Sunteți pe pagina 1din 108

I. EPIDEMIOLOGIA GENERAL I.1 Caracteristica procesului epidemic 1.1.1 Complement simplu 1.

Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecioase este: a) procesul infecios; b) procesul epidemic; c) focarul epidemic. 2. Obiectul de studiu al epidemiologiei ca tiin medical-general este: a) morbiditatea; b) focarul epidemic; c) procesul infecios. 3. Intensitatea procesului epidemic poate fi determinat ca sporadic, epidemic i pandemic in dependen de: a) gravitatea manifestrii bolii; b) viteza de rspindire a maladiilor; c) numrul bolnavilor. 4. Prin morbiditate sporadic se subinelege: a) infectarea populaiei prin maladii infecioase nespecifice regiunii date; b) infectarea in grup a oamenilor prin maladii infecioase; c) cazuri unice de infectare a oamenilor prin maladii infecioase. 5. Durata in timp a focarului epidemic corespunde perioadei: a) pin la momentul spitalizrii; b) durata maxim a perioadei de incubaie din momentul dezinfeciei terminale; c) pin la insntoirea bolnavului, dac el a fost tratat in condiii de ambulator. 6. Indicele focalitii reprezint: a) numrul de focare intr-o anumit perioad de timp; b) numrul de focare intr-o anumit localitate; c) numrul de cazuri ce revine unui focar. 2 7. Focalitatea natural este caracteristic pentru: a) rabie, bruceloz; b) leptospiroz, tetanos; c) tularemie, pest. 8. Focalitatea natural este caracteristic pentru: a) rabie, pest; b) bruceloz, ornitoz; c) tetanos, listerioz 9. Focalitatea natural este caracteristic pentru: a) antrax, bruceloz; b) rabie, leptospiroz; c) bruceloz, salmoneloz. 10. Focalitatea natural este caracteristic pentru infeciile: a) sapronoze; b) antroponoze; c) zooantroponoze. 11. Infecii exotice sunt: a) maladii infecioase nespecifice zonei date; b) maladii infecioase rar intilnite dar caracteristice zonei; c) maladii virotice transmise prin intermediul vectorilor hematofagi. 12. Enzootie este: a) morbiditatea animalelor, specific regiunii date; b) rspindirea maladiilor infecioase printre animale; c) morbiditatea populaiei umane, specific regiunii date. 13. Verig a procesului epidemic prezint: a) agenii cauzali ai maladiilor infecioase; b) mecanismul de transmitere al agenilor patogeni;

c) apa, aerul, solul. 14. La baza clasificrii epidemiologice a antroponozelor stau: a) particularitile manifestrilor clinice ale bolii; b) mecanismul de transmitere; c) proprietile agentului patogen. 3 15. Factorul ce determin contagiozitatea bolnavului la antroponoze este: a) manifestarea clinic a bolii; b) condiiile igienice; c) ambele. 16. Antroponoze sunt: a) febra tifoid, rubeola; b) difteria, listerioza; c) HVD, legioneloza. 17. Antroponoze sunt: a) rujeola, leptospiroza; b) scarlatina, tifosul exantematic; c) difteria, listerioza. 18. O durat mai indelungat a portajului este caracteristic pentru: a) difterie; b) dizenterie; c) HVB. 19. Mecanisme de transmitere sunt: a) aerogen, hidric: b) fecal-oral, transmisiv; c) alimentar, de contact. 20. Mecanisme de transmitere sunt: a) fecal-oral, de contact; b) aerogen, alimentar; c) transmisiv, hidric. 21. Mecanismul de transmitere la antroponoze este determinat de: a) formele clinice; b) rezistena agentului patogen; c) localizarea agentului patogen in organismul surs. 22. inarii pot fi vectori transmittori la: a) malarie, pest; b) encefalit de cpu, tifos exantematic; c) febr galben, febr Denge. 23. Vectorii transmittori au importan epidemiologic pentru: a) dizenterie, rujeol; b) tifos exantematic, tularemie; c) rabie, HVA. 4 24. Indicele sezonalitii reprezint raportul numrului de cazuri in lunile de majorare a morbiditii la: a) numrul de cazuri in celelalte luni ale anului; b) numrul anual de cazuri; c) indicele morbiditii anuale. 25. Sezonalitatea este caracteristic pentru: a) dizenterie; b) HVB; c) tuberculoz. 26. Surse de ageni patogeni la sapronoze pot fi: a) solul; b) gindacii de buctrie; c) pduchii. 27. Un pericol epidemiologic mai mare ca surs de infecie il prezint: a) purttorii acui; b) purttorii cronici; c) purttorii tranzitori. 28. Surse de ageni patogeni la zooantroponoze servesc: a) omul; b) animalele; c) solul i apa. 29. Zoooantroponoze transmise de la animale xenantrope sunt: a) tularemia, rabia;

b) ornitoza, bruceloza; c) trihofitia, shistoplasmoza. 30. Animalele servesc ca surs de ageni patogeni pentru: a) salmoneloz, ornitoz; b) tetanos, amibiaz; c) rabie, enterobioz. 31. Surse de ageni patogeni pentru sapronoze sunt: a) animalele; b) solul i apa; c) omul. 32. Maladiile infecioase dup sursele de ageni patogeni sunt divizate in: a) 2 grupuri; b) 4 grupuri; c) 5 grupuri. 33. Mai frecvent intilnite la copii de virsta fraged sunt infeciile: a) antroponoze; b) zooantroponoze; c) sapronoze. 5 34. La baza clasificrii epidemiologice a zooantroponozelor stau: a) particularitile manifestrilor clinice ale bolii; b) specificul relaiilor ecologice ale omului cu animalele; c) mecanismul de infectare a omului. 35. Roztoarele servesc surse de ageni patogeni pentru: a) listerioz, tularemie; b) bruceloz, melioidoz; c) pest, antrax. 36. Surse de infecie sunt: a) bovinele, mutele; b) omul, solul; c) gitele, pduchii. 37. Sapronoze sunt: a) leptospiroza, encefalita de cpu; b) cocidioidomicoza, febra galben; c) tetanosul, holera. 38. O rspindire mai vast in Republica Moldova o au infeciile: a) antroponoze; b) zooantroponoze; c) sapronoze. 39. Surse de ageni patogeni la zooantroponoze servesc: a) obolanii, gitele; b) animalele mari cornute, omul bolnav; c) porcinele, omul purttor de ageni patogeni. 40. La care zooantroponoze, in unele cazuri, surse de infecie poate servi i omul: a) pesta, salmoneloza; b) antraxul, leptospiroza; c) rabia, bruceloza. 41. Care din indicii enumerai este indice extensiv: a) 10 cazuri; b) 10 %; c) 10 %ooo. 42. Care din indicii de mai jos este indice intensiv: a) 36 %; b) 43 %ooo c) 58 cazuri. 6 43. Indicele prevalenei are o importan major in cazul: a) dizenteriei; b) tuberculozei; c) enterobiozei. 44. Variaiile morbiditii in dinamica multianual sunt elucidate de teoria: a) focalitii naturale; b) mecanismului de transmitere; c) autoreglrii sistemelor parazitare. 45. Fia de urgen (despre caz boal) se transmite la CMP: a) imediat la suspecia maladiei contagioase; b) dup stabilirea diagnosticului definitiv; c) in primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase. 46. Spitalizarea bolnavilor cu antrax, leptospiroz, bruceloz: a) este obligatorie conform indicaiilor clinice;

b) nu este obligatorie; c) se efectueaz dup indicaii epidemiologice. 47. Cind se consider un focar epidemic lichidat: a) la momentul spitalizrii bolnavului; b) dup efectuarea dezinfeciei terminale; c) la expirarea perioadei maximale de incubaie la ultima persoan ce a fost in contact cu bolnavul. 48. Principala cauz a repartizrii neuniforme a morbiditii pe parcursul anului (sezonalitate) este: a) rezistena diferit a agenilor patogeni in mediul ambiant; b) activizarea mecanismului de transmitere intr-o anumit perioad de timp; c) manifestrile clinice diferite ale bolii. 49. Indicele eficacitii epidemiologice reprezint raportul dintre: a) morbiditatea populaiei care este supus msurilor i morbiditatea total a populaiei; b) morbiditatea populaiei, care nu este supus msurilor la morbiditatea in populaie in integru; c) morbiditatea populaiei, care nu este supus msurilor la morbiditatea in populaia care este supus msurilor. 7 50. In combaterea infeciilor intestinale rolul principal il au msurile indreptate asupra: a) sursei de ageni patogeni; b) mecanismului de transmitere; c) formrii ireceptivitii populaiei. 51. In combaterea i dirijarea infeciilor aerogene rolul principal ii aparine: a) dezinfeciei; b) imunoprofilaxiei; c) depistrii precoce i izolrii surselor de ageni patogeni. 52. Izolarea obligatorie in staionar se efectueaz in cazul: a) portajului sntos al tulpinelor lizogene de C.diphteriae; b) dizenteriei; c) salmonelozei. 53. Respectarea regulilor sanitaro-igienice de prelucrare a crnii, are o importan deosebit in profilaxia: a) trichocefalozei; b) teniozei; c) opistorhozei. 54. Calculul duratei supravegherii focarului epidemic se efectueaz din momentul: a) depistrii bolnavului; b) izolrii bolnavului i efecturii dezinfeciei terminale; c) adresrii bolnavului la medic. 55. Omul poate prezenta pericol ca surs de infecie in cazul urmtoarelor zooantroponoze: a) bruceloza; b) encefalita de cpu; c) pesta. 1.1.2 Complement compus 56. Concepiile de baz ce explic mecanismul dezvoltrii procesului epidemic, sunt: a) teoria mecanismului de transmitere; b) teoria focalitii naturale; c) teoria formrii focarelor epidemice; 8 d) teoria autoreglrii sistemelor parazitare; e) teoria evoluiei agenilor patogeni. 57. Verigi ale procesului epidemic sunt: a) agentul patogen; b) sursa de ageni patogeni; c) mecanismul de transmitere al agenilor patogeni; d) apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmittori;

e) populaia receptiv. 58. Focalitatea natural este caracteristic pentru: a) bruceloz; b) leptospiroz; c) tularemie; d) rabie; e) antrax. 59. Infecii cu focalitate natural sunt: a) pesta; b) holera; c) febra galben; d) tularemia; e) leptospiroza. 60. Focalitatea natural este caracteristic pentru: a) pest; b) tularemie; c) rabie; d) salmoneloz; e) antrax. 61. Sapronoze sunt: a) tetanosul; b) holera; c) legionelozele; d) bruceloza; e) poliomielita. 62. Din lista propus alegei sursele posibile de ageni patogeni: a) purttorii sntoi; b) psrile; c) inarii; d) roztoarele; e) laptele i produsele; lactate. 63. Surse de ageni patogeni pot fi: a) animalele domestice; b) animalele xenantrope; c) artropodele; d) roztoarele; e) molutele.
.

9 64. Mecanisme de transmitere ale agenilor patogeni sunt: a) respiratoriu; b) alimentar; c) fecal oral; d) transmisiv; e) hidric. 65. Prin mecanismul fecal oral se realizeaz transmiterea: a) tifosului recurent; b) poliomielitei; c) malariei; d) HVE; e) enterovirozelor preovocate de Koksaki, ECHO; 66. Mecanismul transmisiv este caracteristic pentru urmtoarele maladii infecioase: a) leptospiroze; b) pest; c) tularemie; d) bruceloz; e) tifos exantematic. 67. Regulile medico-sanitare internaionale delig la informarea de urgen (24 ore) a OMS in caz de:

a) inregistrare a unui caz de boal convenional la om; b) depistrii inarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbene; c) depistarea roztoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu Y.pestis; d) pierderi social - economice considerabile in urma implementrii carantinei; e) sanarea cazurilor de import de malarie. 68. Fia de urgen e necesar a fi transmis: a) numai in cazul confirmrii diagnosticului prin metode de laborator; b) numai dup consultaia medicului infecionist; c) imediat in caz de suspecie la o maladie infecioas cu declarare nominal; d) nu mai tirziu de 12 ore de la momentul depistrii bolnavului; e) pin la efectuarea dezinfeciei terminale in focar. 10 69. Indici intensivi sunt: a) 20 cazuri de boal; b) 10 %; c) 12 %o; d) 24 %oo; e) 11 %o. 70. Msuri antiepidemice indreptate asupra sursei de ageni patogeni: a) deratizarea; b) dezinfecia; c) izolarea; d) tratamentul; e) dezinsecia. 71. Criterii de lichidare a focarului epidemic sunt: a) depistarea i izolarea sursei; b) efectuarea dezinfeciei terminale; c) depistarea agentului patogen; d) efectuarea dezinfeciei curente; e) supravegherea asupra persoanelor contacte pe durata maxim de incubaie din momentul efecturii dezinfeciei terminale. 72. Msuri antiepidemice indreptate asupra mecanismului de transmitere a agenilor patogeni: a) deratizarea; b) dezinfecia; c) dezinsecia; d) sterilizarea; e) imunocorecia. 73. La organizarea i efectuarea msurilor antiepidemice in focar particip: a) medicul de familie; b) asistena medical de sector; c) medicul infecionist din cabinetul de boli contagioase; d) medicul igienist; e) medicul bacteriolog; 74. Anamneza epidemiologic este colectat de: a) medicul de familie; b) medicul ce a suspectat boala la pacient; c) medicul epidemiolog; d) medicul bacteriolog care efectueaz investigaiile bacteriologice i serologice; e) medicul infecionist ce consult pacientul. 75. Medicul ce a suspectat un caz de boal transmisibil trebuie s: 11 a) colecteze anamneza epidemiologic;

b) s transmit informaia de urgen la CMP; c) s organizeze dezinfecia curent in focar; d) s organizeze vaccinarea in focar; e) s determine varianta de izolare a bolnavului 76. Dispensarizarea convalescenilor are importan epidemiologic in cazul: a) HVA; b) HVB; c) tusei convulsive; d) febrei tifoide; e) infeciei rotavirale. 77. Supravegherea epidemiologic include: a) inregistrarea cazurilor de boal; b) studierea proprietilor biologice a culturilor de ageni patogeni; c) analiza epidemiologic a morbiditii; d) analiza eficacitii msurilor antiepidemice efectuate; e) aprecierea situaiei epidemiologice. 78. Spitalizarea este obligatorie in cazul: a) dizenteriei; b) febrei tifoide; c) tifosului exantematic; d) salmonelozei; e) tetanosului. 79. Msuri de baz in profilaxia infeciilor intestinale sunt: a) depistarea surselor de infecie; b) depistarea i sanarea purttorilor; c) msurile de ordin sanitaro-igienic; d) vaccinarea persoanelor receptive; e) dezinfecia profilactic i de focar. 1.1.3 Stabilii corespunderea 80. Manifestrile procesului epidemic: 1) in timp; 2) dup intensitate; 3) dup contingente de populaie; a) sezonal, ciclitate; b) epidemii, pandemii; c) sex, virst. 81. Manifestarea procesului epidemic i nivelul morbiditii: 1) sporadic; a) cazuri unice de boal; 12 2) endemic; b) morbiditatea specific pentru un anumit teritoriu; 3) epidemic; c) nivelul major al morbiditii in mai multe regiuni 4) pandemic; ale rii; d) nivel majorat al morbiditii in mai multe ri sau continente.

82. Grupa de infecii: Sursa de ageni patogeni: 1) zoonoze; a) omul; 2) antroponoze; b) solul, apa; 3) sapronoze; c) animalele. 83. Ca surse de infecie pentru urmtoarele grupuri de infecie servesc: 1) antroponoze; a) apa, solul; 2) zooantroponoze; b) omul bolnav, purttorul; 3) sapronoze; c) animalele bolnave, animale purttoare de ageni patogeni.
84. Forma nozologic: Manifestri ale procesului epidemic: 1) holera; 2) pesta;

3) difteria; 4) malaria; a) focalitate natural; b) pandemie; c) epidemic; d) limitat de factori biologici. 85. Cile de transmitere i manifestrile procesului epidemic la febr tifoid: 1) hidric; a) nu este asociat cu o anumit perioad 2) alimentar; a anului; 3) contact habitual; b) sunt afectate nu numai persoane adulte dar i copii; c) numrul de cazuri de obicei nu este mare. 86. Sezonalitatea: Forma nosologic: 13 1) morbiditate uniform pe parcursul anului; 2) toamn-iarn; 3) var-toamn; 4) iarn-primvar; a) HVA; b) HVB; c) dizenterie; d) rujeola. 87. Forma nosologic: Mecanismele de transmitere: 1) poliomielit; a) transmisiv; 2) hepatit viral B; b) fecal-oral; 3) febra galben; c) contact; 4) tetanos; d) vertical. 88. Stabilii corespunderea intre grupul de infecie i mecanismul de transmitere: 1) fecal oral; 2) respiratoriu; 3) contact; 4) transmisiv; 5) vertical; a) infecia meningococic, rubeola, scarlatina; b) pesta, tifos recurent, febra galben; c) toxoplasmoza, HVB, rubeola; d) rabia, scabia, tetanos; e) HVA, salmoneloza, febra tifoid. 89. Forma nosologic: Mecanismul de infectare: 1) tifosul recurent 2) febra tifoid 3) malaria a) inoculare specific b) contaminare nespecific c) contaminare specific 90. Forma nosologic: Calea de transmitere: 1) febra tifoid; 2) rujeola; 3) salmoneloza; 4) HVB; a) aerogen; b) hidric; c) alimentar; d) sanguin. 91. Forma nosologic: Calea de transmitere:

1) febra tifoid; 2) HVB; 3) bruceloz; 4) rabia; a) hidric; b) parenteral; c) alimentar; d) contact direct. 14 92. Forma nosologic: Factori de transmitere: 1) bruceloza; 2) salmoneloza; 3) HVC; 4) holera; a) lapte; b) ou, carne; c) singe; d) apa. 93. Forma nosologic: Mecanismul de infectare: 1) malaria; 2) tifos exantematic; 3) dizenteria; 4) antraxul; a) contaminare nespecific b) inoculare nespecific; c) contaminare specific; d) inoculare specific. 94. Forma nozologic: Vectorul transmittor 1) malaria; 2) tifosul exantematic; 3) tularemia; 4) pesta; a) cpua; b) puricele; c) inarul; d) pduchele. 95. Importana epidemiologic a investigaiilor de laborator la externarea bolnavilor cu: 1) HVA; 2) dizenteria; 3) febra tifoid; a) major; b) nu are; c) nu tot timpul sunt necesare. 96. Denumirea grupului de msuri: 1) msuri asupra sursei de infecie; 2) msuri asupra mecanismului de transmitere a agentului patogen; 3) msuri indreptate spre formarea nereceptivitii colectivelor; 4) msuri de ordin general; Exemple de msuri a) educaie pentru sntate, investigaii de laborator; b) deratizarea, depistarea omului bolnav, izolarea, tratamentul lui, sanarea purttorilor; c) dezinsecia, sterilizarea, dezinfecia; d) vaccinarea i revaccinarea populaiei. 15 97. Forma nosologic: Msuri antiepidemice: 1) rujeola; 2) malaria; 3) pesta;

4) enterovirozele ECHO, Coxsackie; a) sanitaro-igienice; b) deratizarea, dezinsecia; c) vaccinarea; d) dezinsecia.


.

98. Forma nozologic: Msura antiepidemic de baz: 1) scarlatina; 2) poliomielita; 3) dizenteria; 4) pesta; a) vaccinoprevenia; b) msuri de ordin general; c) dezinfecia; d) deratizarea. 99. Forma nosologic: Msura antiepidemic: 1) febra galben; 2) febra tifoid; 3) poliomielita; a) dezinsecia; b) dezinfecia; c) imunoprofilaxia. 100. Forma nozologic: Msura antiepidemic de baz: 1) poliomielita; 2) dizenteria; 3) malaria; a) sanitaro-igienice; b) vaccinarea; c) prevenirea importului. 101. Forma nozologic: . Msura antiepidemic: 1) febra galben; 2) varicela; 3) difteria; 4) scarlatina; a) spitalizare obligatorie; b) posibil tratament ambulator. 102. Forma nozologic: 1) tularemia; 2) holera; 3) purttorul de C.diphteriae; 4) rujeola; Indicaii ctre spitalizare: a) epidemiologice; b) clinice; c) clinico-epidemiologice; d) nu este obligatorie; . 16 103. Forma nozologic: 1) holera; 2) tusea convulsiv; 3) pesta; 4) tifos exantematic; Perioada de supraveghere medical asupra persoanelor contacte: a) 6 zile; b) 14 zile; c) 21 zile;

d) 5 zile. 104. Forma nozologic: 1) HVA; 2) dizenteria; 3) tularemia; 4) febra tifoid; Durata supravegherii medicale asupra persoanelor contacte cu bolnavul: a) nu se efectueaz; b) 35 zile; c) 7 zile; d) 21 zile. I.II Dezinfecia, sterilizarea, dezinsecia, deratizarea 1.2.1 Complement simplu 105. Dezinfecia curent se efectueaz: a) de 2 ori/zi; b) de 4 ori/zi; c) multiplu, in perioada de contagiozitate pe msura eliminrii agentului patogen in mediul ambiant. 106. Cea mai veridic metod de control a calitii dezinfeciei este cea: a) chimic; b) bacteriologic; c) vizual. 107. Pentru efectuarea dezinfeciei se folosesc urmtoarele preparate: a) clorur de var, metilacetofos; b) baze, lizol; c) ratindan, fosfid de zinc. 108. Dezinfecia prin metoda chimic e necesar in focarele de: a) rujeol; b) rabie; c) HVE. 109. In scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea dezinfeciei este utilizat: a) cloramina; b) soluia de clorur de var activat; c) fenolul.
.

17 110. Cloramina se utilizeaz sub form de: a) pulbere; b) soluie; c) emulsie. 111. Clorura de var (praf) poate fi utilizatp in dezinfecie dac conine clor activ nu mai puin de: a) 0,1 %; b) 16,0 %; c) 25,0 %. 112. In focarele de tuberculoz dezinfecia se efectueaz cu soluie de clorur de var in concentraie de: a) 1,0 %; b) 3,0 %; c) 5,0 %. 113. In practica medical apa oxigenat se folosete in concentraii: a) 0,1-3,0%; b) 0,1-6,0%; c) 0,1-33,0%. 114. Obiectele confecionate din lin sau fibre sintetice pot fi dezinfectate in etuve: a) cu vapori i formalin; b) cu vapori; c) cu aer fierbinte. 115. Dezinfecia se efectueaz la temperaturi mai joase in etuva: a) cu vapori; b) cu vapori i formalin; c) cu aer fierbinte. 116. Sterilizarea are ca scop: a) inlturarea microflorei patogene; b) nimicirea agenilor patogeni; c) nimicirea microflorei. 117. Clorura de var e raional a fi folosit sub form de: a) emulsie; b) soluie; c) pulbere. 118. Soluiile activate de clorur de var se prepar prin:

a) majorarea concentraiei; b) majorarea volumului; c) adugarea srurilor de amoniu. 119. In clorura de var praf concentraia minim de clor activ care mai permite utilizarea ei e de: a) 0,1 %; b) 1,0 %; c) 16,0%. 18 120. Clorura de var (standard) conine clor activ: a) 16,0 %; b) 25,0 %; c) 33,0 %. 121. In practica medical apa oxigenat se folosete in concentraii de pin la: a) 3,0 %; b) 6,0 %; c) 33,0 %. 122. Dezinfecia terminal e necesar a fi efectuat in focarul de: a) rujeol; b) difterie; c) parotidit epidemic. 123. Dezinfecia terminal se efectueaz din momentul izolrii sursei in primele: a) 6-12 ore; b) 24-36 ore; c) 36-72 ore. 124. In scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea dezinfeciei terminale se folosesc: a) concentraii mai mari; b) cantiti mai mari; c) activatori. 125. Dezinfecia are o importan mai mare la infeciile cu mecanism: a) respiratoriu; b) fecal oral; c) transmisiv. 126. Clorura de var are la baza mecanismului bactericid de aciune: a) oxidarea; b) denaturarea proteinelor; c) coagularea proteinelor. 127. Dezinfecia are ca scop: a) nimicirea total a microflorei; b) nimicirea sau inlturarea microflorei patogene; c) nimicirea formelor vegetative a agenilor patogeni. 128. Dezinfecia curent este organizat de ctre: a) specialitii CMP; b) medicul de familie; c) specialitii centrului de dezinfecie. 129. Dezinfectani chimici sunt: a) fenolul, iodul; b) clorura de var, dimetiltoluolamida; c) cloramina, zoocumarina. 19 130. Dezinfecia se efectueaz in dependen de: a) mecanismul de transmitere al agenilor patogeni; b) rezistena agentului patogen in mediul ambiant; c) tropismul i mecanismul de transmitere al agenilor patogeni. 131. Controlul bacteriologic al calitii dezinfeciei terminale poate fi efectuat (din momentul finalizrii dezinfeciei): a) peste 45 minute-2 ore; b) imediat; c) peste 20-45 minute. 132. Un timp mai scurt este necesar pentru prepararea soluiilor de lucru (din praf) de: a) clorur de var; b) cloramin; c) soluii activate de clorur de var. 133. Necesitatea efecturii dezinfeciei terminale este determinat de: a) prezena sursei de ageni patogeni;

b) rezistena agentului patogen in mediul ambiant; c) prezena persoanelor receptive in focar. 134. Dezinfecia curent in cazul dizenteriei se efectueaz: a) de 3 ori/zi; b) de 6-10 ori/zi; c) pe msura eliminrii agentului patogen. 135. Dezinfecia de etuv este strict necesar in cazul: a) tifosului exantematic; b) febrei tifoide; c) HVA. 136. Sterilizarea are o importan major in profilaxia: a) HVB, difteriei; b) HVA, poliomielitei; c) HVC, botulismului. 20 137. Dezinsecia este una din msurile de baz la: a) dizenterie, febr tifoid; b) antrax, leptospiroz; c) tifos exantematic, malarie. 138. Repeleni sunt: a) ratindanul, zoocumarina; b) dietiltoluolamida, dimetilftalatul; c) lizolul, fenolul. 139. Pentru prelucrarea sanitar a prului bolnavilor cu pediculoz poate fi utilizat: a) carbofosul, dimetilftalatul, dihlofosul; b) nitiforul, clorofosul; c) amponul anti-P, carbofosul. 140. Dezinsecia are o importan major in cazul: a) dizenteriei; b) febrei tifoide; c) tifosului exantematic. 141. Pentru prelucrarea pacientului cu pediculoz pot fi folosite: a) nitiforul, metilacetofosul; b) clorofosul, diclofosul; c) dietiltoluolamida, monofluorina. 142. Dezinsecia poate fi efectuat prin metoda: a) chimic; b) fizic; c) ambele. 143. Insecticide sunt: a) flicidul, acetofosul; b) dietiltoluolamida, monofluorina; c) albihtolul, tiosemicarbazidul. 144. Repelente sunt: a) ratindanul, fosfidul de zinc; b) metilacetofosul, benziminul; c) albihtolul, dietiltoluolamida. 145. Selectai msur antiepidemic indreptat asupra sursei de ageni patogeni: a) deratizarea; b) dezinfecia; c) dezinsecia. 21 146. Rodenticide sunt: a) carboxidul, heptaclorul; b) tiosemicarbazidul, ratindanul; c) albihtolul, flicidul. 147. Rodenticide sunt: a) ratindanul, fosfidul de zinc; b) zoocumarina, piretrinele;

c) monofluorina, carbofosul. 148. Necesitatea efecturii deratizrii poate s apar in cazul: a) anchilostomidozei; b) teniozei; c) trichinelozei. 1.2.2 Conmplement compus 149. Dezinfecia terminal e necesar a fi efectuat: a) in focar dup depistarea bolnavului; b) in focar dup spitalizarea bolnavului; c) in focar dup insntoirea bolnavului; d) in focarul de rujeol dup 5 zile de boal a pacientului; e) in cazul reprofilrii unui staionar de maladii infecioase in unul de profil terapeutic. 150. Selectai preparatele ce posed efect bactericid, virulicid, sporacid i funghicid: a) clorura de var; b) sulfohlorantina; c) lizolul; d) apa oxigenat; e) cloramina. 151. In dezinfecie sunt utilizate urmtoarele grupuri de preparate chimice: a) oxidani; b) activatori; c) preparate ce coaguleaz proteina; d) preparate ce denatureaz proteina; e) derivai ai fosforului. 152. Dezinfecia terminal se efectueaz in focarele de: 22 a) rujeol; b) dizenterie; c) HVA; d) febr tifoid; e) parotidit epidemic. 153. Tipuri de etuve utilizate in practica de dezinfecie: a) cu detergeni; b) cu formalin; c) cu vapori; d) cu aer uscat fierbinte; e) cu acizi. 154. Dezinfecia chimic este necesar in focarele de: a) antrax; b) rujeol; c) difterie; d) febr tifoid; e) malarie. 155. Cerine ctre pstrarea dezinfectantelor: a) loc uscat; b) incpere bine inclzit; c) la lumin; d) la intuneric; e) intr-un vas deschis. 156. Clorura de var-praf este folosit in dezinfecia: a) excrementelor lichide; b) WC urile din apartamente la bloc; c) WC urile din localitile rurale fr sistem de canalizare; d) maselor vomitive; e) grajdurilor.

157. Dezinfecia de etuv este necesar in focarele cu: a) leptospiroz; b) febr tifoid; c) difterie; d) dizenterie; e) tularemie.
.

158. Soluia de ap oxigenat cu detergent poate fi folosit: a) o singur dat, imediat dup preparare; b) in diferite concentraii (0,1-6,0 %); c) pe parcursul a 2-3 zile din momentul preparrii; d) la temperatura camerei; e) dup inclzire. 159. Care din preparatele indicate se pot utiliza ca dezinfectani: a) substane ce conin clor activ; 23 b) substane fosfor organice; c) enolul; d) lizolul; e) peroxidul de hidrogen. 160. Ce influeneaz eficacitatea dezinfeciei:

a) concentraia soluiei; b) umeditatea in incpere; c) expoziia; d) volumul soluiei la un m;


e) toate cele enumerate. 161. Eficacitatea aciunii soluiilor dezinfectante depinde de :

a) temperatura soluiilor dezinfectante; b) concentraie; c) expoziie; d) presiunea atmosferic; e) prezena activatorilor. 162. In ce caz este indicat efectuarea dezinfeciei terminale: a) bolnavul cu grip este transferat din salonul terapeutic in izolator; b) in legtur cu situaia epidemiologic secia pentru bolnavi cu dizenterie se reprofileaz pentru internarea bolnavilor cu grip; c) secia pentru bolnavi cu HVA se reprofileaz pentru bolnavi cu dizenterie; d) bolnavul cu tularemie este transferat din box in secie; e) bolnavul cu febr tifoid este spitalizat.
163. In dezinfecie pot fi utilizai urmtorii ageni: a) vapori; b) aer fierbinte; c) raze i ; d) mecanici; e) chimici. 164. Etapele de sterilizare a instrumentelor medicale cu utilizare multipl: a) dezinfecia; 24 b) curire presterilizatorie; c) impachetarea materialelor pentru sterilizare; d) sterilizarea; e) selectarea materialelor pentru sterilizare. 165. Soluiile de lizol sunt folosite in: a) deratizare; b) dezinsecie; c) dezinfecie;

d) sterilizare; e) cazul focarelor de tuberculoz. 166. In etuva cu vapori pot fi prelucrate urmtoarele obiecte: a) pernele, saltelele; b) hainele din piele natural; c) cri; d) hainele de bumbac; e) lengeria de pat de bumbac. 167. In etuva cu vapori pot fi dezinfectate urmtoarele obiecte: a) haine din piele; b) saltele, perne; c) inclminte de cauciuc; d) haine din fibre sintetice; e) nici unul din cele enumerate. 168. Etuvele cu vapori i formalin sunt folosite: a) numai pentru dezinfecie; b) numai pentru dezinsecie; c) in regim diferit de lucru pentru dezinfecie i dezinsecie; d) pentru sterilizare; e) dezinfectarea hainelor din fibre sintetice. 169. Prelucrarea hainelor in etuv este necesar in cazul focarelor de: a) febr tifoid; b) dizenterie provocat de Sh.sonnei; c) difterie; d) infecia meningococic; e) tifos exantematic. 170. Sterilizrii necesit a fi supuse instrumentele medicale: a) ce contacteaz cu suprafaa plgii; b) ce contacteaz cu singele; c) ce contacteaz cu preparatele aplicate parenteral; d) utilajul din cabinetul de proceduri; 25 e) tonometrele, fonendoscopul. 171. In scopul prelucrrii bolnavului cu pediculoz poate fi folosit: a) diclofosul; b) clorofosul; c) benzilbenzoatul; d) metilacetofosul; e) piretrinele. 172. In scopul nimicirii vectorilor transmittori sunt folosite preparate din grupul: a) acaricidelor; b) fungicidelor; c) erbicidelor; d) repelenilor; e) ovicidelor. 173. Examinrii la pediculoz necesit a fi supui: a) bolnavii la internare in staionar; b) persoanele internate la azilurile pentru btrini; c) in mod planificat populaia din teritoriul administrativ; d) copii de la coli-internat; e) gravidele in cadrul internrii la maternitate. 174. Dezinsecia e necesar in focarele de: a) scabie; b) antrax; c) iersinioz; d) pest; e) bruceloz.

175. Numii trei cele mai ecologice metode de dezinsecie: a) chimic; b) mecanic; c) fizic; d) biologic; e) cu gaze. 176. Prelucrarea bolnavilor cu pediculoz este efectuat cu participarea obligatorie a personalului medical in cazul: a) instituiilor precolare; b) internate; c) cmine; d) spitale; e) la toate intreprinderile i instituiile din teren. 177. Repelenii sunt folosii la: a) prelucrarea hainelor; b) impregnarea corturilor, partierelor .a.; 26 c) aplicare pe cutanee; d) nimicirea roztoarelor; e) nimicirea vectorilor transmittori. 178. Care din preparatele enumerate sunt insecticide: a) benzil-benzoatul; b) acetofosul; c) benzimina; d) piretrum; e) metilacetofosul. 179. Deratizarea poate fi efectuat prin metoda: a) biologic; b) chimic; c) ultraviolet; d) mecanic; e) profilactic.

1.2.3 Stabilii corespunderea ntre:


180. Procentajul soluiei cloraminei i cazul utilizrii 1) forme vegetative a bacteriilor; a) 0,1 1,0 2,0%; 2) infecii virale; b) 1,0 3,0%; 3) tuberculoz i micoze; c) 5,0%; 4) forme a bacteriilor sporulate; d) 10,0%. 181. Forma nozologic i dezinfecia chimic: 1) eerichioze; 2) holer; 3) botulism; 4) scarlatina; a) nu se efectueaz; b) cu forele specialitilor de la centrul de dezinfecie; c) cu forele proprii ale persoanelor din focar; d) se efectueaz selectiv (nu in toate focarele). 182. Preparatul 1) crezolul; 2) albihtol; 3) ratindan; 4) metilacetofos; Efectul produs a) repelent; b) dezinsectant; c) dezinfectant; d) rodenticid.

183. Preparate i grupul de preparate: 1) hexaclorciclohexan; 2) fenolul; 27 3) dietiltoluolamida; 4) monoftorina; a) dezinfectant; b) dezinsectant; c) rodenticid; d) repelent. 184. Preparate i grupul de preparate: 1) clorura de var; 2) crezol; 3) monoftorina; 4) chiuzol; a) dezinfectant ce coaguleaz proteina; b) dezinfectant oxidant; c) repelent; d) rodenticid.
.

187. Stabilii corespunderea intre substane i grupe de preparate: 1) crezol, formalin, fenol; 2) nitifor, carbofos, piretrum; 3) ratindan, zoocumarin, fosfid de zinc; a) dezinfectani; b) dezinsectani; c) deratizani. 188. Modul de aciune i grupe de preparate: 1) oxidani ai proteinei agentului cauzal; 2) denaturani; 3) coagulani; a) clorura de var, cloramin; b) formalina; c) fenol, crizol, acizi. I.3 Imunoprofilaxia 1.3.1 Complement simplu 189. Intervalul minim intre vaccinurile planificate e de: a) 1 lun; b) 2 luni; c) 3 luni. 190. In Republica Moldova vaccinarea planificat nu este prevzut contra: a) tetanosului; b) tuberculozei; c) HVA. 191. Vaccinul BCG se administreaz: a) intramuscular; b) subcutan; c) intracutan. 192. Vaccinarea in mod planificat in Republica Moldova se efectueaz contra: a) tusei convulsive, gripei; 28 b) difteriei, febrei tifoide; c) tetanosului, parotiditei epidemice. 193. Imunitatea transplacentar are o durat de: a) citeva zile; b) citeva sptmini; c) citeva luni. 194. Dup suportarea unor infecii apare imunitate: a) natural activ; b) pasiv; c) nespecific. 195. O cale posibil de formare a imunitii active artificiale este:

a) suportarea unei boli infecioase; b) folosirea anatoxinei; c) folosirea interferonului. 196. O cale posibil de formare a imunitii active naturale: a) aplicarea vaccinului; b) aplicarea imunoglobulinei; c) premuniia. 197. Timpul necesar pentru formarea imunitii active postvaccinale este de: a) citeva ore; b) citeva zile; c) citeva sptmini. 198. In organism se introduc prin metoda fracionat: a) vaccinurile corpusculare omorite; b) seruri homologice; c) seruri heterologice. 199. Serul antidifteric se folosete: a) in profilaxia de urgen; b) in profilaxia planificat; c) in scop de tratament. 200. Vaccinul viu este folosit in imunoprofilaxia: a) difteriei; b) poliomielitei; c) tetanosului. 201. Vaccinurile vii se folosesc contra: a) rujeolei, tusei convulsive; 29 b) tuberculozei, poliomielitei; c) parotiditei epidemice, difteriei. 202. Anatoxina este utilizat in profilaxia: a) antraxului; b) tetanosului; c) brucelozei. 203. Peroral se administreaz vaccinul: a) antipoliomielitic; b) contra tusei convulsive; c) antiparotiditic. 204. Estimarea probelor tuberculinice se efectueaz dup efectuare peste: a) 24 ore; b) 48 ore; c) 72 ore. 205. Bacteriofagii sunt indicai pentru formarea: a) imunitii active; b) imunitii pasive; c) nici una din cele enumerate. 206. Vaccinarea are o importan major in dirijarea procesului epidemic la: a) tuberculoz; b) HVB; c) febra tifoid. 207. O durat mai lung a imunitii se obine dup administrarea: a) serurilor; b) imunoglobulinelor; c) anatoxinelor. 208. Intervalul minim intre administrrile planificate a vaccinurilor este de: a) 2 sptmini; b) 1 lun; c) 1,5 luni. 209. In mod planificat vaccinarea se efectueaz contra: a) tuberculozei, febrei tifoide;

b) difteriei, scarlatinei; c) parotiditei epidemice, tusei convulsive. 30 210. Intervalul minim dintre aplicarea vaccinului i imunoglobulinei este de: a) 2 sptmini; b) 2 luni; c) 6 luni. 211. Reaciile serologice sunt utilizate in aprecierea eficacitii vaccinrilor contra: a) antraxului; b) tuberculozei; c) difteriei. 212. Contra tuberculozei, in calendarul de vaccinri al Republicii Moldova sunt prevzute: a) o revaccinare; b) dou revaccinri; c) trei revaccinri. 213. Imunitate de o durat mai lung se obine dup vaccinarea contra: a) difteriei; b) tetanosului; c) rujeolei. 214. Reactogenitate minim posed vaccinurile: a) vii; b) chimice; c) corpusculare omorite. 215. Vaccin corpuscular omorit se utilizeaz contra: a) variolei; b) parotiditei epidemice; c) tusei convulsive. 216. Vaccinrile contra difteriei se efectueaz cu: a) vaccin viu; b) anatoxin; c) vaccin corpuscular omorit. 217. In Republica Moldova vaccinarea planificat se efectueaz contra: a) 6 forme nosologice; b) 7 forme nosologice; c) 10 forme nosologice. 218. Vaccinul antiparotiditic se administreaz concomitent cu vaccinul: a) difteriei; b) poliomielitei; c) rujeolei. 219. Rezultatele pozitive in proba Mantoux indic la: 31 a) necesitatea revaccinrii; b) lipsa necesitii revaccinrii; c) nu este un indiciu pentru soluionarea problemei revaccinrii. 220. Cursul condiionat de vaccinri antirabice se indic: a) copiilor; b) persoanelor mucate de animale care sunt sub supraveghere; c) persoanelor mucate de animale slbatice. 221. Vaccinul antipoliomielitic viu atenuat se administreaz: a) intracutan; b) peroral; c) intramuscular. 222. Vaccinrile contra poliomielitei se efectueaz concomitent cu vaccinrile contra: a) tetanosului; b) HVB; c) tuberculozei. 223. Chimioprofilaxia este utilizat in prevenia: a) tetanosului; b) botulismului; c) malariei. 224. Vaccinrile planificate dup indicaii epidemiologice contra febrei

tifoide se efectueaz la persoane: a) pe tot parcursul vieii; b) intre 7 i 60 ani; c) intre 14 i 50 ani. 225. Vaccinarea contra parotiditei epidemice se efectueaz la virsta de: a) 2 luni; b) 12 luni; c) 18 luni. 226. Vaccinarea i revaccinarea contra poliomielitei prevede: a) 3 administrri de vaccin; b) 4 administrri de vaccin; c) 5 administrri de vaccin. 227. Dup eventuala infectare este indicat vaccinarea contra: a) antraxului; b) rabiei; c) difteriei. 228. Vaccinarea contra tusei convulsive se efectueaz la: a) 2; 4; 6 luni; b) 0; 1; 6 luni; c) 3; 4; 5; 6 luni. 32 229. Reacia Mantoux se efectueaz: a) cu 1-7 zile inainte de revaccinare; b) cu 3-14 zile inainte de revaccinare; c) cu 14-60 zile inainte de revaccinare. 230. Intramuscular se administreaz vaccinul contra: a) tuberculozei; b) HVB; c) poliomielitei. 231. Vaccinarea contra gripei este raional a fi efectuat: a) dup indicaii epidemiologice; b) planificat; c) inaintea rspindirii ei sezoniere. 232. In profilaxia specific a tetanosului este utilizat: a) vaccinul viu; b) anatoxina; c) vaccinul inactivat. 233. Vaccinarea in mod planificat se efectueaz contra: a) HVB, febrei tifoide; b) tusei convulsive, parotiditei epidemice; c) difteriei, scarlatinei. 234. In mod planificat in Republica Moldova vaccinoprevenia se efectueaz contra: a) febrei tifoide; b) HVB; c) HVA. 235. Reaciile alergice cutanate se folosesc in diagnosticul: a) antraxului, brucelozei; b) tuberculozei, botulismului; c) dizenteriei, febrei tifoide. 236. Administrarea anatoxinelor aduce la formarea imunitii: a) active; b) pasive; c) activ-pasive. 237. Administrarea simultan a vaccinului i imunoglobulinei este admis in cazul riscului de rspindire a: a) rujeolei; b) rabiei; c) difteriei . 1.3.2 Complement compus 33 238. Dup indicaii epidemiologice planificat se efectueaz vaccinri contra: a) difteriei; b) febrei tifoide; c) brucelozei; d) iersiniozei; e) ornitozei. 239. In primele 6 luni de via copiii sunt vaccinai contra: a) tuberculozei;

b) tetanosului; c) parotiditei epidemice; d) febrei tifoide; e) rujeolei. 240. Conform calendarului de vaccinri, in Republica Moldova copii sunt vaccinai impotriva: a) HVB, Tbc, rubeolei; b) poliomielitei, parotiditei epidemice, tusei convulsive; c) difteriei, scarlatinei, rujeolei; d) poliomielitei, difteriei, tetanosului; e) difteriei, Tbc, parotiditei epidemice. 241. In caz de congelare nu pot fi folosite urmtoarele vaccinuri: a) rujeolic; b) BCG; c) DTP; d) DT; e) poliomielitic. 242. In ce cazuri se va forma imunitate activ protectiv dac imunoglobulina se va administra concomitent cu vaccinul ? a) contra rabiei; b) contra rujeolei; c) contra tetanosului; d) contra parotiditei epidemice; e) contra HVB. 34 243. Infecii dirijate prin vaccinoprevenie sunt: a) rujeola; b) difteria; c) tusea convulsiv; d) poliomielita; e) infecia rotaviral. 244. Nu pot fi folosite vaccinurile: a) ce nu posed proprieti fizice caracteristice; b) cu deteriorri ale fiolelor; c) ce au fost transportate la un regim de temperatur neadecvat; d) cu termenul de garanie expirat; e) vaccinul poliomielitic ce s-a pstrat in congelator. 245. Suntei responsabil de vaccinoprevenie. Care este tactica D-voastr? a) evidena contingentelor ce necesit vaccinri; b) lucrul de educaie pentru sntate a populaiei despre importana vaccinrilor; c) instructarea personalului medical responsabil de efectuarea vaccinrilor; d) raportarea zilnic despre vaccinrile efectuate; e) planificarea vaccinrilor. 246. Dup indicaii epidemiologice sunt administrate vaccinuri: a) persoanelor ce au contactat cu bolnavul de holer; b) persoanelor contacte din focar cu rujeol; c) persoanelor ce pleac intr-un focar natural al encefalitei de cpu; d) persoanelor mucate de animale; e) militarilor contra tetanosului. 247. Vaccinrile antirabice necondiionate sunt indicate dup muctur de : a) un animal slbatic; b) un animal necunoscut; c) un ciine care s-a imbolnvit de rabie peste 20 de zile de la momentul mucturii;

d) un animal care se afl sub supraveghere; e) un animal care a fost imediat omorit. 35 248. Preparatele ce nu se administreaz fracionat in organism sunt: a) serul antitetanic; b) imunoglobulina antigripal; c) imunoglobulina antirugeolic; d) imunoglobulina antitetanic; e) imunoglobulina antistafilococic. 249. Indicai infeciile contra crora nu se efectueaz vaccinri planificate in Republica Moldova: a) HVA; b) rubeola; c) parotidita epidemic; d) varicela; e) parapertusis. 250. In frigiderul-container s-a topit complet gheaa 12 ore in urm. Care din preparate enumerate mai jos nu mai pot fi folosite ? a) vaccinul poliomielitic; b) anatoxina antitetanic; c) anatoxina antidifteric; d) DTP; e) vaccinul rujeolic. 251. Pentru obinerea imunoglobulinelor homologice sunt folosite: a) singele donatorilor; b) singele placentar; c) singele animalelor hiperimunizate; d) singele persoanelor ce au fcut boala; e) singele persoanelor imunizate. 252. Vaccinurile contra cror infecii asigur o imunitate protectiv de durat: a) rujeolei; b) leptospirozei; c) antirabic; d) tularemiei; e) holerei. 36 253. Fracionat se introduc in organism: a) imunoglobulina antistafilococic; b) serul antidifteric; c) serul antitetanic; d) imunoglobulina antirabic; e) imunoglobulina antitetanic. 254. In mod planificat in Republica Moldova se efectueaz vaccinarea contra: a) tuberculozei; b) leptospirozei; c) febrei tifoide; d) tusei convulsive; e) parotiditei epidemice. 255. Vaccinri planificate sunt efectuate contra: a) poliomielitei; b) parotiditei epidemice; c) tusei convulsive; d) scarlatinei; e) varicelei. 256. Profilaxia specific planificat se efectueaz contra: a) tuberculozei; b) tusei convulsive; c) tetanosului;

d) gripei; e) scarlatinei. 257. Infecii dirijate prin vaccinoprevenie sunt: a) febra tifoid; b) bruceloza; c) rujeola; d) poliomielita; e) tetanosul. 258. Vaccinarea planificat la virsta de 2 luni se efectueaz contra: a) parotiditei epidemice; b) tusei convulsive; c) poliomielitei; d) tetanosului; e) hepatitei virale B. 259. Vaccinoprevenie exist contra: a) HVA; b) HVB; c) malariei; d) toxoplasmozei; e) febrei galbene. 37 260. Primele 2 infecii contra crora sunt vaccinai copii in RM sunt: a) tuberculoza; b) rujeola; c) hepatita viral B; d) poliomielita; e) hepatita viral A. 261. Copil de 4 luni nu a fost vaccinat cu BCG. Cum trebuie de procedat ? a) imediat s fie vaccinat; b) s fie vaccinat dup examenul clinic; c) s fie vaccinat dup examenul clinic i confirmarea rezultatului pozitiv la proba Mantoux; d) s fie vaccinat dup vaccinarea cu DTP; e) s fie vaccinat in baza rezultatelor probei Mantoux. 262. In Republica Moldova planificat se efectueaz vaccinarea contra: a) HVB, parotiditei epidemice; b) Tbc, difteriei; c) rubeolei, tetanosului; d) gripei, tusei convulsive; e) poliomielitei, rujeolei. 263. Corecte sunt afirmaiile: a) intervalul minim dintre vaccinare i administrarea imunoglobulinei este de 6 luni; b) intervalul minim dintre introducerea imunoglobulinei i vaccinului e de 4-6 sptmini; c) vaccinarea contra rujeolei incepe la virsta de 3 luni; d) bacteriofagul nu induce imunitate pasiv; e) vaccinarea diminuat contra poliomielitei se efectueaz cu vaccin inactivat. 264. In scopul obinerii imunitii pasive poate fi folosit: a) interferonul; b) serul homologic; c) serul heterologic; d) anatoxina; e) imunoglobulina. 265. Imunitatea pasiv poate fi obinut in urma aplicrii: a) vaccinului chimic; b) serului homogen; c) imunoglobulinei;

d) serului heterogen; e) anatoxinei. . 38 266. Vaccinuri vii sunt utilizate contra: a) poliomielitei; b) tuberculozei; c) tusei convulsive; d) tetanosului; e) parotiditei epidemice. 267. Vaccinuri omorite sau chimice sunt utilizate contra: a) tusei convulsive; b) rujeolei; c) hepatitei virale B; d) febrei tifoide; e) tuberculozei. 268. Vaccinuri corpusculare inactivate sunt utilizate in vaccinoprevenia: a) rabiei; b) infeciei meningococice; c) parotiditei epidemice; d) tusei convulsive; e) gripei. 269. Imunoglobulinele pot fi folosite in profilaxia: a) rabiei; b) rujeolei; c) difteriei; d) tuberculozei; e) tetanosului. 270. Vaccinarea dup indicaii epidemiologice se efectueaz contra: a) leptospirozei; b) iersiniozei; c) botulismului; d) tularemiei; e) pestei. 271. Pentru vaccinurile vii e caracteristic: a) pierderea patogenitii i pstrarea proprietilor antigenice a tulpinilor vaccinale; b) se obin prin aciunea asupra microorganismelor patogene a factorilor fizici, chimici, biologici, cultivarea lor multipl; c) eficacitatea imunogen sczut determin aplicarea repetat a lor; d) pentru prelungirea termenului de aplicare vaccinurile sunt supuse liofilizrii; e) vaccinurile se obin din culturi bacteriene. 39 272. Alegei variantele corecte de amplasare a preparatelor vaccinale in frigider: a) unele vaccinuri nu se pstreaz in congelator; b) e la fel de efectiv pstrarea vaccinurilor pe diferite polie ale frigiderului; c) amplasarea separat a vaccinurilor vechi i celor primite recent; d) cutiile cu vaccinuri e mai bine s umple complet spaiul de pe o anumit poli; e) e mai raional a pstra vaccinurile pe polia de sus.

1.3.3 Stabilii corespunderea ntre:


273. Forma nosologic i principiul de profilaxie: 1) difterie; 2) holer;

3) febra galben; 4) scarlatina; a) specific; b) nespecific. 274. Formele nosologice i preparate pentru profilaxia de urgen: 1) gripa; 2) malaria; 3) HVA; 4) holera; a) antibiotice; b) imunoglobulin; c) clorahina; d) interferon. 275. Remedii profilactice i efectul aciunii: 1) antibacteriale; 2) antivirotice; a) remantadin, unguent de oxolin; b) preparate biologice (bificol, lactobacterin); c) chimiopreparate (antibiotice); d) interferon, interferonogeni; e) bacteriofagi. 276. Forme nosologice i remedii de profilaxie: 1) febra tifoid, infecia a) bificol, colibacterin; stafilococic; b) antibiotice; 2) eerihioze, igeloze; c) bacteriofagi. 3) holera, pesta; 277. Preparate biologice i metodele de obinere: 40 1) vaccinuri vii; a) preparat din toxine bacteriene 2) vaccinuri corpusculare; detoxijiate; 3) vaccinuri sintetice; b) atenuarea microorganismelor prin 4) anatoxine; cultivri multiple; c) tulpini de bacterii sau virusuri inactivate prin aciunea substanelor chimice, factorilor fizici; d) metod de sintez chimic, reproducerea artificial a determinanilor antigenici analogici celor naturali. 278. Tipuri de vaccinuri i exemple de infecii contra cror sunt aplicate: 1) vaccinuri vii; a) difterie, tetanos; 2) vaccinuri omorite; b) poliomielit, rujeol, parotidit; 3) vaccinuri chimice; c) tusea convulsiv, leptospiroze, febr 4) anatoxine; tifoid; d) tifos exantematic, febr tifoid, paratif A, B 280. Tipul de vaccin i vaccinuri specifice: 1) monovaccin; 2) polivaccin (complex); 3) vaccin asociat; a) vaccin antipoliomielitic, antigripal; b) DTP, TABT; c) BCG, HVB.
.

281. Preparate biologice i metoda lor de administrare: 1) vaccinul BCG; 2) ser imun, heterogen; 3) vaccin antipoliomielitic; 4) DTP;

5) impotriva antraxului; a) intramuscular; b) metoda fracionat; c) per os; d) intradermal; e) cutanat. 282. Preparate biologice folosite in profilaxia specific pentru: 1) formarea imunitii active; 2) formarea imunitii pasive; 3) reinerea multiplicrii agentului patogen in organism; a) seruri imune, imunoglobuline; b) interferon, bacteriofag; c) vaccinuri, anatoxine. 283. Vaccinarea contra urmtoarelor infecii se efectueaz cu: 41 1) difteria; 2) tuberculoza; 3) tusea convulsiv; 4) febra tifoid; a) vaccin chimic; b) anatoxina; c) vaccin viu; d) vaccin corpuscular omorit. 284. Tipuri de vaccinuri i exemple de infecii contra cror sunt folosite: 1) vaccinuri vii; a) tusea convulsiv; 2) vaccinuri omorite; b) tifos exantematic, febr tifoid, 3) vaccinuri chimice; paratif A, B; 4) anatoxine; c) difterie, tetanos, botulizm; d) parotidit epidemic, poliomielit, rujeol. 285. Forma nozologic: 1) tusea convulsiv; 2) tetanos; 3) tuberculoza; 4) HVB; Vaccinarea: a) activ-pasiv; b) cu vaccin omorit corpuscular; c) la maternitate; d) cu vaccin viu atenuat. 286. Preparatul: 1) anatoxin; 2) imunoglobulin; 3) bacteriofag; Tipul de imunitate: a) nu se formeaz; b) activ; c) pasiv. 287. Tipul de preparat 1) viu atenuat; 2) anatoxina; 3) omorit corpuscular; 4) chimic; Forma nosologic a) tusea convulsiv; b) febra tifoid; c) poliomielitic; d) difteria
.

42 288. Forma nozologic: 1) holera; 2) tetanos; 3) antrax; 4) rujeol; Profilaxia de urgen: a) anatoxin; b) imunoglobulina; c) antibiotice; d) vaccin. 289. Exemple de infecii i preparate de profilaxie: 1) malaria; 2) antrax; 3) leptospiroz; 4) poliomielita; a) hlorohin; b) antibiotice; c) vaccin corpuscular omorit; d) vaccin viu. 290. Exemple de infecii i preparate de profilaxie: 1) rabia; a) vaccin viu; 2) antrax; b) vaccin corpuscular omorit; 3) HVB; c) antibiotice; 4) malaria; d) vaccin chimic; 5) tusea convulsiv; e) hlorohin. 291. Forma nozologic: 1) difterie; 2) poliomielita; 3) tusea convulsiv; 4) infecia meningococic; Vaccinul utilizat: a) chimic; b) corpuscular omorit; c) viu atenuat; d) anatoxin. 292. Forma nozologic: 1) gripa; 2) rujeola; 3) tetanos; 4) scarlatina; Profilaxia de urgen: a) de obicei nu se efectueaz; b) ser; c) vaccin; d) interferon. 43 293. Tipurile de imunitate antiinfecioas: 1) imunitate natural activ; 2) imunitate natural pasiv; 3) imunitate artificial activ; 4) imunitate artificial pasiv; a) vaccinare; b) achiziionarea anticorpilor transplacentar; c) postinfecios, rezultat al premuniiei; d) administrarea serului imun, imunoglobulinei. 294. Forma nozologic: 1) gripa; 2) malaria; 3) HVA;

4) holera; Profilaxia de urgen: a) antibiotice; b) imunoglobulin; c) hlorohin; d) interferon. 295. Preparate biologice: 1) bacteriofagi; 2) imunoglobulin; 3) anatoxin; 4) vaccin viu atenuat; Tipuri de imunitate: a) pasiv; b) activ; c) nu se formeaz; d) activ antitoxic. 296. Forma nozologic: 1) tetanos; 2) leptospiroz; 3) bruceloz; 4) febra tifoid; Tipul preparatului vaccinal: a) vaccin omorit; b) vaccin viu atenuat; c) vaccin chimic; d) anatoxina. 44 II. EPIDEMIOLOGIA SPECIAL II.I Infeciile intestinale II.1.1. Subiect simplu 297. Agentul patogen in febra tifoid este: a) S.typhimurium; b) S.enteritidis; c) S.typhi. 298. Sursa principal de ageni patogeni in febra tifoid este: a) bolnavul; b) purttorul acut; c) purttorul cronic. 299. Calea principal de transmitere in febra tifoid este: a) hidric; b) alimentar; c) de contact. 300. Perioada de incubaie in febra tifoid este: a) 1-20 zile; b) 6-25 zile; c) 1-14 zile. 301. In diagnosticul precoce al febrei tifoide se folosete: a) urino i coprocultura; b) investigaiile serologice; c) hemocultura. 302. In vaccinoprevenia febrei tifoide este folosit: a) vaccinul viu atenuat; b) vaccinul omorit sau chimic; c) anatoxina. 303. Msurile antiepidemice de baz la febra tifoid sunt indreptate la: a) sursa de ageni patogeni; b) mecanismul de transmitere; c) receptivitatea populaiei. 45 304. Srs de ageni patogeni in febra tifoid este:

a) omul bolnav in ultimele 2-3 zile a perioadei de incubaie; b) omul bolnav in perioada de convalescen; c) roztoarele sinantrope. 305. Bolnavul cu febr tifoid este contagios: a) in perioada de incubaie; b) toat perioada de manifestri clinice; c) in perioada de convalescen. 306. Sursa principal de ageni patogeni in febra tifoid este: a) bolnavul cu forme asimptomatice; b) purttorul; c) bolnavul cu forme clinice manifeste. 307. Supravegherea persoanelor ce au fost in contact cu bolnavul de febr tifoid se efectueaz timp de: a) 21 zile; b) 14 zile; c) 7 zile. 308. Grupul de virst cu risc major in febra tifoid este de: 1) 1-4 ani; 2) 20-40 ani; 3) 50-70 ani. 309. Spitalizarea bolnavilor cu febr tifoid se efectueaz: a) dup indicaii epidemiologice; b) obligatoriu toi bolnavii; c) dup indicaii clinice. 310. Externarea din staionar a convalescenilor ce au fcut febra tifoid se efectueaz: a) fr investigaii bacteriologice: b) in baza unui rezultat negativ de laborator; c) in baza a trei rezultate negative de laborator. 311. Scopul supravegherii epidemiologice in febra tifoid la etapa actual este: a) ieradicarea infeciei; b) diminuarea indicilor morbiditii; c) efectuarea msurilor ce ar face populaia ireceptiv. 46 312. In condiiile actuale procesul epidemic in febra tifoid se manifest prin: a) tendina de majorare a morbiditii; b) manifestri epidemice a morbiditii; c) nivelarea majorrilor sezoniere. 313. Determinarea fagovariantelor a germenilor febrei tifoide are importan practic pentru: a) terapia etiotropic i patogenetic raional; b) determinarea sursei de infecie; c) prezint importan practic substanial. 314.In Republica Moldova predomin imbolnvirile cu: a) Sh. flexneri; b) Sh. sonnei; c) Sh.dyzenteriae. 315.Care din tipurile de shigele produce exotoxin: a) S.boydi; b) S.dysenteriae; c) S.flexneri. 316.Sursa principal de ageni patogeni in dizenterie este: a) bolnavii in perioada de prodrom; b) bolnavii in perioada acut; c) bolnavii cronici. 317.Durata supravegherii medicale a persoanelor contacte la dizenterie: a) 4 zile; b) 7 zile; c) 14 zile. 318.Supravegherea medical a persoanelor contacte cu bolnavul de dizenterie se efectueaz timp de: a) 7 zile; b) 14 zile; c) 21 zile.

319.Rspunsul corect pentru dizenterie este: a) agentul patogen este S.virhov; b) sunt cunoscui 2 ageni patogeni; c) numai un tip de agent patogen produce exotoxin. 47 320.Pentru dizenterie este corect afirmaia: a) este provocat de mai muli ageni patogeni; b) bolnavul incepe s prezinte pericol la sfiritul primei sptmini de boal; c) la baza confirmrii de laborator st serologia. 321.Calea alimentar este mai caracteristic pentru: a) Sh.sonnei; b) Sh.flexneri; c) S.typhi. 322.O perioad mai scurt de incubaie o are: a) dizenteria; b) rujeola; c) parotidita epidemic. 323.Convalescentul la dizenterie este externat din staionar: a) fr investigaii bacteriologice; b) dup dou investigaii bacteriologice; c) sunt posibile ambele variante. 324.Calea hidric de transmitere este mai caracteristic pentru: a) Sh.boydi; b) Sh.sonnei; c) Sh.flexneri. 325.Sursa principal de infecie in salmoneloze este: a) omul; b) animalul; c) solul. 326.Care salmonele mai frecvent provoac infecii nozocomiale: a) S.newport; b) S.enteritidis; c) S.typhimurium. 327.Factori de transmitere a salmonelelor sunt: a) mutele, aerul; b) oule de gin, carnea; c) apa, insectele hematofage. 328.Surse de infecie la salmoneloz pot fi: a) cpuele, gitele; b) raele, porcinele; c) bovinele, mutele. 48 329.Noiunea de intoxicaie alimentar de origine bacterian e mai bine venit in cazul: a) salmonelozei; b) botulismului; c) dizenteriei. 330.Agentul patogen al eerihiozelor este: a) culturile enteropatogene a E. coli; b) Yersinia enterocolitica; c) diverse tipuri de microorganisme din genul Shigella. 331.Ce tip de eerihii determin imbolnviri similare cu dizenteria? a) E. coli enteropatogen ; b) E. coli enteroinvaziv ; c) E. coli enterotoxigen. 332.E. coli enteropatogen mai frecvent afecteaz : a) copiii in primul an de via; b) copiii din colectiviti; c) copiii, indiferent de apartenena la grupuri de virst, contingente etc. 333.Perioada maximal de incubaie pentru eserihioze este de :

a)1-2 zile; b)3 zile; c)7-10 zile. 334.Care din tipurile serologice ale poliovirusului sunt mai patogene i frecvent intalnite ? a) I; b) II; c) III. 335.Poliovirusul face parte din familia: a) rabdaviruilor; b) picornoviruilor; c) astroviruilor. 336.Msura antiepidemic de baz la poliomielit este indreptat asupra: a) sursei de ageni patogeni; b) mecanismului de transmitere; c) receptivitii. 49 337.Vaccinarea contra poliomielitei incepe la virsta: a) 2 luni; b) 6 luni; c) 12 luni. 338.Poliomielita se transmite: a) aerogen; b) fecal-oral; c) prin ambele mecanisme enumerate mai sus. 339.Rspunsul corect pentru poliomielit este: a) virusul aparine familiei picornoviridae; b) sunt cunoscute 2 serovaruri; c) formele paralitice constituie circa 50 % din cazurile de imbolnvire. 340.Msura de baz in profilaxia poliomielitei: a) depistarea i izolarea sursei; b) dezinfecia i msurile sanitaro igienice; c) vaccinoprevenia. 341.Scopul supravegherii epidemiologice la poliomielit la etapa actual in Republica Moldova este: a) ieradicarea infeciei; b) prevenirea erupiilor; c) prevenirea importului. 342.Perioada maximal de incubaie pentru poliomielit este de: a)3 zile; b)14-15 zile; c)21 zile. 343.Sursa principal de ageni patogeni pentru botulism este: a) omul; b) animalele; c) solul. 344.Botulismul este: a) o toxiinfecie alimentar; b) o sapronoz; c) are o perioad de incubaie de pin la citeva sptmini. 345.In patogenia intoxicaiilor de origine stafilococic rolul major revine: a) exotoxinelor; b) enterotoxinelor; a) ambele. 346.Perioada de incubaie pentru intoxicaia botulinic e de: 50 a) 6-36 ore; b) 30'-7 ore; c) 1 or-3 zile. 347.Agentul patogen al iersiniozei intestinale este: a. Yersinia enterocolitica; b. Yersinia pseudotuberculosis; c. Yersinia pestis. 348.Procesului epidemic la iersinioze ii este caracteristic rspandire: a) sporadic; b) pandemic; c) aerogen. 349.Calea principal de transmitere pentru iersinioz i pseudotuberculoz este:

a) alimentar; b) hidric; c) contact habitual. 350.Perioada de incubaie pentru iersinioza intestinal este de: a) 3-7 zile; b)14-15 zile; c)21 zile. 351.Iersiniozele sunt infecii: a)antroponoze; b) zooantroponoze; c)sapronoze. 352.Sursa principal de infecie pentru iersinioze este: a) animalele sinantrope; b)animalele xenantrope; c)omul bolnav. II. 1.2. Subiect compus 353.Febra tifoid la etapa actual se caracterizeaz prin: a) tendina ctre majorarea morbiditii; b) nivel sporadic al morbiditii; c) majorri sezoniere caracteristice; d) repartizare neuniform a morbiditii in teritoriu; e) tendina ctre stabilizarea morbiditii. 354.Corecte pentru febra tifoid sunt afirmaiile: 51 a) omul bolnav prezint pericol din momentul apariiei primelor semne clinice; b) dezinfecia chimic terminal este obligatorie; c) vaccinarea planificat dup indicaii epidemiologice se efectueaz in anumite grupe de populaie; d) copiii fac mai frecvent aceast infecie; e) analiza de laborator la externare din staionar are importan epidemiologic. 355.Corecte pentru febra tifoid sunt afirmaiile: a) sursa de infecie este omul; b) morbiditatea este reglat prin vaccinoprevenie; c) copii de virst fraged sunt receptivi; d) perioada de incubaie e de 6-25 zile; e) externarea corect sau incorect din staionar are importan epidemiologic. 356.Corecte pentru febra tifoid sunt afirmaiile: a) pericol prezint animalele bolnave i purttoare; b) omul prezint pericol deja in perioada de prodrom; c) hemocultura este una din metodele de confirmare precoce a diagnosticului; d) este caracteristic portajul cronic; e) vaccinarea se efectueaz dup indicaii epidemiologice. 357. Pentru imunoprofilaxia febrei tifoide se folosesc: a) vaccin viu atenuat; b) vaccin corpuscular; c) vaccin chimic; d) anatoxin; e) ser imun i imunoglobulina. 358.Surs de infecie in febra tifoid prezint: a) animalele domestice; b) omul bolnav; c) purttorii convalesceni; d) apa, solul; e) animalele xenantrope. 52 359.Pentru febra tifoid sunt corecte afirmaiile:

a) bolnavul la etapa iniial a bolii nu prezint pericol; b) persoanele contacte necesit a fi supravegheate timp de 21 zile; c) persoanele contacte sunt vaccinate; d) persoanele contacte sunt supuse investigaiilor bacteriologice a singelui; e) persoanele contacte sunt investigate serologic. 360.Cui din cei enumerai le sunt indicate vaccinrile contra febrei tifoide ? a) persoanelor contacte cu bolnavul in focar; b) locuitorilor unei localiti ce nu poate fi asigurat temporar cu ap potabil calitativ; c) populaiei ce locuiete intr-o zon endemic la aceast infecie (>25,0%ooo); d) persoanelor ce au un risc profesional de infectare; e) lucrtorilor sferei de alimentaie public. 361.Pentru febra tifoid e corect afirmaia: a) principala surs de ageni patogeni e purttorul de S.typhi; b) febra tifoid e provocat de S.typhimurium; c) metoda precoce de diagnostic e urinocultura; d) bilicultura se folosete pentru diagnosticul purttorilor; e) e specific portajul convalescent. 362.Pentru febra tifoid sunt specifice cile de transmitere: a) hidric; b) sexual; c) alimentar; d) parenteral; e) contact habitual. 363.Corecte pentru dizenterie sunt afirmaiile: a) mecanismul de transmitere are mai multe ci de realizare; b) morbiditatea este dependent prioritar de aciunile de ordin medical (msuri dispoziionale); c) imunitatea postinfecioas nu are o importan practic mare; d) 3 tipuri de ageni patogeni formeaz exotoxin; e) bolnavii sunt sursa de infecie din a 11-ea zi de boal. 364.Ageni patogeni ai dizenteriei sunt de tip: 53 a) dysenteriae; b) enteritidis; c) flexneri; d) virhov; e) sonnei. 365.Corecte pentru dizenterie sunt afirmaiile: a) S.boydii produce exotoxin; b) serologia st la baza confirmrii de laborator; c) copiii fac mai frecvent aceast infecie; d) unii convalesceni pot fi externai fr investigaii de laborator; e) lipsete un vaccin eficace. 366.Corecte pentru dizenterie sunt afirmaiile: a) externarea din staionar poate fi efectuat dup anumite scheme diferite; b) in RM predomin morbiditatea prin S.shonnei; c) agentul patogen e deosebit de rezistent in mediul ambiant; d) S.flexneri se transmite prioritar pe cale hidric; e) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectueaz 5 zile. 367.Corecte pentru dizenterie sunt afirmaiile: d) este o sapronoz; e) are o rspindire ubicuitar; f) nu exist remedii de profilaxie specific eficiente;

g) S.dyzenteriae produce exotoxin; h) perioada de contagiozitate incepe la sfiritul primei, inceputul sptminii a doua de manifestri clinice. 368.Pentru dizenterie sunt corecte afirmaiile: d) Sh.sonnei se transmite prioritar pe cale hidric; e) surse de infecie pot fi animalele purttoare; f) Sh.flexneri este cea mai patogen; g) lipsesc vaccinuri eficace; h) este caracteristic sezonalitatea. 54 369.Dup suportarea dizenteriei dispensarizrii sunt supui: d) toi copiii de virst prescolar; e) copii ce frecventeaz instituii precolare; f) elevii; g) personalul din alimentaia public; h) toi convalescenii indiferent de virst sau profesie. 370.Mai patogen pentru om este: a) Shigella boydi; b) Sh.flexneri; c) Sh.sonnei; d) Sh.dyzenteriae; e) alte tipuri. 371.Factorii de transmitere a salmonelozelor sunt: a) apa; b) carnea de porc; c) legumele, fructele; d) oule; e) carnea de pasre. 372.Corecte pentru salmoneloze sunt afirmaiile: a) sunt zooantroponoze: b) mai frecvent intilnite in RM sunt S.enteritidis i S.typhimurium; c) supravegherea epidemiologic a focarului dureaz o sptmin; d) afecteaz prioritar persoanele adulte; e) vaccinarea se efectueaz dup indicaii epidemiologice. 373.Corecte pentru salmoneloze sunt afirmaiile: a) sunt antroponoze; b) S.enteritidis mai frecvent provoac infecii intraspitaliceti; c) posed o rezisten medie in mediul ambiant; d) adeseori provoac erupii epidemice de toxiinfecii alimentare; e) ca infecie intraspitaliceasc e mai frecvent in instituiile de profil pediatric. 374.In cazul unei erupii epidemice de salmoneloz la o coal internat este necesar: a) a spitaliza toi bolnavii; b) a spitaliza bolnavii dup indicaii clinice; 55 c) a investiga bacteriologic i clinic toate persoanele ce se alimenteaz la aceeai cantin; d) tuturor elevilor a indica antibioticoprofilaxia; e) a investiga bacteriologic toi lucrtorii cantinei. 375.Complexul de msuri indreptat spre neutralizarea cilor i factorilor de transmitere la salmoneloz include: a) msuri sanitaro-veterinare; b) controlul respectrii tehnologiei de preparare, transportare, pstrare i realizare a produselor de origine animalier; c) deratizarea; d) profilaxia de urgen cu antibiotice;

e) controlul bacteriologic al produselor alimentare. 376.Factori de transmitere a salmonelozelor sunt: a) oule; b) produsele din carne; c) petele i produsele din pete; d) laptele; e) vectorii transmittori. 56 377.Factori socio-economici ce au favorizat majorarea morbiditii prin salmoneloze: a) contactele internaionale comerciale; b) producerea centralizat a produselor alimentare; c) lrgirea produciei de semifabricate din carne; d) activizarea proceselor de migraie a populaiei; e) mrirea lungimii sistemelor de asigurare cu ap potabil. 378.Complexul de msuri antiepidemice pentru neutralizarea factorilor i cilor de transmitere a salmonelozei include: a. controlul sanitaro-veterinar la intreinerea i sacrificarea animalelor; b. msuri de dezinfecie i deratizare la combinatele i intreprinderile de prelucrare a produselor din carne; c. respectarea regulelor igienice i regimului antiepidemic in staionare pentru preintampinarea apariiei cazurilor de salmoneloz nosocomial; d. imunoprofilaxia populaiei; e. imunoprofilaxia contingentelor cu risc major de infectare. 379.Factori social economici ce determin tendina de majorare a morbiditii prin salmoneloz sunt: a. lrgirea comerului cu produse animaliere; b. creterea numrului de localiti care posed reele de aprovizionare cu ap centralizat; c. scderea exportului i importului de nutre pentru animale; d. producerea centralizat a produselor alimentare; e. activizarea proceselor de migrare. 380.Pentru eerihioz sunt corecte afirmaiile: a) surse de infecie sunt animalele domestice (ovinele); b) e o antroponoz, care atac in marea majoritate a cazurilor copiii; c) este caracteristic sezonalitatea; d) perioada de incubaie 1-10 zile; e) mecanismul de transmitere de contact. 57 381.Pentru eerihioz sunt corecte afirmaiile: a) agentul patogen este un microorganism din genul E. Coli; b) structura antigenic este reprezentat prin 3 antigeni: O; H; K; c) agentul cauzal al eerihiozei este foarte sensibil la aciunea factorilor mediului extern; d) sursa de infecii poate fi omul bolnav sau purttorul; e) msura antiepidemic de baz face parte din grupul de msuri, indreptate asupra sursei de ageni patogeni. 382.Pentru eerihioz nu sunt corecte afirmaiile: a) agentul cauzal e Iersinia enterocolitica sau I. Pseudotuberculosis; b) factorii de transmitere a infeciei sunt legumele i fructele nesplate; c) transmiterea infeciei are loc prin miinile contaminate ale mamei i a personalului medical in timpul tualetei, alimentaiei copilului; d) bolnavii sunt contagioi in toat perioada bolii; e) sanarea purttorilor de E. coli este msura de baz de

prevenie a rspindirii infeciei. 383.Surse de ageni patogeni in eherichiozele enteropogene sunt: a) bolnavul cu form tipic a bolii; b) bolnavul cu form frust a bolii; c) purttorul; d) animalul purttor; e) animalul bolnav. 384.Pentru eherichiozele enteropatogene sunt corecte afirmaiile: a) calea principal de transmitere este hidric; b) sursa de infecie poate fi purttorul; c) clinica difer in dependen de tipul de agent patogen; d) mai frecvent sunt afectai copii pin la 1 an de via; e) E.coli enteropathogenic poate provoca o clinic asemntoare cu cea a holerei. 58 385.Agentul patogen al holerei este: a. V. cholerae biovar cholera (clasic) grupa serologic 01; b. V. parahaemoliticus; c. V. cholerae biovar El-Tor grupa serologic 01; d. V. cholerae 01 0139 Bengal; e. NAG vibrionii 386.Erupia hidric cu infecii intestinale se caracterizeaz prin: a. limitare teritorial; b. sezonalitate de var; c. lipsa sezonalitii; d. manifestarea erupii prin o singur form nosologic; e. evidenierea diferitor sero i biovariante a microorganismelor. 387.Ageni patogeni in campilobacterioz sunt: a. Campylobacter jejuni; b. Campylobacter pilori; c. Campylobacter coli; d. Campylobacter freundii; e. Campylobacter fetus. 388.Surs de infecie in campilobacterioz servesc: a. oule de gin; b. vitele cornute mari i mici; c. roztoarele; d. oamenii bolnavi i purttori; e. apa contaminat. 389.Cile de transmitere in campilobacterioz sunt: a. alimentar; b. transmisiv; c. paranteral; d. hidric; e. contact habitual. 390.Pentru poliomielit este caracteristic mecanismul i cile de transmitere: a) fecal-oral; b) aerogen; c) contact habitual; d) transmisiv; e) vertical. 391.Enterovirusurile sunt ageni patogeni ai: a) poliomielitei; b) Cocsakie A i B; 59 c) ECHO; d) HVA; e) HVC
.

392.In cazul infeciilor provocate de virusurile Cocsakie A i B

corecte sunt afirmaiile: a) surse de infecie pot fi atit oameni bolnavi cit i sntoi; b) este caracteristic rspindirea epidemic; c) are o sezonalitate de iarn-primvar; d) profilaxia specific lipsete; e) mai frecvent sunt afectate persoanele adulte. 393.Corecte pentru botulism sunt afirmaiile: a) e o sapronoz; b) in focare e necesar dezinfecia terminal; c) bolnavul este izolat dup indicaii epidemiologice; d) una din metodele de profilaxie este prelucrarea termic a produselor alimentare inainte de a fi folosite; e) Cl.botulini nu schimb organoleptica produselor. 394.Corecte pentru poliomielit sunt afirmaiile: a) exzist 3 tipuri de virui; b) in profilaxia specific poate fi folosit atit vaccinul viu cit i cel inactivat; c) infecia este eradicat in RM; d) profilaxia de urgen se efectueaz cu antibiotice; e) dup infectare predomin formele paralitice. 60 395. Pentru poliomielit sunt corecte afirmaiile: a) sursa de infecie principal e omul bolnav la toate formele de poliomielit; b) se transmite prin 2 mecanisme: fecal-oral, respirator; c) perioada de incubaie 3-14 zile; d) bolnavii cu forme paralitice uoare sunt izolai timp de 20 zile; e) in imunoprofilaxia poliomielitei se folosete vaccin viu atenuat i vaccin inactivat. II.1.3. Stabilii corespunderea 396.: Agentul patogen: Virulena: 1) Sh.dysenteriae; 2) Sh.flexneri; 3) Sh.sonnei; 4) Sh.alte tipuri; a) virulena foarte joas; b) virulena joas; c) virulente; d) cele mai virulente. 397. Agentul patogen: Gravitatea afeciunii: 1. Sh.dysenteriae; a) preponderent forme grave; 2. Sh.flexneri; b) forme grave i medii; 3. Sh.sonnei; c) forme medii de boal; 4. alte tipuri; d) preponderent forme uoare. 398. Agentul patogen: Frecvena formelor atipice: 1. Sh.dysenteriae; a) forme tipice de boal; 2. Sh.flexneri; b) forme atipice de boal; 3. Sh.sonnei; c) forme tipice i atipice de boal; 399. Dizenteria provocat de: Posibilitatea cronicizrii: 1. Sh.dysenteriae; a) cu o frecven mai mare; 2. Sh.flexneri; b) in dependen de forma de 3. Sh.sonnei; manifestare a bolii i tratament; c) practic nu se inregistreaz forme cronice. 400. Infecia dizenteric cu: Cile prioritare de transmitere: 1. Sh.dysenteriae; a) contact habitual 61 2. Sh.flexneri; b) alimentar 3. Sh.sonnei; c) hidric. 401.Infecia dizenteric cu: Frecvena inregistrrii in R. Moldova

1. Sh.dysenteriae; a) cel mai frecvent intalnit; 2. Sh.flexneri; b) practic nu se depisteaz; 3. Sh.sonnei; c) cu o frecven mai mic decat cea nominalizat in p.a. 402. Infecia dizenteric cu: Caracteristica sezonalitii: 1. Sh.dysenteriae; a) sezonalitate clasic de var-toamn; 2. Sh.flexneri; b) pot fi inregistrate erupii indiferent 3. Sh.sonnei; de anotimp; c) majorrile sezoniere sunt slab pronunate 403. Urmtoarele tipuri de scherichii: Determin infecii: 1. E. coli enteropatogen; a) similare dizenteriei la copii 2. E. coli enteroinvaziv; i aduli; 3. E. coli enterotoxigen; b) similare holerei, frecvent la; copii; c) de tipul enteritelor in special la copii de virst fraged. 62 404. Infecii intestinale: Perioada de incubaie: 1. shigelloze; a) 6-25 zile; 2. febr tifoid; b) 1-6 zile; 3. poliomielit; c) 6-48 ore; 4. toxiinfecii alimentare; d) 3-21 zile. 405. Forma nosologic: Perioada de contagiozitate: 1. shigelloze; a) incepand cu a 7-8 zi de boal; 2. febr tifoid; b) pe tot parcursul perioadei de stare; 3. poliomielit; c) din primele ore dup infectare; 4. infecia rotaviral; d) pe tot parcursul perioadei de stare, inclusiv convalescen i purttori. 406. Forma nosologic: Modul de izolare: 1. shigelloze; a) obligator in staionar specializat; 2. febrele paratifoide; b) conform indicaiilor clinico3. poliomielita; epidemiologice la domiciliu ori 4. esherichioze; in staionar. II.2. Hepatitele virale II.2.1. Subiect simplu 407. Perioada maxim de incubaie la HVA este: d) de 35 zile; e) de 50 zile; f) de 180 zile. 408.Bolnavul cu HVA prezint pericol major in perioada: d) de incubaie; e) prodrom; f) icteric. 409. Supravegherea medical asupra persoanelor contacte cu bolnavii de HVA se efectueaz timp de: d) 35 zile; e) 50 zile; f) 60 zile. 410. In focarele de HVA dezinfecia este necesar a fi efectuat cu soluie de cloramin de: a) 0,1 %; b) 3 %; c) 5 %. 63 411. Mai frecvent in R. Moldova sunt afectai de HVA: a) copiii; b) adulii; c) persoanele in virst. 412. Bolnavul cu HVA prezint pericol maxim in perioada: a) de incubaie i prodrom; b) prodrom i manifestri clinice; c) manifestri clinice i convalescen. 413. Cel mai afectat grup de virst pentru HVA sunt:

a) copiii in primul an de via; b) copiii intre 4 i 15 ani; c) adolescenii i adulii. 414. Pentru care hepatit viral acut este caracteristic periodicitatea multianual ? a) HVA; b) HVB i HVD; c) HVC. 415. Pentru care din hepatitele virale enumerate mai jos procesul epidemic are caracteristic manifestri eruptivo-epidemice ? a) HVB; b) HVB i HVD; c) HVA. 416. La cate din hepatitele virale enumerate mai jos mecanismul de transmitere vertical nu se realizeaz ? a) HVD; b) HVA; c) HVC. 417. Care din hepatitele virale enumerate mai jos practic nu evolueaz in forme cronice ? a) HVA; b) HVB; c) HVC. 64 418. Care din hepatitele virale enumerate mai jos afecteaz copiii in virst de 4-15 ani ? a) HVA; b) HVB; c) HVE i HVC. 419. Virusul HVA conine: a) un antigen; b) doi antigeni; c) trei antigeni. 420.Sezonalitatea de toamn-iarn a morbiditii este caracteristic pentru: a) HVA; b) HVB; c) HVC. 421.Izbucnirile epidemice de HVA mai frecvent apar in rezultatul realizrii cii: a) alimentare; b) hidrice; c) de contact. 422. Supravegherea epidemiologic asupra persoanelor ce au contactat cu bolnavul de HVA se efectueaz timp de: a) perioada maxim de incubaie; b) 21 zile; c) 35 zile. 423. Cu mecanism fecal-oral sunt: a) HVA i HVE; b) HVC; c) HVB i HVD. 424. Mecanismul fecal oral de transmitere este caracteristic pentru hepatitele virale: a) C, D; b) A, E; c) B, E. 65 425. Calea hidric de transmitere are o importan major in cazul: a) salmonelozelor; b) higelozelor; c) HVA. 426. Surs principal de infecie la HVB este: a) bolnavul cu form cronic; b) bolnavul cu form acut;

c) purttorul.
.

427. Pentru HVB sunt caracteristice cile de transmitere: a) naturale i artificiale; b) numai naturale; c) numai artificiale. 428. Perioada de incubaie a HVB e de: a) 15-50 zile; b) 60-180 zile; c) 120-180 zile. 429.Bolnavul cu HVB prezint pericol: a) numai in perioada de incubaie i prodrom; b) numai in perioada de manifestri clinice; c) incubaie convalescent. 430. Rspunsul corect pentru HVB este: a) lipsete profilaxia specific; b) sursa principal de infecie este omul bolnav; c) durata perioadei de contagiozitate a sursei poate fi foarte mare. 431. Grupul de virst cu risc major la HVB il prezint: a) copiii; b) persoanele tinere; c) persoanele de virsta a treia. 432. Criteriu de selecie al necesitii vaccinrii contra HVB este prezena: a) anti HBs; b) anti HBc sumar; c) nici unul din cei enumrai. 66 433. Vaccinarea contra HVB se efectueaz: a) intr-un rapel; b) dou rapeluri; c) trei rapeluri. 434. Dispensarizarea copiilor nscui din mame HBs pozitive necesit a fi efectuat: a) 3 luni; b) 6 luni; c) 12 luni. 435. Msura antiepidemic de baz in HVB este indreptat asupra: a) sursei de ageni patogeni; b) mecanismului de transmitere; c) receptivitii populaiei. 436. Vaccinarea contra HVB se efectueaz: d) 0; 1 i 6 luni; e) 0; 2 i 6 luni; f) 3; 4; 5 i 6 luni. 437. Risc s fac HVD persoanele: d) HBs pozitive; e) anti HBs pozitive; f) anti HBc pozitive. 438. Calea principal de transmitere a HVC: d) hidric; e) parenteral; f) sexual. 439. Calea hidric de transmitere este esenial pentru: a) HVD; b) HVE; c) HVB. 440. Cine din persoanele enumerate mai jos nu poate servi ca surs de infecie la HVE ? a) bolnavii cu forme icterice de boal; b) bolnavii cu forme cronice de boal; c) bolnavii cu forme anecterice. 441. Pentru care din hepatitele virale enumerate mai jos mecanismul

principal de transmitere este fecalo-oral ? a) HVE; b) HVC; c) HVB. 67 442. Virusul HVA face parte din familia: a) picornoviruilor (Picornoviridae); b) rabdoviruilor (Rhabdoviridae); c) hepadnoviruilor (Hepadnaviridae). 443. Surse de infecie cu virusul Hepatitei B sunt considerate persoanele cu HBs. antigenemie persistent pe parcursul a minimum: a) 3 luni; b) 6 luni; c) un an. 444.In cazul HVC prevaleaz cile de transmitere: a) naturale (perinatal, orizontal, sexual); b) artificiale (nosocomial, habitual-comunal, administrarea intravenoas a drogurilor); c) in egal msur. 445.Transmiterea perinatal a virusului HVB e cea mai valoroas in: a) primul trimestru a graviditii; b) al doilea trimestru a graviditii; c) al treilea trimestru a graviditii. 446. Realizarea mecanismului de transmitere a HVE nu are loc prin calea: a) hidric; b) sanguin; c) alimentar. 68 447. In cazul HVC acute anticorpii pot fi depistai: a) cel puin peste 4-6 sptmani dup debutul bolii; b) deja la a doua sptman a perioadei de incubaie; c) la inceputul perioadei de manifestri clinice. 448. Persoane cu risc pentru suprainfecia cu VHD sunt considerai: a) persoanele care nu au suportat hepatita B; b) bolnavii cu hepatit cronic B; c) bolnavii care nu au suportat hepatita D sau B. 449. Receptivi pentru coinfecia cu VHD sunt considerate: a) persoanele cu HBs antigenemie; b) bolnavii cu hepatit acut sau cronic B; c) toate persoanele care nu au suportat hepatita D i/sau B in una din formele sale. 450. In Republica Moldova, in grupul maturilor, cea mai mare pondere ale infeciei HVB o constituie persoanele in varst: a) 20-29 ani; b) 30-39 ani; c) persoanele ce au depit varsta 60 ani. 451. In Republica Moldova hepatitele virale au rspandire: a) sub form de erupii sporadice; b) rspandire epidemic; c) rspandire endemic. 452. Morbiditatea in Republica Moldova prin hepatite cronice este cea mai inalt: a) la nordul republicii; b) in centrul republicii; c) la sudul republicii. 453. Perioada de incubaie la HVC e de: a) 15-45 zile; b) 14-110 zile; c) 45-180 zile. 454. Perioada de incubaie a HVE e de: a) 15-45 zile;

b) 21-90 zile; c) 30-60 zile. 69 455. Pentru care din hepatitele virale enumerate e caracteristic fenomenul de premuniie ? a) HVA; b) HVB; c) HVC. 456. Pentru care din hepatitele virale enumerate e caracteristic sezonalitatea ? a) HVA; b) HVB; c) HVC. II.2.2. Subiect compus 457. Corecte pentru HVA sunt afirmaiile: a) este provocat de un enterovirus; b) nu poate fi exclus calea parenteral de infectare; c) este caracteristic sezonalitatea de toamn-iarn; d) mai frecvent se intilnete la copii 0-1 an; e) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectueaz perioada maxim de incubaie din momentul izolrii sursei de ageni patogeni. 458. Corecte pentru HVA sunt afirmaiile: a) grupurile de virst cu risc difer in diferite ri; b) exist deja elaborat vaccin eficace; c) dezinfecia are un rol paliativ; d) imunoglobulinoprofilaxia nu e raional a fi aplicat; e) bolnavul incepe s prezinte pericol odat cu apariia icterului. 459. Pentru erupiile hidrice de HVA sunt caracteristice: a) lipsa majorrii prealabile a morbiditii prin BDA; b) un numr mare de persoane afectate; c) predominarea copiilor de virst precolar; d) sezonalitatea de toamn-iarn; e) afectarea prioritar a brbailor. 460. Cile de transmitere a HVA sunt: a) contact direct; b) alimentar; c) hidric; d) contact indirect; e) contact habitual. 461. Sursa de infecie in HVA este: 70 a) bolnavul cu form frust; b) bolnavul cu form acut; c) purttorii reconvalesceni; d) purttorii imuni; e) bolnavii in perioada prodromal. 462.Calea hidric de transmitere este principal pentru: a) HVA; b) eerichioze; c) HVC; d) HVD; e) HVE. 463. Factorii de transmitere a HVB: a) singele; b) saliva; c) apa, produsele alimentare; d) sperma i secreiile vaginale; e) lichidul amniotic. 464. Contra cror hepatite virale practica medical dispune de vaccinuri? a) HVA; b) HVB; c) HVB i HVD;

d) HVC; e) HVE. 465. In transmiterea VHB substratele principale sunt: a) singele; b) sperma; c) urina; d) lacrimile; e) saliva. 466. Din complexul de msuri de profilaxie a HVB fac parte: a) folosirea seringilor getabile; b) sterilizarea calitativ; c) vaccinarea nounscuilor; d) investigarea la portajul de AgHBs; e) supravegherea sanitar asupra blocurilor alimentare. 71 467. Surse de ageni patogeni la HVB pot fi: a) bolnavii cu forme acute ale bolii; b) bolnavii cronici; c) purttorii; d) bolnavii cu HVD; e) convalescenii cu anti HBs. 468. In ce perioade ale procesului infecios la HVB omul prezint pericol: a) toat durata perioadei de incubaie; b) perioada de prodrom; c) perioada de manifestri clinice; d) perioada de convalescen; e) 40-50 % convalesceni se externeaz cu antigenemie. 469. Bolnavul cu HVC prezint pericol: a) in perioada de incubaie; b) in perioada de prodrom; c) in perioada de manifestri clinice; d) in perioada de convalescen; e) dup insntoirea clinic nu prezint pericol. 470. Corecte pentru HVD sunt afirmaiile: a) vaccinarea efectuat in RM poate considerabil influena morbiditatea; b) este o antroponoz; c) formele cronice nu sunt caracteristice; d) lucrtorii medicali fac parte din grupul cu risc major la infectare; e) calitatea sterilizrii instrumentariului medical nu influeneaz nivelul morbiditii. 471. Metodele de profilaxie a HVD: a) vaccinarea contra HVD; b) limitarea numrului de donatori la un recipient; c) aplicarea corect a msurilor de dezinfecie a instrumentariului medical; d) vaccinarea contra HVB; e) testarea singelui donatorilor la HVB. 72 472. HVD prezint pericol prin: a) letalitate inalt; b) procentul sporit a formelor cronice; c) procentul sporit a cancerului hepatic; d) perioada foarte scurt de incubaie; e) afectarea mai frecvent a copiilor. 473. Receptivi la HVD sunt: a) persoane sntoase ce nu sunt purttoare de AgHBs; b) bolnavii cu HVA;

c) bolnavii cu HVB; d) purttorii de AgHBs; e) purttorii de AgHBe. 474. Corecte pentru HVE sunt afirmaiile: a) mecanismul de transmitere parenteral; b) afectarea prioritar a persoanelor tinere; c) caracteristice sunt erupiile hidrice; d) poate gsi rspindire ubicuitar; e) vaccinoprevenia se efectueaz dup indicaii epidemiologice. 483. Selectai hepatitele virale cu mecanism fecalo-oral de transmitere: a) HVA i HVC; b) HVA i HVE; c) HVA; d) HVE; e) HVC. 484. Selectai hepatitele virale cu mecanismul prioritar de transmitere paranteral: a) HVA; b) HVB i HVC; c) HVB i HVD; d) HVD; e) HVE. 485. Pentru HVA sunt posibile urmtoarele ci de transmitere: a) hidric; b) paranteral; c) alimentar; d) contact habitual; e) vertical. 486. Surs de ageni patogeni in HVA pot servi: 73 a) bolnavii cu forme anecterice; b) reconvalescenii; c) bolnavii in perioada preicteric; d) bolnavii in a doua perioad de manifestri clinice; e) bolnavii cu forme asimpromatice. 487. Cile de transmitere in HVB sunt: a) parenteral; b) transmisiv; c) hidric; d) sexual; e) vertical. 488. Calea parenteral de transmitere este mai caracteristic pentru: a) HVA; b) HVB; c) HVC; d) HVD; e) HVE. 489. Mecanismul de transmitere in HVB: a) contact; b) vertical; c) transmisiv; d) sexual; e) parenteral. 490. Corecte pentru HVC sunt afirmaiile: a) calea parenteral de transmitere este cea mai frecvent; b) sursa principal de infecie sunt bolnavii cu forme acute; c) vaccinoprevenia este una din msurile de baz; d) agentul patogen este destul de rezistent in mediul ambiant; e) rezultatele investigaiilor serologice nu tot timpul permit a face

concluzii despre riscul epidemiologic cel prezint cel investigat. 491. Pentru HVC sunt corecte afirmaiile: a) agentul patogen al HVC e un virus, care poate produce o coinfecie sau o suprainfecie numai in prezena virusului HVB; b) mecanismul i cile de transmitere a HVC prezint similitudini considerabile cu cele ale VHB; c) in cazul HVC prevaleaz cile artificiale de transmitere; d) HVC are o rspandire larg in rindul narcomanilor; e) prognosticul e moderat favorabil, dar cu letalitate inalt la gravide. 492. Pentru HVB sunt corecte afirmaiile: 74 a) un loc deosebit in procesul epidemic il ocup personalul medical; b) in timpul unei inepturi cu acul se poate conine pin la 100 doze infecioase de virus al HVB; c) titrul protectiv min postvaccinare e 1/10 mU.I./ml; d) pentru imunoprevenie se folosete vaccin viu atenuat; e) rata de cronicizare e de 95%. 493. Controlul infeciei cu virusul HVB const in urmtoarele: a) asigurarea cu ap potabil de calitate; b) solubrizarea terenurilor, asanarea lor; c) organizarea corect a decontrii i lichidrii inofensive a instrumentelor medicale de multipl folosin; d) asigurarea proteciei pielei, mucoaselor personalului medical la locul de munc; e) vaccinarea universal a niu-nscuilor combinat cu cea a adolescenilor, personalului medical cu risc major de infectare 494. Din grupul de boli sexual transmisibile fac parte: a) HVA; b) HVB; c) HVC; d) HVD; e) HVE. 495. Din grupul de boli sexual transmisibile fac parte: a) HVB; b) sifilisul; c) infecia HIV/SIDA; d) Herpes Zoster; e) HVE. 496. Controlul infeciei cu virusul HVB const in urmtoarele: a) vaccinarea universal a nou-nscuilor i contingentelor de risc; b) screeningul la prezena AgHBs in singele, organele, esuturile i sperma donate; c) inlocuirea instrumentelor de multipl folosin prin instrumente getabile; d) reducerea maximal a transfuziilor de sange; e) interzicerea folosirii preparatelor farmaceutice, obinute din singe 75 497. Pentru care din hepatitele virale nu este caracteristic sezonalitatea? a) HVA; b) HVB; c) HVC; d) HVE; e) HVD. 498. Care din agenii patogeni ai hepatitelor virale nu posed capsul?

a) HVA; b) HVB; c) HVC; d) HVD; e) HVE. II.2.3 Stabilii corespunderea 500. Tipurile de hepatite virale: Caracteristica epidemiologic: 1) HVA; a) imposibilitatea declanrii procesului infecios in lipsa VHB; 2) HVB; b) transmiterea prioritar prin hemotransfuzii; 3) HVC; c) consecine dramatice la gravide; 4) HVD; d) doza excepional de mic de infectare; 5) HVE; e) se observ imbtrinirea infeciei. 76 501. Tipurile de hepatite virale: Caracteristica epidemiologic: 1) HVA; a) letalitate inalt la gravide; 2) HVB; b) grupa de risc major - stomatologi, chirurgi; 3) HVC; c) lipsete cronicizarea; 4) HVD; d) achiziionarea virusului preponderent posttransfuzional; 5) HVE; e) una din msuri profilactice vaccinarea. 502. Tipurile de hepatite virale: Procesul de cronicizare: 1) HVA; a) lipsete; 2) HVB; b) 40-60% cu risc major de 3) HVC; formare a cancerului hepatic; 4) HVD; c) a depinde de modul 5) HVE; achiziionrii; d) 5-10%. 503. Tipurile de hepatite virale: Rata de letalitate: 1) HVA; a) letalitate inalt la gravide; 2) HVB; b) 2-20%; 3) HVC; c) < 0,5%; 4) HVD; d) 0,5-1%; 5) HVE; e) < 2,0%. 504. Tipurile de hepatite virale: Perioada de incubaie: 1) HVA; a) 15-45 zile; 2) HVB; b) 30-60 zile; 3) HVC; c) 45-180 zile; 4) HVD; d) 14-110 zile; 5) HVE; e) 21-90 zile. 505. Tipurile de hepatite virale: Modul de transmitere: 1) HVA; a) cu transmitere predominant 2) HVB; enteral; 3) HVC; b) cu transmitere predominant 4) HVD; parenteral. 5) HVE; 77 506. Tipurile de hepatite virale: Pronosticul: 1) HVA; a) moderat favorabil, dar cu calitate inalt la gravide; 2) HVB; b) moderat favorabil, cu rata inalt de cronicizare; 3) HVC; c) de regul favorabil; 4) HVD; d) moderat favorabil; 5) HVE; e) moderat favorabil coinfecie, nefavorabil superinfecie. 507. Cile de transmitere in hepatitele virale: 1) ci naturale; a) perinatal;

2) ci artificiale; b) orizontal (contact habitual direct); c) sexual; d) nosocomial; e) habitual-comunal (prin vectori artificiali: truse cosmetice, periue de dini, prosoape etc.); f) administrarea intravenoas a drogurilor. 508. Riscul transmiterii VHB Perioadele graviditii (estimat in %) (trimestre) 1) risc minimal; a) I trimestru; 2) 6%; b) II trimestru; 3) 67%; c) III trimestru. 509. Hepatitele virale: Vaccinopreparate, tipul: 1) HVA; a) plasmatic, cptat prin metoda ingeneriei genetice; 2) HVB; b) omorit, viu atenuat, recombinat genetic; 3) infecia HIV/SIDA; c) profilaxie specific nu se efectueaz, din motivul lipsei de vaccinopreparat. 78 II.3. Infeciile respiratorii II.3.1. Subiect simplu 510. Ce determin sezonalitatea de toamn-iarn in infeciile respiratorii? a) schimbarea condiiilor de comunicare a populaiei; b) schimbarea caracteristicilor tipice a agenilor patogeni; c) micorarea pturii imune in populaie. 511. Indicai care msuri antiepidemice in infeciile respiratorii sunt mai eficace (de control): a) izolarea precoce a sursei de ageni patogeni; b) dezinfecia in focare epidemice i locurile de aglomeraie a populaiei; c) imunoprofilaxia. 512. Ciclititatea multianual in infeciile respiratorii este cauzat de: d) nivelul pturii imune a populaiei; e) condiiile locative; f) mijloacele de transport. 513. Utilizarea anatoxinei difterice duce la formarea: g) imunitii antibacteriene artificiale; h) imunitii antitoxice artificiale; i) imunitii antibacteriene i antitoxice. 514. Izolarea obligatorie in staionar se efectueaz in cazul: a) portajului tulpinilor lizogene de C.diphteriae; b) dizenteriei; c) tusei convulsive. 515. Mai puin rezistent in mediul ambiant este: a) C.difteriae; b) N.meningitidis; c) St.haemoliticus. 516. Sursa principal de ageni patogeni in difterie este: a) bolnavul; b) purttorul imun; c) purttorul convalescent. 79 517. Titrul protectiv de anticorpi la difterie e de: a) 0,001 UA/ml; b) 0,003 UA/ml; c) 0,03 UA/ml. 518. Purttorii de corinebacterii difterice atoxigene in condiiile actuale in calitate de surs de infecie:

a) prezint un rol epidemiologic neinsemnat; b) nu au insemntate epidemiologic; c) sunt principala surs de infecie. 519. Supravegherea persoanelor contacte la difterie se efectueaz timp de: a) 3 zile; b) 7 zile; c) 14 zile. 520. Perioada de contagiozitate a bolnavului de difterie e de: a) pin la 2 sptmini; b) de la citeva zile la 4 luni; c) de obicei pin la 1 an. 521. Vaccinarea contra difteriei se efectueaz: a) cu vaccin; b) cu anatoxin; c) cu ser. 522. In cadrul izbucnirilor epidemice de difterie mai frecvent este depistat: a) C.mitis; b) C.gravis; c) C.intermedius. 523. Purttorii sntoi de corinobacterii difterice toxigene necesit a fi: a) izolai la domiciliu; b) sanai in condiii de ambulator; c) izolai in staionar. 524. In focarele de difterie dezinfecia chimic: a) este necesar; b) nu este necesar; c) necesar a fi efectuat dup indicaii epidemiologice. 80 525. Risc major la imbolnvirea cu difterie o au: a) copiii; b) persoanele adulte din sfera de deservire; c) persoanele nevaccinate. 526. Perioada de incubaie la difterie este de: a)1-2 zile; b) 2-10 zile; c)21 zile. 527. Pentru virusul variolei este caracteristic: a) viabilitatea redus in mediul extern; b) rezistena considerabil in mediul extern; c) sensibilitatea la antibiotice. 528. Sursa de agent patogen la variol este: a) omul bolnav cu forme manifeste; b) omul bolnav cu forme fruste; c) purttorul de virus. 529. Vaccinarea contra variolei se efectueaz cu vaccin: a) inactivat; b) viu atenuat; c) chimic. 530. Aplicarea vaccinului antivariolic este: a) intracutanat; b) cutanat; c) intramuscular. 531. Durata imunitii postvaccinale antivariolice este: a) pe toat viaa; b) 3 ani; c) 10 ani. 532. Sursa de agent patogen la parapertusis pot fi: a) omul bolnav cu forma tipic a bolii; b) reconvalescentul; c) purttorul de agent patogen. 533. Bolnavul de parapertusis este mai contagios in: a) ultimele zile a perioadei de incubaie; b) perioada cataral;

c) perioada de convalescen. 81 534. Morbiditatea prin parapertusis este mai frecvent la copiii: a) pin la 2 ani; b) de 3-6 ani; c) adolesceni. 535. Contra parapertusei: a) se efectueaz vaccinarea dup indicaii epidemiologice; b) se efectueaz vaccinarea planificat; c) vaccinarea nu se efectueaz. 536. Sursa principal de infecie la tusea convulsiv este: a) bolnavul cu forme fruste; b) bolnavul cu forme manifeste; c) purttorul. 537. Cea mai eficace msur antiepidemic la tusea convulsiv este: a) dezinfecia terminal; b) tratamentul bolnavului; c) depistarea i izolarea la timp a bolnavului. 538. Perioada de incubaie la tusea convulsiv: a) 3-14 zile; b) 7-21 zile; c) 14-28 zile. 539. Msura de baz in profilaxia tusei convulsive este: a) depistarea i izolarea sursei de ageni patogeni; b) dezinfecia; c) vaccinoprevenia. 540. Vaccinarea contra tusei convulsive se efectueaz cu: a) vaccin viu; b) anatoxin; c) vaccin corpuscular omorit. 541. Procesului epidemic contemporan la tusea convulsiv este caracteristic: a) lipsa ciclitii anuale a morbiditii; b) prezena ciclitii anuale a morbiditii; c) creterea incidenei multianuale. 542. Agentul patogen al tusei convulsive se transmite prin: 82 a) aerosoli solizi (praf contaminat); b) pe cale aerogen; c) pe cale habitual. 543. Bolnavul de rubeol prezint pericol: a) 4 zile pin la apariia erupiilor pe corp i 4 zile dup; b) 7 zile pin la apariia erupiilor pe corp i 7 zile dup; c) din momentul apariiei erupiilor pe corp i pin la involuia lor. 544. Bolnavul cu rubeol prezint pericol: a) 7 zile; b) 14 zile; c) 21 zile. 545. Rspunsul corect pentru rubeol este: a) are tendin ctre cronicizare; b) nu se utilizeaz vaccinarea; c) poate aduce la malformaii congenitale. 546. Rezistena agentului patogen al rujeolei in mediul ambiant este: a) inalt; b) medie; c) joas. 547. O contagiozitate mai inalt este caracteristic: a) rujeolei; b) difteriei; c) tuberculozei; 548. Contagiozitatea mai inalt este caracteristic pentru: a) difterie; b) varicel; c) scarlatin. 549. Bolnavul de rujeol prezint pericol: a) 4 zile pin la apariia erupiilor pe corp i 4 zile dup;

b) 7 zile pin la apariia erupiilor pe corp i 7 zile dup; c) din momentul apariiei erupiilor pe corp i pin la involuia lor. 550. Perioada de contagiozitate a bolnavului cu rujeol este de: a) 4-5 zile; b) 8-9 zile; c) pin la 21 zile. 551. Surs de infecie la rujeol este: a) purttorul de germeni; b) reconvalescentul; 83 c) bolnavul in perioada prodromal. 552. In profilaxia de urgen a rujeolei poate fi folosit: a) anatoxina; b) imunoglobulina; c) vaccinul inactivat. 553. Vaccinarea contra rujeolei se efectueaz cu: a) anatoxin; b) vaccin viu; c) vaccin chimic. 554. In focarele de rujeol dezinfecia chimic: a) nu se efectueaz; b) este necesar; c) este necesar numai dup indicaii epidemiologice. 555. Bolnavul cu rujeol poate servi ca surs de ageni patogeni: a) in perioada prodromal; b) in perioada de reconvalescen; c) inainte cu 4 zile de la debutul bolii. 556. Agentul patogen al rujeolei se transmite: a) pe calea aerogen; b) prin aerosol secundar (prin praf contaminat); c) pe calea habitual. 557. Spitalizarea bolnavilor cu parotidit epidemic se efectueaz: a) in toate cazurile de imbolnvire; b) dup indicaii clinice i epidemiologice; c) numai dup indicaii epidemiologice. 84 558. Msura profilactic de baz la parotidita epidemic este: a) depistarea i izolarea precoce a bolnavului; b) msurile de restricie in colectiviti; c) imunoprofilaxia. 559. Vaccinarea planificat contra parotiditei epidemice conform calendarului de vaccinri se efectueaz: a) la virsta de 12 luni; b) la virsta de 3 luni; c) la virsta de 22-24 luni. 560. Acoperirea vaccinal cu vaccin antiparotiditic la virsta de 2 ani trebuie s fie minimum de: a) 95%; b) 98%; c) pin la 95%. 561. Perioada de incubaie la parotidit epidemic e de: a) 7-12 zile; b) 12-26 zile; c) 4-16 zile. 562. In profilaxia specific a parotiditei epidemice se utilizeaz: a) vaccinul viu; b) vaccinul omorit; c) vaccinul chimic. 563. Surs de ageni patogeni la parotidita epidemic este: a) omul bolnav;

b) purttorul; c) convalescentul. 564. Bolnavul cu parotidit epidemic se izoleaz la domiciliu timp de: a) 4 zile; b) 6 zile; c) 9 zile. 565. Vaccinarea contra paratiditei epidemice se efectueaz la virsta de: a) 3 luni; b) 9 luni; c) 12 luni. 566. Este caracteristic rspandirea pandemic pentru: a) grip; b) rugeol; c) varicel. 567. Bolnavul cu oreion este periculos ca surs de infecie in: 85 a) perioada de incubaie; b) ultimile 1-2 zile a perioadei de incubaie i perioada de manifestri clinice; c) perioada de convalescen. 568. Spitalizarea bolnavilor cu oreion este: a) obligatorie in toate cazurile; b) conform indicaiilor clinice; c) conform indicaiilor clinice i epidemiologice. 569. Vaccinarea contra gripei are o eficacitate: a) inalt; b) joas; c) dependent de structura antigenic a tulpinelor vaccinale. 570. In profilaxia gripei pot fi utilizate: a) vaccin; b) anatoxine; c) bacteriofagi. 571. Perioada de incubaie la grip este de: a) 1-3 zile; b) 3-5 zile; c) 6-7 zile. 572. Rspindirea pandemic e mai caracteristic pentru: a) dizenterie; b) HVA; c) grip. 573. Sursa de ageni patogeni la grip poate fi: a) omul bolnav; b) purttorul de virus; c) animalele domestice i psrile slbatice. 574. Selectai mijloacele de profilaxie a gripei in perioada preepidemic: a) imunoprofilaxia cu vaccin antigripal; b) interferon leicocitar uman; c) remantadin. 86 575. In care perioad a bolii bolnavul cu varicel este periculos ca surs de infecie pentru cei din jur ? a) de la ultima zi a perioadei de incubaie, perioada de erupie i pin la a 5 zi dup apariia ultemelor erupii; b) perioada de incubaie; c) pin la perioada de decdere a crustelor. 576. Mai frecvent se imbolnvesc de varicel: a) copiii de virsta pin la 6 luni; b) copiii de la 6 luni pin la 7 ani; c) adulii. 577. Perioada de incubaie in varicel este de: a) 4-12 zile; b) 6-12 zile; c) 11-17 zile. 578. Sunt contagioi bolnavii cu: a) leptospiroz; b) ascaridoz; c) varicel. 579. Perioada de incubaie la infecia adenoviral este: a) 1-6 zile; b) 4-14 zile; c) 5-28 zile. 580. Surs de infecie adenoviral poate fi: a) omul bolnav, purttorul; b) animalele domestice; c) animalele xenantrope.

581. Diagnosticul de laborator al mononucleozei infecioase se bazeaz pe investigaii: a) bacteriologice; b) virusologice; c) serologice. 582. Agentul patogen al mononucleozei este: a) bacterie; b) virus; c) riketsie. 583. Surse principale de ageni patogeni in mononucleoz servesc: a) persoanele bolnave in primele zile de boal; b) bolnavii in perioada manifest de boal; c) bolnavii in toat perioada de boal i convalescen. 87 584. Perioada de incubaie a mononucleozei e de: a) 5-10 zile; b) 10-15 zile; c) 15-45 zile. 585. Calea de transmitere a meningococilor este: a) aerogen (aerosol primar); b) prin aerosol secundar (praf contaminat); c) contact habitual. 586. Bolnavul cu form generalizat de infecie meningococic prezint pericol major in calitate de surs de infecie: a) in perioada prodromal; b) in perioada de reconvalescen; c) de la debutul bolii. 587. In perioadele epidemice la meningita meningococic predomin agentul patogen de tip: a) A; b) B; c) C. 588. Neiseria meningitidis in mediul ambiant posed o rezisten: a) joas; b) medie; c) inalt. 589. Contacii cu bolnavul de meningit meningococic se afl sub supraveghere medical timp de: a) 7 zile; b) 10 zile; c) 14 zile. 590. Surs principal de ageni patogeni la infecia meningococic sunt: a) purttorii sntoi; b) bolnavii cu meningit; c) purttorii convalesceni. 591. Perioada de incubaie la infecia meningococic este de: a) 1-2 zile; b) 2-10 zile; c) 14 zile. 592. Izolarea bolnavilor de scarlatin din momentul imbolnvirii se efectueaz pe o perioad de: a) 3-6 zile; b) 7-12 zile; c) 24 zile. 593. Supravegherea medical a persoanelor care au fost in contact cu bolnavul de scarlatin se efectueaz timp de: a) 3 zile; b) 7 zile; c) 12 zile. 594. Agentul patogen al scarlatinei este: a) Staphylococcus aureus; b) Streptococcus pyogenes; c) Staphylococcus epidermidis. 595. In focarele de scarlatin dezinfecia chimic: a) se efectueaz obligatoriu; b) nu se efectueaz; c) se efectueaz dup indicaii epidemiologice. 596. Perioada maxim de incubaie la scarlatin este de:

a) 3 zile; b) 7 zile; c) 12 zile. 597. Tuberculoza la om poate fi provocat de: a) M.tuberculosis; b) M.bovis; c) ambele enumerate mai sus. 598. Factor de transmitere in tuberculoz este: a) apa; b) petii; c) carnea. 599. Vaccinul BCG se introduce in organism: a) subcutan; b) intramuscular; c) intracutan. 600. Surse de ageni patogeni in tuberculoz pot fi: a) omul; b) animalele; c) omul i animalele. 601. Proba pozitiv Mantoux poate fi la: a) persoanele vaccinate; b) persoanele bolnave de tuberculoz; c) ambele. 89 602. Pentru revaccinarea a 100 copii contra tuberculozei sunt necesare minim: a) 50 doze vaccin; b) 100 doze vaccin; c) 200 doze vaccin. 603. Vaccinarea contra tuberculozei se efectueaz cu: a) anatoxin; b) vaccin corpuscular omorit; c) vaccin viu atenuat. 604. In profilaxia tuberculozei printre aduli rolul principal il are: a) vaccinoprevenia; b) dezinfecia; c) condiiile socioigienice i economice. 605. Contra tuberculozei: a) nu se efectueaz revaccinri; b) se efectueaz 1 revaccinare; c) se efectueaz 2 revaccinri. 606. In focarele de tuberculoz dezinfecia necesit a fi efectuat cu soluii de cloramin de: a) 3%; b) 5%; c) 20%. II.3.2. Subiect compus 607. Infecii provocate de herpesvirusuri sunt: a) varicela; b) mononucleoza; c) citomegalia; d) boala herpetic; e) rubeola. 608. Majorrile periodice ale morbiditii prin infecii aerogene sunt influenate de: a) nivelul pturii imune in populaie; b) procesele de migraie a populaiei; c) natalitate; d) condiiile habituale; e) structura de sex a populaiei. 609. Indicai semnele epidemiologice caracteristice pentru infeciile aerogene: 90 a) tipul sporadic de morbiditate;

b) tipul epidemic de morbiditate; c) morbiditate identic pe parcursul anilor; d) ciclititatea multeanual a morbiditii; e) ciclitatea sezonier in perioada rece a anului. 610. Corecte pentru difterie sunt afirmaiile: a) nu toi purttorii sntoi necesit spitalizare; b) serul se administreaz doar in scop de tratament; c) in profilaxia de urgen este folosit vaccinul; d) infecie caracteristic numai coopiilor; e) perioada de contagiozitate poate dura pin la citeva luni. 611. Bolnavul cu difterie prezint pericol: a) din ultima zi a perioadei de incubaie; b) din momentul apariiei primelor semne clinice; c) toat perioada de manifestri clinice; d) perioada de convalescen; e) incepind cu sptmina a doua de manifestri clinice. 612. Corecte pentru difterie sunt afirmaiile: a) vaccinarea aduce la formarea imunitii pasive antitoxice; b) revaccinrile se efectueaz pin la virsta de 40 ani; c) titrul protectiv e de 0,03 UI/ml; d) sursa principal de infecie sunt purttorii imuni; e) dezinfecia terminal in focar este strict necesar. 613. Corecte pentru difterie sunt afirmaiile: a) este o antroponoz; b) titrul protectiv e de 0,003 UI/ml; c) sursa principal de infecie este purttorul imun; d) perioada medie de incubaie e doar de citeva ore; e) profilaxia specific se efectueaz cu anatoxin. 91 614. Transmiterea difteriei poate avea loc: a) aerogen prin picturi; b) aerogen prin particule de praf; c) prin obiectele de uz casnic; d) prin produse alimentare; e) prin vectori transmittori. 615. Corecte pentru difterie sunt afirmaiile: a) purttorul este sursa principal de infecie; b) imunitatea postvaccinal este protectiv pentru mai muli ani; c) in profilaxia de urgen este folosit serul antidifteric; d) receptivitatea nu este dependent de virst; e) morbiditatea este determinat de calitatea vaccinopreveniei. 616. Investigaii bacteriologice la difterie dup indicaii epidemiologice sunt efectuate: a) populaia ce locuiete pe un teritoriu cu o morbiditate inalt; b) persoanele contacte in focar; c) persoanelor ce au contactat cu purttorul de tulpini toxigene; d) persoanelor ce au contactat cu un purttor de tulpini nelizogene; e) persoanelor cu angin. 617. Investigaii bacteriologice in scopul depistrii agenilor patogeni ai difteriei sunt indicate: a) tuturor bolnavilor cu patologii ORL; b) bolnavilor cu angin; c) bolnavilor cu abces paratonzilar; d) bolnavilor cu laringotraheit; e) tuturor pacienilor la externarea din secia ORL. 618. Surse de infecie in difterie pot servi: a) omul bolnav in perioada de incubaie; b) purttorul de corinbacterii toxigene (imun); c) purttorul de corinbacterii atoxigene;

d) purttorul reconvalescent; e) omul bolnav in perioada de manifestri clinice. 619. Procesului epidemic la difterie in teritoriul cu imunitatea colectiv antitoxic redus este caracteristic: 92 a) morbiditatea epidemic; b) imbolnviri se inregistreaz preponderent la copii; c) morbiditatea sporadic; d) predominarea formelor grave de boal; e) meninerea portajului de corinebacterii difterice. 620. Corecte pentru infecia meningococic sunt afirmaiile: a) agentul patogen nu este rezistent in mediul ambiant; b) surs de infecie este bolnavul cu nazofaringit; c) vaccinrile se efectueaz in mod planificat; d) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectueaz timp de 21 zile; e) metoda principal de diagnosticare este cea bacteriologic. 621. Meningitele purulente pot fi provocate de: a) Haemophylus influenzae; b) Neiseria meningitidis; c) ECHO; d) Coxackie B; e) Pneumococus pneumoniae. 622. Indicatori ai ameliorrii situaiei epidemogene in infecia meningococic sunt: a) micorarea morbiditii printre persoanele adulte i adolesceni; b) creterea ponderii in structura de virst a morbiditii a copiilor sub 2 ani; c) majorarea indicelui focalitii printre copiii sub 2 ani; d) majorarea ponderii tulpinelor de meningococi rar intilnii (serogrupa X, Y, Z, W-135 .a.); e) creterea ponderii meningococilor de serogrup A, B i C. 623. Riscul de contaminare prin infecia meningococic este determinat prioritar de: a) temperatura mediului ambiant; b) distana de la sursa de ageni patogeni; c) durata contactului cu sursa de ageni patogeni; d) vaccinarea efectuat in prealabil; 93 e) timpul adresrii dup asisten medical din momentul imbolnvirii. 624. Pentru infecia meningococic sunt corecte afirmaiile: a) sursa principal de infecie sunt purttorii; b) mecanismul de transmitere a infeciei este de contact; c) perioada de incubaie e 2-10 zile; d) principala metod de diagnostic a purttorilor i persoanelor bolnave este cea bacteriologic; e) principala msur profilactic in RM e imunoprofilaxia planificat. 625. Corecte pentru tusea convulsiv sunt afirmaiile: a) vaccinurile sunt neeficace; b) afecteaz preponderent copii de virst fraged; c) se admite izolarea unor bolnavi la domiciliu; d) izolrii pe un termen de 20-25 zile sunt supui toi bolnavii; e) sursa principal de infecie o constituie bolnavii. 626. Pentru tusea convulsiv sunt corecte afirmaiile: a) sursa principal in tusea convulsiv este purttorul imun; b) contaminarea se produce in cazul unui contact nemijlocit cu sursa de infecie;

c) perioada de incubaie este de 1-6 zile; d) sezonalitatea de primvar-var; e) o singur revaccinare. 627. Corecte pentru scarlatin sunt afirmaiile: a) este o antroponoz; b) vaccinoprevenia lipsete; c) are o sezonalitate de var-toamn; d) convalescenii prezint pericol epidemiologic; e) dezinfecia chimic este obligatorie. 94 628. Spitalizarea bolnavului cu scarlatin se efectueaz: a) dup indicaii clinice; b) dup indicaii epidemiologice; c) dup indicaii clinico-epidemiologice; d) nu se efectueaz; e) se efectueaz obligator. 629. Procesul epidemic in scarlatin la etapa actual se caracterizeaz prin: a) sezonalitate de toamn-iarn; b) lipsa sezonalitii; c) cazuri de boal prioritar la copii; d) ciclitate in dinamica multianual; e) morbiditate tip epidemic. 630. Corecte pentru tuberculoz sunt afirmaiile: a) vaccinarea aduce la formarea imunitii active; b) nu toi bolnavii prezint pericol epidemiologic; c) rezultatele probei Mantoux se apreciaz peste 24 ore; d) rezultatul negativ al reaciei Mantoux indic la lipsa necesitii efecturii vaccinrii; e) in focarele de tuberculoz dezinfecia e necesar a fi efectuat cu soluie de cloramin de 5 %. 631. Infecia adenoviral se transmite prin: a) mecanism respirator; b) mecanism fecal-oral; c) mecanism de contact; d) cale parenteral; e) cale alimentar. 632. Pentru infecia adenoviral sunt corecte afirmaiile: a) sursa de infecii e omul bolnav sau purttor; b) cu masele fecale virusul se elimin din primele zile de boal pin la 3 sptmini; c) transmiterea se poate realiza prin mecanismul fecal-oral; d) cu scop de profilaxie se folosete vaccin viu atenuat; e) principala metod de diagnostic e cea bacteriologic. 633. Pentru infecia adenoviral nu sunt corecte afirmaiile: a) este o infecie intestinal; b) factorii de transmitere sunt carnea, laptele; 95 c) sezonalitatea e de toamn-iarn; d) perioada de incubaie e de 4-14 zile; e) metodele de profilaxie sunt similare cu cele pentru grip. 634. Corecte pentru varicel sunt afirmaiile: a) este o antroponoz; b) mecanismul de transmitere fecal oral; c) complicaiile pot fi foarte serioase; d) in RM morbiditatea nu este reglat prin vaccinoprevenie; e) bolnavul prezint pericol in perioada de prodrom. 635. Procesului epidemic la varicel este caracteristic: a) tipul epidemic al morbiditii; b) tipul sporadic al morbiditii;

c) sezonalitatea pronunat a morbiditii; d) morbiditate preponderent la copii neorganizai in colectiviti; e) morbiditate preponderent la copii organizai in colectiviti. 636. Pentru varicel sunt corecte afirmaiile: a) virusul nu e rezistent in mediul ambiant; b) se transmite aerogen prin picturi; c) se transmite aerogen prin particule de praf; d) se transmite prin contact habitual; e) se transmite transplacentar. 96 637. Bolnavul cu varicel prezint pericol: a) in perioada de convalescen; b) pin la dispariia ultimelor cruste; c) din ultima zi de incubaie; d) pin la a 5 zi de la apariia ultimelor erupii; e) toat perioada de apariie a erupiilor pe corp. 638. Procesului epidemic la rujeol in condiiile actuale este caracteristic: a) reducerea considerabil a morbiditii; b) absena ciclitii multinuale; c) prezena ciclitii multinuale; d) absena ciclititii (sezonalitii) anuale; e) prezena focalitii preponderent cu 1-3 cazuri. 639. Corecte pentru rujeol sunt afirmaiile: a) agentul patogen e puin rezistent in mediul ambiant; b) bolnavul prezint pericol in toat perioada de manifestri clinic; c) diagnosticul de laborator se bazeaz pe investigaii bacteriologice; d) in unele cazuri perioada de incubaie poate ajunge pin la 21 zile; e) vaccinarea se efectueaz cu vaccin viu atenuat. 640. Corecte pentru rujeol sunt afirmaiile: a) e provocat de un rabdovirus; b) formele cronice nu sunt caracteristice; c) bolnavul prezint pericol pin la apariia semnelor clinice; d) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectueaz 14 zile; e) nu este necesar dezinfecia chimic. 641. Corecte pentru rujeol sunt afirmaiile: a) morbiditatea este dependent de vaccinoprevenie; b) bolnavul prezint pericol deja in perioada de prodrom; c) purttorii sunt o surs secundar de infecie; d) agentul patogen se pstreaz mai bine la temperaturi joase; e) dezinfecia chimic este obligatorie. 97 642. Spitalizarea bolnavilor cu rujeol se efectueaz: a) dup indicaii epidemiologice; b) dup indicaii clinice; c) obligatoriu toi; d) nu se spitalizeaz; e) dup indicaii clinico-epidemiologice. 643. Agentul patogen al rujeolei se transmite: a) aerogen prin picturi; b) aerogen particule de praf; c) contact habitual; d) fecal oral; e) transplacentar. 644. Pentru rujeol sunt corecte afirmaiile: a) purttorul este unu din sursele principale de infecie;

b) bolnavul prezint pericol doar 8-9 zile; c) vaccinoprevenia se efectueaz cu vaccin corpuscular omorit; d) dezinfecia in focar se efectueaz cu soluie de cloramin de 1%; e) imunoglobulina in profilaxia de urgen e indicat doar in unele cazuri. 645. Pentru rujeol e corect afirmaia: a) e o infecie dirijat; b) perioada de contagiozitate incepe in perioada de incubaie a bolii; c) surs de ageni patogeni sunt purttorii convalesceni de rugeol; d) perioada de incubaie e 8-17-21 zile; e) nu se efectueaz dezinfecia terminal in focar. 646. Sursa de ageni patogeni in parotidita epidemic pot fi: a) bolnavul cu form tipic a bolii; b) bolnavul cu form atipic a bolii; c) bolnavul cu forme inaparente a bolii; d) reconvalescentul; e) purttorii. 647. Bolnavul cu parotidit epidemic este contagios: a) in toat perioada de incubaie; 98 b) in ultimele 1-2 zile a perioadei de incubaie; c) perioada de manifestare clinic a bolii; d) perioada de convalescen; e) perioada de prodrom. 648. Corecte pentru parotidit epidemic sunt afirmaiile: a) bolnavul se izoleaz pe un termen de 9 zile de la debutul bolii; b) vaccinarea poate fi efectuat i dup indicaii epidemiologice in focarele de parotidit; c) agentul patogen e deosebit de rezistent in mediul ambiant; d) vaccinarea se efectueaz in mod planificat; e) persoanele contacte necesit a fi supravegheate 12 zile. 649. Pentru infecia herpetic sunt corecte afirmaiile: a) este provocat de citeva tipuri de virusuri; b) recidivele apar de obicei pe fonul prezenei unui titru inalt de anticorpi; c) are 3 mecanisme de transmitere a agentului patogen; d) in tratament este utilizat vaccinul; e) omul bolnav nu prezint pericol direct. 650. Pentru mononucleoz sunt corecte afirmaiile: a) e o viroz; b) se intilnete prioritar printre persoanele tinere; c) perioada de incubaie e de 15-45 zile; d) reaciile serologice sunt un criteriu obiectiv de diagnostic; e) persoanelor contacte le este indicat imunoglobulinoprofilaxia. 651. Corecte pentru grip sunt afirmaiile: a) periodic capt rspindire pandemic; b) pentru un anumit teritoriu este caracteristic un anumit tip de virus; c) nu provoac pierderi social-economice considerabile; d) sechelele pot fi dramatice; e) bolnavii prezint sursa principal de infecie. 652. In perioada epidemic la grip in instituiile medicale e necesar: a) a le transfera la sptmina de 7 zile de lucru; b) reprofilarea treptat a unor staionare; c) vaccinarea personalului medical; 99 d) majorarea numrului lucrtorilor medicali in funcie;

e) imunoglobulinoprofilaxia pacienilor la faza iniial a bolii. 653. Pentru grip sunt corecte afirmaiile: a) cel mai variabil este tipul A al virusului gripei; b) tipul C e cel mai stabil antigenic; c) mecanismul de transmitere e de contact; d) cu scopul profilaxiei de urgen se folosete interferonul; e) calea de transmitere e contact direct. 654. Pentru grip sunt corecte afirmaiile: a) predomin nivelul sporadic de rspindire; b) nu-i este caracteristic ciclitatea; c) bolnavul este surs secundar de infecie; d) sunt caracteristice majorrile periodice ale morbiditii; e) mai frecvent afectai sunt copiii. 655. Vaccinoprevenia gripei este raional a fi efectuat in cazul riscului de epidemie: a) copiilor pin la 3 ani; b) copiilor dup 3 ani ce frecventeaz instituii precolare; c) persoanelor de virsta a treia; d) persoanelor cu maladii cronice; e) numai persoanelor din sfera de deservire. 656. Cile de transmitere ale virusului gripal nou: a) aerogen prin praf; b) aerogen prin picturi; c) prin contact indirect; d) alimentar; e) hidric.
.

657. In profilaxia gripei pot fi utilizate: a) serul imun; b) vaccinul; c) antibiotice; d) interferonul; e) remantadina. 658. Procesului epidemic in grip ii este caracteristic: a) morbiditatea sporadic; b) morbiditatea epidemic i pandemic; c) sezonalitatea manifestat (exprimat); d) morbiditatea preponderent la populaia rural; 100 e) ciclititatea multianual a morbiditii. 659. Selectai mijloacele de profilaxie a gripei in perioada epidemic: a) vaccinoprofilaxia; b) dibasol; c) remantadina; d) interferon leicocitar uman; e) imunoglobulin antigripal. II.3.3. Stabilii corespunderea 660. Forma nozologic: Surs de infecie : 1) difterie a) bolnavul cu form tears 2) tus convulsiv b) omul bolnav 3) rugeol c) purttorul sntos (imun) 661. Forma nozologic: 1) HVB 2) HVA 3) Difteria 4) Gripa Sursa principal de infecie: a) bolnavii b) bolnavii cu forme slab manifeste

c) purttorii d) purttorii imuni 662. Forma nozologic: 1) varicela 2) difteria 3) febra tifoid 4) dizenteria Sursa principal de infecie: a) purttorul convalescent b) purttorul sntos c) bolnavul cu forme fruste d) bolnavul 101 663. Forma nozologic: Majorri ciclice in 1) rugeola 2) scarlatina 3) dizenteria dinamica multianual a morbiditii: a) la 10-12 ani b) la 3-5 ani c) la 4-6 ani 664. Forma nosologic: 1) dizenteria 2) HVA 3) scarlatina 4) rugeola Sezonalitate: a) toamn-iarn b) var-toamn c) primvar-var d) iarn-primvar 665. Forma nosologic: Structura antigenic a 1) HVB 2) febra tifoid 3) holer 4) rugeola agentului patogen: a) O; H; Vi b) H; O c) stabil d) HBsAg, HBcAg, HbeAg, HBcorAg 666. Forma nozologic: 1) HVA 2) HVB 3) tusea convulsiv 4) rugeol Grupul de virst de risc: a) < 12 luni b) > 12 luni c) 15-29 ani d) 4-8 ani 667. Forma nozologic: Durata supravegherii 1) dizenterie 2) febra tifoid 3) HVA 4) rugeola

persoanelor contacte: a) 35 zile b) 21-25 zile c) 17-21 zile d) 6 zile 102 668. Forma nozologic: Perioada de incubaie: 1) dizenterie 2) hepatit viral A 3) tusea convulsiv 4) rugeol a) 7-14 zile b) 8-17 zile c) 14-50 zile d) 1-6 zile 669. Forma nozologic: Perioada de incubaie: 1) dizenterie 2) poliomielit 3) holer 4) rugeol a) 1-6 zile b) 3-21 zile c) citeva ore 5 zile d) 8-17 zile 670. Forma nozologic: Surse principale sunt: 1) difterie 2) HVA 3) febra tifoid a) purttorii imuni b) bolnavii cu forme terse c) purttorii convalesceni 671. Forma nozologic: Sursa principal de infecie: 1) febra tifoid a) purttorii cronici 2) rugeol b) omul bolnav 3) HVA c) bolnavii incepand cu perioada prodromal 4) dizenteria d) bolnavii acui 672. Forma nozologic: Sezonalitatea: 1) dizenteria 2) HVA 3) HVB 4) gripa 5) varicela a) var-toamn b) toamn-iarn c) lipsete d) iarn-primvar e) iarn 673. Forma nozologic: Contingentele de virst: 1) varicel 2) rugeol 3) BDA 4) HVB a) > 12 luni b) 6 luni - 7 ani c) < 12 luni d) 15-29 ani 103

674. Forma nozologic: Perioada de contagiozitate: 1) rugeola a) perioada prodromal i 4-5 zile de manifestare clinic 2) HVA b) perioada prodromal i 7-14 zile de manifestare clinic 3) febra tifoid c) sfiritul celei de a doua sptman a perioadei de manifestare clinic 4) difteria d) din prima zi de boal 675. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) botulism a) imunitatea celular este cea protectiv; 2) dizenterie b) predomin calea hidric de transmitere; 3) HVE c) diferite tipuri - agent patogen se asociaz cu anumite produse alimentare; 4) tuberculoz d) un tip de agent patogen produce exotoxina. 676. Forma nozologic: Afirmaie corect: 1) variola a) exist vaccin eficient 2) febra tifoid b) mai frecvent surs de ageni patogeni servesc femeile in virst 3) HVC c) nu exist vaccin eficient 4) Scarlatina d) are un indice al contagiozitii relativ jos 677. Infecia i perioada de contagiozitate: 1) difterie a) perioada prodromal 4 zile de erupie 2) rujeol b) de la citeva zile la 4 luni 3) tusea convulsiv c) perioada cataral 4 sptmini 678. Infecia i perioada de contagiozitate: 1) infecia meningococic a) perioada de manifestare clinic 2) rubeola b) perioada prodromal i primele zile de imbolnvire 3) dizenteria c) 7 zile pin la erupie, 7 zile dup erupie 679. Infecia i perioada de incubaie: 1) difteria a) 3-14 zile 2) rujeola b) 2-10 zile 104 3) tusea convulsiv c) 8-17 zile 680. Infecia i tipul de imunitate: 1) rujeola a) antitoxic 2) difteria b) antibacterian 3) infecia meningococic c) antivirotic 681. Structura antigenic a agentului patogen la: 1) difterie a) stabil 2) rujeola b) nestabil 3) gripa 682. Infecia i profilaxia de urgen: 1) gripa a) vaccinarea 2) rujeola b) interferon 3) antraxul c) antibiotice 683. Infecia i perioada de incubaie: 1) rubeola a) 2-10 zile 2) inf. meningococic b) 1-2 zile 3) gripa c) 7-24 zile 684. Infecia i agentul patogen: 1) difteria a) morbillivirus 2)rujeola b) corinebacterie difterie 3) tusea convulsiv c) bordetella pertusis 685. Infecia i contingentul de risc: 1) tusea convulsiv a) adolisceni i maturi 2) parapertusis b) copii pan la 3 ani 3) difteria c) copii 3-6 ani

686. Infecia i perioada de incubaie: 1) difteria a) 8-17 zile 2) rujeola b) 2-10 zile 3) tusea convulsiv c) 3-14 zile 687. Infeciea i vaccinurile utilizate: 1) difteria a) vaccin corpuscular omorit 105 2) rujeola b) anatoxine 3) tusea convulsiv c) vaccin viu atenuat 688. Infecia i perioada de incubaie: 1) scarlatina a) 13-17 zile 2) parotidita epidemic b) 1-3 zile 3) varicela c) 12-26 zile 689. Infecia i termenului de izolare a bolnavului: 1) rujeola a) 9 zile de la debutul bolii 2) parotidita epidemic b) 4 zile de la apariia exantemului 3) scarlatina c) dup insntoirea clinic, dar nu mai precoce de 7-12 zile de la debutul bolii 690. Infecia i nivelul minimal protectiv al anticorpilor: 1) difteria a) 1:10 2) tusea convulsiv b) 0,015-0,03 UA/ml 3) rujeola c) 1:80 691. Infecia i nivelul minimal protectiv al anticorpilor: 1) parotidita epidemic a) 1:40 2) rubeola b) 1:10 3) gripa c) 1:64 692. Infecia i durata supravegherii medicale asupra pesoanelor ce au fost in contact cu bolnavul: 1) difteria a) 17-21 zile 2) tusea convulsiv b) 7 zile 3) rujeola c) 14 zile 693. Infecia i durata supravegherii medicale asupra pesoanelor ce au fost in contact cu bolnavul: 1) parotidita epidemic a) 10 zile 2) scarlatina b) 7 zile 3) inf.meningococic c) 21 zile 694. Infecia i agentul patogen: 1) inf.stafilococic a) corinebacterium difteriae 106 2) legionelloza b) stafilococcus aureus i stafilococcus epidermidis 3) difteria c) legionella pneumophila 695. Infecia i agentul patogen: 1) parotidita epidemic a) bordetella pertusis 2) tusea convulsiv b) virus din familia Herpesvirus 3) varicella c) virus din familia Paramixoviride 696. Infecia i agentul patogen: 1) rujeola a) virus din familia Togaviridae, genul Ribivirus 2) variola b) virus din familia Paromyxoviridae genul Morbillivirus 3) rubeola c) Poxovirus variolae 697. Infecia i agentul patogen: 1) tuberculoza a) virus din familia Orthomyxoviridae 2) gripa b) Micobacteria tuberculosis, Micobacteria bovis din familia Micobacteriaceae 3) scarlatina c) Streptococcus pyogenes 698. Infecia i ciclititatea multianual a morbiditii:

1) scarlatina a) 7-10 ani 2) difteria b) 2-4 ani 3) tusea convulsiv c) 4-7 ani II.4. Infecii cu transmitere prin vectori hematogeni II.4.1. Subiect simplu 699. Indicai mecanismul de transmitere al agentului patogen in tifosul recurent: a) prin contact; b) transmisiv; c) aerogen. 700. Transmiterea agentului patogen in tifosul recurent se efectueaz prin: a) purici; b) pduchi; c) plonie. 107 701. Modul de infectare in tifosul recurent este: a) contaminarea nespecific; b) inocularea specific; c) contaminarea specific. 702. Metoda de diagnostic in tifosul recurent este: a) serologic; b) bacterioscopic; c) bacteriologic. 703. Perioada de incubaie la tifosul recurent: a) 3-15 zile; b) 21-25 zile; c) 1-2 zile. 704. Sursa de infecie in tifosul recurent pot fi: a) bolnavii cu boala Brill; b) oamenii bolnavi; c) animalele bolnave. 705. Tifosul recurent este o infecie: a) zooantroponoz; b) cu focalitate natural; c) antroponoz. 706. Mecanismul de transmitere a tifosului recurent este: a) vertical; b) transmisiv; c) fecal oral. 707. Agentul patogen in tifosul recurent este: a) Salmonella typhi; b) Borrelia recurrentis; c) Rickettsia prowazeki. 708. Focarul de tifos exantematic se afl sub control medical: a) 30 de zile; b) 15 zile; c) 25 de zile. 709. In tifosul exantematic pduchii devin contagioi dup alimentaia cu singele bolnavului peste: a) 1-2 zile; b) 5-6 zile; c) 10 zile. 710. Tifosul exantematic este o infecie: a) antroponoz; b) zooantroponoz; c) sapronoz. 711. Termenul depistrii precoce a bolnavului cu tifos exantematic (de la debutul bolii): a) 3-9 zile; b) pin la 5 zile; c) 5-7 zile. 108 712. Perioada de incubaie in tifosul exantematic: a) 2-9 zile; b) 4-12 zile; c) 6-23 zile. 713. Surs de infecie in tifosul exantematic poate fi: a) bolnavul cu boala Brill; b) purttorii de Borrelia recurrentis; c) numai bolnavii cu tifos exantematic in perioada de incubaie. 714. Modul de molipsire a omului cu tifos exantematic: a) inoculare specific; b) contaminare specific; c) inoculare nespecific. 715. Mecanismul de transmitere in tifosul exantematic este: a) fecal oral; b) transmisiv; c) de contact.

716. Boala Brill este o: a) viroz; b) candidoz; c) rickettsioz. 717. Leimanioza cutanat este o: a) antroponoz; b) zooantroponoz; c) sapronoz. 718. Sursa de infecie in leimanioza cutanat tip urban este: a) purttorul de germeni; b) omul bolnav; c) animalele domestice. 719. Perioada de incubaie in leimanioza cutanat tip urban este de: a) 2 luni 1,5 ani; b) 10-15 zile; c) citeva ore 1-2 zile. 720. Leimanioza cutanat tip urban se intilnete in rile din: a) Africa i Asia; b) America Latin; c) Republica Moldova, Romania. 721. Tripanosomoza este transmis de: a) cpue; b) musca ee; c) purici. 109 722. Tripanosomoza este rspindit in rile din: a) America de Sud; b) Africa; c) Europa i Asia. 723. Agentul patogen al tripanosomozei este: a) virus; b) parazit monocecular; c) helmint. 724. Mecanizmul de transmitere in tripanosomoz este: a) fecal oral; b) transmisiv; c) de contact. 725. Pori de intrare in tripanosomoza african pot fi: a) cile respiratorii; b) tractul digestiv; c) prin ineptura mutei ee. 726. Pori de intrare pentru agentul cauzal al tifosului exantematic pot fi: a) tegumentele intacte; b) locul mucrii pduchelui infectat; c) cile respiratorii. 727. In R.Moldova rspindire mai larg pot gsi: a) Pl.vivax; b) Pl.falciparum; c) Pl.malariae. 728. Msura antiepidemic principal la malarie in R.Moldova: a) dezinsecia; b) prevenirea importului; c) chimioprofilaxia. 729. Malaria are rspindire: a) ubicuitar; b) cu focalitate natural; c) limitat de factori biologici. 730. In transmiterea malariei in condiiile R. Moldova o importan mai mare o pot avea inarii: a) Aedes; b) Culex; c) Anopheles. 731. Vector transmittor al malariei este inarul in genul: a) Aedes; b) Anopheles; c) Culex. 110 732. Profilaxia malariei se efectueaz cu: a) vaccin;

b) anatoxin; c) chimiopreparate. 733. Un pericol mai mare de rspindire in condiiile Republicii Moldova il are: a) Pl.vivax vivax; b) Pl.vivax hibernans; c) Pl.malariae. 734. Scopul principal al supravegherii epidemiologice la malarie in Republica Moldova la etapa actual este: a) eradicarea acestei parazitoze; b) prevenirea izbucnirilor epidemice; c) prevenirea importului. II.4.2. Subiect compus 735. Vectorul hematofag in transmiterea leimaniozei cutanate tip urban este: a) puricele; b) cpua; c) flebotomul; d) musca ee; e) pduchele. 736. Pentru tifos exantematic e caracteristic: a) mecanismul de transmitere transmisiv; b) e caracteristic inoculare specific; c) surs de infecie sunt i bolnavii cu boala Brill; d) grupele de risc major de infectare sunt persoanele din sfera de deservire (frizerie, baie, spltorie, transport public); e) una din msurile principale profilactice e combaterea pediculozei. 737. Sursa de infecie in tifosul exantematic este: a) omul bolnav de tifos exantematic; b) omul bolnav de boala Brill; c) pduchele de corp; d) pduchele de cap; e) reconvalescentul. 111 738. Pori de intrare ale agentului patogen al tifosului exantematic pot fi: a) locul mucturii pduchelui; b) pielea intact; c) conjunctiva ochilor; d) cile respiratorii; e) tractul digestiv. 739. Pentru tifosul exantematic sunt corecte afirmaiile: a) sezonalitate slab pronunat; b) bolnavul prezint pericol deja in ultimele 2 zile ale perioadei de incubaie; c) infectarea are loc in timpul mucturii pduchelui; d) pduchele nu prezint pericol imediat dup ce a supt singe infectat; e) pduchele prezint pericol pin la sfiritul vieii sale. 740. Corecte pentru tifosul exantematic sunt afirmaiile: a) sursa de ageni patogeni este omul; b) combaterea pediculozei este msura de baz in profilaxie; c) depistarea bolnavilor este apreciat ca precoce in primele 5 zile de boal; d) morbiditatea este reglat prin vaccinoprevenie; e) persoanele care au fost in contact se supravegheaz timp de 14 zile. 741. Pentru boala Brill sunt corecte afirmaiile: a) bolnavul prezint pericol epidemiologic;

b) agentul patogen este Borellia recurentis; c) pduchele este vectorul trasmittor; d) infectarea are loc in timpul alimentaiei cu singe a pduchelui; e) pentru apariia bolii nu este necesar pduchele. 742. Pentru boala Brill sunt corecte afirmaiile: a) este o recidiv a tifosului recurent; b) este o recidiv a tifosului exantematic; c) in prezena pediculozei bolnavii pot fi surs de infecie; d) agentul patogen este Rickettsia prowazeki; e) infecia se transmite transplacentar. 743. Corecte pentru malarie sunt afirmaiile: 112 a) lipsete profilaxia specific; b) gsete rspindire ubicuitar (cosmopolit); c) bolnavul prezint pericol doar in anumite condiii; d) diagnosticul de laborator se bazeaz pe investigaii serologice; e) in RM malaria indigen a fost lichidat. 744. Chimioprofilaxia malariei are ca scop: a) prevenirea infectrii; b) prevenirea contaminrii; c) prevenirea formelor clinice grave; d) prevenirea imbolnvirii; e) prevenirea tratamentului ulterior care este de durat lung. 745. Corecte pentru malarie sunt afirmaiile: a) este o parazitoz; b) in practic se utilizeaz chimioprofilaxia; c) inarul Aedes este principalul vector transmittor; d) Pl.vivax prezint un pericol mai mare de rspindire in condiiile RM; e) poate gsi rspindire ubicuitar. 746. In R. Moldova poate fi rspandit malaria provocat de tipul: a) Pl.vivax; b) Pl.malariae; c) Pl.ovale; d) Pl.falciparum; e) toate tipurile. 747. Pentru tifosul recurent sunt corecte afirmaiile: a) agentul patogen este Borrelia recurrentis; b) infecia este o zooantroponoz; c) pduchele nu prezint pericol imediat dup ce a supt singe infectat; d) surs de infecie sunt bolnavii cu boala Brill; e) mecanizmul de transmitere este transmisiv. 748. Sursa de ageni patogeni in tifosul recurent este: a) reconvalescentul; b) animalul bolnav; c) omul bolnav; d) omul bolnav de boala Brill; 113 e) purttorul de B. recurrentis. II.4.3. Stabilii corespunderea 749. Agentul cauzal: Forma nozologic: 1) Richettsia prowazeki; 2) Borrelia recurrentis; 3) Sarcoptes scabiei; a) tifos exantematic; b) tifos recurent; c) scabia. 750. Agentul cauzal: Forma clinic: 1) Plasmodium vivax;

2) P.ovale; 3) P.malariae; 4) P.falciparum; a) malaria teriana; b) malaria teriana benigna; c) malaria quartana; d) malaria tropica. 751. Forma nozologic: Agentul cauzal: 1) sifilis; 2) parotidita epidemic; 3) tusea convulsiv; 4) tifos exantematic; a) richetsie; b) bacterie; c) virus; d) spirohet. 752. Forma nosologic: Vector/Factor 1) malaria; 2) tifos exantematic; 3) dizenteria; a) pduchi; b) musca de cas; c) inarul Anopheles. 753. Forma nosologic: Agentul patogen: 1) febra tifoid; 2) tifos exantematic; 3) tusea convulsiv; 4) gripa; 5) salmoneloza; a) S.typhi; b) Rickettsia prowazeki; c) Bordetella pertussis; d) Myxovirus influenzae; e) Salmonella typhimurium. 114 754. Forma nosologic: Agentul patogen: 1) febra Q; a) Salmonella typhy; 2) febra tifoid; b) Rickettsia prowazeki; 3) tifos exantematic; c) Coxiella burnetti. 755. Forma nosologic: Vectori: 1) malarie; a) purici; 2) dizenterie; b) cpua; 3) tifos exantematic; c) musca de cas; 4) febra Q; d) pduchi; 5) pesta; e) inarul Anopheles. 756. Forma nosologic: Agentul patogen: 1) boala Brill; a) Salmonella typhimurium; 2) pesta; b) Rickettsia prowazeki; 3) salmoneloza; c) Yersinia pestis. 757. Forma nosologic: Sursa de infecie: 1) tifos recurent; a) animalele bolnave; 2) febra Q; b) omul, ce a suportat tifosul exantematic; 3) boala Brill; c) omul bolnav. 758. Forma nosologic: Perioada de incubaie: 1) tifosul recurent; a) 2-3 sptmini; 2) febra Q; b) 6-23 zile; 3) tifosul exantematic; c) 3-15 zile.

759. Mecanizmul de transmitere: Forma nozologic: 1) transmisiv; a) difteria; 2) respirator; b) dizenteria; 3) fecal-oral; c) malaria. 760. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) boala Brill; a) parazitoz; 2) amebiaza; b) richetsioz; 3) gripa; c) viroz; 115 761. Msurile profilactice: Forma nozologic: 1) educaia sanitar a populaiei; a) poliomielta; 2) vaccinarea; b) malaria; 3) chimioprofilaxia; c) echinococoza. 762. Agentul patogen: Forma nozologic: 1) Coxiella burnetti; a) ornitoza; 2) Chlamydia psittaci; b) febra Q; 3) Vibrio cholerae; c) holera. 763. Forma nozologic: Agentul patogen: 1) febra tifoid; a) coxiella burnetti; 2) febra Q; b) salmonella typhi; 3) tripanosomoza african; c) tripanosoma gambiense. 764. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) tifos exantematic; a) este transmis de cpue; 2) febra Q; b) este parazitoz; 3) tripanosomoza african; c) poate avea recidive tardive. 765. Rspindirea geografic: Forma nozologic: 1) febra Q; a) Africa i America de Sud; 2) febra galben; b) se intilnete in R. Moldova; 3) gripa; c) are rspindire global. 766. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) tularemia; a) este transmis de cpue; 2) leimanioza cutanat tip urban; b)este o infecie convenional; 3) febra Q; c) este o zooantroponoz; 4) pesta; d) pduchii transmit infecia; 5) tifosul recurent; e) este o antroponoz. 116 II.5 Infeciile nosocomiale II.5.1 Subiect simplu 769.Pentru infeciile nosocomiale este corect afirmaia: a) infectarea pacientului la domiciliu; b) infectarea pacientului in staionar sau policlinic i a personalului medical in timpul indeplinirii funciunilor sale; c) infectarea pacientului in rezultatul administrrii vaccinurilor. 770.Majorarea morbiditii prin infeciile nosocomiale e determinat de: a) perioada anului; b) majorarea numrului de intervenii invazive in scop de diagnostic i tratament; c) micorarea numrului de antibiotice administrate. 771.Infecia nosocomial este: a) numai infectarea exogen a omului; b) numai activizarea microflorei endogene; c) sunt posibile ambele variante. 772.Pentru tulpinele nosocomiale sunt caracteristice: a) majorarea sensibilitii ctre antibiotice; b) rezistena fa de preparatele dezinfectante; c) sensibilitatea inalt fa de razele ultraviolete. 773.Pentru preintimpinarea apariiei infeciilor nosocomiale in staionare e necesar: a) Administrarea, in mod planic, a imunoglobulinei umane personalului medical;

b) micorarea numrului de intervenii medicale invazive; c) administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare. 117 774.Prelucrarea corect a miinilor lucrtorului medical, contaminate cu singe: a) se spal sub ap curgtoare cu spun; b) miinile se terg cu un tampon imbibat cu soluie dezinfectant, apoi se spal sub ap curgtoare; c) miinile se terg timp de 2 minute cu un tampon imbibat cu soluie dezinfectant i peste 5 minute se spal sub ap curgtoare. 775.Dac mnuele medicale sunt contaminate cu singele pacientului: a) sunt inutilizabile; b) imediat se terg cu un tampon imbibat cu dezinfectant, apoi se spal sub ap curgtoare; c) imediat se spal sub ap curgtoare apoi se plonjeaz in soluie dezinfectant. 776.In sala de proceduri masa steril se aranjaz: a) peste fiecare 2 ore de lucru; b) dup fiecare schimb de lucru; c) dup fiecare zi de lucru. 777.Curenia general a slii de proceduri e necesar de a o petrece: a) zilnic, dup lucru; b) zilnic pin la inceperea lucrului, folosind soluia de cloramin de 1%; c) o dat in 7 zile cu folosirea dezinfectantului pentru prelucrarea pereilor i podelei, apoi prelucrarea bactericid. 778.Care din situaiile propuse poate fi considerat infecie nosocomial ? a) rugeola diagnosticat la copil in ziua a 4 dup spitalizare in secia infeciilor respiratorii acute cu prezena erupiilor pe fa; b) depistarea corinebacteriei difterice toxigen in frotiul din bucofaringe, colectat de la bolnavul cu angin in prima zi de spitalizare; c) salmoneloza, depistat la bolnavul cu pneumonie in ziua 8-10 de la spitalizare.

779.Declanarea infeciei i gravitatea manifestrilor clinice depind: a) numai de proprietile agentului patogen; b) numai de factorii proprii organismului gazd (virst, maladii concomitente, statusul imunologic, rezistena nespecific etc.); c) de ambele variante. 780.Ca surs de infecie, din punct de vedere epidemiologic o importan mai mare o au: a) bolnavii cu form acut a bolii; b) purttorii cronici de germeni patogeni i condiionat patogeni; c) purttorii convalesceni. 781.Din agenii cauzali ai infeciilor nosocomiale se intilnesc mai frecvent: a) cocii grampozitivi; b) enterobacteriile; c) micozele. 782.Infecii nosocomiale mai frecvent sunt de origine: a) intestinal; b) aerogen; c) septico-purulent. 783.Dup finisarea dereficrii saloanelor i cabinetelor medicale,

inventarul sanitar necesit a fi: a) cltite in ap i uscate; b) inmuiate timp de 1 or in soluie dezinfectant, apoi cltite i puse la uscat; c) cltite in soluie dezinfectant i uscate. 784.Perioada de incubaie in infeciile nosocomiale este de: a) 3-10 zile; b) 4-7 zile; c) in dependen de agentul cauzal poate fi de la cateva ore pan la cateva luni. II.5.2 Subiect compus 785.Factorii de risc in apariia infeciilor nosocomiale: a) durata lung a spitalizrii; b) sexul bolnavilor; 119 c) administrarea unui antibiotic; d) durata interveniilor chirurgicale; e) calitatea sterilizrii instrumentariului medical. 786.Creterea morbiditii prin infecii intraspitaliceti are loc in rezultatul: a) crerii complexelor spitaliceti mari; b) administrrii necontrolate a antibioticelor; c) in special introducerii microflorei exogene; d) majorrii ponderii pacienilor cu risc sporit; e) trecerii la utilizarea instrumentariului medical getabil. 787.Pentru infeciile nosocomiale este specific: a) polirezistena la antibiotice; b) polirezistena la dezinfectante; c) predomin microorganismele condiionat patogene; d) principalul mecanism de transmitere este fecal-oral; e) victim sunt numai pacienii supui interveniilor chirurgicale. 788.Tulpin intraspitaliceasc este: a) S.typhi; b) S.enteritidis; c) S.java; d) S.typhimurium; e) S.newport. 789.Mecanismele de transmitere in infeciile nosocomiale sunt: a) fecal-oral; b) contact; c) parenteral; d) transmisiv; e) hidric. 790.Corecte pentru infeciile nosocomiale sunt afirmaiile: a) este o infecie de carantin; b) agenii cauzali sunt microorganisme bacteriene; c) sunt provocate de microorganismele condiionat patogene; d) mai frecvent se imbolnvesc brbaii; e) nu este caracteristic sezonalitatea. 120 791.Pentru infeciile nosocomiale este caracteristic: a) polimorfismul manifestrilor clinice; b) polirezistena la antibiotice; c) polirezistena la dezinfectante; d) polietiologia; e) se depisteaz mai frecvent in perioada cald a anului. 792.Ca msur de profilaxie a infeciilor nosocomiale poate fi: a) imunoprofilaxia; b) dezinfecia; c) sterilizarea instrumentarului medical;

d) administrarea antibioticelor numai in rezultatul antibiogramei; e) izolarea bolnavilor numai in spitalul de boli infecioase. 793.Care din situaiile enumerate pot fi referite la infeciile nosocomiale? a) in secia de radiologie bolnavului la a 8-a zi de spitalizare a aprut voma, dureri in abdomen din masele fecale s-a depistat Sh.sonnei; b) in secia de urologie bolnavului cu pielonefrit la momentul internrii din urin a fost depistat Salmonella london; c) peste 6 luni dup externarea pacientului din secia de chirurgie a aprut semne clinice a HVB ; d) a fost stabilit diagnosticul febr tifoid la un bolnav cu pneumonie in a 2 zi de spitalizare ; e) la a 4 zi de spitalizare bolnavului in secia traumatologie s-a stabilit diagnosticul de grip. II.5.3 Stabilii corespunderea 794.Forma nozologic: Mecanismul de transmitere: 1) HVC; a) prin toate mecanismele orizontale; 2) dizenteria; b) parenteral; 3) gripa; c) fecal-oral; 4) inf.nosocomiale; d) respirator. 121 795.Forma nozologic: Agenii cauzali: 1) scarlatina; a) preponderent micro-organismele 2) salmoneloza; condiionat-patogen; 3) inf.nosocomial; b) streptococul hemolitic; 4) difteria; c) salmonella; d) Corynebacterium diphtheriae. 796.Forma nozologic: Calea de transmitere: 1) inf.nosocomial; a) parenteral; 2) holera; b) hidric; 3) difteria; c) aerosoli solid; 4) salmoneloza; d) alimentar; 5) parotidita; e) aerozoli lichizi. 797.Secia: Agentul cauzal preponderent: 1) traumatologie; a) ps.aeruginosa; 2) otorinolaringologie; b) streptococii, stafilococii; 3) chirurgie general; c) stafilococii, enterobacteriile; 4) urologie; d) hlamidiozele. 798.Forma nozologic: Factorii de transmitere: 1) HVC nosocom . a) instrumentarul medical; 2) salmoneloza; b) apa; 3) febra tifoid; c) oule, carnea; 4) HVA; d) mainile murdare. II.6. Infecia HIV/SIDA II.6.1 Subiect simplu 800. Agentul patogen in infecia HIV este: a) retrovirus; b) picornovirus; c) rabdovirus. 801. Perioada de incubaie in infecia HIV/SIDA: a) 2-4 sptmini; b) 10-20 sptmini; c) 2-10 ani. 122 802. Pentru combaterea HIV/SIDA dispunem de: a) medicamente eficace; b) vaccinuri; c) metode nespecifice de prevenie. 803. SIDA se manifest: a) endemic; b) epidemic; c) pandemic. 804. Ce caracteristic a virusului creaz condiii de imposibilitate de

elaborare a unui vaccin eficace anti-HIV/SIDA ? a) contagiozitatea virusului; b) variabilitatea virusului; c) tropizmul virusului. 805. Virusul HIV afecteaz: a) eritrocitele; b) leucocitele mononucleare; c) limfocitele. 806. Virusul HIV posed tropizm fa de: a) sistemul urogenital; b) sistemul nervos; c) sistemul sanguin. 807. Virusul HIV afecteaz T. limfocitele: a) helperi; b) supresori; c) killeri. 808. Prognosticul infeciei HIV/SIDA: a) favorabil; b) moderat favorabil; c) nefavorabil. 809. Bolnavii cu HIV/SIDA sunt supui supravegherei medicale: a) 2 ani; b) 10 ani; c) toat viaa. 810. Care din categoriile de persoane sunt supuse screening-ului obligatoriu la HIV ? a) lucrtorii medicali; b) narcomanii, donatorii de singe; c) gravidele. 811. Care din categoriile de persoane sunt supuse screening-ului obligatoriu la HIV ? a) bolnavii cu hemofilie; b) homosexualii; c) narcomanii. 123 812. In Republica Moldova cel mai afectat grup de virst cu HIV este considerat: a) persoanele in virst 20-29 ani; b) persoanele in virst 30-39 ani; c) persoanele ce au depit virsta de 60 ani. 813. Care este factorul principal, ce determin amploarea cumulativ a epidemiei HIV ? a) concentraia virusului in singe i alte fluide corporale; b) variabilitatea inalt a virusului; c) persistena infeciei pe toat durata vieii. 814. Principala cale de transmitere a HIV-lui in Republica Moldova: a) sexual; b) parenteral; c) perinatal. 815. Grupul de persoane principal afectat in Republica Moldova ? a) prostituatele; b) lucrtori medicali; c) narcomanii. 816. Zilnic in lume se inregistreaz cazuri de infecie HIV/SIDA: a) 7 mii persoane infectate; b) 10 mii persoane infectate; c) 16 mii persoane infectate. 817. Care este cauza nerealizrii screening-ului total al bolnavilor internai in diverse instituii la prezena HIV ? a) lipsa reactivelor de ultim generaie; b) costul semnificativ al reaciilor de diagnostic; c) respectarea precauiilor universale minimalizeaz semnificativ riscul pentru personalul medical. 818. Seropozitivitatea la infecia HIV/SIDA apare obinuit la: a) 2-4 sptmini dup infecie;

b) 4-12 sptmini dup infecie; c) 10-12 luni dup infecie. 819. Intr-un ml de singe se conin: a) 80-100 doze de infectare; b) 10-12 doze de infectare; c) 1-6 doze de infectare. 124 820. Pentru stabilizarea declanrii procesului epidemic prin HIV se folosete, in special: a) contientizarea populaiei; b) vaccinoprevenia; c) grup de msuri sanitaro-igienice. 821. Dup sex, care este principala surs de infecie: a) brbaii; b) femeile; c) in egal msur brbaii i femeile. II.6.2 Subiect compus 822. Creterea numrului de persoane seropozitive in rindul toxicomanilor este consecina: a) contaminrii drogurilor in procesul de preparare; b) tipului de drog folosit; c) cantitii de drog folosit; d) folosirii in comun a seringelor; e) promiscuitii sexuale. 823. Transmiterea HIV-ului se realizeaz prin: a) contact sexual; b) contact habitual; c) expunere la singe; d) perinatal; e) vectori hematofagi. 824. Cile de transmitere in infecia HIV/SIDA: a) sexual; b) aerogen; c) transmisiv; d) parenteral; e) transplacentar. 125 825. Infectarea cu HIV/SIDA poate avea loc: a) in cadrul manoperelor parenterale; b) in cadrul interveniei chirurgicale; c) in cadrul procedurilor fizioterapeutice; d) in cadrul esterprii dinilor; e) in cadrul efecturii radiogramelor. 826. Favorizeaz infectarea cu HIV/SIDA: a) promiscuitatea sexual; b) contactele sexuale in timpul ciclului menstrual; c) contactele bisexuale; d) contactele sexuale cu prezervativ; e) utilizarea metodelor chimice de contracepie. 827. Pentru infecia HIV/SIDA sunt corecte afirmaiile: a) in Republica Moldova premizele de rspindire a infeciei HIV/SIDA sunt: densitatea inalt a populaiei, migraia, creterea morbiditii prin BST etc.; b) in Republica Moldova infecia HIV/SIDA are loc mai ales pe cale sexual; c) primele cazuri de infecie HIV/SIDA in Republica Moldova s-au inregistrat in anul 1995; d) riscul infeciei la copiii nscui din mame infectate este cazitotal;

e) lucrul pentru educaie a populaiei este deocomdat principala msur antiepidemic. 828. Pentru infecia HIV/SIDA sunt corecte afirmaiile: a) infecia HIV/SIDA este una din grupul BST; b) receptivitatea la infecie difer in funcie de ocupaie; c) seropozitivitatea apare obinuit la 3-12 sptmini i persist; d) HIV afecteaz mai ales B. limfocitele; e) sursa de infecie este omul infectat pe toat durata vieii. 829. Principalele msuri antiepidemice impotriva infeciei HIV/SIDA sunt: a) msuri a/e indreptate spre I verig a procesului epidemic; b) msuri a/e indreptate spre II verig a procesului epidemic; c) msuri a/e indreptate spre III verig a procesului epidemic; 126 d) msuri a/e de ordin general. 830. Indicaiile pentru investigaii la prezena HIV ? a) febrilitate de durat mai mult de 1 lun; b) migren; c) diaree durabil; d) prezena infeciilor netratabile prin scheme tradiionale; e) vom repetat. 831. Care sunt motivele posibile pentru efectuarea investigaiilor la prezena HIV ? a) prezena in anamnez a maladiilor cronice; b) spitalizri frecvente i durabile in anamnez; c) utilizarea intravenoas a drogurilor; d) relaii sexuale neprotejate cu persoane din grupuri de risc de infectare; e) promiscuitatea. 832. Selectai msurile de prevenie in infecia HIV/SIDA ? a) prelucrarea minuioas a produselor alimentare i a apei; b) decontaminarea i sterilizarea instrumentariului medical; c) testarea obligatorie ale donatorilor de singe la prezena HIV; d) msuri de profilaxie specific (vaccinoprevenia); e) promovarea relaiilor sexuale monogame, stabile a cuplurilor neinfectate. 833. Premizele rspindirii infeciei HIV/SIDA in Republica Moldova ? a) densitatea inalt a populaiei; b) condiiile socio-economice grave, create in republic; c) tradiiile etnice a populaiei din Republica Moldova; d) comercializarea sexului, prostituia; e) condiiile climaterico-geografice. 834. Care sunt factorii favorizani in transmiterea infeciei HIV/SIDA prin hemotransfuzie: a) utilizarea instrumentariului medical de multipl folosin; b) practicarea hemotransfuziilor directe donatorrecipient; c) volumul mare de singe transfuzat, ce sporete riscul citigrii infeciei prin coninut sporit de doze infectante; 127 d) rezultatele fals-negative la investigaia donatorilor; e) lipsa tehnologiilor moderne in prelucrarea instrumentariului medical. 835. Pentru infecia HIV/SIDA sunt corecte afirmaiile: a) este o maladie cu transmitere prin vectori hematofagi; b) surs de ageni patogeni servesc maimuele; c) principala cale de transmitere in Republica Moldova parenteral; d) contagiozitatea dureaz pe parcursul intregii viei a pacientului; e) msura antiepidemic principal la moment e contiintizarea populaiei.

836. Pentru infecia HIV/SIDA nu sunt corecte afirmaiile: a) infecia HIV/SIDA e o maladie, ce afecteaz in prealabil populaia mrginit in privina informaional; b) ca surse de infecie in egal msur servesc brbaii i femeile; c) bolnavii cu hemofilie sunt supui unui risc major de infectare cu HIV/SIDA; d) personalul medical face parte din grupurile cu risc major de infectare cu HIV/SIDA; e) pentru prevenia infeciei HIV/SIDA se folosete vaccin elaborat prin metoda ingineriei genetice. 837. Pentru infecia HIV/SIDA nu sunt corecte afirmaiile: a) HIV agentul patogen al infeciei HIV/SIDA este foarte rezistent in mediul inconjurtor i la aciunea substanelor dezinfectante; b) HIV se transmite numai prin mecanismul de contact; c) HIV afecteaz, posed tropizm fa de sistemul imun al organismului; d) depistarea anticorpilor fa de HIV se realizeaz prin teste imunoenzimatice, radiometrice, imunofluorescente; e) contagiozitatea inalt a virusului cauza imposibilitii de elaborare a vaccinului anti-HIV/SIDA. 128 838. Pentru infecia HIV/SIDA sunt corecte afirmaiile: a) declanarea procesului epidemic prin infecia HIV/SIDA in rile Europei de Vest i SUA a avut loc mai cu seam datorit homosexualilor; b) in prezent surs de infecie, in egal msur, servesc brbaii i femeile; c) infecia HIV/SIDA afecteaz in prealabil genofondul naiunii populaia fertil; d) riscul achiziionrii virusului dup o unitate de singe, provenind de la un seropozitiv este 50%; e) in Republica Moldova screening-ului obligatoriu sunt supuse persoanele din toate grupurile de risc la achiziionarea HIV-ului. 839. Pentru infecia HIV/SIDA sunt corecte afirmaiile: a) virusul HIV face parte din familia Hepadnaviridae; b) infecia HIV/SIDA se transmite prin 2 mecanizme (de contact, vertical); c) virusul a fost izolat din singe, sperm, secreii vaginale, saliv, lapte etc.; d) tratarea termic a produselor coninind factori de coagulare elimin riscul citigrii infeciei cu HIV la hemofilici; e) minimalizarea indicaiilor pentru hemotransfuzie nu are importan in declanarea procesului epidemic prin infecia HIV/SIDA. 840. Grupele de risc pentru infectarea cu HIV/SIDA sunt: a) copiii de virst precolar; b) toxicomanii; c) donatorii voluntari de singe; d) persoane, care practic vagabandaj sexual; e) pacienii instituiilor medicale. 841. Doza de infectare prin infecia HIV/SIDA in totalitatea absolut a cazurilor se conine in: a) lapte matern; b) singe; c) secreii vaginale; d) sperm; e) lichid amniotic. 129 842. Doza de infectare prin infecia HIV/SIDA in totalitatea absolut a

cazurilor se conine in: a) secreii vaginale; b) sperm; c) singe; d) saliv; e) lichid cefalorahidian. 843. Cile de transmitere in HIV/SIDA sunt: a) parenteral; b) sexual; c) hidric; d) contact-habitual; e) vertical. II.6.3 Stabilii corespunderea 844. Forma nosologic: Perioada de contagiozitate: 1) difterie; a) citeva sptmini; 2) HIV infecie; b) luni i ani; 3) rugeol; c) 8-10 zile; 4) febra tifoid; d) de la citeva zile pin la zeci de ani. 845. Forma nosologic: Calea principal de transmitere: 1) infecia HIV/SIDA; a) parenteral; 2) hepatita viral B; b) hemotransfuzie; 3) bolile sexual transmisibile c) administrarea intravenoas (sifilisul); a drogurilor; 4) hepatita viral C; d) sexual. 846. Forma nosologic: Termenii orientativi de apreciere a agentului patogen la pacient: 1) HVC; a) a doua jumtate a perioadei de 2) infecia HIV/SIDA; incubaie; 3) HVB; b) peste 4-6 sptmini dup debutul bolii; c) 15 zile - 2 luni dup achiziionarea virusului. 130 847. Forma nosologic: Principala msur antiepidemic: 1) infecia HIV/SIDA; a) minimalizarea indicaiilor pentru 2) hepatita viral B; hemotransfuzie; 3) hepatita viral C; b) profilaxia specific; 4) hepatita viral D; c) profilaxia specific a HVB; d) informatizarea populaiei. 848. Sursa de infecie: Contagiozitatea: 1) infecia HIV/SIDA; a) cu 4 zile inainte de debutul clinic, 2) rugeola; 4-5 zile in perioada manifestrilor 3) dizenteria; clinice; b) 3-12 sptmini dup achiziionarea agentului patogen pin la deces; c) odat cu apariia manifestrilor clinice pin la sfiritul proceselor reparative. 849. Forma nosologic: Preparatul vaccinal: 1) infecia HIV/SIDA; a) vaccin plasmatic, genoingeneric; 2) hepatita viral B; b) vaccin corpuscular omorit; 3) tusea convulsiv; c) vaccin viu atenuat; 4) rugeola; d) imunoprevenia nu se efectueaz. 850. Forma nosologic: Perioada de incubaie: 1) HVB; a) 21-90 zile; 2) HVD; b) 45-180 zile; 3) inf. HIV/SIDA; c) 2-10 ani; 4) HVC; d) 14-110 zile. 851. 1) infecia HIV/SIDA se transmite; a) prin contact sexual

2) infecia HIV/SIDA nu se transmite; neprotejat cu persoane infectate; b) prin inepturi de insecte hematofage; c) prin instrumente medicale contaminate; d) prin srut, stringere de min. 131 852. Doza de infectare: Fluidele organice: 1) se conine absolut in toate cazurile in a) singe, sperm; cantitate necesar pentru a provoca b) lichid amniotic, infecia; saliv, urin, LCR etc.; 2) se conine in doz de infectare; c) secreii vaginale. 3) nu se conine in doza necesar pentru a provoca infecia; 853. Forma nosologic: Calea principal de transmitere: 1) infecia HIV/SIDA; a) parenteral; 2) HVB; b) hemotransfuzie; 3) HVC; c) hidric; 4) HVE; d) sexual. 854. Forma nosologic: Principala msur antiepidemic: 1) infecia HIV/SIDA; a) vaccinoprevenia; 2) hepatita viral D; b) msuri de ordin sanitaro3) BDA; igienic; 4) bolile transmisive c) informatizarea populaiei, (malaria); contientizarea populaiei; d) dezinsecia. II.7 Zooantroponoze II.7.1 Subiect simplu 855. Tularemia este o infecie: a) numai a animalelor domestice; b) numai a animalelor slbatice; c) cu focalitate natural. 856. Perioada de incubaie in tularemie: a) 1-6 zile; b) de la 1 zi la 3 sptmini; c) 1-3 luni. 132 857. Un numr mai mare de ci de transmitere este caracteristic pentru: a) tuberculoz; b) dizenterie; c) tularemie. 858. Cel mai rezistent in mediul ambiant este: a) B.anthracis; b) Br. melitensis; c) L. icterohemoragica. 859. O virulen mai mare posed: a) B. melitensis; b) B. abortus; c) B. bovis. 860. Surse de infecie in bruceloz servesc animalele: a) sinantrope; b) xenantrope; c) domestice. 861. Sursele principale de infecie in bruceloz sunt: a) bovinele; b) porcinele; c) ciinii i pisicile. 862. Indicaie ctre vaccinare contra brucelozei servete riscul infectrii

cu bruceloza tip: a) abortus; b) melitensis; c) bovis. 863. Sursa principal de infecie in iersinioz prezint: a) omul bolnav; b) animalele domestice i psrile; c) animalele xenantrope carnivore. 864. Izbucniri epidemice de pseudotuberculoz pot aprea: a) vara; b) primvara; c) in orice perioad a anului. 865. Msura de baz in prevenia leptospirozei este: a) vaccinarea planificat; b) deratizarea; c) izolarea persoanelor bolnave. 133 866. Profilaxia specific a leptospirozei se efectueaz cu: a) anatoxina; b) gamaglobulin; c) vaccin omorit corpuscular. 867. Profilaxia leptospirozei se bazeaz pe efectuarea: a) msurilor antiepizootice; b) profilaxia specific; c) msurile antiepidemice. 868. Vaccinarea contra leptospirozei se efectueaz: a) de urgen; b) planificat; c) dup indicaii epidemiologice. 869. Agentul patogen al rabiei este: a) enterovirus; b) rabdovirus; c) picornovirus. 870. Durata supravegherii asupra animalului care a mucat omul este de: a) 4 zile; b) 6 zile; c) 10 zile. 871. Cursul condiionat de vaccinri antirabice se administreaz: a) tuturor persoanelor mucate de animale carnivore; b) persoanelor mucate de animale care pot fi supravegheate timp de 10 zile; c) persoanelor mucate de degetele miinilor, git, cap. 872. Agentul patogen al antraxului: a) nu este rezistent in mediul ambiant; b) are o rezisten medie; c) este foarte rezistent. 873. Sursele principale de ageni patogeni in antrax sunt: a) porcinele; b) vitele mari i mici cornute; c) obolanii, oarecii. 874. Mecanismul principal de transmitere in antrax este: a) transmisiv; b) respirator; c) contact. 134 875. Perioada de incubaie in antrax este: a) 2-3 ore; b) 1-10 zile;

c) 6-14 zile. 876. Factorul de virulen al B.anthracis este: a) capsula i forma de spor; b) capsula; c) forma de spor. 877. Cadavrele animalelor pierite de antrax: a) se ingroap; b) se incinereaz; c) se utilizeaz tehnic. 878. In profilaxia de urgen a antraxului prioritate se acord: a) antibioticoprofilaxiei; b) vaccinului; c) anatoxinei. 879. In profilaxia de urgen a antraxului se folosete: a) imunoglobulina; b) antibioticele; c) ambele enumerate mai sus. 880. Proba cutanat alergic se folosete in cazul suspeciei: a) febrei galbene; b) antraxului; c) leptospirozei. 881. In cazul ornitozei sunt corecte afirmaiile: a) omul bolnav este sursa principal de infecie; b) in focar este necesar dezinfecia terminal; c) in focar se efectueaz vaccinarea selectiv a persoanelor contacte. 882. Febrele hemoragice sunt: a) antroponoze; b) zooantroponoze cu focalitate natural; c) sapronoze. 883. Agentul cauzal al listeriozei este: a) bacterie; b) virus; c) micoz. 884. Mecanismul de transmite in listerioz: a) fecal-oral; b) contact; 135 c) respirator. 885. Msura principal in profilaxia tetanosului este: a) depistarea i izolarea sursei de ageni patogeni; b) dezinfecia; c) profilaxia specific. 886. In profilaxia specific a tetanosului este folosit: a) vaccinul viu atenuat; b) vaccinul omorit corpuscular; c) anatoxina. 887. Perioada de incubaie la tetanos e de: a) 2-4 zile; b) 4-21 zile; c) 14-36 zile. 888. Surse de ageni patogeni in Pseudotuberculoz sunt: a) animalele; b) omul; c) apa. 889. Surse de infecie in pseudotuberculoz servesc: a) animalele domestice; b) animalele sinantrope; c) omul bolnav. 890. Pentru encefalita de cpu sunt caracteristice:

a) focarele epidemice; b) focarele naturale; c) focare antropurgice. 891. Infectarea cu encefalit de cpu poate avea loc: a) prin ap; b) prin lapte; c) prin obiectele de uz habitual din apartamentul bolnavului. 136 892. Surse de ageni patogeni in encefalita de cpu pot servi: a) animalele domestice; b) psrile; c) omul bolnav. 893. Vaccinarea contra encefalitei de cpu cu vaccin inactivat e raional a fi efectuat: a) la toat populaia adult; b) populaiei de la 4 la 70 ani ce locuiete in teritoriul focarului natural; c) persoanelor ce pleac in zona focarului natural in perioada de primvar-var. II.7.2 Subiect compus 894. Msuri antiepidemice in febrele hemoragice: a) deratizarea; b) dezinsecia; c) vaccinoprevenia; d) chimioprofilaxia; e) educaia sanitar a populaiei. 895. Corecte pentru listerioz sunt afirmaiile: a) surs de infecie poate fi animalele sinantrope; b) procesul epizootic se menine prin mecanismul fecal-oral i transmisiv; c) receptivitatea este majorat la nounscui in primele 3 sptmini i persoanele in etate; d) perioada de incubaie este de 5 luni; e) toate cele enumerate. 896. Corecte pentru tetanos sunt afirmaiile: a) este o antroponoz; b) vaccinoprevenia este msura de baz; c) agentul patogen este deosebit de rezistent in mediul ambiant; d) bolnavul nu prezint pericol pentru cei din jur; e) titrul protectiv e de 0,03 UI/ml. 137 897. Indicaii ctre profilaxia de urgen a tetanosului pot fi: a) muctura unui animal; b) orice traum deschis; c) numai traumele in urma crora plaga a fost contaminat cu sol; d) orice combustie; e) in cazul combustiilor de gradul II-III. 898. Corecte pentru tularemie sunt afirmaiile: a) poate s se transmit prin obiectele de uz casnic din apartamentul bolnavului; b) surse sunt psrile; c) nu se caracterizeaz prin focalitate natural; d) vaccinul este foarte efectiv; e) infectarea omului poate avea loc prin ap i produse alimentare. 899. Mecanismul de transmitere in tularemie poate fi: a) fecal-oral; b) transmisiv; c) aerogen; d) contact;

e) vertical. 900. Mai patogene pentru om sunt brucelele: a) abortus; b) suis; c) rangiferi; d) melitensis; e) canis. 901. Corecte pentru bruceloz sunt afirmaiile: a) Br.abortus este cea mai virulent pentru om; b) sursa principal de infecie sunt animalele sinantrope; c) diferii ageni patogeni au o importan epidemiologic diferit; d) omul bolnav nu prezint pericol epidemiologic; e) vaccinarea se efectueaz dup indicaii epidemiologice. 902. Agenii patogeni ai brucelozei pot fi de tip: a) gravis; b) melitensis; c) bovis; d) intermedius; e) suis. 903. Corecte pentru bruceloz sunt afirmaiile: 138 a) vaccinarea se efectueaz cu vaccin viu atenuat; b) agentul patogen ii pstreaz viabilitatea in unele produse alimentare timp de 60 zile; c) animalele xenantrope sunt principala surs de infecie; d) omul bolnav este spitalizat din considerente epidemiologice; e) carnea animalelor bolnave poate fi folosit dup o prelucrare termic riguroas. 904. Patogene pentru om sunt: a) Brucella melitensis; b) B. canis; c) B. sius; d) B. abortus; e) B. ovis. 905. Pentru bruceloz corecte sunt afirmaiile: a) are mai multe tipuri de ageni patogeni; b) este o sapronoz; c) se transmite prin lapte; d) agentul patogen nu formeaz spori; e) dup prelucrarea termic eficient carnea animalelor bolnave poate fi folosit in alimentaie. 906. Calea principal de transmitere a agenilor patogeni in iersinioz i pseudotuberculoz: a) alimentar; b) hidric; c) de contact; d) aerogen; e) prin vectori; transmittori. 907. Corecte pentru iersinioze sunt afirmaiile: a) agentul patogen este Iersinia pestis; b) agentul patogen se multiplic la temperaturi joase; c) frecvent ca factori de transmitere servesc fructele i legumele; d) vaccinarea se efectueaz dup indicaii epidemiologice; e) are o sezonalitate de iarn-primvar. 139 908. Corecte pentru leptospiroz sunt afirmaiile: a) e o sapronoz; b) sursa principal de infecie este omul;

c) vaccinarea dup indicaii epidemiologice se efectueaz de la virsta de 7 ani; d) este provocat de mai multe tipuri de ageni patogeni; e) se inregistreaz mai frecvent in perioada cald a anului. 909. Un rol major in afectarea omului o au leptospirele din serogrupa: a) L.icterohaemorrhagia; b) L.canicola; c) L.pomona; d) L.grippotyphosa; e) L.biflexa. 910. Surse de infecie in leptospiroze sunt: a) obolanii; b) murinele; c) oile, cprile; d) ciinii; e) apa, solul. 911. Corecte pentru rabie sunt afirmaiile: a) e raional a folosi imunoglobulina antirabic doar in primele 30` dup muctur; b) in unele cazuri dup muctur vaccinarea nu este indicat; c) supravegherea asupra animalului se efectueaz 14 zile; d) rabia conduce inevitabil la deces; e) se recomand prelucrarea plgii cu iod. 912. Contraindicaii la administrarea curativo-profilactic a imunizrii antirabice sunt: a) graviditatea; b) hepatita cronic; c) febra; d) toate cele enumerate in p. 1-3; e) contraindicaii nu sunt. 140 913. In profilaxia rabiei se administreaz: a) gama-globulina; b) vaccin viu atenuat; c) vaccin corpuscular omorit; d) vaccin chimic; e) bacteriofag. 914. Corecte pentru antrax sunt afirmaiile: a) vaccinrile se efectueaz dup indicaii epidemiologice planificat; b) agentul patogen e slab rezistent in mediul ambiant; c) se inregistreaz mai frecvent la copii; d) vaccinarea poate fi efectuat prin scarificare sau subcutan; e) omul bolnav in condiii obinuite nu este surs de ageni patogeni. 915. Pentru antrax sunt corecte afirmaiile: a) in organismul animalelor receptive agentul patogen elimin un complex toxic; b) forma vegetativ a bacilului este sensibil la aciunea factorilor fizici i chimici; c) antraxul e o maladie cu focalitate natural; d) ca msur profilactic este efectuat vaccinarea animalelor i lucrtorilor din sfera zootehnic; e) carnea i produsele animaliere pot fi folosite dup prelucrare termic. 916. Surs de infecie in antrax poate fi: a) omul bolnav; b) animalele cornute mici; c) animalele cornute mari; d) pisicile, ciinii;

e) solul. 917. Profilaxia de urgen a antraxului se efectueaz cu: a) imunoglobulin; b) vaccin viu atenuat; c) ser imun; d) bacteriofagi; e) antibiotice. 141 918. Antraxul se transmite prin mecanismele: a) contact; b) fecal-oral; c) inhalator; d) transmisiv; e) vertical . II.7.3 Stabilii corespunderea 919. Forma nozologic: Sursa de infecie: 1) salmoneloza; a) porcinele, psri acvatice; 2) antrax; b) vite mari i mici cornute (vcile, oile, caprile); 3) bruceloz; c) obolani, murinele; 4) leptospiroz; d) vitele mari i mici cornute, caii, porcii. 920. Forma nozologic: Agentul patogen: 1) rabia; 2) bruceloza; 3) tifos recurent; 4) antrax; a) B.anthracis; b) Brucella; c) virus din familia Rhabdoviridae; d) Borrelia recurrentis. 921. Forma nozologic: Rezervorul de infecie: 1) bruceloza; 2) antraxul; 3) hidrofobia; 4) tularemia; a) roztoare xenantrope; b) lupii, vulpile, pisicele; c) animale cornute mari i mici; d) animale cornute mari i mici, caii, porcii. 922. Forma nozologic: Factori de transmitere: 1) salmoneloza; a) apa; 2) bruceloza; b) laptele; 3) leptospiroza; c) oule; 4) febra galben; d) inarii. 923. Forma nozologic: Caracteristica epidemiologic: 1) pesta; a) focalitate natural; 2) rabia; b) infecie convenional; 3) tularemia; c) agent cauzal sporulat; 4) antraxul; d) transmitere prin contact direct. 142 924. Forma nozologic: Perioada de incubaie: 1) pesta; a) 1-8 zile; 2) rabia; b) 1-3 sptmini; 3) tularemia; c) 3-6 zile; 4) antraxul; d) 1-21 zile; 5) bruceloza; e) 10-200 zile.

925. Forma nozologic: Msura profilactic: 1) antraxul; a) vaccinarea; 2) tularemia; b) vaccinarea animalelor; 3) bruceloza; c) deratizarea; 4) leptospirozele; d) prevenirea importului. II. 8. Parazitozele II.8.1. Subiect simplu 926. Amebiaza este o: a. antroponoz; b. sapronoz; c. zooantroponoz. 927. Mecanismul de transmitere in amebiaz este: a) fecal-oral; b) contact; c) respirator. 928. Agentul patogen al amebiazei este: a. Enterobius vermicularis; b. Entamoeba hystolytica; c.Chlamydia psittaci. 929. Surse de ageni patogeni in amebiaz sunt: a. pisicile bolnave; b. omul bolnav i purttorii de germeni; c. petii i molutele. 930. Dejeciile bolnavilor cu amebiaz se dezinfecteaz cu: a. soluie de clorur de var 5%; b. soluie de lizol 2%; c. soluie cloramin 0,5%. 143 931. Lamblioza este o: a.viroz; b. parazitoz; c. richetsioz. 932. Surse de ageni patogeni in lamblioz sunt: a. bovinele i porcinele; b. cainii vagabonzi; c. oamenii bolnavi i purttorii de germeni. 933. Mecanismul de transmitere in lamblioz este: a. respirator; b. transmisiv; c. fecal-oral. 934. Leimanioza cutanat tip urban face parte din: a) antroponoze; b) zooantroponoze; c) sapronoze. 935. Mecanismul de transmitere in leimanioz este: a) respirator; b) contact; c) transmisiv. 936. Prevenirea infestrii pisicilor cu toxoplasme poate fi efectuat prin: a) hrnirea pisicilor numai cu carne prelucrat termic; b) interzicerea plimbrilor pisicilor; c) este imposibil. 937. Pentru trichineloz este greit afirmaia: a) este caracteristic pentru bovine; b) este o zooantroponoz; c) parazitul nu atinge gradul de maturitate in organismul omului. 938. In scopul tratamentului profilactic in focarele de trichineloz poate fi aplicat: a) piperazin; b) fenosal; c) vermox. 939. La contaminarea bazinelor de ap cu stadii propagative ale difilobotriilor indic: a) depistarea D. latum la populaia local; b) depistarea D. latum la animalele domestice; c) depistarea plerocercoizilor la generaii tinere de bibani. 144 940. Investigaiile coprologice in mas a populaiei din focarele de difilobotrioz necesit efectuarea anterioar a msurilor: a) studierea gradului de infestare cu difilobotrioz a animalelor

domestice; b) cercetarea petilor la prezena plerocercoizilor; c) cercetarea de laborator a singelui populaiei locale. 941. Difilobotrioza este o: a) geohelmintiaz; b) biohelmintiaz; c) helmintiaz contagioas. 942. In organismul gazdei difinitive Diphylobotrium latum se menine (paraziteaz): a) pin la un an; b) citeva sptmini; c) 10-20 ani. 943. Este contagios bolnavul cu: a. Ascaridoz; b. enterobioz; c. balantidiaz . 944. Toxoplasma gondii este: a) geohelmint; b) biohelmint; c) parazit intracelular. 945. Sursele de ageni patogeni in toxoplasmoz sunt: a. oamenii bolnavi; b. cainii i pisicile; c. reptilele. 946. Transplancentar se transmite: a.trichineloza; b. opistorhoza; c. toxoplasmoza. 947. Toxoplasmoza o suport mai frecvent: a.lucrtorii sferei de deservire (frizeri, spltorese, deridicatoare .a.); b. cresctorii de animale, vintorii, cei de la intreprinderile de prelucrare a crnii; c. lucrtorii medicali. 948. Geohelmintiaze sunt: a) tenioza, enterobioza; b) ascaridoza, opistorhoza; c) trichocefaloza, ascaridoza. 145 949. Principiul de baz in combaterea helmintiazelor este: a) devastarea; b) dehelmentizarea; c) deratizarea. 950. Profilaxia echinococozei se bazeaz pe: a) profilaxia specific; b) depistarea i tratamentul persoanelor bolnave; c) educaia sanitar a populaiei. 951. Surs de ageni patogeni in ascaridoz servesc: a) animalele domestice; b) omul bolnav; c) mediul ambiant. 952. Omul se infecteaz de alveococoz: a) de la ciini, pisici; b) animale mari i mici cornute; c) pete, raci. 953. Ingroparea sau incinerarea resturilor animalelor vinate e o msur antiepidemic pentru: a) tricocefaloz; b) difilobotrioz; c) trichineloz. 954. In cazul oxiuriazei msurile antiepidemice de baz sunt indreptate asupra: a) sursei de ageni patogeni; b) mecanismului de transmitere; c) receptivitii populaiei.

955. Un numr mai mare de cazuri de ascaridoz se depisteaz: a) iarna-primvara; b) primvara-vara; c) toamna-iarna. 956. Mai dependent de condiiile mediului ambiant este: a) ascaridoza; b) enterobioza; c) teniarinhoza. 957. Geohelmintiaz este: a) difilobotrioza; b) ascaridoza; c) opistorhoza. 146 958. Opistorcoza este o: a.geohelmintiaz; b. biohelmintiaz; c.helmintiaz de contact. 959. Biohelmintiaze sunt: a.enterobioza, echinococoza; b. opistorhoza, tenioza; c.alveococoza, ascaridoza. 960. Gazd definitiv pentru echinococ este: a.omul; b. vitele mari cornute; c.cainii, lupii, pisicile. 961. Gazde intermediare pentru echinococ sunt: a.animalele erbivore i omul; b. cainii, lupii, pisicile; c.molutele. 962. In Republica Moldova sunt condiii de rspindire a: a.echinococozei; b. difilobotriozei; c. opistorcozei. 963. Echinococoza este o: a.antroponoz; b.zooantroponoz; c. sapronoz. 964. Gazde definitive pentru teniarincoz sunt: a.porcinele; b. vitele mari cornute; c.oamenii. 965. Gazde intermediare pentru teniarincoz sunt: a.vitele mici cornute; b. oamenii; c.vitele mari cornute. 966. Contaminarea omului prin teniarincoz are loc cu: a. mainile murdare; b. carnea afectat, insuficient prelucrat termic; c. petele, insuficient srat. 967. Cea mai rspindit helmintiaz in R. Moldova este: a.enterobioza; b. ascaridoza; c. opistorcoza. 147 968. Dezinfectarea fecalelor bolnavilor este necesar in cazul: a) trichinelozei; b) teniozei; c) alveococozei. 969. O rspindire mai larg in Republica Moldova o au: a) geohelmintiazele; b) biohelmintiazele; c) helmintiazele de contact. 970. Contagioi sunt bolnavii cu: a) ascaridoz; b) enterobioz; c) trichineloz. 971. Surs de ageni patogeni la himenolepidoz este: a) omul; b) animalele mari cornute; c) porcii.

972. Himenolepidoza este: a) o geohelmintiaz; b) o biohelmintiaz; c) o biohelmintiaz degradat. 973. Mai multe cazuri de ascaridoz sunt depistate in: a) aprilie-mai; b) iunie-iulie; c) decembrie-ianuarie. 974. Dehelmentizarea total a populaiei se efectueaz in cazul nivelului de afectare cu ascaridoz de: a) 10%; b) 15%; c) 25%. 975. Perioada de incubaie (din momentul ptrunderii oului in organism pin la atingerea fazei de maturizare) la ascaridoz e de circa: a) 2 sptmini; b) 2 luni; c) 6-8 luni. 976. Geohelmintiaz este: a) trichocefaloza; b) himenolepidoza; c) alveococoza. 977. Surs de infestare in trichocefaloz servete: a) omul; b) roztoarele; c) porcinele. 148 978. Care din parazitozele enumerate se intilnete mai frecvent in R.Moldova ? a) ascaridoza; b) enterobioza; c) opistorhoza. 979. Cel mai lung helmint ce paraziteaz in organismul uman este: a) trichostrogylus orientalis; b) taenia solium; c) diphylobotrium latum. 980. Gazd definitiv in echinococoz e: a) omul; b) ciinele; c) vitele. 981. Infestarea congenital poate avea loc in: a) toxocaroz; b) toxoplasmoz; c) teniarinhoz. 982. Agentul patogen al ornitozei e: a) chlamydia; b) treponema; c) mycoplasma. 983. O rspindire mai mare in Republica Moldova o are: a) ascaridoza; b) tricocefaloza; c) himenolepidoza. 984. Biohelmintiaze sunt: a) ascaridoza; b) tricocefaloza; c) opistorhoza. 985. Perioada de incubaie la scabie e: a) citeva ore; b) 1-2 zile; c) de la citeva zile pin la 2 sptmini. 986. Agentul cauzal al scabiei este: a) virus; b) bacterie; c) cpu. 987. Ca surs de infecie la scabie poate fi: a) omul bolnav; b) animalele cornute mari; c) animalele cornute mici. 988. Agentul cauzal al teniozei este: a) Taeniarhynchus sagenatus; b) Taenia solium; c) Hymenolepis nana. 989. Hymenolepis nana se afl in organismul uman: 149 a) pin la 1,5 luni;

b) pin la 5 luni; c) pin la 1 an. 990. Un factor mai important in rspindirea himenolepidozei este: a) miinile murdare; b) apa; c) solul. 991. Perioada de incubaie in himenolepidoz este: a) pin la 2 sptmini; b) pin la 3 zile; c) pin la 1 lun. 992. Sursa de invazie in tricocefaloz constituie: a) animalele domestice; b) omul bolnav; c) animalele xenantrope. 993. Tricocefaloza este o: a) biohelmintiaz; b) geohelmintiaz; c) helmintiaz de contact. 994. Perioada de incubaie in teniarincoz este: a) 8-10 sptmini; b) 5 luni; c) 10 zile. 995. Teniarincoza este o: a) antroponoz; b) zooantroponoz; c) sapronoz. 996. Echinococcoza este o: a) biohelmintiaz; b) geohelmintiaz; c) helminteaz de contact. II.8.2. Subiect compus 997. Din msurile de profilaxie in leismanioz cutanat fac parte: a) combaterea vectorilor; b) chimioprofilaxia; c) deratizarea; d) vaccinarea; e) toate cele enumerate. 150 998. Pentru leimanioza cutanat tip urban sunt corecte afirmaiile: a) vectorul hematofag e inarul din genul Phlebotomus; b) mecanismul de transmitere de contact; c) perioada de incubaie e de 2 luni 1,5 ani; d) sursa de infecie prezint pericol toat perioada bolii; e) msura antiepidemic de baz e dezinfecia. 999. Agentul patogen in amebiaz, Entamoeba hystolytica, este: a) geohelmint; b) biohelmint; c) parazit; d) hematofag; e) virus. 1000. Sursa de infecie in amebiaz este: a) omul bolnav; b) purttorul; c) solul, apa; d) animalele domestice; e) animalele sinantrope. 1001. Msurile antiepidemice de baz in combaterea amebiazei sunt: a) dezinfecia; b) dezinsecia;

c) deratizarea; d) prelucrarea termic a produselor alimentare; e) educaia sanitar a populaiei. 1002. Prevenirea infestrii gravidelor cu toxoplasme de la pisici este posibil prin: a) examenarea veterinar a pisicilor; b) inlturarea zilnic a excrementelor pisicii; c) neadmiterea hrnirii pisicii cu produse din carne neprelucrate termic; d) interzicerea plimbrilor pisicilor; e) toate cele enumerate. 1003. Geohelmintiaze sunt: a.ascaridoza; b. tenioza; c. enterobioza; d. echinococoza; e. opistorcoza. 151 1004. Biohelmintiaze sunt: a) ascaridoza; b) alveococoza; c) enterobioza; d) trichineloza; e) opistorhoza. 1005. Sunt zooantroponoze helmintiazele: a.Himenolepidoza; b. difilobotrioza; c. tricocefaloza; d. alveococoza; e. trichineloza. 1006. Sunt antroponoze helmintiazele: a.teniarincoza; b. enterobioza; c. ascaridoza; d. echinococoza; e. himenolepidoza. 1007. Pentru difilobotrioz sunt corecte afirmaiile: a.este un helmint minuscul; b. este un helmint cu lungimea de 12-20 m; c.gazd definitiv este omul; d. profilaxia difilobotriozei se efectueaz preponderent prin respectarea igienei pesonale; e.se afl in organismul omului 10-20 ani. 1008. Agentul patogen al toxoplasmozei este: a.virus; b. helmint; c.parazit intracelular; d. bacterie; e.richetsie. 1009. Pentru tenioz sunt corecte afirmaiile: a.sursa de invazie este omul bolnav; b. gazd intermediar este porcul; c.gazd intermediar sunt bovinele; d. dispanserizarea reconvalescenilor se efectueaz timp de un an; e.expertiza sanitaro-veterinar permanent a crnii este obligatorie. 1010. Pentru hidatidoz sunt corecte afirmaiile: a.gazde definitive sunt cainii, pisicile, lupii, vulpile; b. agentul patogen este Trichinella spiralis; c.este o biohelmintiaz; d. omul este o gazd intermediar; e. msura profilactic principal este vaccinarea.

152 1011. Pentru teniarincoz sunt corecte afirmaiile: a.agentul cauzal este Taenia saginata; b. agentul cauzal este Taenia solium; c.gazde intermediare sunt bovinele; d. sursa de invazie sunt oamenii bolnavi; e.infestarea bovinelor are loc prin ineptura cpuelor. 1012. Pentru difilobotrioz sunt corecte afirmaiile: a.este o biohelmintiaz; b. este o geohelmintiaz; c.gazde intermediare pot fi racii de riu i petii de prad; d. omul se infesteaz consumind carne de pete sau icre insuficient prelucrate; e.omul se infesteaz consumind carne de porc contaminat cu fine. 1013. Pentru ascaridoz sunt corecte afirmaiile: a.este o geohelmintiaz; b. omul bolnav este surs de invazie; c.dimensiunile parazitului sunt 1 m 1,5 m; d. nu se transmite direct de la omul bolnav; e.gazd intermediar sunt porcinele. 1014. Sursa de infestare in toxoplasmoz pot fi: a) omul bolnav; b) animalele domestice; c) animalele sinantrope; d) animalele xenantrope; e) solul, apa. 1015. Care din parazitozele enumerate nu este o zooantroponoz ? a) ascaridoza; b) anchilostomidoza; c) opistorhoza; d) echinococoza; e) toxoplasmoza. 1016. Agentul patogen al crei din helmintiaze este hematofag ? a) anchilostomidoza; b) toxocaroza; c) trichineloza; d) ascaridoza; e) enterobioza. 1017. Pentru anchilostomidoz sunt corecte afirmaiile: a) e o geohelmintiaz; b) necataroza e o variant a anchilostomidozei; 153 c) infectarea omului are loc prin contactul lui cu solul i iarba, contaminate cu larve; d) e o zooantroponoz; e) toate cele enumerate. 1018. Pentru anchilostomidoz sunt corecte afirmaiile: a) e o biohelmintiaz; b) anchilostomidoza include dou variante de helmintiaze: anchilostomoza i necataroza; c) sursa de infecii e omul bolnav; d) omul bolnav nu prezint pericol pentru cei din jur; e) sursa de infecii sunt animalele domestice. 1019. Pentru trichineloz sunt corecte afirmaiile: a) omul reprezint impas biologic pentru parazit; b) Trichinella spiralis este foarte rezistent in mediul extern i la aciunea temperaturii inalte; c) surs de invazie pentru trichineloz pot servi cit animalele domestice atit i cele sinantrope i xenantrope;

d) mecanismul de transmitere se realizeaz prin vectori hematofagi; e) tratamentul sursei de infecie este foarte efectiv cu preparate antiparazitare. 1020. Pentru trichineloz sunt corecte afirmaiile: a) este caracteristic focalitatea natural; b) durata minim de realizare a ciclului de dezvoltare este de o lun; c) msurile de profilaxie de baz sunt indreptate asupra sursei de ageni patogeni; d) cu scop de diagnostic se folosesc urmtoare metode: trichineloscopia, RFC, RIHA; e) dehelmintizarea in mas nu se folosete pentru combaterea trichinelozei. 1021. Pentru difilobotrioz sunt corecte afirmaiile: a) face parte din grupul de biohelmintiaze; b) sursa de infestare este omul; c) factorul de transmitere este petele neprelucrat termic; d) perioada de incubaie este 1-3 sptmini; 154 e) principala msur de profilaxie a rspindirii difilobotriozei este exterminarea ciinilor i pisicilor vagabonzi. 1022. Msuri eficace in profilaxia enterobiozei sunt: a) prevenirea contaminrii solului cu excremente; b) prelucrarea cu uncrop a nisipierelor; c) dezinfectarea lengeriei; d) educaia igienic a copiilor; e) dehelmintizarea. 1023. Corecte pentru enterobioz sunt afirmaiile: a) e o helmintiaz contagioas; b) e o biohelmintiaz; c) poate avea loc autoinvazia; d) maturizarea oulor are loc in sol; e) dimensiunile parazitului sunt 15-20 cm. 1024. Pentru ascaridoz sunt corecte afirmaiile: a) caracteristic autoinfestarea; b) albiturile au o importan primordial in realizarea transmiterii; c) cazurile sunt depistate mai frecvent in perioada rece a anului; d) nu sunt caracteristice izbucnirile epidemice; e) populaia rural are un risc sporit. 1025. Pentru echinococoz sunt corecte afirmaiile: a) este o geohelmintiaz; b) se intilnesc cazuri in Republica Moldova; c) un rol major in profilaxie il are educaia sanitar a populaiei; d) este elaborat un tratament terapeutic eficient; e) mai frecvent se inregistreaz printre populaia rural. 155 1026. Din msurile de combatere a echinococozei fac parte: a) splarea miinilor dup contactarea cu ciinii; b) limitarea contactului om-ciine; c) ingroparea sau incinerarea organelor restante ale animalelor sacrificate; d) interzicerea hrnirii pisicilor cu pete proaspt; e) neadmiterea nimeririi maselor fecale in bazinele cu ap. 1027. Pentru trichineloz sunt greite afirmaiile: a) e geohelmintiaza; b) omul este sursa principal de infecie; c) ii sunt caracteristice izbucnirile epidemice; d) este una din cele mai rspindite helmintiaze in Republica

Moldova; e) omul este impas biologic pentru parazit. 1028. Pentru helmintiaze sunt corecte afirmaiile: a) pot favoriza dezvoltarea tumorilor maligne; b) sensibilizeaz organismul gazd; c) inhib funciile protective ale sistemului imun; d) inhib manifestrile maladiilor concomitente; e) principiul de baz in combatere este dehelmintizarea. 1029. Biohelmintiaze sunt: a) ascaridoza; b) enterobioza; c) echinococoza; d) opistorhoza; e) difilobotrioza. 1030. Helmintiaze de contact sunt: a) enterobioza; b) tricocefaloza; c) himenolepidoza; d) strongiloidoza; e) opistorhoza. 1031. Geohelmintiaze sunt: a) tenioza; b) difilobotrioza; c) opistorhoza; d) ascaridoza; e) tricocefaloza. 1032. Biohelmintiaze sunt: 156 a) ascaridoza; b) tricocefaloza; c) echinococoza; d) opistorhoza; e) teniarincoza. 1033. Biohelmintiaze sunt: a) oxiuriaza; b) tricocefaloza; c) ascaridoza; d) teniarincoza; e) alveococoza. 1034. Factori de transmitere in ascaridoz sunt: a) carnea animalelor xenantrope; b) carnea animalelor domestice; c) solul i apa; d) petele; e) legumele, fructele. 1035. Factori de transmitere in echinococoz sunt: a) legumele, fructele; b) miinile murdare; c) organele interne a animalelor domestice; d) laptele; e) lichidul amniotic avortat de animale domestice. 1036. Factori de transmitere in ascaridoz sunt: a) miinile murdare; b) solul; c) fructele; d) legumele; e) carnea i produsele din ea. 1037. Din msurile de combatere a criptosporidiazei la om fac parte: a) educaia pentru sntate;

b) msuri de igien comunal; c) colectarea i dezinfectarea excrementelor; d) toate cele enumerate; e) nici una din cele enumerate; 157 1038. Pentru tenioz sunt corecte afirmaiile: a) este o biohelmintioz; b) surs de infecie este omul; c) tenia are lungime pin la 7 metri; d) gazd intermediar sunt porcinele; e) perioada de incubaie este pin la 3 luni. 1039. Care din helminteazele enumerate fac parte din clasa Cestoda ? a) opistorchoza; b) himenolepidoza; c) ascaridoza; d) necatoroza; e) tenioza. 1040. Pentru trichocefaloz este greit afirmaia: a) este o geohelmintiaz; b) este caracteristic microfocalitatea; c) este o invazie endemic; d) este o nematodoz; e) provoac anemizarea organismului gazd. 1041. Pentru teniarincoz sunt corecte afirmaiile: a) ciclul de dezvoltare se petrece cu schimbul a dou gazde; b) in stadiul de maturizare se localizeaz in intestinul subire al omului; c) in stadiul larvar se localizeaz in organismul animalelor cornute mari; d) tenia boului atinge lungimea de 4-7 metri; e) agentul teniarincozei este o nematod. 1042. Din msurile de combatere a echinococozei fac parte: a) limitarea contactrii omului cu ciinii; b) splarea miinilor dup contactarea cu ciinii i alte msuri de igien personal; c) splarea legumelor, pomuoarelor, zarzavatului folosite in alimentaie fr prelucrare termic; d) folosirea apei fierte in consumul zilnic; e) toate cele enumerate. 158 1043. Corecte pentru echinococoz sunt afirmaiile: a) lungimea parazitului matur atinge 2-6 mm; b) oule echinococcului sunt foarte rezistente in mediul ambiant, se menin 10-12 luni; c) gazda definitiv sunt ciinii; d) sursa de infecie este omul; e) perioada de incubaie este de citeva zile. II.8.3. Stabilii corespunderea 1044. Forma nozologic: 1) boala Brill; 2) HVE; 3) enterobioza; 4) ascaridoza. Afirmaia corect: a.bolnavul prezint pericol direct; b. nu este contagios; c.manifestrile clinice pot reaprea peste decenii fr exoinfectare; d. se inregistreaz prioritar printre persoanele tinere, calea principal fiind cea hidric. 1045. Forma nozologic: Metoda de laborator de baz:

1) dizenterie; 2) HVB; 3) scabia; a) bacteriologic; b) serologic; c) bacterioscopia. 1046. Forma nozologic: 1. rugeola; 2. HVA; 3. scabia; Perioada de contagiozitate: a) 4-5 zile pin la erupii i 4-5 zile dup erupii; b) a doua jumtate a perioadei de incubaie i perioada prodromal; c) perioada de manifestri clinice. 159 1047. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1. enterobioza; a) face parte din arsenalul armei biologice; 2. tularemia; b) sunt afectai prioritar copiii; 3. HIV/SIDA; c) e mai rspindit pe continentul African. 1048. Factori de transmitere: Helmintiaze: 1) prin pete; 2) prin carne; 3) prin sol; 4) prin lenjerie; a) enterobioza; b) difilobotrioza; c) ascaridoza; d) trichineloza. 1051. Forma nozologic: Tipurile de helmintiaze: 1) echinococoza; 2) ascaridoza; 3) enterobioza; a) geohelmintiaz; b) helmintiaz contagioas; c) biohelmintiaz. 1052. Forma nozologic: Tipurile de helmintiaze: 1) enterobioza; 2) echinococoza; 3) tricocefaloz; a) helmintiaz contagioas; b) biohelminteaz; c) geohelminteaz. 1053. Forma nozologic: Factorii de transmitere: 1) ascaridoza; a) carne de vit; 2) teniarincoza; b) obiecte de uz casnic, miini murdare; 3) trichineloza; c) sol, ap, legume, fructe; 4) tenioza; d) carne de porc; 5) opistorhoza; e) carne de porc i a animalelor xenantrope (urs, mistre); 6) enterobioza; f) petele. 1054. Forma nozologic: Factori de transmitere: 1) ascaridoza; 2) enterobioza; 3) difilobotrioza; 4) tenioza; 5) teniarinhoza; a) obiectele de uz casnic; b) carnea de bovine;

c) carnea de porc; d) petele; e) solul. 160 1055. Forma nozologic: Gazda definitiv: 1) echinococoza; 2) tenioza; 3) opistorcoza; a) omul; b) cainii, lupii, vulpile; c) omul i animalele. 1056. Forma nozologic: Gazd intermediar: 1) tenioza; a) porcinele; 2) echinococoza; b) ovinele, bovinele, porcinele, oamenii; 3) difilobotrioza; c) racii de riu i petii de prad; 4) teniarincoza; d) bovinele. 1057. Agentul cauzal: Forma nozologic: 1) Taenia solium; 2) Taenia echinococcus; 3) Enterobius vermicularis; a) teniaza; b) oxiuroza; c) hidatidoza. 1058. Forma nozologic: Agentul cauzal: 1) amebiaza; 2) oxiuroza; 3) tenioza; a) Enterobius vermicularis; b) Taenia solium; c) Entamoeba hystolitica. 1059. Factori de transmitere: Forma nozologic: 1) carne de porc; 2) pete, icre; 3) maini murdare; a) enterobioza; b) difilobotrioza; c) teniaza. 1060. Tipul de helmintiaz: Forma nozologic: 1) geohelmintiaz; 2) contagioas; 3) biohelmintiaz; a) enterobioza; b) tenioza; c) ascaridoza. 1061. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) oxiuroza; 2) hidatidoza; 3) ascaridoza; a) necesit tratament chirurgical; b) este cea mai rspindit in Republica Moldova; c) este o geohelmintiaz. 161 1062. Helmintiaze: Lungimea parazitului: 1) enterobioza; 2) difilobotrioza; 3) ascaridoza; a) 25-30 cm; b) 9-12 mm;

c) 12-20 m. 1063. Helmintiaze: Msurile de combatere: 1) ascaridoza; a) deratizarea; 2) trichineloza; b) protecia mediului ambiant de impurificare cu fecalii; 3) enterobioza; c) dezinfecia obiectelor de uz casnic, a lingeriei. 1064. Helmintiaze: 1) opistorcoza; 2) ascaridoza; 3) hidatioza; Afirmaia corect: a) sursa de invazie este omul; b) exist multiple surse de invazie (omul, animalele domestice i slbatice); c) sursa de invazie sunt cainii, pisicile, lupul, vulpea. 1065. Helmintiaze: 1) difilobotrioza; 2) ascaridoza; 3) echinococoza; Afirmaia corect: a) este un biohelmint; b) se afl in organismul omului pin la 10-20 ani; c) lungimea helmintului e de 25-30 cm. 1066. Forma nozologic: 1) amebiaza; 2) toxoplasmoza 3) lamblioza 162 Afirmaia corect: a) surse de ageni patogeni sunt cainii i pisicile b) este o antroponoz c) dejeciile bolnavului ce dezinfecteaz cu soluie de lizol 2% 1067. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) toxoplasmoza a) este o antroponoz 2) lamblioza b) se transmite transplacentar 3) trichineloza c) este o biohelmintiaz 1068. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) difilobotrioza a) sursa de invazie este omul bolnav 2) teniarincoza b) este biohelmintiaz 3) tenioza c) gazd intermediar sunt porcii 1069. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) enterobioza a) mecanizmul de transmitere este fecal-oral 2) lamblioza b) este o helmintiaz de contact 3) echinococoza c) este o zooantroponoz 1070. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) toxoplasmoza a) sursa de invazie este omul bolnav 2) difilobotrioza b) este cel mai lung helmint 3) tenioza c) agentul patogen este parazit intracelular 1071. Agentul patogen: Forma nozologic: 1) Taenia solium a) teniarincoza 2) Taenia saginata b) tenioza 3) Taenia echinococcus c) hidatidoza 1072. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) himenolepidoza a) gazde intermediare sunt vitele mari cornute 2) teniarincoza b) se trateaz chirurgical 3) echinococoza c) geohelmintiaz 1073. Forma nozologic: Afirmaia corect: 1) teniarincoza a) contaminarea - prin carne 2) tricocefaloza b) este o antroponoz

3) toxoplasmoza c) se transmite transplacentar 163 1074. Helmintiazele: Afirmaia corect: 1) anchilostomidoza, tricocefaloza a) sursa de invazie - omul 2) ascaridoza, difilobotrioza b) sunt zooantroponoze 3) echinococoza, trichineloza c) sunt geohelmintiaze 1075. Factori de transmitere: Helmintiaza: 1) solul, legumele, fructele a) oxiuroza 2) mainile i obiectele contaminate b) trichineloza 3) carnea afectat c) ascaridoza 1076. Helmintiaze: Afirmaia corect: 1) echinococoza a) este o biohelmintiaz 2) trichineloza b) afecteaz in deosebi copiii 3) enterobioza c) gazde intermediare sunt animalele erbivore i omul 1077. Helmintiaza: Msurile de combatere: 1) trichineloza a) depistarea i dehelmintizarea persoanelor infestate 2) enterobioza b) educaia sanitar 3) opistorcoza c) supravegherea sanitaro-veterinar 1078. Forma nozologic: Structura morfologic: 1) enterobioza a) verme plat 2) difilobotrioza b) verme cilindric 3) toxoplasmoza c) protozoare II.9 Infeciile convenionale II.9.1 Subiect simplu 1079. Protecia sanitar a teritoriului de importul i rspindirea infeciilor convenionale (de carantin) este: a) o complexitate de msuri medicale; b) un sistem de msuri statale (interdepartamentale) de localizare i lichidare a focarelor epidemice cu boli convenionale; c) o complexitate de msuri departamentale. 164 1080. Care boli infecioase sunt incluse in grupul infeciilor convenionale (de carantin) ? a) tularemia; b) malaria; c) febra galben. 1081. Carantina ca msur antiepidemic in caz de apariie a bolilor convenionale este stabilit de: a) serviciul curativ; b) serviciul igienic-epidemiologic; c) organele administraiei locale. 1082. In caz de import a infeciilor convenionale msurile de localizare i lichidare a acestor infecii se organizeaz pe teritoriul administrativ de: a) serviciul epidemiologic; b) serviciul medical curativ; c) comisia antiepidemic extraordinar. 1083. Regulile medico-sanitare internaionale prevd informarea OMS despre apariia infeciilor convenionale la oameni in termenul de: a) 48 ore; b) 24 ore; c) 72 ore. 1084. Infecii convenionale sunt: a) pesta, encefalita de cpu; b) holera, malaria; c) febra galben, pesta. 1085. Pentru infeciile de carantin este corect afirmaia: a) rezistena deosebit a agenilor patogeni in mediul ambiant; b) capacitatea de a afecta un numr mare de persoane intr-un timp relativ scurt; c) rspindirea lor ubicuitar (cosmopolit). 1086. Infecii convenionale sunt:

a) pesta, febra galben; b) holera, encefalita de cpu; c) rabia, tetanosul. 1087. Mecanismul de transmitere a febrei galbene este: a) aerogen; b) transmisiv; c) fecal oral. 1088. Agentul patogen al holerei este: 165 a) grampozitiv; b) aerob; c) puin rezistent in mediul ambiant. 1089. Holera dup sursa de ageni patogeni este o: a) zoonoz; b) zooantroponoz; c) sapronoz. 1090. Calea principal de transmitere a V.cholerae: a) alimentar; b) hidric; c) contact. 1091. Perioada de incubaie la holer: a) de la cateva ore pan la 5 zile; b) de la cateva ore pan la 7 zile; c) 1-6 zile. 1092. Profilaxia de urgen in holer se efectueaz cu: a) antibiotice; b) vaccin; c) imunoglobulin. 1093. Holera are o rspindire: a) endemic; b) sporadic; c) pandemic. 1094. Pandemia a aptea de holer este determinat de vibrionul: a.V.cholerae; b. El-Tor; c. V.parahaemolyticus. 1095. Holera este o infecie: a) zoonoz; b) zooantroponoz; c) sapronoz. 1096. O rezisten mai mare pentru agenii patogeni ai holerei in mediul ambiant este caracteristic pentru: a) V.parahaemolyticus; b) V.cholerae; c) El-Tor. 1097. Agenii patogeni ai holerei sunt slab rezisteni ctre: a) baze; b) acizi; c) preparate ce denatureaz proteina. 166 1098. La a cata zi dup spitalizarea ultimului bolnav cu holer ori purttor i efectuarea dezinfeciei terminale focarul se considera lichidat ? a) 5 zile; b) 10 zile; c) 1,5 luni. 1099. Persoanele ce au suportat holera sunt admii la serviciu, indiferent de specialitate: a) imediat dup externarea din staionar; b) dup 3 luni; c) dup expirarea termenului de eviden la dispensar. 1100. Pentru holer este veridic afirmaia: a) agentul patogen este un NAG-vibrion; b) agentul patogen este foarte rezistent la dezinfectani; c) in anumite condiii agentul patogen se poate afla in stare viabil in mediul ambiant un timp foarte indelungat. 1101. Agentul patogen al holerei este : a) puin rezistent la dezinfectani; b) rezistent in aceeai msur ca i ali microbi intestinali; c) deosebit de rezisteni. 1102. Surs de infecie in holer servete: a) bolnavul; b) purttorul; c) bolnavul i purttorul.

1099. Perioada minim de incubaie pentru holer este de: a) cateva ore; b)1-2 zile; c)5 zile. 1103. Pericolul principal in calitate de surs de infecie la holer il prezint: a)bolnavul cu form tipic a bolii; b) bolnavul cu form atipic; c)purttorul cronic de vibrioni. 1104. Profilaxia pestei la momentul actual in Republica Moldova are la baz: a) prevenirea importului; b) asanarea focarelor naturale; c) vaccinarea populaiei. 167 1105. Vectorul transmittor al pestei este: a) puricele; b) pduchele; c) inarul. 1106. Supravegherea asupra persoanelor ce au fost in focar de pest se efectueaz timp de: a) 6 zile; b) 10 zile; c) 14 zile. II.9.2 Subiect compus 1107. Regulile medico sanitare internaionale se refer la: a) pest; b) holer; c) tularemie; d) febra galben; e) antrax. 1108. Infecii convenionale sunt: a) pesta; b) holera; c) gripa; d) malaria; e) febra galben. 1109. Infecii convenionale sunt: a) holera; b) tularemia; c) febra galben; d) antraxul; e) pesta. 1110. Msuri antiepidemice in febra galben sunt: a) dezinsecia; b) protecia teritoriului de importul virusului; c) vaccinarea dup indicaii epidemiologice; d) chimioprofilaxia; e) deratizarea. 1111. Sursa de infecie in holer sunt: a) apa, solul; b) omul bolnav; c) purttorul reconvalescent; d) purttorul sntos; e) solul. 1112. Ageni patogeni ai holerei sunt: a) vibriocholerae biovar cholerae; b) vibriocholerae biovar eltor; c) vibriocholerae biovar eltor; d) vibriocholerae non 01 0139 Bengal; e) vibrio parahaemolyticus. 168 1113. Corecte pentru holer sunt afirmaiile: a) lipsa majorrilor sezoniere; b) sezonalitate evident; c) morbiditatea este prioritar dependent de factori socio-igienici;

d) nu toate persoanele prezint acela risc la infectare; e) vibrio cholerae biovar cholera este agentul patogen principal in ultima pandemie. 1114. Corecte pentru holer sunt afirmaiile: a) este o sapronoz; b) profilaxia specific este msura antiepidemic de baz; c) contacii sunt izolai pe o perioad de 5 zile; d) dezinfecia in focar e necesar a fi efectuat cu soluii de cloramin de 10-20%; e) mai frecvent se depisteaz V.eltor. 1115. Corecte pentru pest sunt afirmaiile: a) lipsesc cazuri in RM; b) poate gsi rspindire in RM; c) mecanismul prioritar de transmitere transmisiv; d) omul bolnav este sursa principal de infecie; e) perioada de incubaie e de pin la 14 zile. 1116. Surse de ageni patogeni in pest pot fi: a) roztoarele sinantrope; b) roztoarele xenantrope; c) cmilele; d) bovinele, porcinele; e) psrile. 1117. Agentul patogen al pestei este: a. Yersinia enterocolitica; b. Yersinia pestis; c. gramnegativ; d. formeaz spori; e. formeaz exotoxin. 169 1118. Pesta este o infecie: a) convenional; b) cu mecanismul de transmitere fecalo-oral; c) cu focalitate natural; d) cu letalitate inalt; e) cu receptivitate inalt. 1119. Perioada de incubaie la pest este de: a) 1-6 zile; b) 7-21 zile; c) 1-3 luni; d) 4-6 luni. 1120. In caz de pest: a) bolnavii sunt izolai la domiciliu; b) bolnavii sunt izolai in spitale specializate; c) contacii sunt izolai pe o perioad de 5 zile; d) contacii primesc un curs profilactic cu antibiotice; e) in focar dezinfecia i dezinsecia nu este obligatorie. II.9.3 Stabilii corespunderea 1121. Forma nozologic: Agentul patogen: 1) pesta; a) virus din familia Togoviridae; 2) holera; b) Iersinia pestis; 3) febra galben; c) vibrio holerae, vibrio El-Tor. 1122. Forma nozologic: Perioada de incubaie: 1) holera; a) 3-6 zile; 2) pesta; b) 2-5 zile; 3) febra galben; 1123. Forma nozologic: Mecanismul de transmitere: 1) pesta; a) transmisiv; 2) holera; b) fecal-oral. 3) febra galben; 170

1124. Forma nozologic: Agentul patogen: 1) febra Marburg; a) virus din familia Filoviridae, genul Filovirus; 2) febra Lassa; b) virus Marburg din familia Rabdoviridae; 3) febra Ebola; c) virus din familia Arenoviride genul Arenovirus. 1125. Forma nozologic: Perioada de incubaie: 1) febra Marburg; a) 3-5 zile; 2) febra Lassa; b) 4-9 zile; 3) febra Ebola; c)7-14 zile. 1126. Forma nozologic: Termenul de izolare a persoanelor care au fost in contact cu bolnavul: 1) holera; a) 6 zile; 2) pesta; b) 5 zile. 3) febra galben; 1127. Forma nozologic: Factori de transmitere: 1) holera; a) aerul; 2) pesta; b) apa; 3) febra galben; c) inarii. II.10 Epidemiologia militar i calamitilor II.10.1 Subiect simplu 1128. Selectai definiia corect a epidemiologiei militare: a) epidemiologia militar este o tiin medico-militar care are ca scop profilaxia bolilor infecioase in efectivul militar in timp de rzboi; b) epidemiologia militar este un compartiment al epidemiologiei care are ca scop studierea legitilor procesului epidemic in efectivul militar i elaborarea sistemului de msuri profilactice i antiepidemice; c) epidemiologia militar este o tiin preocupat de studierea armei biologice cit i a altor metode de nimicire in mas, elaborarea complexelor de protecie a efectivului militar. 171 1129. Protecia antibacteriologic a populaiei i efectivului militar prevede: a) un complex de msuri organizatorice, sanitaro-igienice, antiepidemice, de tratament i evacuare, indreptate la prevenirea i lichidarea focarului epidemic in condiii de aplicre a armei biologice; b) contientizarea preventiv a populaiei despre eventuala aplicare a armei biologice de ctre inamic, asigurarea populaiei cu mti antigaz i costume antipest; c) efectuarea curent a recunoaterii bacteriologice i evacuarea populaiei civile din zonele de aplicare eventual a armei biologice. 1130. Observaia este: a) un sistem de msuri antiepidemice cu regim i restricie indreptate la izolarea total a focarului epidemic i lichidarea morbiditii infecioase; b) supravegherea medical continu asupra persoanelor civile, cit i din efectivul militar, care au fost in zona de aplicare a armei biologice; c) un sistem de msuri de izolare, restricie i curativ-profilactice indreptate la prevenirea rspindirii bolilor infecioase cit in interiorul focarului, atit i in afara lui. 1131. Carantina este: a) un sistem de msuri antiepidemice cu regim special indreptate la izolarea total a focarului epidemic; b) un sistem de msuri antiepidemice in focar, care prevede in

special supravegherea medical pe perioada minim de incubaie din momentul izolrii ultimului bolnav i efectuarea dezinfeciei terminale; c) izolarea focarului epidemic cu efectuarea msurilor antiepidemice. Ptrunderea persoanelor strine in zona de carantin este posibil numai cu permisiunea special a comisiei excepionale. 172 1132. Prin indicaie se subinelege: a) determinarea teritoriului in care a fost aplicat arma biologic i precizarea msurilor de protecie a populaiei; b) un complex de msuri destinate depistarii faptului aplicrii armei biologice i identificarea apartenenei speciei agentului patogen; c) aprecierea situaiei epidemogene in zona focarului contaminat i estimarea pierderilor sanitare a efectivului. 1133. Selectai difiniia corect a recunoaterii sanitaro-epidemiologice: a) recunoaterea sanitaro-epidemiologic este un sistem de msuri medico-militare efectuate in scopul depistrii precoce a pregtirii inamicului pentru aplicarea armei biologice; b) recunoaterea sanitaro-epidemiologic const in primirea la timp i continu a datelor veridice necesare pentru asigurarea situaiei sanitaro-epidemiologice a efectivului; c) recunoaterea sanitaro-epidemiologic este parte component a recunoaterii medicale efectuate in scopul prevenirii importului de infecii zooantroponoze in efectiv. 1134. Recunoaterea bacteriologic este: a) un complex de msuri speciale pentru determinarea precoce a pregtirii inamicului pentru aplicarea armei biologice, depistarea agenilor patogeni i toxinelor bolilor infecioase in diferite substrate ale mediului extern; b) efectuat de un grup special de profesioniti militari care activeaz in vederea depistrii laboratoarelor bacteriologice unde se produce arma biologic; c) un complex de msuri efectuate de specialiti medico-militari in corespundere cu Convenia de la Geneva Despre interzicerea intrebuinrii armei biologice. 1135. Care din calamitile enumerate, conform clasificaiei, aparin grupului de calamiti naturale: a) cutremure de pmint, erupii de gaze, incendii, inundaii; b) alunecri de teren, depuneri atmosferice abundente, uragane, erupii vulcanice; 173 c) intoxicaii in mas cu substane chimice, apariia epidemiilor ca rezultat al afectrii sistemului de aprovizionare cu ap potabil a populaiei. 1136. Care din calamitile enumerate, conform clasificaiei aparin grupului de calamiti artificiale: a) telurice; b) de producere; c) meteorologice. 1137. Care din factorii enumerai fac parte din grupul factorilor cu grad de afectare in cazul calamitilor: a) aciune termic; b) gradul inalt de dezvoltare industrial a societii; c) nivelul de informatizare a societii. 1138. Cite tipuri de costume antipest pot fi folosite in cazul declanrii unei calamiti specifice artificiale: a) dou; b) trei; c) patru. 1139. Msuri antiepidemice, intreprinse dup declanarea calamitii sunt: a) elaborarea sistemului de alarm;

b) vaccinarea dup indicaii; c) supravegherea epidemiologic strict. 1140. Condiii, ce favorizeaz rspindirea maladiilor infecioase in situaii de calamitate: a) dereglri in asigurarea cu ap potabil i produse alimentare, cit i existena de dezintegrare a cadavrelor de oameni i animale; b) introducerea in teritoriu a agenilor patogeni noi; c) modificri in rezistena ctre diferii ageni patogeni. II.10.2 Subiect compus 1141. Scopurile de baz a serviciului medico-militar in direcia asigurrii antiepidemice a efectivului militar sunt: a) meninerea situaiei sanitaro-epidemiologice favorabile i prevenirea importului bolilor infecioase in efectivul militar; 174 b) organizarea i asigurarea cu ap potabil a trupelor in condiii de cimp; c) localizarea i lichidarea focarelor epidemice aprute in efectiv cit i in mediul populaiei civile din zona de dislocare a efectivului; d) preintimpinarea apariiei cazurilor de boli infecioase in populaia civil surse a cror poate fi efectivul; e) pregtirea efectivului in scopul profilaxiei bolilor infecioase in cazul aplicrii armei biologice. 1142. Supravegherea sanitaro-epidemiologic a zonei de dislocare permanent a unitilor militare include: a) studierea situaiei sanitaro-epidemiologice a zonei de dislocare; b) depistarea la timp a bolnavilor cu boli infecioase i epizootiilor periculoase pentru om; c) depistarea surselor de poluare a apei potabile, alimentelor, aerului etc.; d) controlul medical permanent al teritoriului de dislocare pentru meninerea situaiei sanitaro-igienice; e) in mod obligatoriu eful serviciului medical al utitii zilnic raporteaz la Centrul de Medicin Preventiv militar despre situaia sanitaro-epidemiologic i lucrul efectuat. 1143. Pentru arma biologic sunt caracteristice: a) afectrile in mas a populaiei; b) retroactivitatea; c) capacitatea de a ptrunde in mijloace tehnice neermetice; d) o singur metod de aplicare; e) rapiditate in indicaie. 1144. Regimul de observare prevede: a) interzicerea intrrilor i ieirilor din zon; b) limitarea contactului militari-civili; c) limitarea intrrilor i ieirilor din zon; d) paza in armat a frontierilor din zon; e) continuarea activitilor militare. 1145. Regimul de carantin prevede: 175 a) interzicerea intrrilor i ieirilor din zon; b) limitarea contactului militari-civili; c) paza in armat a frontierilor zonei; d) limitarea intrrilor i ieirilor din zon; e) contactul cu lumea extern doar prin puncte speciale. 1146. Msurile efectuate in momentul aplicrii armei biologice sunt: a) informarea efectivului; b) folosirea mijloacelor individuale de protecie; c) folosirea mijloacelor colective de protecie;

d) vaccinarea; e) prelucrarea sanitar a efectivului i echipamentului. 1147. Pentru procesul epidemic artificial (in urma aplicrii armei biologice) sunt caracteristice: a) apariia cazurilor de boal la persoane imune; b) lipsa sursei de ageni patogeni; c) ciclitatea; d) sezonalitatea; e) ci de transmitere neadecvate. 1148. Particulariti ale procesului epidemic artificial (in urma aplicrii armei biologice) sunt: a) lipsa cazurilor de boal la persoanele imune; b) lipsa sursei de ageni patogeni; c) dificulti in indicaia agenilor patogeni; d) lipsa efectului antibioticoterapiei; e) lipsa infeciilor mixte. 1149. Arma bacteriologic se caracterizeaz prin urmtoarele particulariti i prioriti de lupt: a) eficacitate i contagiozitate inalt; b) prezena perioadei latente de activitate; c) simpl in producere i puin costisitoare; d) activitate psihologic; e) simpl in indicaie. 1150. Selectai metodele posibile de aplicare a armei biologice: a) contaminarea aerului cu aerosoli bacterieni; 176 b) infectarea prizionerilor cu eliberarea lor ulterioar; c) infectarea i rspindirea vectorilor; d) diversiuni; e) exist o singur metod de aplicare, contaminarea apei i produselor alimentare. 1151. Despriturile de baz a proteciei antibacteriene: a) msuri efectuate in caz de pericol al aplicrii armei biologice; b) msuri efectuate in momentul aplicrii armei biologice; c) dezinfecia, dezinsecia, deratizarea; d) vaccinoprofilaxia; e) msuri efectuate dup aplicarea armei biologice. 1152. In momentul aplicrii armei biologice este necesar a fi efectuate urmtoarele msuri: a) depistarea faptului aplicrii armei biologice; b) vaccinarea populaiei; c) informarea populaiei; d) folosirea mijloacelor individuale de protecie; e) folosirea mijloacelor colective de protecie. 1153. Msurile de lichidare a consecinelor armei biologice includ: a) profilaxia de urgen i vaccinoprofilaxia; b) prelucrarea sanitar a efectuvului; c) prelucrarea sanitar a echipamentului; d) organizarea asigurrii evacurii i tratamentului efectivului; e) efectuarea recunoaterii bacteriologice. 1154. Sunt cunoscute urmtoarele tipuri de indicaie a mijloacelor bacteriene: a) de laborator; b) epidemiologic; c) chimic; d) specific; e) nespecific. 177 1155. Sunt cunoscute urmtoarele scheme de indicaie specific: a) total;

b) parial; c) desfurat; d) restrins; e) complex. 1156. Indicaia prevede urmtoarele etape de lucru: a) primirea, inregistrarea i selectarea probelor cu prelucrarea lor primar ulterioar; b) analiza expres a probelor native; c) analiza rapid a materialului biologic imbogit; d) aprecierea rezultatelor i eliberarea lor; e) evaluarea efectului biologic pe animale de laborator. 1157. Msuri preventive, in cazul condiiilor excepionale provocate de calamiti, sunt: a) educaia igienic a populaiei; b) salvarea rniilor; c) pregtirea cadrelor; d) evacuarea cadavrelor; e) elaborarea planurilor de aciune. 1158. Calamiti naturale sunt: a) de producie cu eliminri de energie mecanic, chimic, termic, radioactiv, ageni bacteriologici; b) cosmice; c) meteorologice; d) telurice i tectonice; e) sociale foame, terorism, narcomanie, dezordini sociale. 1159. Riscul rspindirii maladiilor infecioase in situaii excepionale este determinat de: a) situaia epidemiologic prealabil in teren; b) nivelul pregtirii cadrelor medicale; c) calitatea sistemului de alarm; d) nivelul educaiei igienice a populaiei; e) asigurarea cu ap potabil i alimente calitative. 178 1160. Primar calamitile se clasific in: a) sociale; b) naturale; c) artificiale; d) de transport; e) specifice. II.10.3 Stabilii corespunderea 1161. Apreciai corespunderea dintre: 1) Indicaia nespecific; 2) Indicaia specific; 3) Observarea; 4) Recunoaterea sanitaro-epidemiologic; a) depistarea agenilor patogeni; b) depistarea faptului aplicrii armei biologice; c) aprecierea situaiei epidemiologice; d) limitarea riscului rspindirii maladiilor infecioase. 1162. Apartenena tipurilor de calamiti dup clasificaie: 1) naturale; a) meteorologice; 2) artificiale; b) specifice; c) cosmice; d) sociale; e) telurice; f) de producere. 1163. Tipul de indicaie Metode de indicaie 1) nespecific; a) vizual; 2) specific; b) investigaii bacteriologice; c) investigaii serologice;

d) colectarea obiectelor suspecte; e) investigaii fizico-chimice.