BOLI INFECŢIOASE - NOŢIUNI TEORETICE

ANUL II

SEM II– 2019 - 2020

DR. DRUGOCIU PETRUTA

medic primar epidemiologie

SPITALUL CLINIC CFR IAŞI
Tel. 0741261015

12.05.20 1
  
NOTIUNI GENERALE DESPRE BOLILE INFECŢIOASE

• Boala infecţioasă = pătrunderea pe diverse căi şi

multiplicarea agenţilor patogeni in organismul uman cu
manifestarea prin variate simptome clinice sau
asimptomatic; au modificări de laborator specifice şi
nespecifice.
• Bolile infecţioase sunt boli cauzate de agenţi patogeni de
tipul microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi,
protozoare, metazoare, prioni) care în marea majoritate
sunt contagioase, adică se pot transmite de la om la om
(antroponoze) sau de la animale la om – sau invers
(zoonoze sau zooantroponoze).

12.05.20 2
 BIBLIOGRAFIE
– Boli Infecţioase – Ileana Rebedea, Ed. Medicală, 2000
– Boli infecţioase şi epidemiologie pentru şcolile
sanitare postliceale – Dr. Constantin Bocârnea, 1997
– Manual de curs pentru medici epidemiologi – sub
coordonarea G. Molnar, A. Pistol, F. Popovici – 2012
– Ghid de epidemiologie practică - Bocşan I. , 1999,
Cluj-Napoca.
– Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile - sub
redacţia A. Ivan , Edit. Polirom, Iaşi, 2003.
– Tratat de Boli Infecțioase – sub redactia E. Ceaușu,
Editura Medicală, 2018
– Vaccinuri și Vaccinari – M.I. Popa , UMF București ,
2019

12.05.20 3
12.05.20 4
 Jaques Parisot

“ Guérir c'est bien, prevenir c'est

mieux”

12.05.20 5
 IMPORTANȚA BOLILOR INFECȚIOASE
• sunt parte inseparabilă a vieţii omului în comunitate;
• sunt mari urgenţe care necesită tratament specific pentru salvarea
vieţii pacientului şi pentru protejarea sănătăţii populaţiei; ex. epidemia
de gripă cu virusul gripal AH1N1 (“porcin”), sau actuala epidemie din
China - infecția cu COVID -19
• unele au transmitere intrauterină; ex. - rujeola şi toxoplasmoza
congenitală
• Dau complicații grave și sechele : ex. poliomielita, variola
• reprezintă 60 - 80 % din domeniul bolilor interne si patologia copilului;
ex. sindromul poststreptococic ( RAA, nefrita);
• reprezintă 60 % din consultaţiile ambulatorii (ex. virozele
respiratorii);
• au mortalitate mare (30-40% din septicemii, meningite, tetanos; 60-90
% din febrele hemoragice);
• unele sunt incurabile: rabia, PESS ; infectia HIV/SIDA;
• altele dau sechele grave si frecvente: hepatite virale parenterale,
12.05.20
enterovirusuri, meningitele. 6
 Procesul Infecţios
rezultă din interacţiunea agentului patogen cu organismul
gazdă, în anumite condiţii de mediu (ecologia infecţiei) şi
constitue componenta biologică a procesului epidemiologic.

Agent
infecţios
POARTA DE INTRARE (căi naturale sau
leziuni determinate de agentul patogen).

Macroorganismul
Procesul
receptiv
epidemiologic
trebuie deosebit de
Procesul
12.05.20 Infecţios. 7
PROCESUL INFECŢIOS = BOALA INFECŢIOSĂ

Procesul Infecţios rezultă din

interacţiunea agentului
patogen cu organismul gazdă,
în anumite condiţii de mediu
(ecologia infecţiei) şi
constitue componenta
biologică a procesului
epidemiologic.

12.05.20 8
Interacţiunea dintre microorganismul patogen şi organismul gazdă

urmată de multiplicarea lor în ţesuturile acestuia se poate solda cu :

1 starea de boală (clinică sau subclinică) când

interacţiunea este urmată de leziuni manifeste şi
de reacţii din partea gazdei;
2. colonizarea când prezenţa şi proliferarea unui
germen pe mucoasă sau pe tegument nu este
urmată de reacţie din partea organismului –
gazdă;
3.lipsa stării de boală – infecţia nu este urmată
obligatoriu de boală şi chiar dacă apare nu rezultă
acelaşi tip de boală la toate persoanele infectate
cu acelaşi tip de agent patogen
12.05.20 9
Factorii de care depind manifestările infecţiei clinice sau subclinice :

1. agentul infecţios - cauza primară şi

indispensabilă în declanşarea infecţiei;
acţionează prin însuşirile lui agresive
(infecţiozitate, invazie, virulenţă) precum şi prin
doza infectantă.
2. organismul gazdă – cu posibilităţile lui de
rezistenţă (mijloace de apărare, nespecifice,
specifice, genetice, câştigate), precum şi cu
reactivitatea lui particulară.
3. mediul extern – factori geografici, climatici,
sociali, economici.

12.05.20 10
 Manifestare subclinică a bolilor infecţioase
• infecţie inaparentă (decelată prin examene de
laborator): ex. inf. HIV
• latentă (asimptomatică, agentul persistă timp
îndelungat, poate deveni evidentă oricând) – ex. infecţia
herpetică, virusul infecţiei zosteriene (zona) ; malaria,
• boală subclinică (nu are expresie în simptome dar apar
tulburările funcţionale şi leziuni organice) – ex. ciroza
sau cancerul hepatic de cauză infecţioasă B sau C ,
• starea de purtător cronic de germeni – bolnavul,
convalescentul, persoana sanatoasa, care adăposteşte
germeni, indiferent de forma de manifestare clinică - ex.
infecţia cu lamblia, bacil tific, dizenteric, streptococ
betahemolitic, stafilococ patogen.
Portajul poate fi :
– temporar – zile, săptămâni (perioada de incubaţie, stare,
convalescent)
– cronic – luni, ani sau toata viaţa (după ieşirea din boală).
12.05.20 11
 Manifestare clinică a bolilor infecţioase

• după amploarea procesului infecţios:

– boală infecţioasă locală,

– boală regională,
– boală generală sau sistemică (ciclică
şi septicemică).

12.05.20 12
Boala infecţioasă = pătrunderea pe diverse căi şi multiplicarea agenţilor
patogeni in organismul uman şi manifestarea prin variate simptome
clinice sau asimptomatic; se adaugă modificări de laborator specifice şi
nespecifice.
Bolile infecţioase : generale şi locale

Bolile infecţioase generale : febră (subbebril, febră mare, curbatură), stare de

rău general (astenie, adinamie, ; se poate adăuga erupţie generalizată (boli
eruptive);
cu manifestări din partea aparatelor (boala generală) :
- respirator - odinofagie, stridor, catar, tuse, expectoraţie,
- digestiv - greţuri, vărsături, colici abdominale, diaree/constipaţie
- hepatic - icter, hepatomegalie, scaune decolorate, urini hipercrome
- renal – disurie, cistalgie, oligurie, poliurie, hematurie, cilindrurie
- sistem nervos – cefalee în cască sau în globii oculari, fotofobie, vărsături
in jet, somnolenţă, adinamie, bradipsihie

Boli locale : furuncul, erizipel, angină, cărbune, hidrosadenită, abces

cerebral, apendicită, anexită, vaginită, panariţiu,herpes labial
Pot fi însoţite şi de reacţie a oragnismului ca febră, stări toxice sau pot
evolua în boli generale .
12.05.20 13
Bolile infecţioase generale, sistemice au evoluţie aciclică

Evoluţie imprevizibilă, de obicei recunoscându-se următoarele :

– Focar infecţios localizat la poarta de intrare

– Diseminarea agentului cauzal pe cale limfatică apoi sanguină
– Descărcări de germeni în torentul circulator (bacteriemie)
– Însămânţare în diferite ţesuturi :
• Metastaze septice : piele, plămâni,sistem circulator,osteoarticular, ap.
renal, sistem nervos,ficat, splină
– Decărcarea germenilor este însoţită de creşterea febrei, frisoane,
alterarea progresivă a stării generale
• Complicaţii hemodinamice
• Şoc infecţios şi
• Afectarea multiviscerală.
Tratamentul energic cu antibiotice şi susţinerea funcţiilor
organismelor este necesar pentru a împiedica exitusul .

12.05.20 14
Bolile Infecţioase pot fi: ciclice sau aciclice

Bolile infecţioase ciclice: au evoluţie previzibilă , trecând prin anumite etape

care pot fi recunoscute chiar şi când manifestarea este atipică ; ex:
rujeola, febra tifoidă, hepatita virală

Etapele bolii infecţioase tipice:

1. Incubaţia : timpul scurs din momentul infectării până la apariţia primelor

manifestări ale bolii
2. Invazia: instalarea simptomelor bolii – brusc, lent, insidios
3. Perioada de stare: simptomele se întregesc, se recunoaşte clinic boala
4. Remisie: simptomatologia diminuă,
5. Convalescenţă: organele afectate se refac
6. Însănătoşire: revenirea la starea fiziologică de dinaintea bolii
7. Complicaţii: unele organe sau funcţii rămân afectate temporar
8. Sechele: perturbări funcţionale definitive
9. Stare de purtator temporar sau definitiv: agentul cauzal nu se elimină din
oragnism
10. Deces

12.05.20 15
 Etiologia bolilor infecţioase
• Microorganismele patogene:
5 grupuri principale:
bacterii, CURS ANUL II BOLI INFECTIOASE\Bacterii.docx

virusuri, CURS ANUL II BOLI INFECTIOASE\VIRUSURI.docx

prioni,CURS ANUL II BOLI INFECTIOASE\PRIONI.docx

fungi,CURS ANUL II BOLI INFECTIOASE\FUNGI.docx

paraziţi. CURS ANUL II BOLI INFECTIOASE\PARAZIŢI.docx

12.05.20 16
 CLASIFICAREA BOLILOR INFECŢIOASE

• Infecţie
• Contaminare
• Contagiozitate

1. CRITERIU ETIOLOGIC - după agentul cauzal

- viroze, bacterioze, chlamidioze, rickettioze,micoze, parazitoze, prionoze

2. CRITERIU EPIDEMIOLOGIC – după modul de transmitere predominant

şi poarta de intrare

- Aerogenă – prin pic. Fllűge, aerian, cu poarta de intrare nazo-faringiana,

oculară şi respiratorie
- Digestivă – prin alimente, apă, mâini murdare
- Parenteral – prin inoculare, plăgi, sânge, muşcătură, instrumente medicale
- Sexual – secreţii genitale
- Vectori hematofagi – înţepătură de insecte (artropode) sau acarieni
- Zoonoze – transmitere de la animale pe căi diferite

12.05.20 17
Căile de eliminare (vehiculare) a microorganismelor de la sursă spre
receptivi:

1.Secreţii naso-faringiene (picături Flűgge): infecţiile

respiratorii;
2. Saliva sau lichidul oral (suc gingival) : infecţia
urliană, hepatită B, rabie;
3.Sputa sau secreţiile bronşice : infecţiile pulmonare;
TBC.
4. Secreţiile cutaneo-mucoase şi purulente: erizipel,
varicelă, pesta bubonică, stafilocociile sau streptocociile
cutanate, scarlatina, otice, oftalmologice, bolile venerice
virale, bacteriene, chlamidiene;
5. Lichidele seroase : LCR, peritoneal, pericard, pleural,
sinovial (articular), exudate, transudate: infecţia
HIV/SIDA, HVB. HVC
6. Vărsăturile în infecţii digestive, febra tifoidă, dizenterie,
toxiinfecţiile alimentare;
12.05.20 18
Căile de eliminare (vehiculare) a microorganismelor de la sursă spre
receptivi:

7. Materiile fecale: infecţiile digestive, dizenterie, holeră,

hapatite enterale virale; poliomielita; febra
tifoidă;parazitoze intestinale
8. Sângele infectat cu virusuri, bacterii, richettsii,
protozoare, HIV, malarie; tifos exantematic, febra Q,
encefalite, toxoplasmoză;
9. Secreţiile genitale: vaginale şi spermatice în infecţiile
venerice;
10. Urina :febra tifoidă, leptospiroza, în infecţiile urinare,
TBC uro-genitală;
11.Secreţia lactată umană şi animală : în HIV,
VHB, antrax, bruceloză, febra aftoasă, encefalita de
căpuşă .
12. Fragmente de ţesuturi şi organe : HIV, HVB,
HVC,citomegalusvirus
12.05.20 19
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Factorii epidemiologici primari

Agent
infecţios

Izvor de Organism
Mod de transmitere
infecţie receptiv
Cale de Poarta de
eliminare intrare

Factorii epidemiologici secundari

sau dinamizatori-favorizanţi
12.05.20 20
 PROFILAXIA BOLILOR INFECŢIOASE

1. Măsuri împotriva sursei de agent patogen

2. Măsuri pentru întreruperea căilor de
transmitere
3. Măsuri pentru creşterea rezistenţei
organismului
4. Măsuri adresate factorilor epidemiologici
secundari

12.05.20 21
 • PROFILAXIA SPECIFICĂ

Vaccinarea

• Calendarul Vaccinarilor în România

CURS ANUL II BOLI INFECTIOASE\Calendarul de vaccinare 2011.doc

• VACCINARI RECOMANDATE IN EUROPA

SI SUA CURS ANUL II BOLI INFECTIOASE\Calendarul vacc rec in SUA si Europa.doc

12.05.20 22
 Transmiterea prin aer (aerogenă):
BOLI AEROGENE sau cu transmitere predominant
aeriana

• Cea mai frecventă şi comună cale

de transmitere

• Microorganismele se elimină de la
sursă prin picăturile septice:
• secreţii naso-faringiene sau
• secreţiile plăgilor de pe tegumente
sau mucoase, din fecale, urină
(picături septice- nucleosoli).

12.05.20 23
Transmiterea prin aer (aerogenă)

Răspândirea prin aer se poate face:

– Picături septice sau Flügge provenind din

nasofaringe expulzate prin
– tuse, strănut, vorbit, cântat, fluierat, care se
menţin virulente scurt timp după eliminare
(contact).

– Nucleosolii sunt picăturile septice care şi au

pierdut apa de la suprafaţă dar in interior
germenii sunt conservaţi: M. tuberculosis,
stafilococii.

– Pulberi bacilifere care provin din secreţiile

uscate antrenate de particule de praf şi
încărcate cu agenţii patogeni rezistenţi la
uscăciune: stafilococi, streptococi, bacili
difterici, bacili TBC.
12.05.20 24
Transmiterea prin aer (aerogenă):

Principalele boli cu transmitere aerogenă

• Gripele şi alte Virozele respiratorii,

• Tuberculoza pulmonară
• Varicela - vărsatul de vânt
• Rujeola – cori, pojar
• Rubeola
• Scarlatina
• Difteria
• Tusea convulsivă sau tusea măgăresacă
• Oreion – gâlci
• Meningita cerebrospinală epidemică(MCSE),
• Pneumoniile.

12.05.20 25
 PROTOCOLUL CLINIC ÎN BOLILE INFECŢIOASE - MODELUL DE STUDIU PRIVIND O BOALĂ
INFECŢIOASĂ
• Definirea bolii.
• Scurt istoric.
• Etiologie: taxonomie, rezistenţa în mediu
• Boala la om:
– Poarta de intrare
– Căile de eliminare
– Incubaţia
– Tabloul clinic
• Simtomatologie
• Evoluţie
• Complicaţii
• Prognostic
– Diagnosticul
• epidemiologic
• clinic
• de laborator: izolarea agentului patogen
• Tratament
• Procesul epidemiologic
– sursa de agent patogen
– căile şi mecanismul de transmitere
– receptivitatea populaţiei
– manifestările procesului epidemiologic
– răspândire geografică
• Măsuri de combatere (lupta în focar)
• Măsuri în focar :
– privind bolnavul
– privind suspecţii
– privind contacţii
• Măsuri adresate căilor de transmitere
– Aer, apă, alimente, mâini, sol, obiecte, instrumentar, medicamente, vectori, etc.
• Profilaxie:
– Nespecifică
– Specifică – Vaccinare

12.05.20 26
 GRIPA sau INFLUENZA
Ag. Cauzal: Myxovirux influenzae;orthomixovirus;3 serotipuri: A,B,C ;
potenţial epidemic tipul A.;

12.05.20 27
Gripa

12.05.20 28
 GRIPA sau INFLUENZA
Subtipul A - 15 tipuri de hemaglutinină (H1, H2, etc,) şi 9 tipuri de
neuraminidază (N1, N5, etc);are potenţial de hibridizare cu apariţii de
mutaţii prin originea sau înrudirea cu virusurile gripei aviare(H5N1),
porcine(H1N1), ecvine.

12.05.20 29
 Rujeola (cori, pojar)
Fam. Paramixovirus, genul morbilivirus, tip ARN,specific omului, puţin
rezistent în mediu extern, aerisirea îl distruge în 30 min.
Def.:febră 39-40 C,în V,triplu catar (ocular,nazal, bronşic), enantem (semnul
Koplick), exantem maculo-papulos, catifelat.
Evolua endemo-epidemic ; în prezent sporadic.
Incubatia 10 zile;
Diagnostic clinic, epidemiologic şi de laborator. Tratament sipmtomatic;
Complicaţii uşoare şi grave: otita, bronhopneumonie, crupul morbilos,
meningoencefalita, PES.
Profilaxie : vaccinare ROR, la 1 an şi in clasa I.
Durata medie de spitalizare – 7 zile

12.05.20 30
 Protocol de diagnostic:
• Hemoleucograma
• CRP, VSH
• IgM pentru rujeolă
• Rgf. toracică în cazul apariţiei complicaţiilor
pulmonare
• Ex. ORL în crupul rujeolic, otite
• Puncţie lombară în encefalita rujeolică, examen
de fund de ochi, examen neurologic
• Examen oftalmologic în cazul apariţiei
complicaţiilor oculare
• Coprocultura în cazul apariţiei scaunelor
diareice
12.05.20 31
Rujeola

12.05.20 32
Rujeola

12.05.20 33
 Protocol de tratament:
a)Medicaţie simptomatică
• ● antipiretice, antialgice, antitusive
• ● soluţii de reechilibrate hidroelectrolitică
• ● vitamine, calciu
• ● anticonvulsivante
• ● antiemetice
b) Formele severe – beneficiază de corticoterapie, imunoglobuline
standard, tonice cardiovasculare.
c). Tratamentul complicaţiilor
● Bronhopneumonice - sau pneumonii se utilizează betalactamine +
aminoglicozid (ampicilina/oxacilina + gentamicina/amikacina),
cefalosporine de generaţia a III (ceftriaxona, cefatoxim),
betalactamine asociate cu inhibitori de betalactamaze, macrolide.
● Crupul rujeolic beneficiază de corticoterapie (dexametazonă 0,5
mg/kg/zi, hemisuccinat de hidrocortizon 10-20 mg/kg/zi), intubaţie
sau traheostomie de urgenţă, cu oxigenoterapie susţinută,
antihistaminice
● Encefalita rujeolică – necesită tratament cu corticoizi
(dexametazonă 0,5 mg/kg/zi), antiedematoase cerebrale (manitol
20% 10 mg/kg/zi, furosemid), anabolizante cerebrale (piracetam,
cerebrolyzine, encephabol), soluţii de glucoză hipertonă, vitamine
grup B.
12.05.20 34
 RUBEOLA
Fam. Togaviridae, genul Rubivirus, virus ARN , specific omului, mică
rezistenţă în mediu
Def.: febră, poliadenopatii generalizate,în special occipitală, erupţie
micromaculoasă fugace, efect teratogen asupra sarcinii.
Incubaţie: 2-3 săptămâni.
Diag. : clinic , epidemiologic şi lab.
Protocol de diagnostic: - Hemoleucograma,CRP, IgM pentru rubeolă
Complicaţii : poliartrita, trombocitopenie , meningoencefalita.
Durata medie de spitalizare – în rubeola complicată (meningita, encefalită)
10 zile
Profilaxie : Profilaxie : vaccinare ROR, la 1 an şi in clasa I.

12.05.20 35
RUBEOLA

12.05.20 36
RUBEOLA

CONGENITALA

12.05.20 37
 Protocol de tratament:

• Simptomatice antipiretice (paracetamol,

metamizol)
● vitamine
● artrită rubeolică → AINS
● isoprinosină
● Encefalita /meningita rubeolică →
corticoterapie, depletive, neurotrofice.

12.05.20 38
 Scarlatina - febră eruptivă
Ag. Cauzal: streptococ beta hemolitic de grup A, Streptococcus pyogenes; rezistent în
mediu , 60 C;
Def.- febră mare, angină, cefalee, vărsături, erupţie micropapuloasă pe
fond congestiv,masca Filatov,semnul Pastia-Grozovici, ciclul lingual,
urmată de descuamaţie.
Incubaţia: 3-6 zile, max. 1-10 zile;
Complicaţii : toxice, sindr. poststreptococic (reumatism, cardită, nefrită).
Protocol de diagnostic: - Hemoleucograma, CRP, VSH,Exudat faringian, Sumar
de urină,ASLO
Durata medie de spitalizare – 7 zile

12.05.20 39
SCARLATINA

12.05.20 40
SCARLATINA

12.05.20 41
SCARLATINA

12.05.20 42
 SCARLATINA

12.05.20 43
 Protocol de tratament:
Tratament etiologic

- Penicilina G 4 MU/zi la adult şi 50.000 UI/kg/zi la copil, timp de 7 zile,

urmată de Moldamin 1,2 mil. la adult şi 600.000 UI la copilul sub 25
kg;
- Alergie la peniciline → se administrează:
● Eritromicină 2 g/zi la adult şi 40 mg/kg/zi la copil timp de 10 zile;
● Claritromicină 500 mg la 12 ore la adult şi 15 mg/kg/zi la copil, 10
zile; azitromicină 500 mg/zi 5 zile;
● Cefadroxil 15 mg/kg/zi, 7 zile, Cefaclor 375 mg x 2/zi
În formele toxico-septice de scarlatină :
● Penicilă G 5-10 MU/zi, timp de 2-4 săptămâni.b).

Tratament patogenic
– în formele severe, hipertoxice, se asociază antibioterapiei,
corticoterapie (hemisuccinat de hidrocortizon 10 mg/kg/zi sau
dexametazonă 0,5 mg/kg/zi), imunoglobuline standard.

Tratament simptomatic – antipiretice (paracetamol, metamizol,

aspirină)
12.05.20 44
 Varicela – vărsatul de vânt
Ag. Cauzal : virusul varicelo-zosterian,ADN virus, Fam herpetoviridae,
specific omului, mică rezistenţă în mediu .
Def: boala extrem de contagioasa, exantem: macule, papule, vezicule,
cruste, apare în valuri, pe toata suprafata corpului ; pruriginoasă, tendinţă
la impetiginizare; suprainfecţia = ciatrice indelebile.

12.05.20 45
VARICELA

12.05.20 46
 Complicaţii

• Pneumonia variceloasa
• Meningoencefalita
• Keratita herpetică

• În general evoluţie favorabilă şi cu imunitate durabilă

• Durata medie de spitalizare – 10 zile

Profilaxia : vaccinare

12.05.20 47
 Protocol de diagnostic:
• Hemoleucograma
• glicemie
• uree
• TGP, TGO
• test HIV în Herpesul Zoster
• Puncţie lombară în meningite/encefalite
variceloasă, ex. FO, consult neurologic
• Rgf. toracică în cazul apariţiei pneumoniei
variceloase
• Consult oftalmologic în complicaţiile oculare
• Culturi din secreţiile purulente în varicela
suprainfectată

12.05.20 48
VARICELA

12.05.20 49
 Protocol de tratament:

● Terapie simptomatică - antipiretice (metamizol, algocalmin), antialgice

● Chimioterapie antivirală – Acyclovir se foloseşte în herpesul Zoster şi în

varicela la „grupurile de risc” (imunodeprimaţi), în doze de 30 mg/kg/zi,
timp de 5, 7, 10, 14 zile

● În Keratita herpetică se asociază la tratamentul cu aciclovir şi

corticosteroize (prednison, dexametazonă)

● Vitaminoterapia din grupul B (B1, B6)

● Nevralgie postzosteriană beneficiază de antialgice, neuroleptice

● În encefalita variceloasă se folosesc antiedematoase cerebrale (manitol

20%, soluţii de glucoză 10%), dexametazonă, neurotrofice

12.05.20 50
 INFECTIA URLIANA - OREION – gâlci
A. Cauzal : paramixovirus (ARN), specific omului, mică rezistenţă în
mediu
Afectează galndele salivare precum şi alte glande şi ţesuturi (pancreas,
sistem nervos, testicol, ovare).
Incubaţia – 14-18 zile .
Parotidita : cefalee, febră, jenă în lojele parotidiene, tumefactia uni sau
bilaterală (cap de pară).

12.05.20 51
 INFECTIA URLIANA
INVESTIGATII NESPECIFICE
-hemoleucograma, VSH, CRP, Fibrinogen,
-amilaza serica, amilaza urinara, uree, glicemie, TGP,
-sumar urina
*In determinare meningiana - punctie lombara - LCR - clar, opalin, limf.↑ (90 %), leucocite-
300-2000/mm3
- alb.usor ↑, cl = N, gl = N, bacterioscopic negative
-EKG (in determinare miocardica)
-Ecografie abdomino-pelvina (in determinare pancreatica, orhita)
DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
-serologic-evidentiere IgM antivirus urlian-RFC

Reactie de neutralizare,RIH, evidentiere Ac anti virus urlian din LCR-ELISA

12.05.20 52
 TRATAMENT
Igieno - dietetic - spitalizare in complicatii,determineri extrasalivare
- repaus la pat
- regim alimentar fara dulciuri,fara grasimi,hiposodat in caz de corticoterapie
- caldura umeda regiunea parotidiana tumefiata

Parotidita, submaxilita
Simptomatic - analgezice, antitermice, antiemetice, sedative, fermenti pancreatici,
vitamine (multivitamine), vitamina C
Patogenic – AINS- ibubrufen, ketoprofen, diclofenac; anitacide – dicarbocalm, malucol;
- anti H2 – po, inj.-ranitidina; IPP – omeprazol;
Pancreatita
1. Igieno - dietetic – intreruperea temporara a alimentatiei orale(1-2 zile)
2. Simptomatic – antispastice, antialgice, antiemetice, antiH2inj., IPP, antiacide, KCL 1-2
g/zi
3. Patogenic – PEV-cu Ringer, ser fiziologic, glucoza 5%, aminoacizi;
- AINS
- corticoterapie de scurta durata:prednison 1 mg/kg/zi 5-7 zile, dexametazona 0,4
mg/kg/zi 5-7 zile;
Orhita
Igieno-dietetic - regim alimentar mentionat anterior, imobilizare la pat; comprese reci local
(punga cu gheata), suspensor pentru testiculul inflamat
Simptomatic – mentionat anterior (la pancreatita).
Patogenic – mentionat anterior (la pancreatita)
12.05.20 53
 INFECTIA URLIANA - orhita urliana
ooforita (ovarita urliana)

12.05.20 54
TUSEA CONVULSIVA – tusea măgărească

12.05.20 55
DIFTERIA - crupul difteric

12.05.20 56
Corynebacterium diphteriae

12.05.20 57
MENINGITA
Neisseria meningitidis,

12.05.20 58
MENINGITA

12.05.20 59
12.05.20 60