Disciplina de studiu

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE

 TEMATICA CURSURILOR
Curs 1. Noţiuni generale despre epidemiologie, terminologie, definiţii, structura
procesului epidemiologic. Procesul epidemiologic: factori determinanţi (surse,
moduri şi căi de transmitere, receptivitate); factori dinamizatori-favorizanţi, forme
de manifestare. Metode de lucru şi de studiu în epidemiologie. - 2 octombrie

Curs 2. Prevenţia: definiţie, categorii, metode (în bolile transmisibile şi

netransmisibile). Combaterea: definiţie, metode. Dispensarizarea: definiţie,
categorii. Educaţia pentru sănătate: concepte, metode. Supravegherea
epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile. – 9 octombrie

Curs 3. Procesul epidemiologic şi prevenţia în infecţiile cu streptococ β-hemolitic şi

infecţiile asociate asistenţei medicale. – 16 octombrie

Curs 4. Procesul epidemiologic şi prevenţia în hepatitele virale şi infecţia HIV/SIDA. –

23 octombrie
CURS 1

Noţiuni generale.

Procesul epidemiologic

Anul universitar 2017 - 2018

Medicina preventivă (MOS)
- domeniu specializat al practicii medicale care asigură:
• sănătatea grupurilor populaţionale
• promovarea şi protecţia sănătăţii
• starea de bine fizic şi mental
• prevenţia: îmbolnăvirilor, incapacităţilor şi decesului prematur

Epidemiologia
• ştiinţa de bază a MOS
• ştiinţa medicală care se ocupă cu:
- identificarea şi neutralizarea factorilor de agresiune pt. sănătate;
- depistarea şi lichidarea factorilor constitutivi ai PE;
- elaborarea şi aplicarea programelor de protecţie globală a sănătăţii.

EPI = peste
DEMOS = popor, colectivitate
 Definiţii necesare

• Microorganism/ Microb/ Germene: denumire generică pentru organismele unicelulare cu dimensiuni

microscopice sau inframicroscopice. Include următoarele grupe de organisme: bacterii, virusuri ,
fungi
• Infecţie: rezultatul pătrunderii în organism a unui agent patogen capabil să se înmulţească şi să
inducă leziuni anatomopatologice. Se poate manifesta în forme variate - boala clinic manifestă sau
infecţie inaparentă - lipsa manifestărilor clinice
• Focar de Infecţie: locul, ţesutul, organul unde se evidenţiază, prin anumite semne clinice,
biologice (biochimice, imunologice, microbiologice) sau anatomopatologice “conflictul” dintre
agentul patogen şi organismul gazda
• Focar Epidemic: zona, spaţiul, arealul în care se acumulează surse de agenţi patogeni, cu potenţial
de diseminare a acestora spre alte organisme care prezintă caracteristici de receptivitate.
• Proces Infecţios: totalitatea reacţiilor locale şi/sau generale determinate de impactul dintre agentul
patogen şi organismul receptiv.
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

- totalitatea factorilor, fenomenelor şi mecanismelor

biologice, naturale şi sociale, care concură, în mod
determinant sau dinamizator - favorizant, la apariţia,
extinderea şi evoluţia particulară a unei stări morbide în
populaţie.
 A. FACTORI DETERMINANŢI
I. SURSA DE AGENT PATOGEN
• omul bolnav – formă tipică
- formă atipică (abortivă,
subclinică, asimptomatică)
purtător de agent patogen:
- preinfecţios (gripa, rujeola, HVB)
- sănătos
- fost bolnav (convalescent / cronic)
• animalele (inclusiv păsări) bolnave/purtătoare
• vectori biologic activi (insecte = artropode)
A. FACTORI DETERMINANŢI
II. MODURI ŞI CĂI DE TRANSMITERE
• modul direct
- agenţi cu rezistenţă scăzută în mediu
- picături Pflügge - transfuzii de sânge
- transplacentar - contact sexual neprotejat
- contact direct cu leziuni tegumentare
• modul indirect
- agenţi cu rezistenţă crescută în mediu
- prin căi de transmitere contaminate:
→ aer, apă, sol,
→ alimente, obiecte, mâini,
→ vectori biologic pasivi
 A. FACTORI DETERMINANŢI
III. ORGANISMELE RECEPTIVE
→ starea de receptivitate depinde de:
1. rezistenţa generală nespecifică
(barierele mucoase, reflexul de tuse, strănut)
2. rezistenţa specifică (imunitatea)
• naturală
- de specie
- dobândită activ →Trecerea prin boală
- dobândită pasiv →Transplacentar + prin alăptare
• artificială
- dobândită activ → vaccinare
- dobândită pasiv → Ig, seruri imune
 B. FACTORI DINAMIZATORI - FAVORIZANŢI

→ ajută la unirea celor 3 factori determinanţi

→ modulează formele de manifestare ale PE

I. Naturali:
• Cosmici
- radiaţii, erupţii solare
• Meteorologici
- temperatură, presiune atmosferică, curenţi de aer
• Climatici
- latitudine şi altitudine
• Geografici
- relief
B. FACTORI DINAMIZATORI - FAVORIZANŢI

II. Socio-economici:
1. condiţii de viaţă şi muncă:
- venituri
- grad de pregătire
- locuinţă
- alimentaţie
- asistenţă medico-sanitară

2. condiţii ocupaţionale:
- calificare
- vechime
- spaţiul de muncă
- agenţi de agresiune
FORMELE DE MANIFESTARE ALE
PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ÎN BT
- clasic manifestarea PE poate fi:
- sporadică
- endemică
- epidemică
- pandemică

- în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”

- endemo-sporadică
- sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite
- endemo-epidemică
Evoluţia spre manifestarea sporadică a
tetanosului în România (1970-2016)

100
95
90 Manifestarea sporadică
80 - număr redus de cazuri
numar cazuri/100.000 loc.

- dispersare puternică: spaţială şi temporală

70
- lipsa unor relaţii între cazuri
60 - situaţie epidemică bună, care trebuie menţinută
50
37
40 34 30 28
30 23 24
33 22 19
20 21 11
25 12
23
10 17 13 8 10 11
9
8 6 7
14 2 6
7
3
0
70
80
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
00
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
• Manifestarea endemică

- situaţie de „alarmă” („semnal”) pentru un risc de evoluţie

epidemică
- cazurile de boală au tendinţă de creştere şi “concentrare”
temporală şi spaţială
- impune măsuri speciale de reducere a riscului
extinderii procesului epidemiologic
 Tendinţa spre manifestarea endemo-epidemică a
rubeolei în România(1970-2016)

600
Manifestarea epidemică 554,4
- număr mare şi relativ mare de îmbolnăviri
513 - puternică “concentrare” spaţială şi temporală
500
- acumularea de surse
cazuri noi/100.000 loc.

- contaminarea unor căi de transmitere

- creşterea fondului de receptivi
400
- prezenţa factorilor dinamizatori-favorizanţi
- deficienţe grave în activitatea medico-sanitară
300
255,9

206,8 191,4
200 130,2 218,5

104,8
140
100
37 26,5 22,9 50,8 31,5
22,7 16,5
41,7 13,7 0,7 0,4
31,5 8,1 4,4 1,7
2,9 2,8 0
8,7
0
1970
1980
1985
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
 GRIPA: imaginea reală a unei boli devastatoare
Manifestarea pandemică
- cumulare de epidemii:
- extindere spaţială deosebită
-prezenţa “în exces” a factorilor PE
- cauze deosebite: acumularea intensă de
receptivi; agenţi noi sau “modificaţi”

2009 H1N1 nou

1977 "Rusească"
1968 "Hong Kong"
1957 "Asiatică"
Epidemii relatate
de Hipocrate 1933 Prima izolare a virusului gripal uman
412 D.C 1918 "Spaniolă" decesul a 20-40 milioane de oameni
1781 si 1830 Epidemii extinse: din Rusia până în Asia

Evul Mediu
Sursa: Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2.
Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid,
Numeroase epidemii 1994;10: 451-453
 Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită
virală A în România (1994-1997)
600

500

400

300

200

100
IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O
1994 1995 1996 1997
Manifestarea periodică a infecţiei cu
meningococ în ţări din Africa (1966-2000)