Notiuni generale de epidemiologie Surse si moduri de transmitere a infectiei.

Epidemiologie
Epidemiologie: studiaza aparitia, distributia si controlul bolilor intr-o populatie; Incidenta unei boli infectioase: numarul de indivizi bolnavi dintr-o populatie; Prelevanta unei boli infectioase: procentul de indivizi bolnavi dintr-o populatie la o anumita data; Mortalitate: incidenta numarului de decesuri dintr-o populatie; Morbiditate: incidenta bolii (bolnavi si cazuri fatale, dar nu si infectiile subclinice/purtatorii) dintr-o populatie; n functie de incidenta bolile se clasifica in: Boala endemica: boala prezenta in mod constant intr-o populatie si care o incidenta redusa; Epidemie: apare ocazional, cand un numar mare de indivizi dintr-o populatie se imbolnavesc in aceeasi perioada de timp; Pandemie: o epidemie raspandita pe zone foarte intinse;

Surse de infectiei cu patogeni

Sursele de infectie: locul din natura unde, in conditii uzuale, agentii infectiosi sunt capabili sa supravietuiasca si sa se inmulteasca pentru a provoca imbolnavirea indivizilor E!ista trei categorii de surse ale infectiei: Surse umane: pacientii cu boli infectioase acute/cronice si purtatorii sanatosi/cazuri subclinice acute (indivizi in perioada de incubare a bolii) ori cronice (celebrul caz "#ip$oid %ar&'). Autocontaminarea este un fenomen des intalnit; Surse animale: pasarile de curte (c$lamidii, prin oua Salmonella sp.), pisica (Toxoplasma gondii), bovine (E. coli ()*+:,+ prin carne, prin lapte bacilul tuberculozei, Brucella sp.), sobolanii elimina prin urina si fecale leptospire, cocobacilul ciumei, ric-etsia tifosului e!antematic, boli transmise prin intermediul vectorilor (tantari, capuse) ori prin contact direct cu animalul (virusul rabic). Zoonozele sunt bolile transmise de la animal la om. Elemente neanimate ale mediului extern: alimente (E. coli ()*+:,+, Listeria sp.), surse de apa (Legionella pneumop ila, !ibrio sp.), sol ("lostridium tetani), suprafete (Stap #lococcus aureus).

#ransmiterea infectiei cu patogeni

Cai de transmitere a infectiei: Contact direct: contact tegumentar (stafilococii, streptococi, dermatofitii, raia), contact se!ual (agentul sifilisului si al gonoreei, virusul , . si $epatic), plagi (agentul tetanosului, virusul rabic, bacterii piogene); Transmitere aerogena: prin picaturile /lugge (bacterii si virusuri care produc bronsite, pneumonii), prin pulberi in$alate (bacilul tuberculozei si al anta!ului pulmonar); Transmitere prin apa, alimente contaminate, maini contaminate: transmitere fecal-orala de la om sau animale: virusul $epatic 0, 1, E, vibrionul $olerei, Salmonella sp., bacilul tuberculozei, o!iuri, tenioze; Transmitere prin vectori biologici: de la om la om (Plasmodium sp.), de la animal la om ($ic%ettsia sp., Borrelia sp., virusul rabiei); Transmitere congenitala (mama-copil): Toxoplasma sp., Treponema palidum, virusul , . si $erpe! simple! 2; Transmitere prin acte medicale: virusul $epatic, infectii stafilococice; bacilul piocianic, infectii cu "andida sp.

#ransmiterea infectiei cu patogeni

3nele infectii cu patogeni sunt restrictionate intr-o anumita arie geografica, de e!emplu malaria; 0lte infectii cu patogeni sunt sezoniere sau au un pattern ciclic, de e!emplu scarlatina (ma!im la inceputul anului scolar), encefalita determinata de 1un&avirus (ma!im in timpul verii, boala fiind transmisa prin tantari); In&ectiile nozocomiale'de spital( sunt infectii produse in timpul spitalizarii, de e!emplu, infectia cu Stap #lococcus aureus) E. coli.
Evolutia epidemiei cu sursa comuna de infectie si a epidemiei cu transmitere de la o gazda la alta (dupa %adigan %.#., %artin-o 4.%, 5ar-er 4 6 1roc1iolog& of %icroorganisms)

%asuri de profila!ie si control a bolilor infectioase

Controlul sursei de infectie: Eliminarea bolnavilor din populatie, de e!emplu controlul encefalitei bovine spongiforme; Eliminarea vectorilor care transmit boala in&ectioasa: de e!emplu, utilizarea insecticidelor pentru a elimina vectorul malariei; Imunizarea populatiei, de e!emplu imunizarea populatiei umane impotriva poliomelitei, tetanusului (trebuie reinoita la )7 ani), pertussis; "arantina: izolarea persoanelor infectate pe durata perioadei de incubatie sau pana la incetarea starii de purtator. 5rin tratate internationale se institue carantina la aparitia cazurilor de: $olera, ciuma, febra galbena, febra tifoida, variola, "relapsing fever' si in cazuri de boli contagioase grave (febra $emoragica Ebola). Intreruperea cailor de transmitere a bolilor in&ectioase prin controlul apei, alimentelor, controlul infectiilor cu transmitere fecalo-orala, etc. Supraveg erea si predictie a epidemiilor. 1oli infectioase (aproape) eradicate: lepra, boala 8$agas, sifilis, rabie.

Comparatie intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare in ce priveste rata decesului (dupa %adigan %.#., %artin-o 4.%, 5ar-er 4 6 1roc- 1iolog& of %icroorganisms)

Studiu epidemiologic: S 90
5rimele cazuri au fost raportante in anul ):;) in S30 (dar S 90 a fost adaugata in lista bolilor supraveg$eate in ):;<). E!plozia de cazuri raportate in anii )::2 6 )::= este consecinta sc$imbarilor in diagnosticul agentului patogen virusul , .;

Trasabilitatea in&ectiei: nitial s-a remarcat un numar mare de cazuri printre $omose!uali si consumatorii de droguri intravenoase; .irusul , . a fost detectat la bolnavii de $emofilie si la pacientii care au facut transfuzii sau transplant inainte de anul ):;2;

Studiu epidemiologic: S 90
0ceste date au dus la concluzi ca boala are transmitere se!uala ($omo- sau $eterose!uala) si prin sange, ulterior dovedindu-se ca infectia cu , . se transmite si de la mama la copil; n prezent transmiterea bolii prin sange a fost aproape eliminata, dar cazurile pediatrice de S 90 reprezinta inca o problema ma>ora; S-a constatat ca boala este originala din 0frica unde s-a transmis prin contact $eterose!ual (nr. femei infectate ? nr. barbati infectati);
Distributia SIDA in anul 199 pe grupuri de risc, la barbati !a" si femei !b" (dupa %adigan %.#., %artin-o 4.%, 5ar-er 4 6 1roc- 1iolog& of %icroorganisms)

Studiu epidemiologic la animale si coevolutia gazdei si a parazitului

epurii salbatici, adusi in 0ustralia de catre europeni s-au raspandit foarte rapid si reprezinta o amenintare pentru ec$ilibrul ecologic al zonei; 9in acest motiv in ):*7 s-a realizat un e!periment de control a populatiei de iepuri salbatici austalieni prin introducerea unui virus (%&!oma virus), care a fost descoperit la populatia de iepuri din 0merica de Sud si care este mortal pentru iepurii europeni. .irusul se transmite prin muscatura tantarilor ori a altor insecte. n cateva luni virusul s-a raspandit cu viteza mare si pe o arie foarte intinsa in toata populatia de iepuri australieni. Epidemia a avut un caracter sezonier, cu un varf in timpul verii si declin la inceputul iernii; Studiul epidemiologic pe baza acestui model de epidemie virala indusa a dovedit insa ca populatiile de iepuri si populatia virala au evoluat in urmatorii @ ani de la inceputul e!perimentului. 0stfel, daca in primul an mortalitatea iepurilor generata de %&!oma virus a fost de :7 6 :*A, dupa @ ani a a>uns la 2<A, scazand simultan si virulenta virusului;

8o-evolutia gazdei si a parazitului

Bezistenta animalelor a fost generata de aparitia unor sc$imbari genetice care le-au facut mai putin susceptibile la actiunea virusului si nu de raspunsul lor imunologic; n anul ):;7 populatia de iepuri austalieni s-a refacut, astfel ca in )::* s-a incercat un nou e!periment cu virusul B,9, din clasa 8alciviridae, care produce boala $emoragica la iepure si distruge animalul in cateva zile; 9esi s-a crezut ca de data aceasta se va putea atinge un ec$ilibru virus 6 gazda, totusi dupa cativa ani s-a raportat o noua co-evolutie gazda patogen.
Evolutia virulentei virusului m#xoma si a succeptibilitatii gazdei sale !iepurele australian" dupa prima introducere a virusului in Australia, in anul 19$%& (dupa %adigan %.#., %artin-o 4.%, 5ar-er 4 6 1roc- 1iolog& of %icroorganisms)