Stefania 12. Din grupa patogenilor care pătrund în plantă în mod pasiv se cunosc: a) bacteriile fitopatogene b) virusurile fitopatogene c) ciupercile fitopatogene d) micoplasmele 1. Triunghiul bolii include următoarele elemente: a) spaţiu, timp, gazdă sensibilă 13. Patogenii care se răspândesc în plante pe calea sistemului b) mediu favorabil, gazdă susceptibila, patogen agresiv vascular se numesc: c) gazdă sensibilă, timp favorabil, patogen agresiv a) primari d) timp, spaţiu, patogen virulent b) secundari c) traheifili 2. După simptomele prin care se manifestă, bolile se clasifică în: d) citologici a) tăciuni b) mane 14.Perioada care urmează după incubație se numeşte: c) viroze a) contaminare d) cronice b) incubaţie c) perioadă simptomatică 3. Evoluţia procesului patologic este lentă în cazul bolilor: d) manifestarea bolii a) ereditare b) cronice 15. Cloranția este o modificare: c) acute a) de culoare d) bacteriozelor b) morfo-anatomică c) biochimică 4. Cei mai importanţi factori de care depinde rezistenţa activă sunt: d) fiziologică a) prezenţa anticorpilor b) grosimea cuticulei 16. Bolile care se manifestă în întreg corpul plantei se numesc: c) ritmul de dezvoltare a plantelor a) sistemice d) formarea de structuri noi b) generalizate c) acute 5. Un sindrom reprezintă: d) locale a) o stare de boală b) totalitatea simptomelor 17. Reversul fenomenului de rezistenţă se numeşte: c) un triunghi al bolii a) receptiviate d) un proces patologic b) virulenţă 6. Bolile cauzate de factori neinfecţioşi se numesc: c) susceptibilitate a) viroze d) contagiozitate b) boli acute c) boli fiziologice 18. În rezistenţa mecanică pasivă sunt implicaţi următorii factori: d) micoze a) formarea de structuri noi b) forma de creştere a plantei 7. Hiperplaziile fac parte din categoria modificărilor: a) histologice c) ritmul de dezvoltare a plantelor b) morfo-anatomice d) activarea sistemului de enzime c) citologice d) de culoare 19. Bolile terțiare se mai numesc şi: a) boli potenţial dăunătoare 8. Proliferarea abundentă a unor ramificaţii poartă numele de: b) boli cheie a) hipertrofii b) blastomanii c) boli de ordinul I c) hipotrofii d) boli de ordinul II d) putregaiuri 20. Putregaiurile fac parte din categoria modificărilor: 9. Dintre modificările de culoare amintim: a) fiziologice a) hipertrofiile b) histologice b) pătările c) morfologice c) albinismul d) biochimice d) nanismul 21. Organismele care sunt, în mod obişnuit parazite, şi în anumite 10. Alterarea profundă a ţesuturilor atacate poartă numele de: condiţii pot deveni saprofite, se numesc: a) ciuruiri a) parazite obligate b) putregai b) parazite facultative c) pătare c) saprofite obligate d) necroză d) saprofite facultative
11. Relaţiile durabile între patogen şi gazdă se stabilesc în:
a) contaminare b) incubaţie c) infecţie d) manifestarea bolii 22. Explicați ce fenomen de rezistență apare la o plantă de cuticula groasă și perișori la nivelul limbului foliar față de atacul unei ciuperci fitopatogene. Apare un fenomen de rezistenta naturala.
23. De ce unii patogeni sunt traumatici, iar alții intră în plantă
prin străpungeri active ale țesuturilor. Exemplificați. Sunt traumatici deoarece patrund in plante prin leziuni provocate de agenti fizici.
24. Comentaţi importanţa socio-economică a protecţiei
plantelor. Este o imbinare a metodelor agrofitothenice cu cele chimice, fizice, biologice.
25. In agroecosisteme, producătorii primari sunt:
a) plantele vezi fotoautotrofe b) animalele erbivore, deoarece consumă plante și produc materie primă animală c) oamenii deoarece produc bunuri de consum d) agenții fitopatogeni
26. Care este diferenţa dintre pagube şi pierderi?
Paguba face referire la un prejudiciu cauzat produsului economic, iar pierderea face referire la cantitatea de produs, la recolta sa.
27. Cum influențeaza însușirile agenților fitopatogeni procesul
de patogeneză? Exemplificați Se influenteaza prin: patogenitate, agresivitate, virulenta, contagiozitate.
28. Explicați ce se întâmplă in cursul procesului de