Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. EPIDEMIOLOGIA MALADIILORINFECȚIOASE
EPIDEMIOLOGIA GENERALĂ
CARACTERISTICA PROCESULUI EPIDEMIC
Complement simplu
1. Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecţioase este:
a) procesul infecţios d) procesul inflamator
b) procesul epidemic e) tratamentul bolnavului
c) bolnavul
2. Obiectul de studiu al epidemiologiei ca ştiinţă medical-generală este:
a) morbiditatea c) procesul infecţios e) bolnavul
b) focarul epidemic d) procesul inflamator
Complement multiplu:
70. Concepţiile de bază ce explică mecanismul dezvoltării procesului epidemic, sunt:
a.teoria mecanismului de transmitere
b.teoria focalităţii naturale
c.teoria formării focarelor epidemice
d.teoria autoreglării sistemelor parazitare
e.teoria evoluţiei agenţilor patogeni
71. Factorii ce determină contagiozitatea bolnavului în antroponoze sunt:
a. manifestarea clinică a bolii
b. condiţiile igienice
c. perioada de dezvoltare a procesului infecțios
d. temperatura aerului
e. precipitațiile atmosferice
72. Verigi ale procesului epidemic sunt:
a. agentul patogen
b. sursa de agenţi patogeni
c. mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni
d. apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmitători
e. populaţia receptivă
73. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:
a. bruceloză b) leptospiroză c) tularemie d) rabie e) antrax
74. Infecţii cu focalitate naturală sunt:
a) pesta c) febra galbenă e) febra tifoidă
b) holera d) tularemia
75. Sapronoze sunt:
a) tetanosul c) legionelozele e) poliomielita
b) holera d) bruceloza
76. Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţipatogeni:
a) purtătorii sănătoşi c) ţânţarii e) laptele şi produsele lactate
b) păsările d) rozătoarele
77. Surse de agenţi patogeni pot fi:
a) animalele domestice c) artropodele e) moluştele
b) animalele xenantrope d) rozătoarele
78. Mecanisme de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) respirator b) alimentar c) fecal oral d) parenteral e) hidric
79. Prin mecanismul fecal oral se realizează transmiterea:
a) tifosului recurent d) HVE
b) poliomielitei e) enterovirozelorprovocatedeCoxsaki,ECHO
c) malariei
80. Mecanismul parenteral este caracteristic pentru următoarele maladii infecţioase:
a) leptospiroze c) tularemie e) tifos exantematic
b) pestă d) bruceloză
81. Regulile medico-sanitare internaţionale deligă la informarea de urgenţă (24 ore) a OMS în caz de:
a) înregistrare a unui caz de boală convenţională la om
b) depistării ţânţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbene
c) depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu Y.pestis
d) pierderi social-economice considerabile în urma implementării ca- rantinei
e) sanarea cazurilor de import al malariei
82. Fişa de urgenţă e necesar a fi transmisă:
a) numai în cazul confirmării diagnosticului prin metode de laborator
b) numai după consultaţia medicului infecţionist
c) imediat în caz de suspecţie a unei maladii infecţioase cu declarare nominală
d) nu mai târziu de 24 ore din momentul depistării bolnavului
e) până la efectuarea dezinfecţiei terminale în focar
83. Măsuriantiepidemicedirecţionateasuprasurseideagenţipatogeni:
a) deratizarea c) sterilizarea e) dezinsecţia
b) dezinfecţia d) izolarea
84. Criterii de lichidare a focarului epidemic sunt:
a) depistarea şi izolarea sursei
b) efectuarea dezinfecţiei terminale
c) depistarea agentului patogen
d) efectuarea dezinfecţiei curente
e) expirarea perioadei maxime de incubaţie din momentul efectuării dezinfecţiei terminale
85. Măsuri antiepidemice direcţionate asupra mecanismului de trans- mitere a agenţilor patogeni:
a) deratizarea c) dezinsecţia e) imunocorecţia
b) dezinfecţia d) sterilizarea
86. La organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focar participă:
a) medicul de familie
b) asistenta medicală de sector
c) medicul infecţionist din cabinetul de boli contagioase
d) medicul igienist
e) medicul bacteriolog
87. Anamneza epidemiologică este colectată de:
a) medicul de familie
b) medicul ce a suspectat boala la pacient
c) medicul epidemiolog
d) medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice
e) medicul infecţionist ce consultă pacientul
88. Medicul ce a suspectat un caz de boală transmisibilă trebuiesă:
a) colecteze anamneza epidemiologică
b) să transmită informaţia de urgenţă la CSP
c) să organizeze dezinfecţia curentă în focar
d) să organizeze vaccinarea în focar
e) să determine varianta de izolare a bolnavului
89. Dispensarizarea convalescenţilor are importanţă epidemiologică în cazul:
a) HVA c) tusei convulsive e) infecţiei rotavirale
b) HVB d) febrei tifoide
90. Supravegherea epidemiologică include:
a) asigurarea informațională
b) studierea proprietăţilor biologice ale culturilor de agenţi patogeni
c) analiza epidemiologică a morbidităţii
d) modelarea și pronosticarea situațiilor epidemiogene
e) elaborarea măsurilor adecvate de prevenire
91. Spitalizarea este obligatorie în cazul:
a) dizenteriei c) tifosului exantematic e) tetanosului
b) febrei tifoide d) salmonelozei
92. Măsuri de bază în profilaxia infecţiilor intestinalesunt:
a) depistarea surselor de infecţie
b) depistarea şi sanarea purtătorilor
c) măsurile de ordin sanitaro-igienic
d) vaccinarea persoanelor receptive
e) dezinfecţia profilactică şi de focar
93. Drept bază a clasificării epidemiologice a maladiilor infecţioase poate servi:
a) sursa de infecţie
b) perioadele de dezvoltare a infecției
c) mecanismul de transmitere a infecţiei
d) căile de transmitere a infecţiei
e) apartenenţa ecologică a animalelor
94. Erupţia de tip alimentar se caracterizează prin:
a) evoluţia cazurilor în lanţ
b) sezonalitate pronunțată
c) perioadă minimă de incubaţie
d) forme clinice grave
e) forme clinice asimptomatice
95. Factori naturali, ce favorizează declanşarea procesului epidemic în populaţie, pot fi:
a) densitatea înaltă a populaţiei ţării d) temperatura aerului
b) genul populaţiei receptive e) cantitatea de precipitații
c) landşaftul teritoriului
96. Factori biologici, ce contribuie dezvoltării procesului epidemic în populaţie, pot fi:
a) densitatea înaltă a populaţiei ţării
b) receptivitatea populaţiei
c) condiţiile mediului ambiant
d) rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant
e) sensibilitatea agentului cauzal la substanţe dezinfectante
97. Etape ale mecanismului de transmitere sunt:
a) circulaţia agentului patogen în organismul-gazdă
b) eliminarea agentului cauzal al maladiei infecţioase din sursa de innecţie în mediu ambiant
c) menţinerea agentului patogen în mediu ambiant
d) modificarea agentului cauzal sub acţiunea factorilor mediului ambiant
e) pătrunderea agentului cauzal în organismul receptiv
98. Factori de transmitere în bruceloză sunt:
a) laptele b) brânza c) pielicelele de oi d) carnea e) sângele
99. Selectați perioadele de manifestare a bolii:
a) incubație d) reconvalescență
b) prodromă e) eliminarea agentului patogen
c) manifestare clinică
100. Selectați animalele sinantrope:
a) pisicile c) șobolanul sur e) mistrețul
b) șoarecele de casă d) vulpea
101. Animalele sinantrope pot fi surse de infecție în:
a) tularemie c) ornitoză e) teniarinchoză
b) leptospiroză d) antrax
102. Selectați animalele xenantrope:
a) iepurele de câmp c) vulpea e) câinele
b) șobolanul de apă d) papagalul
103. Selectați infecțiile în care animalele xenantrope sunt surse de agenți patogeni:
a) rabia b) leptospiroza c) pesta d) bruceloza e) tenioza
104. Selectați infecțiile din grupul sapronozelor:
a) bruceloza c) febra aftoasă e) riketsiozele decăpușe
b) botulismul d) legioneloza
105. Selectați infecțiile unde agentul cauzal în anumite condiții se transformă în forma sporulată:
a) antraxul b) tetanosul c) botulismul d) holeră e) tricofiția
106. Selectați vectorii biologici ce asigură un stadiu obligatoriu în dezvoltarea și multiplicarea agentului
cauzal:
a) muștele c) țânțarii e) puricii
b) gîndacii de bucătărie d) păduchii
107. Prin contact direct cu sursa de infecție se poate transmite:
a) blenorea b) sifilisul c) rabia d) ascaridoza e) difilobotrioza
108. Selectați infecțiile cu mecanism de transmitere transplacentar:
a) sifilis b) rubeola c) listerioză d) salmoneloza e) borrelioza
109. Mecanismul de transmitere vertical se realizează în:
a) toxoplasmoză b) HVB c) infecția HIV d) febra Q e) micoze
110.Selectațifactoriidetransmitereaagentuluipatogen în infecția HIV:
a) sperma b) secrețiile vaginale c) sângele d) laptele mamei e) saliva
111. Imunitatea înnăscută poate fi:
a) ereditară c) artificială e) toate răspunsurile sunt corecte
b) maternă d) activă
112. Proprietățile sistemelor biologicesunt:
a) structura ierarhică
b) deschise influenței factorilor exogeni
c) autoreglare
d) stabile
e) sunt închise, și pot fi influențate de factoriiexogeni
113. Principii de autoreglare a procesului epidemic sunt:
a) eterogenitatea genotipică și fenotipică a populației
b) variabilitatea dinamică în procesul de interacțiune a populațiilor de micro- și macroorganisme
c) transformările fazice în autoreglarea sistemelor biologice
d) acțiunea factorilor exogeni în dezvoltarea procesului epidemic
e) intensificarea procesului epidemic în timp, spațiu
114. În funcție de căile de transmitere epidemiile pot fi:
a) aerogene b) alimentare c) hidrice d) parenterale e) verticale
115. Factorii care contribuie la reemergența infecțiilor sunt:
a) diminuarea păturii imune a populației
b) diminuarea considerabilă a nivelului de trai a populației
c) activizarea migrației populației
d) scăderea receptivității populației
e) schimbările climatice sezoniere
116. Cei mai agresivi trei agenți patogeni sunt:
a) Bacillus anthacis d) Yersinia pestis
b) Brucella abortus e) Yersinia enterocolitica
c) Brucella melitensis
117. Selectați infecțiile cu manifestare pandemică:
a) holera b) infecția HIV c) difteriea d) rujeola e) antraxul
118. Factori sociali ce influențează procesul epidemic sunt:
a) evoluția demografică d) densitatea populației
b) dealuri, văi, câmpii e) acțiunile antropurgice
c) cutremure, tornade
119. Factori antropurgici sunt:
a) structura populației d) transformarea naturii
b) arma biologică e) poluarea apei, aerului
c) bioterorismul
120. Factori atitudinali ce influiențează procesul epidemic sunt:
a) nivelul de cunoștințe d) atitudinea în familieși societate
b) densitatea populației e) servicii sociale
deprinderi igienice individuale
DEZINFECȚIA, STERILIZAREA, DEZINFECȚIA, DERATIZAREA
Complement simplu
1. Dezinfecţia curentă se efectuează:
a) de 2 ori/zi
b) de 4 ori/zi
c) odată în săptămână
d) două ori pe săptămână
e) toată perioada de eliminare al agentului patogen în mediul ambiant
2. Selectați cea mai veridică metodă de control al calităţii dezinfecţiei:
a) chimică b) bacteriologică c) vizuală d) fizică e) termică
3. Selectați preparatele pentru efectuareadezinfecţiei:
a) clorură de var, metilacetofos d) hospisept, fortum
b) acizi, lizol e) lysoformin, clorofos
c) ratindan, fosfid de zinc
4. În scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea dezinfecţiei este utilizată soluția de:
a) cloramina c) fenol e) alcool
b) clorură de var activată d) peroxid de hidrogen
5. Cloramina se utilizează sub formă de:
a) pulbere b) soluţie c) emulsie d) aerosol e) pastă
6. Clorura de var (praf) poate fi utilizată în dezinfecţie cu unconţinut de clor activ nu mai puţin de:
a) 0,1 % b) 3,0 % c) 5,0 % d) 16,0 % e) 25,0 %
7. În focarele de tuberculoză dezinfecţia se efectuează cu soluţie de clo- rură de var în concentraţie de:
a) 1,0 % b) 3,0 % c) 5,0 % d) 16,0 % e) 25,0 %
8. În practica medicală apa oxigenată se foloseşte în concentraţii de:
a) 0,1–3,0% c) 0,1-10,0% e) 0,1–33,0%
b) 0,1–6,0% d) 0,1-20,0%
9. Obiectele confecţionate din lână sau fibre sintetice pot fi dezinfectate în etuva cu:
a) vapori c) aer fierbinte e) gaz
b) vapori şi formalină d) cloramină