Boli Infectioase Cu Nursing Specific II - 1664610194

CENTRUL DE EXCELENŢĂ
ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE
,,RAISA PACALO”
Catedra
Discipline clinice specializate
GHIDUL
lecţiilor practice la unitatea de curs
Boli infecţioase cu nursing specific II
al elevei/ului____________________
Grupa________Anul ______________
Specialitatea Obstetrică și Ginecologie
Calificarea Moașă
CHIŞINĂU 2018
Ghidul la unitatea de curs Boli infecţioase cu Nursing specific II a fost
elaborat de cadrele didactice ale Centrului de Excelenţă în Medicină şi
Farmacie ,,Raisa Pacalo’’:
Livia RUSU, profesor la unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific, grad
didactic întâi.
Svetlana COBÎLEANSCHI, profesor la unitatea de curs Boli infecţioase cu
nursing specific, grad didactic superior.
Olga RUSU, profesor la unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific, grad
didactic doi.
Ghidul lecțiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu Nursing

specific II a fost:
„DISCUTAT”
La şedinţa catedrei Discipline clinice specializate,

Proces-verbal nr. 4 din „1 octombrie” 2018
Şef catedră _____________ Valentina GAMUREAC
„APROBAT”
La şedinţa Consiliului metodic,
Proces-verbal nr. 1
din „22 octombrie” 2018
Recenzenţi:
Mariana NEGREAN director adjunct clinic, grad managerial II, profesor la

disciplina Medicina internă cu nursing specific, grad
didactic superior.
Ludmila BOTNARCIUC metodist, grad superior, profesor la disciplina
Genetica medicală şi Pediatrie cu nursing specific,
grad didactic superior, doctor în pedagogie.
CUPRINS:
I. ARGUMENT
II. COMPETENȚE ȘI ABILITĂȚI SPECIFICE UNITĂȚII DE CURS
III. PROGRAME, POLITICI NAȚIONALE DIN DOMENIUL
SĂNĂTĂȚII
IV. INSTRUCȚIUNE CU PRIVIRE LA SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA
MUNCII
V. PLANUL TEMATIC
VI. CONȚINUTURILE LECȚIILOR PRACTICE
VII. ABILITĂȚILE PRACTICE OBLIGATORII
VIII. SRANDARDELE ABILITĂȚILOR PRACTICE LA UNITATEA DE
CURS
IX. EVALUAREA ABILITĂȚILOR PRACTICE LA UNITATEA DE
CURS
X. GLOSAR DE TERMENI
XI. BIBLIOGRAFIE
I. ARGUMENT
Reformele care au luat amploare vădită atât în domeniul educaţiei, cât şi în medicină au
devenit o provocare pentru cei a căror sarcină este pregătirea cadrelor medicale postsecundare
nonterţiale.
Învăţământul medical postsecundar nonterţial tot mai mult se confruntă cu problema
modernizării procesului de instruire a cadrelor medicale din veriga medie a sistemului de sănătate,
pentru a forma specialişti competenţi şi competitivi, recunoscuţi nu numai pe piaţa internă a
muncii dar şi peste hotare.
Conform datelor OMS, aproximativ jumătate din populaţia lumii locuieşte în zone endemice
de risc pentru boli infecţioase. Printre cauzele de mortalitate a populaţiei din Europa, bolile
infecţioase se postează sigur pe locul trei, secundând maladiile cardiovasculare şi neoplasmele
maligne. Nici una din ţările lumii astăzi nu se poate afla în deplină securitate şi nu poate ignora
pericolul apariţiei epidemiilor de boli infecţioase, ţinând cont de creşterea rezistenţei
microorganismelor patogene faţă de remediile chimioterapice, substanţele dezinfectante, apariţia
noilor microorganisme patogene pentru om şi migraţia intensă a populaţiei. Fiecare trebuie să
cunoască informaţii relevante despre bolile infecţioase, cu atât mai mult personalul medical,
menirea căruia este de a depista precoce bolnavii, de a le acorda îngrijirile medicale
corespunzătoare şi de a promova măsuri de educaţie pentru sănătate în vederea prevenirii, apariţiei
şi răspândirii bolilor infecţioase.
În corespundere cu Planul de învăţământ specialitatea Obstetrică și Ginecologie, calificarea
Moașă, unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific II face parte din aria curriculară a
unităților de curs de specialitate fiind, unitate de curs opţională, care se studiază la anul III,
semestrul V. Competenţele formate la finalul studiului acestei unităţi de curs vor permite
viitoarelor Moașe mai bine să diferenţieze entităţile patologice cu caracter contagios din marea
diversitate a patologiilor umane, să recunoască cauzele şi modul de transmitere, manifestările
clinice caracteristice maladiilor infecţioase şi să aplice măsuri sigure de îngrijire a bolnavilor,
consiliere şi supraveghere a pacienţilor, fundamentate pe cunoştinţe ştiinţifice actuale.
Ghidul lecţiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific II este
propus pentru utilizare internă şi este menit pentru a facilita studierea unității de curs prin
formarea abilităţilor de studiere, stocare, analiză, interpretare şi formarea propriei viziuni asupra
evoluţiei şi prevenirii patologiei infecţioase.
Ghidul lecţiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specifiс II
reprezintă instrumentul didactic în care se descrie planul tematic, competenţele şi abilităţile
specifice unității de curs, desfăşurarea lecţiilor practice prin:
 folosirea unor metode şi tehnici de lucru specifice bolilor infecţioase;
 integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice în practica profesională;
 aplicarea cunoştinţelor însuşite în soluţionarea situaţiilor de problemă şi luarea unor
decizii;
 formarea deprinderilor de muncă intelectuală;
 stimularea motivaţiei pentru promovarea modului sănătos de viaţă;
 activitatea practică în secţia de profil.
La lecţiile practice o deosebită atenţie se acordă însuşirii de către elevi a manoperelor
descrise în curricula.
II. COMPETENŢELE PROFESIONALE SPECIFICE UNITĂŢII DE CURS

1. Recunoaşterea cauzelor, factorilor şi mecanismelor implicate în apariţia şi evoluţia bolilor
infecţioase în populaţie.
2. Identificarea manifestărilor patologice şi a problemelor de sănătate specifice bolilor infecţioase.
3. Aplicarea tehnicilor de prelevare, documentare şi transportare a produselor patologice pentru
investigaţii de laborator conform standardelor.
4. Acordarea asistenţei medicale în stările de urgenţă în patologia infecţioasă conform
Protocoalelor Clinice Naţionale.
5. Realizarea măsurilor de tratament şi îngrijire conform problemelor de sănătate a pacienţilor cu
boli infecţioase.
6. Realizarea măsurilor de prevenţie şi antiepidemice în focarele de infecţie cu promovarea
modului sănătos de viaţă în populaţie.
I. PROGRAMELE NAŢIONALE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

Programul Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă.
Programul Naţional de profilaxie şi control a infecţiei HIV SIDA şi ITS.
Strategia Naţională antidrog.
Programul Naţional de control al tuberculozei.
Programul Naţional de imunizări.
Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale.
Ghid practic Boala determinată de virusul Ebola.
Ghid practic Antraxul.
PCN Infecțiile respiratorii acute la copil
PCN Infecția meningococică la copil.
PCN Infecția herpetică la copil.
PCN Mononucleoza infecțioasă la copil
PCN Infecția cu HIV la adult și adolescent
PCN Profilaxia preexpunere HIV
PCN Profilaxia postexpunere HIV
Principii și proceduri în testarea microbiologică a hemoculturii, Chișinău, 2020
Ghid de utilizare a vaccinurilor antiCOVID, Chișinău, 2022
PCN -370 Gripa la adult, 2020
PCN - 371 Infecția cu coronavirus de tip nou COVID 19, ediția VII, 2022
II. INSTRUCŢIUNEA CU PRIVIRE LA SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII

1. La lecţiile practice preclinice şi clinice elevii se prezintă în echipament special: halat, bonetă,
încălţăminte de schimb, mască, mănuşi.
2. Elevii sunt obligaţi:
 să respecte regimul sanitaro-igienic;
 pe parcursul lecţiei să aerisească sala de studii, iar la sfîrşitul lecţiei practice să efectueze
curăţenia umedă;
 să demonstreze atitudine grijulie faţă de materialele didactice utilizate în
timpul lecţiei;
 să păstreze bunurile materiale din cabinet (mobilier, utilaj);
 să respecte regulile de manipulare cu instrumentele medicale pentru prevenirea accidentelor;
 să folosească raţional echipamentul de protecţie, inclusiv mănuşile în timpul efectuării
manoperelor practice;
 să folosească masca de protecţie de unică folosinţă în cadrul activităţii în secţia de boli
respiratorii sau în cazul instalării carantinei;
 să încalţe bahile la intrarea în secţie;
 să nu părăsească teritoriul spitalului de boli infecţioase îmbrăcat în echipament de protecţie;
 să nu utilizeze telefonul mobil în timpul lecţiei practice;
 să manifeste comportament respectuos şi decent cu profesorii, colegii, personalul medical,
pacienţii și rudele acestora.
3. Elevilor li se interzice:
 de a utiliza remediile medicamentoase care sunt demonstrate la lecţiile practice (pentru uz
intern, extern, etc.);
 de a se folosi de prizele electrice (inclusiv şi pentru reîncărcarea telefoanelor mobile) fără
permisiunea profesorului.
V. PLANUL TEMATIC CALIFICAREA MOAȘĂ,

SEMESTRUL V, DURATA STUDIILOR 3 ANI
Nr.
d/o Subiectul Ore
practice
1. Infecţiile respiratorii virale acute. Gripa. Nursing specific și educația 4
pentru sănătate.
2. Infecţiile respiratorii virale acute. Infecția COVID-19. Nursing specific și 4
educația pentru sănătate.
3. Infecția meningococică. Mononucleoza infecșioasă. Nursing specific și 4
educația pentru sănătate.
4. Malaria. Nursing specific şi educaţia pentru sănătate. 4
5. Tifosul exantematic. Febra Ebola. Nursing specific şi educaţia pentru 4
sănătate.
6. Infecția HIV/SIDA. Nursing specific şi educaţia pentru sănătate. 4
7. Rabia. Erizipelul. Nursing specific şi educaţia pentru sănătate. 4
8. Antraxul. Tetanosul. Nursing specific şi educaţia pentru sănătate. 2
TOTAL ORE 30
Unitatea de învățare Nr.1: INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE. GRIPA. NURSING

SPECIFIC ȘI EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE
Data:_____________
Competenţe şi abilităţi specifice:
1. Definirea noţiunilor de infecții respiratorii acute, gripă.
2. Caracterizarea agentului etiologic al gripei.
3. Identificarea şi caracterizarea factorilor epidemici dominanţi (sursa de infecţie, căi şi mijloace
de transmitere, receptivitate).
4. Culegerea datelor clinice şi epidemiologice la pacienţii tematici.
5. Analiza şi interpretarea datelor cu stabilirea diagnosticului medical şi de nursing.
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la bolnavii cu infecţii
respiratorii acute.
7. Elaborarea planului de îngrijire cu aplicarea măsurilor de urgenţă în hipertermie.
8. Recoltarea sângelui, secreţiilor rinofaringiene pentru examenul de laborator.
9. Stabilirea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a infecţiilor respiratorii acute.
10.Elaborarea planului de măsuri antiepidemice în focarul de gripă.
11.Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă în infecţiile
respiratorii acute.
Argumentarea subiectului studiat
Infecţiile respiratorii acute (IRA) determină 20-60% din bolile infecţioase acute, 40-60% din
ele le revine copilului de vârstă fragedă. Frecvenţa acestor maladii este de 6-7 îmbolnaviri pe an la
copii din mediul urban cu suprapopulare şi 2-3 pe an la adulţi. Mortalitatea prin IRA diferă în
funcţie de vârstă: anual pe glob prin IRA decedează 6 milioane de copii în vârstă de 0-14ani.
Letalitatea de care virozele respiratorii sunt direct responsabile este evidentă în cazul gripei,
adenovirozelor, infecţiilor paragripale şi celor cu virus respirator sinciţial.
Gripa este cea mai importantă infecţie dintre virozele respiratorii acute, atât prin prevalenţă
cât şi prin severitate, fiind responsabilă de complicaţii, sechele severe şi de letalitatea înaltă în
cursul epidemiilor şi pandemiilor.
Epidemiile apar la intervale de 1-3 ani, iar pandemiile la 10-15 ani, datorită apariţiei noilor
tulpini de virusuri gripale. Ca proces epidemiologic gripa se poate manifesta epidemic sau
pandemic (tipul A), epidemic (tipul B) sau sporadic (tipul C). În zonele temperate epidemiile apar
aproape exclusiv în sezonul rece, în zonele tropicale în sezonul ploios.
Deşi receptivitatea este generală, persoanele vârstnice sunt relativ mai rezistente, datorită
experienţei imunologice acumulate. Imunitatea este specifică de tulpină şi are caracter protector
pentru toată viaţa, iar imunitatea postvaccinală este pe durata unui an.
Adenoviroza are o răspândire globală, cu prevalenţă în zonele temperate în sezonul rece, iar
febra faringo-conjunctivală apare vara în epidemii la nivel restrâns. Afectează frecvent sugarii şi
copiii, dar şi alte grupe de vârstă, în special adulţii tineri.
Paragripa apare pe tot parcursul anului sub formă de mici epidemii sau sporadic. În sezonul
rece în lunile de toamnă apar infecţii cu serotipurile 1 şi 2, în special, iar cu serotipul 3 primăvara.
Virusul afectează în primul rind copiii, contagiozitatea fiind mare, iar doza infectantă foarte mică.
Infecţiile severe apar în primele 6 luni de viaţă, manifestîndu-se prin crup şi bronşiolită. La adulţi
infecţiile sunt mai puţin severe, excepţie fac recipienţii de măduvă osoasă, la care apar infecţii
severe de tract respirator inferior.
PCN/Programe/Ghiduri relevante temei

 Ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale
 Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală
 PCN Infecţiile respiratorii acute la copil
 PCN Gripa la adult
Recomandări-cheie
Gripa este o boală infecţioasă acută, foarte contagioasă, provocată de infecţia cu virusul gripal
de 3 tipuri A, B sau C, manifestată clinic prin reacţie febrilă de scurtă durată, manifestări toxice
pronunţate şi leziuni inflamatorii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare.
Sursa de infecţie o constituie omul bolnav cu infecţii latente manifeste, sau inaparente şi
persoanele purtătoare de virusuri. În gripa de tip A rezervoarul infecţiei este şi animal.
Perioada de contagiune în gripă durează până la 10 zile, în paragripă şi adenoviroză - 7-10 zile.
Calea de transmitere în gripă este cea aeriană prin picături de secreţii nazofaringiene şi indirectă
prin mâini şi obiecte proaspăt contaminate cu secreţiile infectate (veselă, batiste, apa din bazinele
de înot).
Paragripa este o boală infecţioasă contagioasă acută, provocată de virusurile paragripale şi
caracterizată prin afectarea căilor respiratorii superioare, în deosebi a laringelui şi manifestată
clinic prin semne toxice generale şi catarale moderate.
Infecţia adenovirală este produsă de 90 de serotipuri, dintre care 41 sunt patogene pentru om,
caracterizată prin tablouri clinice variate: afecţiuni ale căilor respiratorii superioare (faringită,
rinită), inferioare (bronşiolotă, pneumonie interstiţială), kerato-conjunctivită, gastro-enterocolită,
cistită hemoragică.
Sursa de infecţie o constituie bolnavii cu forme clinice manifeste sau infecţie asimptomatică,
precum şi purtătorii de virus în ţesutul limfoepitelial, transmiterea fiind realizată direct aerian -
prin picături nazofaringiene, conjuctivale, mână murdară, poarta de intrare fiind căile respiratorii
superioare şi mucoasa conjunctivală şi indirect prin obiecte recent şi masiv contaminate cu aceste
secreţii. O altă cale de transmitere este cea digestivă, implicată în boala diareică la copii.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE:
Sarcina 1: Notează părţile structurale ale virusului gripal conform semnelor

convenţionale:
Sarcina 2: Completează lanţul epidemiologic în gripă:
Sursa de infecţie
____________________
______________
_______________
Gazda receptivă Poarta de eliminare a
ag. patogen
_________________
_____________ Lanţul epidemiologic _________________
_________________ în gripă _________________
________ ___
Poarta de intrare Căile de transmitere

_________________ _________________
_____________ _________________
_________________ _________________
_______ _
Sarcina 3: Interpretează imaginea şi explică mecanismul de transmitere a

virusului gripal:
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
__________________________
__________________________________
Sarcina 4: Notează semnele clinice specifice gripei corespunzător sindroamelor

enumerate:
Toxic
Febril
Cataral
Circulator
Sarcina 5: Atribuiţi termenii propuşi maladiei căreia îi este mai specific:

Termeni: virusul paragripal, rezervoar animal, sezon rece, anul împrejur, vaccin, laringe,
pulmoni, erupţii cutanate, diaree, crupul, vîrstă fragedă, persoane tinere, dureri în globii
Gripa
Paragripa
oculari, febră moderată, conjunctivită.
Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (examinarea pacienţilor

cu infecţii respiratorii acute, completarea fişei de examinare a bolnavului (anexa 1), participarea la
colectarea produselor biologice pentru investigaţii de laborator; completarea fişei de trimitere la
Adenoviroza
laborator
alimentarea
(anexa 2), acordarea măsurilor de îngrijire; administrarea preparatelor medicamentoase;
pacienţilor conform regimului dietetic, efectuarea măsurilor de
dezinfecţie)_____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Sarcina 6: Notează măsurile specifice şi nespecifice în focarul de gripă:
Gripa
Sarcina 7: Notează măsurile antiepidemice în focarul de gripă:
Sarcina 8: În baza datelor subiective şi obiective culese de la pacient,

completează fişa medicală a bolnavului (anexa 1) și identifică 5 nevoi perturbate și
probleme de sănătate în îngrijirea pacientului:.
Nr. Nevoia Problema de sănătate

1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 9: Promovează populaţiei modul sănătos de viaţă:
Nu vei face gripă Toamna
Iarna
dacă:
Vara
Primăvara
Deprinderile practice
N
DENUMIREA DEPRINDERII PRACTICE
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a pacientului
2. Examenul serologic
3. Recoltarea exudatului rinofaringian pentru examen virusologic
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului _________________________________
Anexa 1
Examenul medical al bolnavului
Examenul subiectiv
Date de identitate:
1. Numele, prenumele_______________________________________
2. Vârsta ___________
3. Adresa de domiciliu_______________________________________________________________________
4. Locul de muncă, profesia sau funcţia_________________________________________________________
Acuzele la momentul examinării___________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza epidemiologică________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza alergologică__________________________________________________________________________
Deprinderile nocive_____________________________________________________________________________
Examenul obiectiv
Starea generală: satisfăcătoare, de gravitate medie, gravă(foarte)

Conştiinţa: clară, stuporoasă, sopor, comă
Poziţia bolnavului: activă, pasivă, forţată
Tegumentele: roz-pale, uscate, umede, palide, cianoză, subicterice, icterice_________________________________
______________________________________________________________________________________________
Erupţii: lipsesc, prezente__________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Hemoragii cutanate: lipsesc, prezente
Edeme: lipsesc, prezente__________________________________________________________________________
Mucoasele orofaringelui: obişnuite, hiperemiate_______________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Ganglionii limfatici periferici: normali, măriţi (ne)dureroşi______________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Sclerele: normale, (sub)icterice, congestie vasculară. Conjunctivită.
Pupilele: simetrice, anizocoree, contractate, dilatate, reacţia la lumină e păstrată, slabă, lipseşte
Tonusul muscular: normal, scăzut, mărit
Semnele meningiene: rigiditatea muşchilor occipitali, semnul Kernig, Brudzinski: negative, pozitive
Respiraţia: liberă, dispnee, numărul de respiraţii pe minut_____Vocea: răguşită, afonie.
Nasul: înfundat, rinoree_________________________________________________________________________
Pulsul: ritmic, aritmic___________bătăi pe minut, TA_____________mm.col.Hg
Limba: curată, saburală, umedă, uscată___________________________________________________________
Abdomenul: suplu, (ne)dureros, balonat, mărit în dimensiuni, ascită.
Localizarea durerilor: epigastru, hipocondrul drept, stâng, pe parcursul intestinului, ombilicului, baza abdomenului,
regiunea iliacă dreaptă, stângă
Ficatul: nu e mărit, mărit cu______cm, (ne)dureros
Splina: (nu)mărită, cu _____cm
Colonul sigmoidian: normal, spazmat, (ne)dureros
Scaunul: oformat, constipaţie, (semi)lichid, abundent, în cantităţi mici, „scuipar rectal”, cu mucus, striuri de sânge,
spumos, cu miros fetid, tenesme, frecvent (ori nictemeral), culoarea______________________________________
Micţiunea: liberă, fără (cu)dureri, de culoare obişnuită, tulbure, brună, roşietică.
DIAGNOSTICUL MEDICAL: __________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
PLANUL DE EXAMINARE ____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.2: INFECȚIA CU CORONAVIRUS SARS-COV-2. NURSING

SPECIFIC ȘI EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE
Data:_____________

1. Definirea noţiunii de infecție cu coronavirus SARS-COV-2.
2. Caracterizarea agentului etiologic.
4. Caracterizarea manifestărilor clinice specific.
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la bolnavii cu infecție cu
coronavirus SARS-COV-2.
7. Elaborarea planului de îngrijire a bolnavilor cu infecție cu coronavirus SARS-COV-2.
8. Elaborarea complexului de măsuri de prevenire și antiepidemice în infecție cu coronavirus
SARS-COV-2.
9. Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă.

Coronavirusurile (CoV) sunt o familie numeroasă de virusuri care provoacă boli la animale
sau oameni. La om provoacă infecții respiratorii ce variază de la răceală comună la boli mai
severe, cum ar fi Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu și Sindromul Respirator Acut Sever.
COVID-19 este o boală nouă care a fost descoperită în anul 2019 și nu a fost identificată anterior
la om. Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19) este provocată de virusul SARS-CoV-2. Pe
lângă SARS-CoV-2, în rândul populației generale circulă și alte coronavirusuri, cum ar fi HCoV-
229E, -OC43, -NL63, -HKU1, provocând semne clinice de infecție acută a căilor respiratorii
superioare de gravitate ușoară-moderată.

 Ghid de utilizare a vaccinurilor antiCOVID
 PCN Infecția cu coronavirus de tip nou COVID-19
Recomandări-cheie
Agentul patogen al infecției COVID-19, denumit în mod oficial pe 11.02.2020 ca SARS-CoV-
2 este un virus ARN, beta coronavirus care genetic are similitudine cu SARS-CoV-1 în proporție de
79%. Sursa de infecție este omul bolnav sau persoanele/purtătorii de virusuri asimptomatici. Se
consideră că sursa primară de infecție a fost animală, virusul, în urma mutațiilor genetice căpătând
capacități invazive pentru oameni. Virusul poate fi depistat în căile respiratorii superioare începând
cu ultimele 2-3 zile de incubație. Deși se consideră că virusul SARS-CoV-2 a pornit de la
rezervorul animal, actualmente acesta se transmite interuman cu viteză exponențială, determinând
cazuri severe și decese la nivel global. Calea de transmiere a virusului SARS-CoV-2 este aerogenă
prin aero-picături și contact direct sau habitual (prin mâini și obiecte contaminate cu secreții
infectate). Receptivitatea este generală. Imunitatea postinfecțioasă obținută în urma infecției
naturale este tipospecifică, durata imunității poate varia între 3-6 luni.

Sarcina 1: Notați părțile structurale ale virusului SARS-CoV-2:
Sarcina 2: Completează lanţul epidemiologic în infecția cu coronavirus de tip nou

COVID-19:
Sursa de infecţie
______________________
________________
________________
___________________ Poarta de eliminare a ag.

Gazda receptivă patogen
__________________ __________________
____________ Lanţul epidemiologic __________________
__________________ în infecţia cu _
_______ coronavirus COVID-19 __________________
__________________

__________________ ___________________
____________ ___________________
__________________ ______________
______ ___________________
_______
Sarcina 3: Notează manifestările clinice specifice infecției cu coronavirus de tip

nou COVID-19:
Sarcina 4: Notați măsurile de profilaxie nespecifică în caz de infecție cu
coronavirus de tip nou COVID-19 la nivel de comunitate:
INFORMAȚI PRIVIND:
1. __________________________________________________________________________________________________
2. __________________________________________________________________________________________________
3. __________________________________________________________________________________________________
4. __________________________________________________________________________________________________
INSTRUIȚI PERSOANELE:
1. ______________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________
2. ______________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________
RECOMANDAȚI LA ÎNTOARCERE DIN ZONĂ CU TRANSMITERE LOCALĂ:

1. ________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________
2. ________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________
3. ________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
Sarcina 5: Rezolvă cazul clinic:

Pacientul I., 49 ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, t-39,2 0C, mialgii, atralgii, cefalee
pronunţată, dispnee. Apoi au apărut dureri în globii oculari, fotofobie, vertijuri, dureri în gât, nas
înfundat şi uscat. La a 2-a zi de boală t0 dimineaţa 38,50C, cefalee mai pronunţată, a apărut rinoree
şi tuse uscată, au dispărut mirosul și gustul. S-a adresat la medic. Obiectiv: faţa congestionată şi
tumefiată, faringele hiperemiat cu hemoragii punctiforme. În plămîni respiraţie aspră, raluri
umede. Abdomenul indolor. Ficatul nu-i mărit. Semnele meningiene (-). Cu 5 zile în urmă a fost
în contact cu o rudă revenită din Italia care avea febră.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi.
2. Identificaţi problemele de sănătate şi nevoile perturbate.
3. Elaboraţi un plan de măsuri în focarul de infecţie.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi ____________________________________________

___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2. Ce substrate biologice se vor recolta și prin ce tehnici va fi confirmat diagnosticul?______
___________________________________________________________________________
Sarcina 6: Completează fişa medicală a bolnavului (anexa 1) în baza cazului

clinic.
Sarcina 7: Promovează populaţiei modul sănătos de viaţă.
N
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a bolnavului infecțios
3. Recoltarea exudatului oro și nazofaringian în scopul diagnosticării COVID-19
4. Îmbrăcarea și dezbrăcarea echipamentului antiCOVID
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Rinofaringita
meningococică
Anexa 1
Examenul subiectiv
Date de identitate:
2. Vârsta ___________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Examenul obiectiv

______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Mucoasele orofaringelui:obişnuite, hiperemiate_______________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Anexa 2
BULETIN DE ÎNSOȚIRE COVID-19
Informația despre expeditor
Instituția care prelevează Secția
proba
Adresa
Locul prelevării la domiciliu în instituție
Numele Prenumele lucrătorului

medical care prelevează proba
Numărul de telefon
Definirea cazului caz suspect caz probabil contact caz confirmat
Testare Primară Repetat (numărul probei pozitive)_________________
Informația despre pacient

Nume Prenume
IDNP Data nașterii Vârsta
Adresa Sex
(locul de Masculin Feminin
trai)
Numărul de telefon, e-mail
Locul de muncă (Instituția) Funcția:
Informația despre proba recoltată

Tip Tampon orofaringian și nazofaringian Lavaj bronhoalveolar Exudat nazal
Aspirat endotraheal Aspirat nazofaringian Spută Țesut pulmonar
Ser Sânge integral Urină Mase fecale
Toate probele colectate trebuie considerate potențial infecțioase și trebuie să contactați laboratorul de
referință înainte de a trimite probele.
Toate probele trebuie trimise conform instrucțiunilor de transport din categoria B.

Vă rugăm să bifați caseta dacă proba este colectată post mortem.
Data colectării Ora colectării

Data trimiterii în laborator Ora trimiterii
Date clinice
Data debutului bolii Internat Domiciliu
Călătorie în străinătate în zonele cu Da Țara

transmitere locală/comunitară de
COVID-19 în ultimele 14 zile anterioare Nu Data returului și punctul
debutului bolii de intrare
Pacientul este lucrător medical?În caz că Da
DA, indicați funcția și instituția unde
activează în prima pagină. Nu
Gravidă? În caz că DA, indicați Da Trimestrul I II III
tremestrul sarcinii.
Nu
Comentarii suplimentare
Semnătura medicului ______________________________ Semnătura bolnavului _______________________

Unitatea de învățare Nr.3: INFECȚIA MENINGOCOCICĂ. MONONUCLEOZA
INFECȚIOASĂ. NURSING SPECIFIC ȘI EDUCAȚIA
PENTRU SĂNĂTATE.
Data:_____________

1. Definirea noţiunilor tematice.
2. Caracterizarea agenţilor etiologici (proprietăţi morfologice, culturale, viabilitate).
3. Identificarea şi caracterizarea factorilor epidemici dominanţi (sursa de infecţie, căi şi
mijloace de transmitere, receptivitate).
6. Recoltarea sângelui pentru examenul serologic conform standardului.
7. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate cu elaborarea planului de
îngrijire a bolnavului.
8. Examinarea rinofaringelui, palparea ganglionilor limfatici.
9. Identificarea modificărilor din partea tegumentelor (prezența erupțiilor, icterului).
10. Identificarea măsurilor nespecifice de prevenire a infecției meningococice și
mononucleozei infecțioase.
Argumentarea importanţei subiectului studiat

Infecţia meningococică este răspândită pe întreg globul. Ea apare sporadic cu o incidenţă
mai mare iarna şi primăvara. Epidemiile mari se repetă la 5-10 ani. În Africa Centrală (Nigeria,
Ciad, Sudan) morbiditatea e de 40-50 ori mai mare decât în Europa.
În Republica Moldova, până în anul 2007 morbiditatea prin IM a constituit 2-4 cazuri la
100000 de populaţie din 2000 până în 2007. În 2009-2010 au fost înregistrate la copii 37 şi 43
cazuri corespunzător, indicele general al morbidităţii constituind 1,09 - 1,32 la 100000 populaţie.
Letalitatea în ultimii ani nu depăşeşte 0,8-1,0%, iar în perioada epidemică constituie 3-10%; în
formele grave, fulminante – atinge 60-70%.
În reducerea letalităţii sunt decisive depistarea precoce a bolnavilor (în primele ore de debut),
asistenţa prespitalicească corectă şi acordată la timp, respectarea regulilor de transportare a
pacienţilor la spital şi terapia corectă în secţiile de reanimare şi terapie intensivă.
Prejudiciul economic cauzat de IM în Republica Moldova pe ultimii ani a constituit 102800 lei.
Virusul Ebștein-Barr este agentul causal al mononucleozei infecțioase în zonele temperate, al
cancerului nazofaringian în China, al limfomului Burkitt în tropice, al bolii Hodgkin în țările
apusene. Infecția cu EBV este ubicuitară.
Gradul de infectare al populației cu EBV este foarte înalt, atingând 80-95% la populația adultă
și depinde de nivelul socio-economic al țării. Datele care ilucidează situația în țările dezvoltate ,
denotă o trecere prin infecția cu virusul Ebștein-Barr la o vârstă mai fragedă.
În Republica Moldova seroprevalența populației cu EBV este foarte înalt și constituie între
90-95% din populația adultă. În ultimii 5 ani, infecția prevalează mai frecvent la copiii până la 7-8
ani ce constituie 70-80% din numărul bolnavilor.

 PCN Mononucleoza cu virusul Ebștein-Barr la copil
 PCN Infecția meningococică la copil
Recomandări-cheie
Infecţia meningococică este o maladie infecţioasă acută, contagioasă determinată de
meningococi (Neisseria meningitides), caracterizată prin diverse forme localizate (portaj,
rinofaringită) şi generalizate (meningococemie, meningită, meningoencefalită), printr-o evoluţie
de obicei gravă şi chiar letală în absenţa tratamentului antimicrobian respectiv cu risc de formare
a sechelor.
Sursa de infecţie printre maturi în 70-80% cazuri este reprezentată de purtătorii de meningococi
şi 10-30% pacienţii cu rinofaringită. Circa 80% de infecţie meningococică o fac copiii şi
adolescenţii, copiii în vârstă de 1-5 ani fac forme generalizate. La un bolnav cu forme manifeste
revine 1800-2000 purtători. Bolnavii cu forme generalizate sunt ca surse de infecţie în 1-3% .
Transmiterea se realizează pe calea aerului, prin picături Flugge, molipsirea fiind posibilă la o
distanţă de pâna la 0,5 m. Calea indirectă este posibilă, dar excepţională.
Contagiozitatea este înaltă, însă virulenţa slabă şi variabilă a meningococului explică numărul
redus al îmbolnăvirilor în comparaţie cu mulţimea celor infectaţi.
Imunitatea postinfecţioasă este durabilă şi tipospecifică. S-a constatat formarea imunităţii şi
după portaj cu toate că în unele cazuri ei pot face forme manifeste severe.
Mononucleoza infecțioasă reprezintă o maladie infecțioasă acută denumită încă și boala
Filatov, febra glandulară, boala Pfeiffer, boala sărutului caracterizată prin febră, adenopatie,
amigdalită, hepatosplenomegalie și un tablou hematologic caracteristic.
Maladia o suportă mai frecvent persoanele cu vârsta până la 18 ani. Sursa de infecție o
constituie omul, în diverse forme clinice ale mononucleozei infecțioase și convalescenții care
elimină timp îndelungat virusul până la 16 luni cu secrețiile nazofaringiene cât și persoanele
aparent sănătoase seropozitive.
Pentru transmiterea virusului Ebștein-Barr este nevoie de un contact interuman apropiat.
Transmiterea se realizează prin mai multe căi: aerogen, transplacentar, tranfuzional, transplant de
organe și intervenții chirurgicale. La adolescenți și tineri transmiterea se realizează cu ușurință
prin săruturi. Imunitatea după suportarea bolii este durabilă.
Sarcina 1: Caracterizează agentul patogen al infecţiei meningococice după

următoarele proprietăţi:
5.
6. 1.Denumirea __________________________________
7. 2.Variantele serologice__________________________
8. 3.
Forma______________________________________
9. 4. Coloraţia după Gram_________________________
5. Rezistenţa în
mediu____________________________
6. Mediile de multiplicare_________________________
Sarcina 2: Notează formele clinice localizate şi generalizate ale infecţiei

meningococice:
Sarcina 3: Caracterizează erupţia cutanată în meningococemie după următoarele
criterii:
1.Forma _________________________________________
2.Culoarea_______________________________________
3.Caracterul______________________________________
4.Localizarea_____________________________________
5.Timpul apariţiei_________________________________
6.Numărul_______________________________________
Sarcina 4: Completează lanţul epidemiologic în

mononucleoza infecțioasă:
Sursa de infecţie
______________________
________________
_________________
Gazda receptivă
Poarta de eliminare a ag.
_________________ Lanţul epidemiologic patogen
_____________ în infecţia cu __________________
virusul Ebștein-Barr __________________

__________________ __________________
____________ __________________
Sarcina 5: Notează manifestările clinice specifice mononucleozei infecțioase:

Sarcina 6: Caracterizează poliadenopatia în mononucleoza infecțioasă:
__________________ ___________________
__
__________________ ___________________
__________________ ___________________
__________________ ___________________
__________________ ___________________
Sarcina 7: Caracterizează modificările faringiene în mononucleoza infecțioasă în

baza imaginii:
Amigdalita Mucoasa faringiană

Aspectul?
Când apare? ____________________
____________________ Enantemul?
Aspectul? ____________________
____________________ ____________________
____________________ Semne asociate?
Semne asociate? ____________________
____________________ ____________________
____________________
Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (culegerea anamnezei şi

examinarea pacienţilor tematici, participarea la colectarea produselor biologice; acordarea
măsurilor de îngrijire; administrarea preparatelor medicamentoase)________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Pacientul B., 23 ani, căsătorit, are copil de 3 ani, care frecventează grădiniţa, s-a îmbolnăvit
brusc cu febră până la 38-390C, astenie, anorexie, periodic frisoane, cefalee, dureri la glutiţie. S-a
tratat timp de o săptămână la medicul de familie cu diagnosticul de Amigdalită acută fiind indicată
Amoxicilina. Starea însă nu s-a ameliorat şi a fost îndreptat la spitalul de boli infecţioase. La
internare: starea generală de gravitate medie, temperatura 38,50C, tegumentele fierbinţi, uscate,
slab icterice. Pe corp o erupţie abundentă maculopapuloasă, pe alocuri confluientă. Amigdalele
mărite, hiperemiate cu depuneri albicioase în foliculi. Pe palatul moale erupţii peteşiale. Eliminări
nazale nu se determină. Ganglionii limfatici cervicali, occipitali, axilari măriţi, de mărimea
bobului de mazăre, nedureroşi. Ficatul şi splina mărite cu 2-3 cm.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi ___________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Ce date epidemiologice ar confirma diagnosticul?________________________________
___________________________________________________________________________
3. Ce substrate biologice se vor recolta și prin ce tehnici va fi confirmat diagnosticul?
___________________________________________________________________________
4. Reeşind din datele subiective şi obiective identificaţi 5 nevoi perturbate și probleme de
sănătate în îngrijirea pacientului:
1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 9: Completează fişa medicală a bolnavului (anexa 1) în baza pacientului

sau filmului didactic.
Sarcina 10: Notează 6 măsuri de profilaxie nespecifică în mononucleoza

infecțioasă:
Sarcina 11: Promovează populaţiei modul sănătos de viaţă.

Un sărut poate
avea efecte..........
____________
N
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a pacientului
3. Recoltarea exudatului rinofaringian pentru examen virusologic
CONCLUZII:__________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Anexa 1
Examenul subiectiv
Date de identitate:
2. Vârsta ___________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Examenul obiectiv

______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.4: MALARIA. NURSING SPECIFIC ŞI EDUCAŢIA PENTRU

SĂNĂTATE
Data:_____________
1. Definirea noţiunii de malarie.
2. Caracterizarea agenţilor etiologici.
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la pacienţii cu malarie.
7. Elaborarea planului de îngrijire cu aplicarea măsurilor de urgenţă în accesul malaric.
8. Recoltarea sângelui pentru examenul parazitologic, serologic.
9. Expunerea principiilor de tratament în malarie.
10.Stabilirea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a malariei.
11. Elaborarea planului de măsuri antiepidemice în focarul de malarie.
12.Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă.
Malaria este cunoscută din timpurile stravechi. Până în sec.XIX era denumită ca febra de
baltă, mai târziu paludism. Boală e determinată de un protozoar transmis prin înţepătura
ţânţarilor Anopheles infectaţi, fiind cea mai importantă boală parazitară la om.
Malaria afectează o populaţie de peste 500 milioane de oameni şi constituie cauza a 1-3
milioane de decese în fiecare an. În prezent, malaria a fost eradicată în America de Nord, Europa
totuşi, în ciuda eforturilor enorme de control, a existat o recrudescenţă a bolii în multe zone
tropicale.
În plus, rezistenţa parazitului la medicamente şi a vectorilor la insecticide pune probleme
importante în majoritatea zonelor cu malarie.
Astăzi malaria rămâne, aşa cum a fost timp de secole, o grea povară a comunităţilor din zonele
tropicale şi un pericol pentru călători. Peste 2 miliarde de oameni locuiesc în 100 ţări tropicale şi
subtropicale, cu un risc de infectare foarte înalt.
Anual se infectează cu malarie circa 110 mln. de oameni dintre care 1-2 mln. sunt copii până la
5 ani care decedează. În Republica Moldova malaria poate avea o sezonalitate, determinată de o
perioadă de activitate a transmiţătorului. Sezonul de transmitere constituie 4-5 luni şi corespunde
lunilor mai şi octombrie-noiembrie. Cazurile de import în Republica Moldova sunt sistematice,
ceea ce pune în pericol situaţia epidemiologică.

Recomandări-cheie
Malaria este o boală parazitară a omului, cauzată de protozoare din genul Plasmodium,
transmisă natural prin intermediul ţânţarului din genul Anopheles caracterizată prin evoluţie
ciclică, deseori cu recidive multiple şi clinic manifestată prin accese febrile care se succed la
interval de timp, regulate, anemie ca urmare a afectării hematiilor, splenohepatomegalie, cu
leziuni grave a sistemului nervos, renal şi altor organe, iar în forme severe cu dezvoltarea comei
şi sfârşit letal.
Malaria este determinată de 4 specii ale plasmodiului malaric: Pl. falciparum, vivax, ovale,
malariae. Fiecare din aceste specii produce câte o formă clinică de malarie.
Înafară de calea de transmitere prin vectori malaria poate fi transmisă transfuzional şi vertical.
Boala evoluează deseori sever, în deosebi malaria tropicală cu complicaţii ca: insuficienţa hepatică
acută, coma malarică, febra hemoglobinurică, insuficienţă renală, ruptura splinei ce pot produce
decese. În prevenirea malariei un rol important îl are vaccinarea sau chimioprofilaxia în cazul
migrării persoanelor în zonele endemice. Persoanele întoarse din aceste zone obligator trebuie să
fie testate la picătura groasă şi frotiul de sânge sau prin examen serologic şi luate la evidenţă în
cabinetul de boli infecţioase.
Sarcina 1: Notează formele clinice corespunzător speciilor Plasmodiului malaric:
Specia:___________________________
Forma clinică:_____________________
Specia:___________________________
Forma clinică:_____________________
Specia:___________________________
Forma clinică:_____________________
Specia:___________________________
Forma clinică:______________________
Sarcina 2: Identifică şi notează în baza imaginii fazele ciclului de multiplicare şi

formele de dezvoltare a plasmodiului malaric:
Sarcina 3: Identifică în imagine forma clinică şi notează fazele accesului febril
în malarie:
1. Forma clinică________________________ 1.Forma clinică________________________

2. Fazele accesului febril a. ______________________________________
b. _____________________________________
c. _____________________________________
Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (participarea la

colectarea produselor biologice pentru investigaţii de laborator; acordarea măsurilor de îngrijire;
administrarea preparatelor medicamentoase; alimentarea pacienţilor conform regimului dietetic,
efectuarea măsurilor de dezinfecţie, dezinsecţie)_______________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Sarcina 4: Notează 5 categorii de persoane din grupele de risc ce necesită a fi

cercetate la malarie:
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Pacientul D., 37 ani, s-a întors din Africa, unde a lucrat 8 luni. A chemat la domiciliu medicul
la a 9-a zi de boală şi apoi internat la clinica de boli infecţioase. S-a înbolnăvit acut cu frisoane
zguduitoare şi febră- 400C, urmate de transpiraţii abundente, greaţă, vomă, dureri abdominale.
Următoarele 4 zile temperatura 39-40,50C însoţită periodic de o transpiraţie abundentă . La 5-a zi
T0 s-a normalizat, atingând 400C în următoarea zi – iarăşi cu frisoane, căldură şi transpiraţie.
Ulterior accesele se repetau peste o zi.Obiectiv: faţa hiperemiată, ochii injectaţi, tahicardie, T/A –
100/50. Limba saburală. Ficatul mărit cu 2,5 cm, splina – cu 3 cm.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi _______________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
2. Reeşind din datele subiective şi obiective identificaţi 5 nevoi perturbate și probleme de sănătate
în îngrijirea pacientului:
1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 6: Promovează populaţiei:

Rolul insectelor hematofage în răspândirea bolilor
infecţioase
Vectori de transmitere
N
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a pacientului infecțios
3. Recoltarea sângelui la picătura groasă şi frotiu
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului ________________________________
Unitatea de învățare Nr.5: TIFOSUL EXANTEMATIC. FEBRA EBOLA. NURSING

SPECIFIC ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Data:_____________

1. Definirea noţiunilor de tifos exantematic și febra Ebola.
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la pacienţii cu tifos exantematic,
febra Ebola.
7. Recoltarea sângelui pentru examenul serologic.
8. Respectarea regulilor de recoltare, împachetare şi transportare a prelevatelor.
9. Expunerea principiilor de tratament în tifos exantematic și febra Ebola.
10.Stabilirea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a tifosului exantematic și febrei Ebola.
11.Elaborarea planului de măsuri antiepidemice în focarul de tifos exantematic, febră Ebola.

Tifosul exantematic reprezintă o maladie strict antroponoză. Boala este universală, sub formă
endemică (prin persistenţa unui rezervor latent de infecţie la foştii bolnavi), putând dezvolta
oricând cazuri sporadice sau izbucniri epidemice prin asocierea unor factori socio – economici
favorizanţi apariţiei vectorilor (parazitarea populaţiei receptive).
Păduchii de corp şi de cap sunt apanajul direct al igienii personale defectuoase, al sărăciei sau
lipsurilor obiective de săpun, apă curentă, etc.
Astfel de condiţii se realizează în timp de războaie, migraţii largi de populaţie, lipsuri materiale
şi alimentare, supraaglomeraţii, condiţii improvizate de trai şi mai ales în timp de iarnă şi
primăvara timpurie.
Febrele hemoragice sunt un grup de maladii de provenienţă virală, foarte severe cu afectarea
mai multe organe simultan, ce provoacă disfuncţionalităţi ale sistemului vascular, tulburări de
reechilibrare şi se manifestă prin episoade violente de hemoragie. Ca cauză servesc
arenavirusurile, filovirusurile, flavivirusurile, binyavirusurile. Febrele hemoragice se referă la
infecţiile zoonoze transmisibile şi depind de un anumit animal sau insectă care servesc ca gazdă a
acestor virusuri şi sunt limitate la zonele de circulaţie ale lui. Omul nu constituie rezervor de
infecţie dar se contaminează intrând în contact cu speciile gazdă. Febrele hemoragice se pot
transmite interuman prin contact direct sau indirect cu sângele sau alte fluide biologice. La grupul
febrelor hemoragice se referă febra galbenă, febra Ebola, febra Lassa, febra de Crimeea-Congo,
febra Marburg, febra Dengue, febra de Omsk. Febra galbenă şi febra Ebola sunt incluse în grupul
maladiilor carantinabile supravegherea şi controlul cărora este organizată în conformitate cu
regulamentul sanitar internaţional pe lângă variola, holera, pesta.

 Ghid practic Boala determinată de virusul Ebola
Recomandări-cheie
Tifosul exantematic este o maladie infecţioasă acută contagioasă, provocată de Rickettsia
prowaseki, transmisă de la om la om prin intermediul păduchelui, uneori şi pe alte căi caracterizată
clinic prin evoluţie ciclică, cu febră, stare tifică, erupţie rozeolo peteşială cu multiple tulburări
nervoase şi circulatorii, deseori cu evoluţie severă şi deces în lipsa tratamentului alteori cu
însănătoşire, cu instalarea unei imunităţi durabile.
Sursa de infecţie este omul bolnav cu boala aparentă sau inaparentă şi persoanele ce suportă
boala Brill.Transmiterea se realizează transmisibil prin leziuni cutanate, accidental pe calea
aeriană sau conjunctivală.
Procesul de emergenţă a maladiilor infecţioase a început să se manifeste la începutul anilor 70
ai secolului trecut şi continuă până în prezent. Ca exemplu serveşte apariţia febrei hemoragice
Ebola în Zair şi Sudan în 1976 care s-a manifestat prin izbucniri epidemice masive cu 71,6%
decedaţi. În anul 2014 se atestă o răspândire epidemică a bolii cu virusul bolii Ebola în ţările din
regiunea de vest a continentului African, ceea ce a determinat OMS să declare maladia în cauză
urgenţă de sănătate publică cu impact internaţional.
În prezent sursa/rezervor natural al virusurilor Ebola sunt considerate diferite specii de lilieci,
fiind mai frecvent purtători de agenţi patogeni pe care îî elimină cu saliva, materiile fecale care
contaminează diverse obiecte de mediu în focarele naturale inclusiv fructele, vegetaţia. Contactul
ulterior al animalelor (maimuţe, antilope) şi accidental al omului cu obiectele din mediu
contaminate, animalele moarte sau vii infectate poate determina apariţia cazurilor de boală. Nu
există dovezi de transmitere a virusului Ebola în focarele naturale prin intermediul vectorilor.
Febra galbenă este o boală infecţioasă cauzată de virusul amaril ce se transmite prin înţepătura
de ţânţari infectaţi, rezervorul de infecţie fiind determinat de primatele nou-umane. Persoanele cu
risc de infectare sînt cei ce călătoresc în zonele unde se înregistrează cazuri de febră galbenă,
precum Africa Centrală, America tropicală şi de Sud.
În fiecare an la nivel global sunt înregistrate circa 200000 cazuri de febră galbenă, cauzând
30.000 de decese. Conform OMS letalitatea constituie 50% la cei ce nu primesc tratament, cauza
fiind sindromul hemoragic pronunţat şi insuficienţa renală. Cea mai sigură protecţie în febra
galbenă este vaccinarea care conferă imunitate pe toată viaţa.
Sarcina 1: Notează agentul patogen al tifosului exantematic, 3 proprietăţi

morfologice şi culturale, 2 proprietăţi de sensibilitate şi o proprietate de rezistenţă:
Rezistență
Sarcina 2: Notează sursele de infecție şi căile de transmitere în tifosul

exantematic:
Sursa:
Sarcina 3: Notează sursa/rezervorul de infecţie şi vectorul de transmitere în
febra Ebola şi febra galbenă:
Sursa/Rezervor -
Vector de transmitere -
Sarcina 4: Comentează conform imaginii transmiterea virusului Ebola la om din

focarul natural:
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
Sarcina 5: Notează modurile

de contaminare interumană cu virusul Ebola:
Sarcina 6: Enumeră 6 semne clinice specifice în tifosul exantematic:

Semne
clinice
Sarcina 7: Notează manifestările clinice mai frecvente în febra Ebola conform

sindroamelor:
Manifestările clinice
Sarcina 8: Enumeră 7 lichide biologice în care se conţine virusul Ebola:

Sarcina 9: Identifică şi notează ordinea îmbrăcării şi dezbrăcării
echipamentului personal de protecţie:

efectuarea măsurilor de dezinfecţie, dezinsecție)_______________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Bolnavul T., 36 ani este internat în spitalul de boli infecţioase la a 3-a zi de boală cu acuze la
cefalee, febră 390C, frisoane, mialgii, stare de rău general, vomă repetată, dispnee. Conştienţa clară,
apatic, indiferent. La întrebări răspunde adecvat. În secţia de internare voma s-a repetat “zaţ de
cafea”. Tegumentele subicterice, cu acrocianoză. Pe faţă, trunchi, membrele superioare şi inferioare
erupţie hemoragică abundentă, confluentă, cu necroză în centru. Se observă edemul palpebral. Limba
saburală cu depuneri cafenii, Ps filiform100 b/min.T/A 50/20 mm.Col.Hg. Abdomenul moale,
indolor. Ficatul mărit cu 1 cm, splina nu este mărită. Semnele meningiene negative. Diureza lipseşte
timp de 8 ore.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
2. Cu ce complicaţii debutează maladia?______________________________________________
_______________________________________________________________________________
1.
2.
3.
4.
5.

efectuarea măsurilor de dezinfecţie, dezinsecţie)_______________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Sarcina 11: Notează măsurile antiepidemice în focarul de tifos exantematic:
Sarcina 12: Promovează modul sănătos de viaţă în prevenirea infecţiilor

carantinabile exotice:
O călătorie într-o ţară necunoscută va fi plăcută dacă?
___________________________
N
d/o
2. Recoltarea produselor biologice pentru examen virusologic
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

Unitatea de învățare Nr.6: INFECŢIA HIV/SIDA. NURSING SPECIFIC ŞI EDUCAŢIA
PENTRU SĂNĂTATE
Data:_____________

1. Definirea noţiunii de infecţie HIV/SIDA.
2. Caracterizarea agentului etiologic.
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la pacienţii cu infecţa HIV/SIDA.
7. Elaborarea planului de îngrijire.
8. Identificarea maladiilor oportuniste.
9. Respectarea regulilor de recoltare, împachetare şi transportare a prelevatelor în infecţia
HIV/SIDA.
10. Consilierea pre-test şi post-test în grup şi individual a persoanelor HIV pozitive.
11. Realizarea măsurilor de asistenţă paliativă pacienţilor cu SIDA.
12 Identificarea măsurilor de prevenire a căilor de transmitere a infecţiei HIV/SIDA.
13. Realizarea măsurilor de prevenire a infectării în cadrul activităţii profesionale medicale.
14. Utilizarea trusei anti-SIDA şi acţiuni în caz de accident profesional.
15. Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă în prevenirea
infecţiei HIV/SIDA conform PCN.

Infecţia HIV se manifestă ca o pandemie fiind raportată în toate ţările lumii. La nivel global
sunt înregistrate 38 milioane de persoane în viaţă infectate HIV. În Republica Moldova infecţia cu
HIV continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică cu un mare impact medical, social,
economic şi psihologic. În anul 2015 au fost raportate 9500 de cazuri. Numărul persoanelor HIV
pozitive decedate constituie 1800, iar persoanelor HIV pozitive în stadiul SIDA – 2485.
Concentrarea epidemiei în rândul populaţiei cu risc de infectare este printre UDI, mame
seropozitive, persoane ce practică sex comercial. Se menţine ponderea mare de infectare pe cale
heterosexuală, care constituie mai mult de 92%. Este afectată preponderent grupul de vârstă între
14-40 ani ce constituie circa 75%. Existenţa mai multor modalităţi de transmitere şi lipsa
profilaxiei specifice nu permite stabilizarea extinderii procesului epidemiologic.

 PCN Infecţia cu HIV la adult şi adolescent
 PCN Profilaxia preexpunere la HIV
 PCN Profilaxia postexpunere la HIV
Recomandări-cheie
Infecţia HIV este o boală infecto-contagioasă determinată de cele 2 virusuri ale
imunodeficienţei umane (HIV-1, HIV-2) ce se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată,
progresivă pe parcursul căreia are loc degradarea treptată a imunităţii, mai ales a celei celulare.
Sindromul SIDA reprezintă stadiul final al infecţiei HIV caracterizat prin imunodepresie
accentuată şi manifestările clinice ale acesteia, reprezentate de infecţii oportuniste şi neoplazii.
Sursa de infecţie este exclusiv umană, reprezentată de bolnavii cu infecţie HIV în orice stadiu.
Contagiozitatea unui infectat HIV este direct proporţională cu sarcina virală HIV. Sunt identificate
cu certitudine doar 3 modalităţi de transmitere: prin contact sexual, expunere la sânge şi pe cale
verticală (materno-fetală). Transmiterea sexuală este modalitatea predominantă de infectare la
nivel mondial, fiind răspunzătoare de infectarea a 75% din cazurile actuale. Utilizarea de droguri
creşte riscul infectării cu HIV atât prin posibilitatea contaminării cu sânge infectat prin intermediul
acelor de seringă utilizare frecvent în comun, cât şi prin modificarea comportamentului sexual.
Virusul HIV este depistat în toate lichidele biologice, însă într-un ml de sânge sunt prezente 3000
de doze infectante, iar în spermă 50 de doze. Boala evoluează timp îndelungat, perioada de
incubaţie la fiecare pacient diferă între 3-4 săptămâni şi 10 ani. În perioada acută caracteristică
este fereastra imunologică în care nu se detectează Ac reactivi la HIV. În stadiul SIDA sunt
prezente infecţiile oportuniste majore şi a neoplaziilor ce duc în final la deces.
Sarcina 1: Notează părţile structurale ale virusului HIV şi expune sensibilitatea

lui la factorii fizici, chimici:
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
Sarcina 2: Notează factorii procesului epidemiologic în infecţia HIV:
Sarcina 3: Identifică modalităţile de transmitere a infecţiei HIV în baza

imaginilor:
Sarcina 4: Selectează din termenii propuşi semnele clinice majore şi minore ale
infecţiei HIV și completează schema:
Termeni: tuse, limfadenopatie, oboseală, transpiraţii nocturne, diaree peste o lună, febră
persistentă, cefalee, scădere în greutate peste 10%.
Sarcina 5: Notează în schemă lichidele biologice în dependenţă de doza

infectantă a virusului HIV:
3000 doze/ml
Sarcina 6: Notează algoritmul asistenţei de urgenţă în caz de expunere

accidentală la HIV:
examinarea pacienţilor tematici, participarea la colectarea produselor biologice pentru investigaţii
de laborator; acordarea măsurilor de îngrijire; administrarea preparatelor medicamentoase) ____
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Pacientul C., 20 ani s-a adresat la medicul de familie cu acuze la cefalee moderată, slăbiciune,
transpiraţii nocturne, febră neregulată mai mult de o lună, scădere în greutate, periodic are scaun
lichid de 2-3 ori pe parcurs a 3 săptămâni. La examinare tegumentele palide, abdomenul moale
puţin dolor la palpare, temperatura 37,60C, ganglionii limfatici periferici măriţi (mărimea unei
fasole). Din anamneză: cu 5 ani în urmă a folosit droguri intravenos cu prietenii. Duce o viaţă
sexuală dezordonată.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Care va fi tactica lucrătorului medical faţă de pacient?_________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 8: Promovează modul sănătos de viaţă în prevenirea infecţiei cu HIV:

Viata are prioritate, protejează-te!
N
DENUMIREA DEPRINDERII PRACTICE CANTITATEA SEMNĂTURA
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a bolnavului infecțios
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.7: RABIA. ERIZIPELUL. NURSING SPECIFIC ŞI EDUCAŢIA

PENTRU SĂNĂTATE
Data:_____________

1. Definirea noţiunilor de rabie, erizipel.
3. Identificarea şi caracterizarea factorilor epidemici dominanţi (sursa de infecţie, căi şi
mijloace de transmitere, receptivitate).
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la pacienţii cu rabie, erizipel.
7. Elaborarea planului de îngrijire.
8. Recoltarea prelevatelor pentru examenul bacterioscopic, bacteriologic şi serologic.
9. Respectarea regulilor de recoltare, împachetare şi transportare a prelevatelor în laboratorul
bacteriologic.
10.Identificarea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a maladiilor.
11.Realizarea măsurilor postaccident în rabie: prelucrarea plăgii, administrarea vaccinului şi
serului antirabic.
12.Elaborarea planului de măsuri în focar.
13.Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă.
.
Argumentarea importanţei subiectului studiat
Rabia este răspândită la nivel global cu excepţia continentelor Australia şi Antarctica cât şi a
câtorva ţări insulare (Marea Britanie, Japonia, Noua Zeelanda, Taiwan, Hong-Kong, Singapore).
Peninsula Iberică, insulelele Mediteranei, ţările scandinave, unde rabia a fost eradicată prin
vaccinarea câinilor şi carantinarea animalelor importate. În restul ţărilor rabia are caracter
sporadic, epidemiologia rabiei la om fiind strâns legată de menţinerea ciclului virusului la animale.
Situaţia reală este grevată de subevaluare diagnostică în multe regiuni, astfel încât se apreciază că
morbiditatea la om se situează la un nivel de 10 ori mai mare faţă de cifrele raportate. Înafară de
calea de transmitere prin saliva contaminată în cazul muşcăturilor de animale, virusul rabic poate
fi inoculat şi prin alte modalităţi: inhalare de aerosoli infectaţi, transplacentar, prin transplant de
cornee şi ca infecţie nosocomială în lucrări de laborator sau autopsii. Deşi virusul a fost izolat din
saliva pacienţilor, transmiterea interumană, posibilă teoretică nu a fost demonstrată practic. Rabia
cauzează anual între 50-70.000 de morţi, 30-50% din aceste cazuri fiind copiii. 4 mln. de persoane
din peste 80 de ţări unde este prezentă maladia, recurg anual la un tratament postexpunere. Rabia
se plasează astfel pe plan mondial, pe locul al zecelea din maladiile infecţioase mortale.
Erizipelul deasemenea este o maladie răspândită pe tot globul la nivel sporadic, mai ales în
zonele temperate şi reci cu incidenţă maximă în sezoanele reci. Afectează mi frecvent adulţii şi
vârstnicii cu prevalenţă la sexul masculin. Contagiozitatea este redusă şi poate fi evitată prin
respectarea măsurilor de igienă. După erizipel nu se instalează imunitate ci dimpotrivă o stare de
hipersensibilitate a ţesuturilor care explică apariţia recidivelor, uneori multiple.
PCN/Programe/Ghiduri relevante temei:

Recomandări-cheie
Rabia este o infecţie virală acută a sistemului nervos central, specifică animalelor dar
accidental transmisă omului prin contact cu secreţii infectate (saliva), mai frecvent prin muşcături
ale animalelor infectate dar şi alte modalităţi, cu evoluţie stadială, progresivă şi manifestată clinic
prin stare de letargie, agitaţie, fobii însoţite de spasme glotice şi incapacitatea de glutiţie, urmată
de paralizie şi deces în urma instalării insuficienţei organice multiple. Rabia se referă la numărul
celor mai vechi boli a animalelor şi omului descrisă încă cu 2.300 ani î.e.n. savantul francez Luis
Pasteur elaborează primul vaccin antirabic pe care în 1885 îl administrează la un copil de 9 ani
care ulterior supravieţuieşte.
La mijlocul anilor 70 ai sec.XX jertvă acestei maladii cădeau anual circa 11.600 animale. În
ultimele decenii în Republica Moldova rabia umană n-a fost înregistrată.
Erizipelul este o boală infecţioasă acută a tegumentului, determinată de streptococi B-
hemolitici, grup A, caracterizată prin prezenţa unui placard de dermită şi fenomene generale
infecţioase. Sursele de infecţie pot fi exogene sau endogene şi sunt reprezentate de pacienţi cu boli
streptococice sau purtători sănătoşi de streptococ.
Erizipelul se manifestă ca formă acută şi recidivantă evoluând clinic sub diverse forme:
eritematoasă, eritemo-buloasă, flegmonoasă.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE
Sarcina 1: Identifică agentul patogen şi notează câte 4 proprietăţi de sensibilitate

şi rezistenţă:
Rezistența
1.
2.
3.
4.
Sensibilitatea
1.
2.
3.
4.
Sarcina 2: Notează sursele de infecţie şi căile de transmitere în rabie:
Sarcina 3: Notează perioada de incubaţie în rabie şi factorii ce determină

durata ei:
Sarcina 4: Selectează şi notează semnele clinice specifice rabiei din simptomele
propuse:
Simptome: sensaţie de arsură, prurit în regiunea plăgii, vertijuri, febră 40 0C, diaree,
hipersalivaţie, modificări de caracter, cefalee, fotofobie, aerofobie, hidrofobie, tuse, anorexie,
dificultăţi la înghiţire, crize de furie, erupţii cutanate, semne meningiene pozitive.
8
Sarcina 5: Notează algoritmul profilaxiei postexpunere în prevenirea rabiei:
Profilaxia
postexpunere
Sarcina 6: Notează măsurile necesare de întreprins şi cele interzise în

prelucrarea plăgii în caz de muşcătură a unui animal:
Se interzice
Sarcina 7: Specifică regulile profilaxiei specifice în rabie:

Imunizarea pasivă Imunizarea activă
Sarcina 8: Notează formele clinice ale erizipelului:

de laborator; acordarea măsurilor de îngrijire; administrarea preparatelor medicamentoase)_____
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Copilul de 10 ani a fost adus cu ambulanţa la spital cu următoarele acuze: dureri în abdomen,
scaun lichid de 3 ori, vomă de 2 ori, greaţă, hipersalivaţie, agitaţie. Medicul a suspectat Toxiinfecţie
alimentară. La începutul procedurii de spălătură gastrică, la vederea apei a avut convulsii care s-au
repetat şi la alţi excitanţi-lumină, sunet. La examinarea copilului pe gamba dreaptă se determină o
cicatrice de 10 cm, puţin hiperemiată, de culoare vişinie slab dureroasă la palpare.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi ___________________________________________

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Reeşind din datele subiective şi obiective identificaţi 5 nevoi perturbate și probleme de
sănătate în îngrijirea pacientului:

1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 10: Completează fişa de examinare a bolnavului cu erizipel reeşind din

datele subiective şi obiective culese de la pacient (anexa 1).
Sarcina 11: Caracterizează placardul eritematos în erizipel conform

următoarelor criterii:
localizare
formă
dimensiuni
culoare
Sarcina 12: Promovează populaţiei modul sănătos de viață în prevenirea

infecţiilor tegumentare:
N
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a bolnavului
infecțios
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului ___________________________________

Anexa 1
Examenul subiectiv
Date de identitate:
2. Vârsta ___________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Examenul obiectiv

______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.8: ANTRAXUL. TETANOSUL. NURSING SPECIFIC ŞI

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE.
Data:_____________

1. Definirea noţiunilor de antrax, tetanos.
3. Identificarea şi caracterizarea factorilor epidemici dominanţi (sursa de infecţie, căi şi mijloace de
transmitere, receptivitate).
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la pacienţii cu antrax, tetanos.
7. Identificarea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a maladiilor.

Antraxul sau boala cărbunoasă reprezintă o zooantroponoză transmisibilă răspândită în populaţia
animalelor care accidental poate afecta şi organismul uman. Boala se înregistrează sub forme de
antrax extern (cutanat) şi intern (digestiv, pulmonar, meningian) care evoluează sever şi cu letalitate
înaltă. Antraxul se înregistrează pe toate continentele însă mai frecvent în ţările unde este dezvoltată
zootehnia şi sunt prezente condiţii prielnice pentru persistenţa îndelungată a agentului cauzal în
mediu ambiant. Boala are o răspândire endemică în ţările Africii şi Asiei, iar în regiunea europeană
se înregistrează sporadic. În Republica Moldova în perioada ultimilor ani (2001-2015) s-au
înregistrat mai multe focare de antrax uman printre proprietarii de animale la care boala a evoluat în
formă cutanată. Bacilul antraxian poate fi utilizat ca armă biologică (1 kg de spori de antrax poate
ucide sute de mii de oameni).
Tetanosul este o boală infecţioasă foarte severă, potenţial fatală, necontagioasă care poate fi
prevenită doar printr-o vaccinare corectă începînd cu primul an de viaţă. Tetanosul în regiunea
europeană se întâlneşte rar, afectând persoanele neimunizate sau parţial imunizate. Anual în lume se
estimează un număr de 210-300.000 de decese cauzate de tetanos, dintre care 5-7% sînt atribuite
nou-născuţilor. OMS consideră că numărul cazurilor de tetanos la nivel global este subestimat
printr-o raportare incompletă în ţările în curs de dezvoltare.

 Programul Naţional de imunizări
 Ghid practic Antraxul
Recomandări-cheie
Antraxul reprezintă o boală infecţioasă acută determinată de Bacillus anthracis care afectează
animalele, mai ales ierbivore, antraxul uman survenind rar în urma contactului cu animalele
bolnave, produse animaliere contaminate, prin inhalarea sporilor sau digestiv prin consumul de
carne provenită de la animalele bolnave. Antraxul nu se transmite interuman. Prezenţa antraxului
uman se determină datorită neglijării măsurilor de prevenire a antraxului la animale, una din măsuri
fiind vaccinarea animalelor cât şi a persoanelor din grupul de risc.
Tetanosul reprezintă un sindrom neurologic cauzat de neurotoxina elaborată de Clostridium
tetani, caracterizat prin rigiditate şi spasme musculare evoluând ca tetanos generalizat, localizat,
cefalic şi tetanosul nou-născutului. Boala se realizează prin pătrunderea directă din sol a sporilor de
C.tetani la nivelul unei plăgi tetanigene (cu condiţii de anaerobioză).
Sarcina 1: Identifică în imagini agentul patogen şi maladia pe care o provoacă în

baza proprietăţilor morfologice studiate:
1.Agentul patogen 1. Agentul patogen

____________________________________ ______________________________________
2. Maladia 2. Maladia
____________________________________ ______________________________________
Sarcina 2: Notează factorii procesului epidemiologic ai antraxului la om:
Sarcina 3: Enumeră în consecutivitate elementele eruptive în formarea

carbunculului şi descrie particularităţile lui în baza imaginii:
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
Sarcina 4: Notează prelevatele recoltate pentru examen bacteriologic în

dependenţă de forma clinică a antraxului:
Sarcina 5: Identifică cerinţele de securitate a asistentului medical în focarul de

antrax:
Sarcina 6: Determină evoluţia semnelor clinice specifice în tetanosul

generalizat:
Sarcina 7: Expuneţi managementul plăgii tetanigene în profilaxia specifică a

tetanosului:
de laborator; acordarea măsurilor de îngrijire; administrarea preparatelor medicamentoase; ____
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Pacientul D., 30 ani a fost internat în spitalul de boli infecţioase cu următoarele acuze: indispoziţie,
dureri moderate în regiunea plantei drepte, trism, dificultăţi de înghiţire, contractura musculatorie în
regiunea cefei şi a membrelor. Cu 15 zile până la îmbolnăvire, lucrând în grădină, a călcat pe un cui
traumându-şi planta dreaptă. La medic nu s-a adresat deodată. La internare i s-a administrat ser
antititanic 100.000 UI, penicilină 500.000 în 4 doze. La a 7 zi de tratament la bolnav a apărut febră
până la 390C, cefalee, vertijuri, senzaţie de restricţie toracică, se sufoca. La examenul obiectiv
tegumentele palide, buzele cianotice, membrele reci. Pulsul nu se determină. T/A 40/0. Pe membre au
apărut erupţii papuloase. Conştiinţa clară.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
2. Ce complicaţie a survenit în urma tratamentului?_____________________________________
____________________________________________________________________________
1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 9: Promovează populaţiei rolul imunizării active în prevenirea

tetanosului:
Vaccinează-te
pentru a fi
sănătos!
N
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a pacienţilor
2. Hemocultura
3. Administrarea serului heterogen
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului ___________________________________
VII. ABILITĂŢILE PRACTICE OBLIGATORII
1. Recoltarea urinei pentru examenul bacteriologic (urocultura).

2. Recoltarea sângelui pentru examenul serologic.
3. Recoltarea exudatului rinofaringian pentru examenul bacteriologic.
4. Recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic (coprocultura).
5. Recoltarea sângelui pentru examen bacteriologic (hemocultura).
6. Anchetarea epidemiologică a bolnavului infecțios.
7. Recoltarea exudatului nazo și orofaringian în scopul diagnosticării COVID-19.
8. Îmbrăcarea și dezbrăcarea costumului de protecție în COVID.
VIII. STANDARDELE ABILITĂŢILOR PRACTICE LA UNITATEA DE CURS

COLECTAREA URINEI PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (UROCULTURA)
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Urocultura reprezintă o metodă bacteriologică de cercetare prin care se permite
cultivarea probei de urină pe medii de cultură cu identificarea agenţilor patogeni în vederea
stabilirii sau confirmării diagnosticului clinic şi iniţierii tratamentului în diverse boli infecţioase şi
alte afecţiuni cu modificări renale.
OBIECTIV:Recoltarea probei de urină pentru însămânţare la depistarea florei microbiene şi

sensibilitatea ei la preparatele antimicrobiene.
INDICAŢII:
 Afecţiuni renale
 Boli infecţioase însoţite de bacteriemie
 Stări febrile de lungă durată
 Indicarea tratamentului antimicrobian
 Determinarea florei şi sensibilităţii ei la preparatele antimicrobiene
CONDIŢIILE COLECTĂRII:
1. Nu se administrează antibiotice 10 zile înainte de recoltare pentru a nu modifica flora
microbiană.
2. Bolnavul nu va face abuz de lichide ultimele 10 zile înainte de recoltare.
3. Bolnavul nu va urina 6 ore înainte de recoltare.
4. Recoltarea se va efectua dimineaţa din prima probă de urină, deoarece concentraţia agenţilor
patogeni este mai mare.
5. Proba de urină trebuie adusă la laboratorul bacteriologic în maxim 2 ore de la recoltare.
6. În caz de anurie sau când reţinerea la jumătate a micţiunii nu este posibilă recoltarea probei de
urină se va efectua prin sondajul vezical.
B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE

Nr. ETAPELE RAŢIONAMENTUL/
d/o MOTIVAŢIA ACŢIUNII
I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ
1. Pregătirea asistentului medical:
 Îmbrăcarea echipamentului de protecţie. Respectarea regimului sanitaro-
 Spălarea pe mâini cu apă şi săpun. antiepidemic.
 Îmbrăcarea mănuşilor sterile de unică folosinţă. Asigurarea protecţiei asistentului
medical.
2. Pregătirea necesarului:
 necesarul pentru toaleta zonei genitourinare
Asigurarea comodităţii, sterilităţii şi
 urocultor steril 60 ml
corectitudinii efectuării procedurii.
 tavă medicală sterilă
 tampon genital steril
 ploscă sau bazinet
 mănuşi sterile de unică folosinţă
 buletin de recoltare
3. Pregătirea pacientului:
Psihologică:
 Se anunţă necesitatea investigaţiei. Respectarea dreptului la informare.
Cooperarea cu pacientul pentru a
 Se explică esenţa procedurii.
accepta procedura.
Fizică:
Evitarea contaminării cu flora
 Se efectuează toaleta zonei genitourinare cu apă bacteriană din exterior la recoltarea
şi săpun. produsului biologic.
 Materialele necesare pregătite se aranjează pe Asigurarea comodităţii efectuării
suport în apropierea pacientului. procedurii.
 Recoltarea se execută în salon sau toaletă. Respectarea regimului sanitaro-
antiepidemic.
II. TEHNICA EFECTUĂRII
1. Înainte de urinare, la femei se întroduce în vagin un Asigurarea corectitudinii şi sterilităţii
tampon vaginal steril. procedurii.
2. Se urinează în toaletă, ploscă sau bazinet lăsând Eliminarea urinei contaminate de
primul get de urină fără al colecta. bacterii.
3. Se deschide capacul urocultorului steril pentru Asigurarea colectării probei de urină.
recoltarea probei de urină.
4. Se continuă urinarea colectând-o în urocultorul steril Asigurarea cantităţii necesare de
în cantitate de 20-30 ml. urină.
5. Se închide recipientul fără a atinge faţa internă a Evitarea contaminării cu flora
capacului şi fără a atinge urocultorul de zona bacteriană din exterior.
genitală sau de obiectele din jur.
6. Se transportă la laborator imediat după recoltare Asigurarea viabilităţii agenţilor
pentru însămânţarea probei de urină pe medii de patogeni.
cultură.
7. La femei se extrage tamponul vaginal şi se aruncă în Prevenirea răspândirii infecţiei.
tava medicală.
III. DOCUMENTAREA
1. Se etichetează urocultorul cu proba de urină
recoltată. Evitarea erorilor la însămânţarea şi
cercetarea probei de urină.
2. Se completează buletinul de recoltare.
IV. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
1. Pacientul este ajutat să se îmbrace şi se aşează în
poziţie comodă. Asigurarea comodităţii pentru pacient
şi confortului în salon.
2. Se aeriseşte salonul.
V. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
1. Urina din ploscă sau bazinet se supune dezinfecţiei.
2. Plosca sau bazinetul se eliberează de urină Prevenirea infecţiei nosocomiale.

3. Materialele de lucru, plosca sau bazinetul se supun Respectarea regulilor de segregare şi
dezinfectării şi sterilizării. utilizare a deşeurilor.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENUL SEROLOGIC
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE:
Examenul serologic reprezintă o metodă specifică de diagnostic bazată pe determinarea
prezenţei sau absenţei anticorpilor specifici agentului patogen în serul pacientului.
OBIECTIV:
Determinarea anticorpilor specifici agentului patogen în serul persoanei bolnave sau
purtătoare de germeni.
INDICAŢII:
 Confirmarea diagnosticului clinic a bolilor infecţioase acute, cronice sau stării de purtător de
germeni.
CONTRAINDICAŢII:
 Hemofilie
1. Colectarea sângelui se efectuează nu mai devreme de a 3- 5-a zi de la debutul bolii.
2. Sângele se recoltează dimineaţa înainte de consumul unor alimente sau lichide mai ales dulci
pentru a nu denatura rezultatele.
3. Reacţiile serologice se efectuează în dinamică la interval de 7-10 zile.
4. Tipul reacţiei serologice depinde de boala infecţioasă şi se indică de medic.
5. Pentru fiecare reacţie serologică se recoltează cîte 2-3 ml sânge.
ABREVIERI:
 RA- reacţie de aglutinare.
 RHAI- reacţie de hemaglutinare indirectă.
 RHAP- reacţie de hemaglutinare pasivă.
 RFC- reacţie de fixare a complementului.
 RP- reacţie de precipitare.
 RPL – reacţia de polimerizare în lanţ.
1. Pregătirea asistentului medical: Respectarea regimului sanitaro-
 Îmbrăcarea echipamentului de protecţie. antiepidemic.
 Spălarea pe mâini cu apă şi săpun. Asigurarea protecţiei asistentului
 Îmbrăcarea mănuşilor sterile. medical.
 Mănuşi sterile Asigurarea comodităţii şi
corectitudinii efectuării procedurii.
 Seringă 5-10 ml sterilă, ace sterile
 Garou, scutec steril
 Soluţie dezinfectantă, tampoane de vată sterile
 Eprubetă sterilă
 Suport pentru eprubete
 Tavă medicală sterilă
 Recipiente colectoare pentru seringi şi ace
 Buletin de recoltare
Psihologică:
 Se anunţă pacientului necesitatea şi esenţa Respectarea dreptului la informare.
efectuării procedurii. Reducerea anxietăţii.
 Pacientul se calmează şi se încurajează.
Fizică:
Asigurarea confortului şi
 Materialele necesare pregătite se aranjează pe facilităţii efectuării procedurii.
suport în apropierea pacientului.
 Se aşează în poziţie confortabilă pentru pacient
şi asistentul medical care execută procedura
(decubit dorsal). Respectarea regulilor de asepsie şi
 Se respectă cerinţele puncţiei venoase. antisepsie în timpul procedurii.
1. Se aplică garoul pe antebraţ pentru puncţia Stoparea fluxului sanguin.
venoasă.
2. Regiunea plicii cotului se dezinfectează cu tampon Asigurarea sterilităţii.
îmbibat în dezinfectant.
3. Se efectuează puncţia venei cubitale. Asigurarea accesului la produsul
biologic.
4. Se aspiră 5-10 ml de sânge în seringă. Asigurarea cantităţii necesare de
sânge pentru cercetare.
5. Se extrage acul din venă şi se aplică un tampon Prevenirea infectării locului
steril îmbibat cu dezinfectant. punctat.
6. Tamponul rămâne pe locul punctat timp de Asigurarea hemostazei temporare.
2-3 min.
7. Se deschide dopul eprubetei sterile pentru Asigurarea comodităţii colectării
întroducerea sângelui. sîngelui.
8. Sângele din seringă se întroduce în eprubeta sterilă Evitarea infectării asistentului
fără a atinge pereţii ei. medical.
9. Seringa şi acul se aruncă în recipientul colector. Prevenirea răspândirii infecţiei.
10. Eprubeta se închide ermetic şi se aşează în suport. Evitarea accidentelor la
transportare.
11. Tamponul utilizat se aruncă în tava medicală. Prevenirea răspândirii infecţiei.
III. DOCUMENTAREA
1. Se etichetează eprubeta cu sângele colectat. Evitarea erorilor la transportarea şi
cercetarea sângelui.
3. Eprubeta etichetată se aranjează în suport şi se Evitarea accidentelor şi
transportă la laborator. transportarea corectă.
NOTĂ: În laboratorul serologic sângele se va Rezultatul din laborator se va
centrifuga pentru obţinerea serului şi cercetarea lui elibera peste 24ore.
prin reacţii serologice.
1. Se efectuează toaleta regiunii punctate. Prevenirea complicaţiilor.
2. Pacientul se aşează în poziţie comodă şi se Asigurarea confortului şi prevenirea
supraveghează. complicaţiilor.
Complicaţii: Intervenţii:
 Hematom prin infiltrarea sângelui în ţesutul  Se retrage acul din lumenul venei
perivenos. şi se comprimă locul puncţiei
 Străpungerea venei. Perforarea peretelui opus. timp de 1-3 min.
 Vertij, paloare, lipotimie, colaps.  Se întrerupe venepuncţia.
 Hemoragie.  Pacientul se aşează în decubit
dorsal fără pernă şi se anunţă
medicul.
1. Materialele utilizate, seringa, acul se dezinfectează Prevenirea infecţiei nosocomiale.
conform standardului.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU PICĂTURA GROASĂ ŞI FROTIU
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Picătura groasă şi frotiul reprezintă o metodă microscopică de cercetare bazată pe

evidenţierea agenţilor infecţioşi şi a paraziţilor în sângele uman.
OBIECTIV: Depistarea agenţilor patogeni, paraziţilor şi identificarea speciei în scopul stabilirii

corecte a diagnosticului şi tratamentului maladiilor infecţioase şi parazitare.
INDICAŢII:
 Malaria
 Infecţia meningococică
 Leptospiroza, etc
CONDIŢIILE RECOLTĂRII:
1. Recoltarea sângelui se va efectua în perioada febrilă deoarece concentraţia agenţilor patogeni
este mai înaltă.
2. Pe lama de sticlă se pot prepara 1 sau 2 picături groase de sânge la o distanţă de 1-2cm între
ele.
3. Lama de sticlă se va menţine cu degetele de marginile externe pentru a nu lăsa amprente.
4. De la pacient se vor efectua câte 2 frotiuri subţiri şi 2 picături groase pentru o probabilitate mai
înaltă a unui rezultat pozitiv.
5. Se va cerceta la început picătura groasă pentru evidenţierea agenţilor patogeni sau paraziţilor
apoi frotiul cu scop de identificare a speciei.
6. Picătura groasă şi frotiul de sânge obţinute se vor usca la temperatura camerei fiind ferite de
praf şi acţiunea directă a razelor solare.

 Spălarea pe mâini cu apă şi săpun.
 Îmbrăcarea mănuşilor sterile. Asigurarea protecţiei asistentului
medical.
 Mănuşi sterile
Asigurarea comodităţii şi
 Alcool 70˚
 5-6 lame de sticlă, uscate, curate, degresate corectitudinii efectuării procedurii.
 Lamele de sticlă
 Marcher
 Tampoane de vată
 Tavă medicală sterilă
 Lancetă sterilă
 Recipient de colectare a acelor
Psihologică:
 Se explică pacientului necesitatea şi esenţa Respectarea dreptului la
efectuării procedeului de recoltare a sângelui. informare.
Reducerea anxietăţii.
 Pacientul se aşează în poziţie şezândă sau în
decubit dorsal cu mâna întinsă sprijinită. Asigurarea confortului şi
facilităţii efectuării procedurii.
Fizică:
 Materialele necesare pregătite se aranjează pe
suport în apropierea pacientului. Prevenirea infectării pacientului.
 Se aseptizează pielea degetului inelar sau
mediu al mâinii cu un tampon îmbibat cu
alcool 70˚. Asigurarea protecţiei elementelor
 Se evită congestionarea printr-o frecare figurate ale sângelui.
puternică şi prelungită a pulpei degetului.
 Se aşteaptă evaporarea completă a alcoolului.
1. Cu lanceta sterilă se înţeapă printr- o mişcare Asigurarea obţinerii produsului
bruscă pielea pulpei degetului, în partea laterală a biologic.
extremităţii, perpendicular cu straturile cutanate.
2. Lanceta se aruncă în recipientul de colectare. Asigurarea ulterioară a
dezinfecţiei.
3. Se şterge cu un tampon steril uscat prima picătură Evitarea distrugerii hematiilor.
de sânge apărută.
4. Tamponul se aruncă în tava medicală. Prevenirea infecţiei nosocomiale.
5. Se lasă să se formeze a doua picătură de sânge Asigurarea fluxului sangiun.
întorcînd mâna pacientului cu partea palmară în
jos.
6. Pe mijlocul lamei de sticlă, fără a atinge pulpa Asigurarea corectitudinii efectuării
degetului se recoltează o picătură de sânge. picăturii groase.
7. Pe altă lamă curată şi degresată la 1 cm de Asigurarea corectitudinii efectuării
extremitate se recoltează o picătură de sânge (în frotiului.
diametru de 3-4 mm).
8. Pe locul punctat se aplică un tampon îmbibat în Asigurarea hemostazei temporare.
alcool pe 1-3 minute.
9. Cu o lamelă de sticlă şlefuită aranjată în faţa Frotiul se consideră corect
picăturii de sânge sub unghi de 45 , se întinde
0
preparat dacă la un capăt are
picătura pe toată suprafaţa lamei cu mişcare aspect de măturiţă, iar prin el se
rapidă. poate citi un text cu caractere
obişnuite.
10. Lamela utilizată pentru repartizarea picăturii Asigurarea dezinfecţiei ulterioare.
groase de sânge se aruncă în recipientul de
colectare.
11. Lama cu frotiul de sânge obţinut se agită uşor Evitarea dificultăţilor la
pentru uscare. transportare
12. Tamponul utilizat se aruncă în tava medicală. Prevenirea răspândirii infecţiei.
III. DOCUMENTAREA
1. Lamele cu picătura groasă şi frotiu se marchează
corespunzător numărului de ordine. Evitarea erorilor la transportarea şi
2. Se completează buletinul de recoltare. cercetarea sângelui.
3. Probele recoltate se transportă imediat la Asigurarea rezultatului pozitiv.
laborator.
NOTĂ:
 Un frotiu bun este continuu fără goluri cu un
strat regulat. Când lama nu a fost bine
degresată, se formează goluri.
 Frotiul de sânge se prepară din sânge
proaspăt.

1. Pacientul se aşează în poziţie comodă. Asigurarea confortului.

1. Materialele utilizate se dezinfectează conform Prevenirea infecţiei nosocomiale.
standardului.
RECOLTAREA EXUDATULUI RINOFARINGIAN

PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE:Exudatul rinofaringian reprezintă un lichid produs printr-un proces inflamator la
nivelul rinofaringelui. Testul bacteriologic este bazat pe recoltarea exudatului şi însămânţarea lui
pe medii de cultură pentru identificarea agenţilor patogeni.
OBIECTIVUL:Depistarea germenilor patogeni la nivelul rinofaringelui la bolnavi şi persoane
purtătoare de germeni în vederea stabilirii diagnosticului şi iniţierii tratamentului.
INDICAŢII:
 Infecţii la nivelul rinofaringelui.
 Maladii infecţioase cu afectarea căilor respiratorii superioare.
 Boli declanşate de infecţia faringiană (nefrite, reumatism articular acut, etc.)
 Depistarea purtătorilor de germeni.
1. Recoltarea exudatului rinofaringian se va efectua până la iniţierea tratamentului antimicrobian.
2. Exudatul rinofaringian se va recolta dimineaţa înainte de a consuma alimente sau lichide pentru
a nu înlătura agenţii patogeni existenţi pe suprafaţa mucoaselui rinofaringiene.
3. Înainte de recoltarea exudatului se va evita spălarea dinţilor, deoarece majoritatea pastelor de
dinţi conţin substanţe antibacteriene care distrug flora microbiană, denaturând rezultatul
testului.
4. Dacă aceste condiţii nu pot fi respectate, se va efectua recoltarea la 3-4 ore de la ultima masă
sau de la ultimul periaj dentar.
5. În timpul recoltării tamponul steril nu trebuie să se îmbibe cu salivă.
6. Timpul scurs de la recoltarea produsului biologic până la însămânţare nu trebuie să depăşească
5-6 ore.
 Îmbrăcarea măştii de protecţie şi a mănuşilor Asigurarea protecţiei
sterile de unică folosinţă. asistentului medical.
2. Pregătirea necesarului: Asigurarea comodităţii şi
 Tavă medicală corectitudinii efectuării
procedurii.
 Spatulă linguală sterilă
 Eprubetă cu tampon faringian steril sau o ansă de
platină
 Eprubete cu medii de cultură
 Stativ
 Lampă de spirt şi chibrituri
 Eprubetă cu ser fiziologic izotonic steril sau
glicerină de 13%
 Tăviţă renală
Psihologică:
 Se anunţă pacientul, i se explică necesitatea şi Respectarea dreptului la
esenţa tehnicii de recoltare. informare.
Fizică:
 I se explică pacientului ca înainte de recoltare să Evitarea înlăturării germenilor
nu mănânce, să nu consume lichide, să nu facă patogeni.
gargară, să nu i se instileze dezinfectante în nas,
să nu se spele pe dinţi.
 Poziţia şezândă pe scaun cu faţa spre sursa de
lumină, capul înclinat pe spate. Asigurarea comodităţii şi
 Instrumentele şi materialele necesare pregătite pe corectitudinii efectuării tehnicii
tava medicală se transportă şi se aranjează în de recoltare.
apropierea bolnavului.
1. Se aprinde spirtiera şi se flambează orificiul Asigurarea sterilităţii în timpul
eprubetei. recoltării produsului biologic.
2. Se invită pacientul să deschidă larg gura şi se apasă Asigurarea accesului către
limba cu spatula linguală. rinofaringe.
3. Înainte de recoltare se examinează regiunile afectate Obţinerea unui rezultat corect la
de unde urmează să fie recoltat produsul. cercetarea produsului biologic.
4. Tamponul faringian steril se întroduce atent, rapid Evitarea rezultatului eronat la
fără a atinge dinţii, limba şi mucoasa cavităţii bucale. cercetarea produsului biologic.
5. Se şterge depozitul de pe mucoasa rinofaringelui sau Asigurarea unei cantităţi

amigdalelor. suficiente de produs biologic.
6. Se scoate tamponul atent fără a atinge mucoasa Prevenirea suprapunerii florei
cavităţii bucale, dinţii, limba. microbiene bucale.
7. Se scoate spatula linguală şi propunem pacientului să Asigurarea comodităţii
închidă gura. pacientului.
8. Se flambează gura eprubetei şi dopul ei. Crearea condiţiilor de sterilitate.
9. Se întroduce tamponul faringian în eprubeta sterilă Asigurarea transportării corecte.
cu mediu de cultură sau în lipsa ei în eprubeta cu ser Evitarea distrugerii germenilor
fiziologic izotonic steril ori glicerină de 13% şi se patogeni.
închide dopul ermetic.
III. DOCUMENTAREA
1. Eprubeta se etichetează. Evitarea erorilor la transportarea
şi examinarea exudatului
rinofaringian.
3. Eprubeta sterilă cu exudatul rinofaringian recoltat şi Asigurarea continuităţii
însămânţat se transportă imediat la laborator. cercetării produsului biologic.
IV. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
1. Instrumentele folosite se dezinfectează conform Respectarea regulilor de
standardului. segregare şi utilizare a
deşeurilor.
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (COPROCULTURA)
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Coprocultura reprezintă o metodă de cercetare bacteriologică bazată pe recoltarea

materiilor fecale, însămânţarea lor pe medii de cultură cu identificarea germenilor patogeni în
vederea stabilirii, confirmării diagnosticului şi iniţierii tratamentului.
OBIECTIVUL: Depistarea germenilor patogeni în materiile fecale la bolnavii cu infecţii

gastrointestinale şi la persoanele purtătoare de germeni.
INDICAŢII:
 Boli infecţioase intestinale (febra tifoidă, dizenteria, holera, salmoneloza, toxiinfecţii
alimentare, etc.).
 Depistarea purtătorilor de germeni.
1. Recoltarea materiilor fecale se va efectua până la iniţierea tratamentului antimicrobian.
2. Materiile fecale se pot recolta din scaunul eliminat spontan, direct din rect sau colonul sigmoid
pe cale instrumentală.
3. Cantitatea de materii fecale recoltate va depinde de modul de recoltare.
4. De obicei se recoltează 2-3 probe, la interval de 1-2 ore pentru a spori probabilitatea depistării
germenilor infecţioşi.
5. Produsul recoltat se va transporta în laboratorul bacteriologic timp de 2 ore pentru o
însămânţare mai rapidă.
6. În lipsa posibilităţii de transportare rapidă, materiile fecale se colectează pe medii de
conservare şi se păstrează la temperatura +40C până la 12 ore.
7. Dacă timpul de păstrare expiră, materiile fecale recoltate se însămânţează pe medii de cultură şi
se aranjează în termostat la temperatura de 36-370C pentru creşterea culturilor.
8. În caz de suspecţie la holeră, materiile fecale se vor recolta direct din rect în eprubetă sterilă cu
mediu special alcalin (apă peptonată de 1%) cu ajutorul unui tub recoltor.

 Îmbrăcarea mănuşilor sterile de unică folosinţă. Asigurarea protecţiei asistentului
medical.
 Tavă medicală corectitudinii efectuării
procedurii.
 Tampoane sterile montate pe port-tampoane
prevăzute cu dopuri de cauciuc
 Coprocultor steril cu lopăţică sterilă
 Ploscă sterilă, uscată
 Tub recoltor pentru materii fecale
 Eprubete sterile cu medii de cultură
 Eprubete sterile cu medii de conservare
 Stativ
 Materiale pentru toaleta perianală
Psihologică:
Fizică:
 Înainte de recoltare i se cere pacientului să Asigurarea corectitudinii
urineze. efectuării procedurii.
 Se efectuează toaleta zonei perianale. Prevenirea suprainfecţiei în timpul
 Se instruieşte pacientul să folosească pentru recoltării.
defecaţie plosca sterilă. Asigurarea sterilităţii.
 Instrumentele şi materialele necesare pregătite
Asigurarea comodităţii şi
pe tava medicală se transportă şi se aranjează în corectitudinii efectuării tehnicii.
A. Recoltarea materiilor fecale din scaun spontan sau provocat
1. Se dezbracă pacientul şi se aşează plosca sterilă Asigurarea actului de defecaţie.
sub bazinul pacientului pentru defecaţie.
2. După producerea defecaţiei se examinează scaunul Asigurarea rezultatului pozitiv la
şi se aleg locurile cu mai multe schimbări cercetarea bacteriologică a
patologice (mucozităţi, striuri de sânge, floculate). produsului.
3. Înainte de recoltare se examinează regiunile Obţinerea unui rezultat corect la
afectate de unde urmează să fie recoltat produsul. cercetarea produsului biologic.
4. Se recoltează din ploscă cu lopăţica coprocultorului Asigurarea cantităţii necesare de
câteva fragmente de defecare din părţile suspecte produs suspect.
cu conţinut de mucus şi puroi circa 50 gr.
5. Se întroduce lopăţica în interiorul coprocultorului Asigurarea sterilităţii în timpul
şi se închide ermetic. transportării, însămânţării şi
cercetării produsului biologic.
B. Recoltarea directă din rect
1. Se dezbracă pacientul şi se aşează în decubit lateral Facilitarea tehnicii de recoltare a
stâng cu membrul inferior drept întins, iar cel stâng materiilor fecale.
în flexiune.
2. Se depărtează fesele pacientului cu mâna stângă. Asigurarea accesului spre orificiul
anal.
3. Cu mâna dreaptă se întroduce tamponul steril prin Asigurarea cantităţii suficiente de
mişcări de rotaţie în rect la adâncimea de 5-7 cm. materii fecale.
4. Se îndepărtează tamponul din rect, se flambează Asigurarea sterilităţii.

gura eprubetei şi se întroduce tamponul steril în Asigurarea păstrării sau creşterii
eprubeta cu mediu de cultură sau mediu de culturii.
conservare.
5. Se efectuează toaleta regiunii anale, se îmbracă Asigurarea comodităţii.
pacientul şi se aşează în poziţia cea mai comodă.
6. Se aeriseşte încăperea. Asigurarea confortului în salon.
NOTĂ: recoltarea se mai poate efectua sub control
direct vizual prin tubul rectoscopului cu ajutorul
ansei de platină.
III. DOCUMENTAREA
1. Eprubetele cu materii fecale recoltate se Evitarea erorilor la transportarea şi
etichetează. examinarea produsului biologic.
3. Eprubetele sterile cu materii fecale recoltate se Asigurarea continuităţii cercetării
transportă imediat la laborator sau se menţin la produsului biologic.
temperatură joasă.
1. Instrumentele folosite se dezinfectează conform Conform standardului.
standardului.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENUL

BACTERIOLOGIC (HEMOCULTURA)
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Hemocultura reprezintă o metodă bacteriologică de cercetare bazată pe recoltarea
sângelui de la pacient, însămânţarea lui pe medii de cultură cu identificarea germenilor patogeni.
OBIECTIVUL: Depistarea germenilor patogeni în sângele pacientului în scopul stabilirii,

confirmării diagnosticului şi iniţierii tratamentului.
INDICAŢII:
 Boli infecţioase însoţite de bacteriemie (febra tifoidă, salmoneloza, leptospiroza, bruceloza,
pesta, etc.).
 Suspectarea unei septicemii cu stafilococ, meningococ, bacilul Koch, etc.
 Stări febrile de etiologie nedeterminată.
1. Recoltarea sângelui se va efectua pînă la iniţierea tratamentului antimicrobian.
2. Sângele se va recolta în perioada febrilă, în orice perioadă a zilei.
3. Pe buletinul de însoţire se notează temperatura la care a fost recoltat sângele.
4. Însămânţarea sângelui se va face imediat pentru ca sângele să nu se coaguleze.
5. Sângele însămânţat pe mediu de cultură, în lipsa posibilităţii de transportare rapidă se va aranja
în termostat.
6. Rezultatul cercetării sângelui din laborator va fi eliberat peste 5-7 zile.
7. Pentru recoltarea sângelui la hemocultură se folosesc mai multe tipuri de sisteme (HiSafe,
HiCombi, Signal).
8. La copii se recoltează 5 ml de sânge şi se însămânţează pe 50 ml mediu de cultură, respectând
raportul de 1:10.
9. La maturi se recoltează 10 ml de sânge şi se însămânţează pe 100 ml de mediu de cultură,
respectând raportul de 1:10.
10. În lipsa transportării urgente la laborator, sistemul cu sângele colectat se va incuba la
temperatura 35-370C pe 18-24 ore şi mai mult.
11. Sistemele de hemocultură cu sângele însămânţat care conţin două medii de cultură (pentru
flora anaerobă şi cea aerobă) se vor incuba primele 12 ore în poziţie oblică apoi în poziţie
verticală.

 Spălarea pe mâini cu apă şi săpun. Asigurarea protecţiei asistentului
 Îmbrăcarea măştii sterile şi a mănuşilor. medical.
 Sisteme de hemocultură cu mediu de cultură corectitudinii efectuării
steril procedurii.
 Tavă medicală
 Seringi de 5, 10, 20 ml şi ace sterile
 Tampoane sterile
 Garou
 Alcool 700
 Emplastru
 Pensă
 Colector pentru seringi şi ace
Psihologică:
Fizică:
Asigurarea corectitudinii
 Pacientul se aranjează în pat în decubit dorsal efectuării procedurii.
cu mâna întinsă în poziţie comodă.
 Instrumentele şi materialele necesare pregătite Asigurarea comodităţii şi
pe tava medicală se transportă şi se aranjează în corectitudinii efectuării tehnicii.
 Se respectă cerinţele puncţiei venoase. Respectarea regulilor de asepsie
şi antisepsie în timpul procedurii.
1. Se aplică garoul pe antebraţ pentru puncţia Stoparea fluxului sanguin.
venoasă.
2. Regiunea plicii cotului se aseptizează cu tampon Asigurarea sterilităţii.
îmbibat în alcool.
3. Se efectuează puncţia venei cubitale. Asigurarea accesului la produsul
biologic recoltat.
4. Se aspiră 5-10 ml de sânge în seringă. Asigurarea cantităţii necesare de
sânge pentru cercetare.
5. Se desface garoul foarte încet, se extrage acul din Prevenirea infectării locului
venă şi se aplică un tampon steril îmbibat cu punctat.
dezinfectant.
6. Tamponul rămâne pe locul punctat timp de 2-3 Asigurarea hemostazei
min. temporare.
7. Se deschide capacul închis ermetic al sistemului de Asigurarea accesului la mediu de
hemocultură şi se înlătură doar partea superioară a cultură.
capacului.
8. Partea externă a dopului de cauciuc se
dezinfectează cu un tampon îmbibat în alcool iodat. Asigurarea sterilităţii.
9. Cu pensa se desprinde acul de la seringa cu sângele Prevenirea răspândirii infecţiei.

colectat şi se aruncă în recipientul colector.
10. La seringă se montează un alt ac steril. Asigurarea sterilităţii.
11. Cu acul se străpunge dopul de cauciuc al sistemului Asigurarea accesului la mediu de
de hemocultură. cultură.
12. Atent ţinând sistemul de hemocultură înclinat se Asigurarea creşterii culturii
întroduce sângele. germenilor patogeni.
13. Seringa şi acul utilizate se aruncă în recipientul de Prevenirea răspândirii infecţiei.
colectare pentru dezinfectarea ulterioară.
14. Pe partea externă a dopului de cauciuc a sistemului Crearea condiţiilor de sterilitate
de hemocultură se aplică un tampon îmbibat cu la transportare.
alcool care se lipeşte cu emplastru.
15. Conţinutul sistemului de hemocultură se agită uşor. Asigurarea unei însămânţări
corecte.
III. DOCUMENTAREA
1. Sistemul de hemocultură cu sângele însămânţat se Evitarea erorilor la transportarea
etichetează. şi examinarea produsului
biologic.
3. Sistemele de hemocultură se transportă imediat la Asigurarea continuităţii
laboratorul bacteriologic. cercetării produsului biologic.
1. Materialele utilizate se aruncă în recipientul de Respectarea regulilor de
colectare, iar celelalte se spală şi se dezinfectează segregare şi utilizare a
conform standardului. deşeurilor.
ANCHETAREA EPIDEMIOLOGICĂ A BOLNAVULUI INFECŢIOS
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Ancheta epidemiologică reprezintă o componentă a anamnezei fiind un proces

complex de căutare şi culegere de informaţii de la pacienţii infecţioşi.
OBIECTIVUL:Determinarea sursei de infecţie, a căilor, factorilor şi modului posibil de infectare

în scopul stabilirii diagnosticului preventiv.
INDICAŢII: Boli infecţioase intestinale, respiratorii, sanguine şi infecţiile tegumentelor.
CONDIŢIILE ANCHETĂRII:
1. Datele epidemiologice vor fi culese de la pacient ulterior datelor de identitate, acuzelor
bolnavului şi anamnezei bolii.
2. Anchetarea epidemiologică a bolnavului reese din datele anamnezei bolii şi depinde de
grupul de maladii infecţioase în dependenţă de modul de transmitere a infecţiei.
3. Dacă starea pacientului este severă şi anchetarea lui este imposibilă datele vor fi culese de
la rude sau însoţitorii lui.
A. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

Nr. RAŢIONAMENTUL/MOTIVAŢIA
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea a/m: Asigurarea protecţiei asistentului
1. Îmbrăcarea echipamentului de protecţie. medical.
2. Crearea climatului psihologic favorabil Asigurarea comunicării eficiente.
comunicării.
1. Fişa de observaţie clinică Asigurarea accesului la informaţie.
Psihologică: Respectarea dreptului la
1. Se explică necesitatea culegerii datelor informare.
anamnezei. Reducerea anxietăţii.
1. Pacientul se calmează şi se încurajează.
Fizică: Asigurarea comodităţii în comunicarea
1. Pacientul se aranjează în poziţie comodă. cu pacientul.
II.TEHNICA ANCHETĂRII
4. În infecţiile intestinale se precizează:
1. Contactul cu bolnavii infecţioşi, febrili sau cu Depistarea surselor de infecţie.
simptomatologie asemănătoare.
2. Prezenţa cazurilor de boală printre persoanele Depistarea surselor de infecţie.
ce îl înconjoară pe bolnav.
3. Date despre viaţa sexuală. Realizarea transmiterii infecţiei.
4. Aflarea în focarele epidemice sau regiuni
endemice.
5. Contactul cu animalele. Depistarea surselor de infecţie.
6. Contactul cu materia primă animalieră.
7. Modul şi condiţiile de viaţă. Aprecierea condiţiilor socio-economice
8. Respectarea igienei personale. nefavorabile în răspândirea infecţiei.
9. Starea sanitară a locului de trai.
10. Prezenţa vectorilor pasivi.
11. Date despre alimentaţie în ultimele 2 -3 zile: Aprecierea calităţii alimentaţiei.
produsele consumate, modul şi condiţiile de
preparare şi păstrare, calitatea produselor, etc.
12. Date despre aprovizionarea cu apă. Aprecierea calităţii apei.
13. Scăldatul în bazine acvatice. Determinarea contingentului decretat.
14. Caracterul profesiei. Depistarea surselor de infecţie.
În infecţiile respiratorii se precizează:
1. Contactul cu bolnavii febrili, infecţii
respiratorii acute sau cu simptomatologie Depistarea surselor de infecţie.
asemănătoare.
2. Prezenţa cazurilor de boală printre persoanele Realizarea transmiterii infecţiei.
3. Aflarea în focarele epidemice sau regiuni Aprecierea factorilor favorizanţi în
endemice. răspândirea infecţiei.
4. Respectarea igienei personale.
6. Caracterul profesiei şi condiţiile de muncă. Determinarea fonului imunitar.
7. Vaccinurile profilactice efectuate.
În infecţiile sanguine se precizează: Depistarea surselor de infecţie şi
1. Contactul cu bolnavii febrili sau cu modului de transmitere.
simptomatologie asemănătoare.
2. Date despre viaţa sexuală: contacte sexuale Depistarea surselor de infecţie.
neprotejate, cu multipli parteneri.
3. Prezenţa cazurilor de boală printre persoanele Realizarea transmiterii infecţiei.
4. Aflarea în focarele epidemice sau regiuni
endemice.
5. Contactul cu lumea animală: domestice, Depistarea rezervoarului şi surselor de
sălbatice, rozătoare, etc. infecţie.
6. Contactul cu materia primă animalieră.
7. Modul şi condiţiile de viaţă. Aprecierea condiţiilor socio-economice
8. Respectarea igienei personale. nefavorabile în răspândirea infecţiei.
10. Prezenţa vectorilor activi. Determinarea grupelor de risc în
11. Caracterul profesiei şi condiţiile de muncă. transmiterea infecţiei.
12. Date despre investigaţiile parenterale în Determinarea căilor şi modurilor de
ultimele 6 luni: transfuzii, transplante de transmitere a infecţiei.
organe, ţesuturi, tratarea la stomatolog,
ginecolog, intervenţii parenterale şi
chirurgicale, intervenţii cosmetice, folosirea
în comun a obiectelor de îngrijire. Determinarea fonului imunitar.
13. Vaccinurile profilactice efectuate. Depistarea rezervoarului şi surselor de
În infecţiile tegumentelor se precizează: infecţie.
1. Contactul cu animalele: domestice, sălbatice. Determinarea modalităţilor de
2. Contactul cu materia primă animalieră. transmitere a infecţiei.
3. Contactul cu bolnavii cu simptomatologie
asemănătoare. Depistarea surselor de infecţie.
4. Prezenţa cazurilor de boală printre persoanele Aprecierea condiţiilor socio-economice
ce îl înconjoară pe bolnav. nefavorabile în răspândirea infecţiei.
5. Modul şi condiţiile de viaţă. Determinarea grupelor de risc în
6. Respectarea igienei personale. transmiterea infecţiei.
7. Starea sanitară a locului de trai. Determinarea modului de transmitere a
8. Caracterul profesiei şi condiţiile de muncă. infecţiei.
9. Prezenţa traumelor, leziunilor cutanate, Determinarea modului de transmitere a
plăgilor, muşcăturilor de animale. infecţiei.
10. Anamneza ginecologică şi obstetricală.
III. DOCUMENTAREA
5. 1. Datele anchetei epidemiologice se notează în Asigurarea accesului la informaţie.
fişa de observaţie clinică.
RECOLTAREA EXUDATULUI NAZOFARINGIAN ÎN INFECȚIA COVID-19

A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Exudatul nazo și orofaringian reprezintă un lichid produs printr-un proces inflamator
la nivelul nazo și orofaringelui. Testul Real Time PCR pentru diagnosticarea Covid-19 se
bazează pe detectarea ARN-ului SARS-CoV-2.
OBIECTIVUL: Depistarea germenilor patogeni la nivelul nazo si orofaringelui la bolnavi şi

persoane purtătoare de germeni în vederea stabilirii diagnosticului şi iniţierii tratamentului.
INDICAŢII:
 Bolnavi cu infecția COVID-19
 Purtătorii de virusul SARS-CoV-2
1. Recoltarea exudatului oro/nazofaringian se va efectua până la iniţierea tratamentului specific.
2. Exudatul oro/nazofaringian se va recolta dimineaţa înainte de a consuma alimente sau lichide
pentru a nu înlătura agenţii patogeni existenţi pe suprafaţa mucoaselui oro/nazofaringiene.
3. Înainte de recoltarea exudatului se va evita spălarea dinţilor, deoarece majoritatea pastelor de
dinţi conţin substanţe antibacteriene care distrug flora microbiană, denaturând rezultatul
testului.
4. Dacă aceste condiţii nu pot fi respectate, se va efectua recoltarea la 3-4 ore de la ultima masă
sau de la ultimul periaj dentar.
5. În timpul recoltării tamponul steril nu trebuie să se îmbibe cu salivă.

 Îmbrăcarea măştii de protecţie şi a mănuşilor Asigurarea protecţiei
sterile de unică folosinţă (2 perechi). asistentului medical.
 Tampon steril cu tijă subțire și flexibilă din corectitudinii efectuării
dacron – ecuvion procedurii.
 Eprubetă cu 2-3 ml de mediu de transport pentru
virusuri
 Soluție dezinfectantă pe bază de alcool
 Foarfecă pentru tăierea tijei ecuvionului
 Pungă din plastic cu sistem de închidere
 Recipient de transport
 Colector pentru deșeuri periculoase
Psihologică:
Fizică:
 I se explică pacientului ca înainte de recoltare să Evitarea înlăturării germenilor
nu mănânce, să nu consume lichide, să nu facă patogeni.
gargară, să nu i se instileze dezinfectante în nas,
să nu se spele pe dinţi.
 Pacientul ocupă o poziţie şezândă pe scaun cu
faţa spre sursa de lumină, capul înclinat pe spate. Asigurarea comodităţii şi
 Înainte de procedură se recomandă bolnavului să corectitudinii efectuării tehnicii
curățe cavitatea nazală prin suflare. de recoltare.
 Instrumentele şi materialele necesare pregătite pe
tava medicală se transportă şi se aranjează în
1. Asistentul medical spală și dezinfectează măinile, Asigurarea sterilităţii în timpul
îmbrăcă mănușile. recoltării produsului biologic.
2. Se deschide ambalajul, se extrage ecuvionul, evitând Crearea condiţiilor de sterilitate.
contaminarea lui.
3. Se elimină ambalajul în colectorul de deșeuri Obţinerea unui rezultat corect la
periculoase. cercetarea produsului biologic.
4. Asistentul medical asigură distanța de siguranță Asigurarea protecţiei asisten-
personală prin poziționarea laterală față de pacient. tului medical.
5. Capătul distal al tijei ecuvionului se susține în mâna Asigurarea comodităţii şi
dominantă între degetele mare, index, mijlociu. corectitudinii efectuării tehnicii
de recoltare.
6. I se solicită pacientului să încline capul spre spate, Asigurarea comodităţii pacien-
sprijinindu-se de mâna nedominantă. tului.
7. Ecuvionul se întroduce orizontal în nara stângă sau Asigurarea corectitudinii
dreaptă prin mișcări de rotație, menținând traseul efectuării tehnicii de recoltare.
inferior aproape de septul nazal, paralel cu palatul
dur până la resimțirea rezistenței nazofaringelui
(aproximativ 5-6 cm distanță).
8. Se șterge peretele posterior a nazofaringelui prin Asigurarea unei cantităţi
mișcări de rotație timp de câteva secunde. suficiente de produs biologic.
9. Ecuvionul se extrage din nară, după care se Asigurarea transportării corecte.
întroduce în eprubeta cu 2-3 ml mediu de transport. Evitarea distrugerii germenilor
patogeni.
10. Tija ecuvionului se scurtează, se închide eprubeta. Asigurarea transportării corecte.
III. DOCUMENTAREA
1. Eprubeta cu materialul biologic recoltat se Evitarea erorilor la transportarea
etichetează. şi examinarea exudatului
2. Se așează eprubeta în punga sterilă special destinată, nazofaringian.
se închide ermetic punga.
3. Punga se plasează în recipientul de transport, se Asigurarea continuităţii
transportă la laborator. cercetării produsului biologic.
III. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

1. Mănușile externe se dezinfectează, se dezbracă și se Respectarea regulilor de
elimină în colectorul de deșeuri periculoase. segregare şi utilizare a
2. Se dezinfectează mănușile interne. deşeurilor.
ÎMBRĂCAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECȚIE PERSONALĂ ÎN COVID-19

A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Echipamentul individual de protecție reprezintă orice echipament destinat a fi
purtat de către lucrătorul medical în scopul protejării împotriva unuia sau a mai multor riscuri care
ar putea să îi pună în pericol securitatea și sănatătea la locul de muncă.
OBIECTIVUL: Protejarea lucrătorilor medicali împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2.
INDICAŢII:
 Contactul direct cu pacienți cu COVID-19
 Proceduri generatoare de aerosoli efectuate la pacienții cu COVID19
 In salonul de izolare a pacientului cu COVID
 Manipularea probelor respiratorii
 Examinarea fizica a pacientului cu simptome respiratorii
1. Pregătirea asistentului medical:
 Asistentul medical își strânge părul la spate. Asigurarea comodităţii
 Se eliberează buzunarele de obiecte personale. asistentului medical.
 Se eliberează mâinile de bijuterii.
2. Pregătirea necesarului: Respectarea regimului sanitaro-
Echipament de protecție personală: antiepidemic.
 Combinezon
 Mască de protecție Asigurarea protecţiei
 2 perechi de mănuși asistentului medical.
 Ochelari
 Vizieră
 Dispenser cu soluție dezinfectantă
II. ETAPELE ÎMBRĂCĂRII
1. Se spălă și se dezinfectează mâinile conform Asigurarea sterilităţii în timpul
standardului. îmbrăcării.
2. Se îmbracă combinezonul de jos în sus, fără a
încheia fermoarul până la sfârșit, neîmbrăcând gluga
pe cap.
3. Asistentul medical îmbracă masca de protecție, Asigurarea protecţiei asisten-
ajustând-o prin aranjarea benzilor elastice. tului medical.
4. Îmbracă și ajustează ochelarii.
5. Îmbracă gluga, sigilează combinezonul prin
încheierea fermoarului până la sfârșit.
6. Verifică comoditatea și integritatea echipamentului Asigurarea comodităţii pacien-
prin efectuarea mișcărilor. tului.
7. Îmbracă prima pereche de mănuși, acoperind
manjeta combinezonului. Asigurarea protecţiei asisten-
8. Asistentul medical îmbracă și ajustează viziera. tului medical.
9. Îmbracă perechea a doua de mănuși, acoperind
manjeta combinezonului.
DEZBRĂCAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECȚIE PERSONALĂ ÎN COVID-19

A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Echipamentul individual de protecție reprezintă orice echipament destinat a fi
purtat de către lucrătorul medical în scopul protejării împotriva unuia sau a mai multor riscuri care
ar putea să îi pună în pericol securitatea și sănatătea la locul de muncă.
OBIECTIVUL: Eliberarea de către echipamentul de protecție personală în urma contactului cu

bolnavii cu COVID-19.
INDICAŢII:
 După contactul direct cu pacienți cu COVID-19
 În urma procedurilor generatoare de aerosoli efectuate la pacienții cu COVID19
 După intrarea în salonul de izolare a pacientului cu COVID
 După manipularea probelor respiratorii
 În urma examinării fizice a pacientului cu simptome respiratorii
 Echipament de protecție personală contaminat. Respectarea regimului sanitaro-
 Dispenser cu soluție dezinfectantă, apă, săpun. antiepidemic.
 Tomberon pentru echipament contaminat.
 Colector pentru materiale reutilizabile.
II. ETAPELE DEZBRĂCĂRII
1. Se dezinfectează prima pereche de mănuși fără a Stoparea răspândirii transmiterii
atinge dispenserul. infecției.
2. Asistentul medical își scoate viziera de protecție, o
aruncă în colectorul de materiale reutilizabile.
3. Se înlătură prima pereche de mănuși conform regulii
mănușă la mănușă, piele la piele, se aruncă în
tomberonul pentru echipament contaminat. Asigurarea protecţiei asisten-
4. Se scoate gluga de pe cap cu mișcări spre spate. tului medical.
5. Se deschide fermoarul combinezonului pănă la
mijloc, și se îndepărtează.
6. Se strânge combinezonul pe dos și se aruncă în
tomberonul pentru echipament contaminat.
7. Se dezinfectează perechea a doua de mănuși fără a
atinge dispenserul. Asigurarea protecţiei asisten-
8. Se scot ochelarii și se aruncă în colectorul pentru tului medical.
materiale reutilizabile.
9. Se înlătură perechea a doua de mănuși conform Stoparea răspândirii transmiterii
regulii mănușă la mănușă, piele la piele și se aruncă infecției.
în tomberonul pentru echipament contaminat.
10. Se spală mâinile cu apă și săpun și se dezinfectează.Asigurarea sterilităţii în timpul
dezbrăcării.
11. Se evită atingerea feței și altor părți ale corpului Asigurarea protecţiei asisten-
până la efectuarea dușului. tului medical.
12. Se efectuează dușul și se îmbracă îmbrăcămintea Asigurarea comodității asisten-
curată. tului medical.
IX. EVALUAREA ABILITĂŢILOR PRACTICE LA UNITATEA DE

CURS BOLI INFECŢIOASE CU NURSING SPECIFIC II
Nr.
d/o ABILITATEA PRACTICĂ NOTA Semnătura
(cifre/litere)
1. Colectarea sângelui pentru examen
bacteriologic (hemocultura).
2. Colectarea urinei pentru examen
bacteriologic (urocultura).
3. Colectarea materiilor fecale pentru
examen bacteriologic (coprocultura).
serologic.
serologic.
6. Anchetarea epidemiologică a
pacientului infecțios.
7. Recoltarea exudatului nazo și orofaringian în
scopul diagnosticării COVID-19.
8. Îmbrăcarea și dezbrăcarea costumului de
protecție în COVID.
X.GLOSAR DE TERMENI LA UNITATEA DE CURS BOLI

INFECŢIOASE CU NURSING SPECIFIC II
Acut – care se instalează rapid, sever, de scurtă durată.

Anafilaxie – reacţie imediată şi severă la contactul cu un alergen, manifestîndu-se prin urticarie,
prurit, sau respiraţie şuierătoare, ce se poate transforma în şoc anafilactic, care poate fi fatal prin
hipotensiune, aritmie cardiacă sau stop cardiac, edem şi spasm al căilor respiratorii cu imposibilitatea
respiraţiei.
Anatoxină – preparat obţinut dintr-o toxină bacteriană prin acţiunea formolului şi căldurii care şi-a
pierdut puterea toxică, păstrând-o pe cea imunizantă. Are rol de vaccin împotriva maladiilor grave.
Antibiotic – medicament utilizat în combaterea infecţiilor pentru a distruge bacteriile.
Antibioticogramă – metodă de laborator prin care se determină antibioticul de elecţie indicat contra
unei infecţii.
Antigenul de suprafaţă al virusului hepatic B – substanţă care indică infecţia cu virusul hepatic B.
Antiseptic – substanţă care previne sau împiedică creşterea şi multiplicarea bacteriilor, nu le distruge
aşa cum face un dezinfectant.
Bacterii – organisme unicelulare, capabile de multiplicare rapidă. Sunt prezente peste tot; unele sunt
inofensive, altele sînt capabile să producă boli infecţioase.
Bilirubina – pigment prezent în bilă, ser şi fecale, format în sistemul reticuloendotelial, ce provine
din degradarea Hb prin pierderea Fe. În caz de icter concentraţia creşte şi apare în urină.
Botulismul – o afecţiune neuromusculară, paralitică, cauzată de o toxină bacteriană (toxina
Clostridium botulinum), care acţionează la nivelul intestinului şi determină „otrăvire”
neuromusculară.
Contaminare – situaţie în care microorganismele se depun pe o suprafaţă sterilă care devine nesterilă
cu risc de infecţie.
Convulsii – contracţii şi relaxări involuntare ale muşchilor.
Cultură – recoltarea unei probe dintr-o anumită parte a organismului pentru a identifica agentul
cauzator al infecţiei.
Dezinfectant – un agent care la contact poate distruge majoritatea microorganismelor (bacterii,
virusuri).
Febra tifoidă – o infecţie bacteriană cauzată de Salmonella Typhi.
Hepatita – inflamaţia ficatului cauzată de virusuri, bacterii, agenţi toxici sau medicamente.
Hepatita virală A – o boală infecto-contagioasă acută, produsă de virusul hepatic A.
Hepatita virală B – o boală infecto-contagioasă acută, produsă de virusul hepatic B, care poate
determina grave probleme de sănătate pe termen lung.
Hepatita virală C – o afecţiune a ficatului cauzată de un virus de tip ARN ce este transmis în
principal prin sânge în timpul transfuziilor, al utilizării drogurilor injectate şi uneori prin contact
sexual neprotejat.
Hepatomegalie – creştere în volum a ficatului, observată în caz de tumoră benignă sau malignă,
boală infecţioasă sau parazitară a ficatului cu reacţie inflamatorie, ciroză, insuficienţă cardiacă
dreaptă (stagnarea anormală a sângelui în ficat). O hepatomegalie poate fi dureroasă, cu excepţia
cazului unei ciroze.
Holera – o boală infecţioasă acută produsă de vibrionul holeric (Vibrio cholerae), caracterizată prin
diaree apoasă, vărsături şi deshidratare masivă care determină profunda alterare a stării generale şi
evoluţia severă spre mortalitate în 50-80% din cazurile netratate.
Icterul – colorare în galben a pielii, scleroticii (albul ochiului) şi a mucoaselor, din cauza acumulării,
în sânge a bilirubinei (pigment derivat din hemoglobină). Icterul corespunde termenului „gălbinare”
din limbajul curent.
Infecţie – invazie a unui organism viu de către microorganisme patogene care acţionează prin
multiplicarea lor (virulenţa) şi eventual prin secretarea de toxine.
Inflamaţie – căldură, roşeaţă, tumefacţie şi durere localizată, în mod obişnuit este rezultatul unei
infecţii sau iritaţii.
Prurit – mâncărime.
Steril – lipsit complet de orice microorganism viu.
Toxina – produs rezidual din sânge sau orice altă substanţă care este dăunătoare.
Virusul – agent patogen, germen submicroscopic, alcătuit dintr-un miez de ARN sau ADN,
înconjurat de un înveliş proteinic, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii şi provoacă
diverse boli infecţioase.
XI.BIBLIOGRAFIE
1. Cobîleanschi Sv., Botnarciuc L, Cucieru E., (2010). Boli infecţioase, Chişinău: Editura
Polidanus.
2. Cupşa A., (2011). Boli infecţioase transmisibile, Craiova: Editura Medicală Universală.
3. Chicin G., Nicoara E., Roşca A., (2000). Ghid de profilaxie şi combatere a bolilor infecţioase
pentru medicii de familie, Timişoara: Editura Eurobit.
4. Chiotan M., (2002). Boli infecţioase, Bucureşti: Editura Medicală Naţională.
5. Iacob Simona Alexandra, (2012). Ghid de diagnostic în bolile infecţioase. Bucureşti: Editura
Universitară.
6. Bivol G., şi al.( 2003). Ghid practic al medicului de familie, Chişinău: Cartier.
7. Moraru L., Măriuca I., şi al. (2000). Bazele teoretice şi practice ale ingrijirii omului sănătos
şi bolnav (Nursing). Bucureşti : Editura Universul.
8. Obreja G., (2004). Boli infecţioase. Profilaxie şi combatere. Ghid practic. Chişinău.
9. Rebedea I., ( 2000). Boli infecţioase. Bucureşti,: Editura Medicală.
10. Rusu G., Galeţchi A., Popovici P., ( 2004). Boli infecţioase la copii. Chişinău.
11. Voiculescu M. Gh., (1990). Boli infecţioase. Bucureşti: Editura Medicală. Volumul I, II.
12. Белоусова A., Дунайцева В., ( 2008). Инфекционные болезни с курсом ВИЧ-Инфекции.
Ростов на Дону: Издательство Феникс.
13. Иванова В., (2002). Инфекционные болезни. Санкт Петербург: Фолиант.
14. Шувалова E., ( 2005). Инфекционные болезни. Mockва: Издательство Meдицина.
15. Эдмонд Р., Роуланд Х., Уэлсби Ф., ( 1998). Инфекционные болезни. Цветной атлас.
Москва.
16. www.ms.md

Boli Infectioase Cu Nursing Specific II - 1664610194

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boli Infectioase Cu Nursing Specific II - 1664610194

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL DE EXCELENŢĂ

Ghidul lecțiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu Nursing

La şedinţa catedrei Discipline clinice specializate,

Şef catedră _____________ Valentina GAMUREAC

La şedinţa Consiliului metodic,

din „22 octombrie” 2018

Mariana NEGREAN director adjunct clinic, grad managerial II, profesor la

II. COMPETENŢELE PROFESIONALE SPECIFICE UNITĂŢII DE CURS

I. PROGRAMELE NAŢIONALE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

II. INSTRUCŢIUNEA CU PRIVIRE LA SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII

V. PLANUL TEMATIC CALIFICAREA MOAȘĂ,

Unitatea de învățare Nr.1: INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE. GRIPA. NURSING

PCN/Programe/Ghiduri relevante temei

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE:

Sarcina 1: Notează părţile structurale ale virusului gripal conform semnelor

Sarcina 2: Completează lanţul epidemiologic în gripă:

Poarta de intrare Căile de transmitere

Sarcina 3: Interpretează imaginea şi explică mecanismul de transmitere a

Sarcina 4: Notează semnele clinice specifice gripei corespunzător sindroamelor

Sarcina 5: Atribuiţi termenii propuşi maladiei căreia îi este mai specific:

oculari, febră moderată, conjunctivită.

Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (examinarea pacienţilor

Sarcina 6: Notează măsurile specifice şi nespecifice în focarul de gripă:

Sarcina 8: În baza datelor subiective şi obiective culese de la pacient,

Nr. Nevoia Problema de sănătate

Sarcina 9: Promovează populaţiei modul sănătos de viaţă:

Nu vei face gripă Toamna

Semnătura profesorului _________________________________

Starea generală: satisfăcătoare, de gravitate medie, gravă(foarte)

DIAGNOSTICUL MEDICAL: __________________________________________________________________

PLANUL DE EXAMINARE ____________________________________________________________________

Unitatea de învățare Nr.2: INFECȚIA CU CORONAVIRUS SARS-COV-2. NURSING

Competenţe şi abilităţi specifice:

Argumentarea subiectului studiat

PCN/Programe/Ghiduri relevante temei

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE:

Sarcina 2: Completează lanţul epidemiologic în infecția cu coronavirus de tip nou

___________________ Poarta de eliminare a ag.

Poarta de intrare Căile de transmitere

Sarcina 3: Notează manifestările clinice specifice infecției cu coronavirus de tip

RECOMANDAȚI LA ÎNTOARCERE DIN ZONĂ CU TRANSMITERE LOCALĂ:

Sarcina 5: Rezolvă cazul clinic:

1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi ____________________________________________

Sarcina 6: Completează fişa medicală a bolnavului (anexa 1) în baza cazului

Sarcina 7: Promovează populaţiei modul sănătos de viaţă.

Starea generală: satisfăcătoare, de gravitate medie, gravă(foarte)

DIAGNOSTICUL MEDICAL: __________________________________________________________________

PLANUL DE EXAMINARE ____________________________________________________________________

Numele Prenumele lucrătorului

Testare Primară Repetat (numărul probei pozitive)_________________

Informația despre pacient

Informația despre proba recoltată

Toate probele trebuie trimise conform instrucțiunilor de transport din categoria B.

Data colectării Ora colectării

Călătorie în străinătate în zonele cu Da Țara

Semnătura medicului ______________________________ Semnătura bolnavului _______________________

Competenţe şi abilităţi specifice:

Argumentarea importanţei subiectului studiat

PCN/Programe/Ghiduri relevante temei

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE:

Sarcina 1: Caracterizează agentul patogen al infecţiei meningococice după

Sarcina 2: Notează formele clinice localizate şi generalizate ale infecţiei

Sarcina 4: Completează lanţul epidemiologic în

Semnătura medicului ________ Semnătura bolnavului _

1. Forma clinică 1.Forma clinică