
Inffectia cu rotavirus Tuse convulsiva
Enceffalita de capusa Tuberculoza
4. Generalitati privind interactiunea dintre macro-organismul gazda si
microorganismul patogen
starea de boală (clinică sau subclinică) când interacţiunea este urmată de leziuni
manifeste şi de reacţii din partea gazdei;
colonizarea când prezenţa şi proliferarea unui germen pe mucoasă sau pe tegument
nu este urmată de reacţie din partea organismului – gazdă;
lipsa stării de boală – infecţia nu este urmată obligatoriu de boală şi chiar dacă
apare nu rezultă acelaşi tip de boală la toate persoanele infectate cu acelaşi tip de
agent patogen
5. Generalitati privind modul de manifestare clinica a proceselor infectioase
agentul infecţios - cauza primară şi indispensabilă în declanşarea infecţiei;
acţionează prin însuşirile lui agresive (infecţiozitate, invazie, virulenţă) precum şi
prin doza infectantă.
organismul gazdă – cu posibilităţile lui de rezistenţă (mijloace de apărare,
nespecifice, specifice, genetice, câştigate), precum şi cu reactivitatea lui
particulară.
mediul extern – factori geografici, climatici, sociali, economici.
Manifestare subclinica a bolilor infectioase
infecţie inaparentă (decelată prin examene de laborator): ex. inf. HIV
latentă (asimptomatică, agentul persistă timp îndelungat, poate deveni evidentă
oricând) – ex. infecţia herpetică, virusul infecţiei zosteriene (zona) ; malaria,
boală subclinică (nu are expresie în simptome dar apar tulburările funcţionale şi
leziuni organice) – ex. ciroza sau cancerul hepatic de cauză infecţioasă B sau C
starea de purtător cronic de germeni – bolnavul, convalescentul, persoana
sanatoasa, care adăposteşte germeni, indiferent de forma de manifestare clinică -
ex. infecţia cu lamblia, bacil tific, dizenteric, streptococ betahemolitic, stafilococ
patogen.
Portajul poate fi :
– temporar – zile, săptămâni (perioada de incubaţie, stare, convalescent)
– cronic – luni, ani sau toata viaţa (după ieşirea din boală).
6. Criterii generale de clasificare a bolilor infectioase cu exemplificare de procese
infectioase
După amploarea procesului infecţios:
 boală infecţioasă locală (furuncul, erizipel, angină, cărbune, hidrosadenită, abces
cerebral, apendicită, anexită, vaginită, panariţiu,herpes labial)
boală regională,
boală generală sau sistemică (ciclică şi septicemică).

7. Fluide biologice care vehiculeaza agentii patogeni de la sursa la receptivi

Secreţii naso-faringiene (picături Flűgge): infecţiile respiratorii;
Saliva sau lichidul oral (suc gingival) : infecţia urliană, hepatită B, rabie;
Sputa sau secreţiile bronşice : infecţiile pulmonare; TBC.
Secreţiile cutaneo-mucoase şi purulente: erizipel, varicelă, pesta bubonică,
stafilocociile sau streptocociile cutanate, scarlatina, otice, oftalmologice, bolile
venerice virale, bacteriene, chlamidiene;
Lichidele seroase : LCR, peritoneal, pericard, pleural, sinovial (articular),
exudate, transudate: infecţia HIV/SIDA, HVB. HVC
Vărsăturile în infecţii digestive, febra tifoidă, dizenterie, toxiinfecţiile
alimentare;
Materiile fecale: infecţiile digestive, dizenterie, holeră, hapatite enterale virale;
poliomielita; febra tifoidă;parazitoze intestinale
Sângele infectat cu virusuri, bacterii, richettsii, protozoare, HIV, malarie; tifos
exantematic, febra Q, encefalite, toxoplasmoză;
Secreţiile genitale: vaginale şi spermatice în infecţiile venerice;
Urina :febra tifoidă, leptospiroza, în infecţiile urinare, TBC uro-genitală;
Secreţia lactată umană şi animală : în HIV, VHB, antrax, bruceloză, febra
aftoasă, encefalita de căpuşă .
Fragmente de ţesuturi şi organe : HIV, HVB, HVC,citomegalusvirus

8. Principalele mecanisme de transsmitere a bolilor infectioase in populatie

Aerogenă – prin pic. Fllűge, aerian, cu poarta de intrare nazo-faringiana, oculară
şi respiratorie
Digestivă – prin alimente, apă, mâini murdare
Parenteral – prin inoculare, plăgi, sânge, muşcătură, instrumente medicale
Sexual – secreţii genitale
Vectori hematofagi – înţepătură de insecte (artropode) sau acarieni
Zoonoze – transmitere de la animale pe căi diferite
9. Principalele boli cu transsmitere aerogena
Gripele şi alte Viroze respiratorii,
Tuberculoza pulmonară
Varicela - vărsatul de vânt
Rujeola – cori, pojar
Rubeola
Scarlatina
Difteria
Tusea convulsivă sau tusea măgăresacă
Oreion – gâlci
Meningita cerebrospinală epidemică(MCSE),
Pneumoniile.
10. Principalele boli cu transmitere digestiva
Toxiinfectie alimentara
Boala diareica acuta
Salmoneloza
Hepatita
Enteroviroza
11. Principalele boli cu transmitere parenterala
HIV
Hepatita acuta B,C,D
12. Importanta imunoprofilaxiei active prin practica vaccinarii
Imunoprofilaxia este un termen care implica procesul de a induce activ sau a conferi
artificial imunitate prin administrarea de produse imunobiologice.Imunizarea poate fi
activa sau pasiva. Imunizarea activa reprezinta inducerea productiei de anticorpi si/sau
altui raspuns imun prin administrarea unui vaccin sau anatoxina.Imunizarea pasiva
reprezinta transferarea temporara de imunitate prin administrarea de anticorpi
preformati.
13. Vaccinuri optionale recomandate
Rotaviral
Varicelic
Hepatitic A
Meningococic
HPV
 14. Prevenirea bolilor infectioase prin categorii specifice de izolare si carantinare

Izolarea consta in separarea celor contagiosi de ceilalti membri ai colectivitatii pe

perioada contagiozitatii.

Carantina este reprezentata de restrictii asupra regimului de activitate a persoanelor

sanatoase care au fost expuse unui contact infectat, in scopul prevenirii transmiterii mai
departe a bolii in perioada de incubatie. Carantina esste de 2 feluri:

Carantina completa
Carantina modificata
15. Calendarul de vaccinare in Romania: varsta, tip vaccinare