Boli Infectioase Cu Nursing Specific II

CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ
ŞI FARMACIE ,,RAISA PACALO”
Catedra Discipline
clinice specializate
GHIDUL
lecţiilor practice la unitatea de curs
Boli infecţioase cu nursing specific II
al elevei/ului____________________
Grupa________Anul ______________
Specialitatea Îngrijirea bolnavilor
Calificarea Asistent medical
CHIŞINĂU 2019
Ghidul lecțiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu Nursing
specific II a fost elaborat de cadrele didactice ale Centrului de Excelenţă în
Medicină şi Farmacie ,,Raisa Pacalo’’:
Livia RUSU, profesor la unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific, grad
didactic întâi.
Svetlana COBÎLEANSCHI, profesor la unitatea de curs Boli infecţioase cu
nursing specific, grad didactic superior.
Olga RUSU, profesor la unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific, grad
didactic doi.
Ghidul lecțiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu Nursing

specific II a fost:
„DISCUTAT”
La şedinţa catedrei Discipline clinice specializate,

Proces-verbal nr. 6 din „ 4” februarie 2019
Şef catedră _____________ Valentina GAMUREAC
„APROBAT”
La şedinţa Consiliului metodic,
Proces-verbal nr. __________
din „11” februarie 2019
Recenzenţi:
Mariana NEGREAN director adjunct clinic, grad managerial II, profesor la

disciplina Medicina internă cu nursing specific, grad
didactic superior.
Ludmila BOTNARCIUC metodist, grad superior, profesor la disciplina
Genetica medicală şi Pediatrie cu nursing specific,
grad didactic superior, doctor în pedagogie.
CUPRINS:
I. ARGUMENT
II. COMPETENȚE ȘI ABILITĂȚI SPECIFICE UNITĂȚII DE CURS
III. PROGRAME, POLITICI NAȚIONALE DIN DOMENIUL
SĂNĂTĂȚII
IV. INSTRUCȚIUNE CU PRIVIRE LA SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA
MUNCII
V. PLANUL TEMATIC
VI. CONȚINUTURILE LECȚIILOR PRACTICE
VII. ABILITĂȚILE PRACTICE OBLIGATORII
VIII. SRANDARDELE ABILITĂȚILOR PRACTICE LA UNITATEA DE
CURS
IX. EVALUAREA ABILITĂȚILOR PRACTICE LA UNITATEA DE
CURS
X. GLOSAR DE TERMENI
XI. BIBLIOGRAFIE
I. ARGUMENT
Reformele care au luat amploare vădită atât în domeniul educaţiei, cât şi în medicină au
devenit o provocare pentru cei a căror sarcină este pregătirea cadrelor medicale postsecundare
nonterţiale.
Învăţământul medical postsecundar nonterţial tot mai mult se confruntă cu problema
modernizării procesului de instruire a cadrelor medicale din veriga medie a sistemului de sănătate,
pentru a forma specialişti competenţi şi competitivi, recunoscuţi nu numai pe piaţa internă a
muncii dar şi peste hotare.
Conform datelor OMS, aproximativ jumătate din populaţia lumii locuieşte în zone endemice
de risc pentru boli infecţioase. Printre cauzele de mortalitate a populaţiei din Europa, bolile
infecţioase se postează sigur pe locul trei, secundând maladiile cardiovasculare şi neoplasmele
maligne. Nici una din ţările lumii astăzi nu se poate afla în deplină securitate şi nu poate ignora
pericolul apariţiei epidemiilor de boli infecţioase, ţinând cont de creşterea rezistenţei
microorganismelor patogene faţă de remediile chimioterapice, substanţele dezinfectante, apariţia
noilor microorganisme patogene pentru om şi migraţia intensă a populaţiei. Fiecare trebuie să
cunoască informaţii relevante despre bolile infecţioase, cu atât mai mult personalul medical,
menirea căruia este de a depista precoce bolnavii, de a le acorda îngrijirile medicale
corespunzătoare şi de a promova măsuri de educaţie pentru sănătate în vederea prevenirii, apariţiei
şi răspândirii bolilor infecţioase.
În corespundere cu Planul de învăţământ specialitatea Îngrijirea bolnavilor, calificarea
Asistent medical, unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific II face parte din aria
curriculară a disciplinelor de specialitate fiind, disciplină opţională, care se studiază la anul IV,
semestrul VIII. Competenţele formate la finalul studiului acestei unităţi de curs vor permite
viitorilor Asistenţi medicali mai bine să diferenţieze entităţile patologice cu caracter contagios din
marea diversitate a patologiilor umane, să recunoască cauzele şi modul de transmitere,
manifestările clinice caracteristice maladiilor infecţioase şi să aplice măsuri sigure de îngrijire a
bolnavilor, consiliere şi supraveghere a pacienţilor, fundamentate pe cunoştinţe ştiinţifice actuale.
Ghidul lecţiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific II este
propus pentru utilizare internă şi este menit pentru a facilita studierea unității de curs prin
formarea abilităţilor de studiere, stocare, analiză, interpretare şi formarea propriei viziuni asupra
evoluţiei şi prevenirii patologiei infecţioase.
Ghidul lecţiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu nursing specific II
reprezintă instrumentul didactic în care se descrie planul tematic, competenţele şi abilităţile
specifice unității de curs, desfăşurarea lecţiilor practice prin:
 folosirea unor metode şi tehnici de lucru specifice bolilor infecţioase;
 integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice în practica profesională;
 aplicarea cunoştinţelor însuşite în soluţionarea situaţiilor de problemă şi luarea unor
decizii;
 formarea deprinderilor de muncă intelectuală;
 stimularea motivaţiei pentru promovarea modului sănătos de viaţă;
 activitatea practică în secţia de profil.
La lecţiile practice o deosebită atenţie se acordă însuşirii de către elevi a manoperelor
descrise în curricula.
II. COMPETENŢELE PROFESIONALE SPECIFICE UNITĂŢII DE CURS

1. Recunoaşterea cauzelor, factorilor, mecanismelor implicate în apariţia şi evoluţia bolilor
infecţioase în populaţie.
2. Identificarea manifestărilor patologice şi a problemelor de sănătate specifice bolilor infecţioase
intestinale, cu sindrom hepatic și tegumentare.
3. Pregătirea pacienţilor cu patologii infecţioase intestinale, cu sindrom hepatic, tegumentare
pentru investigaţii de laborator cu aplicarea tehnicilor de prelevare, documentare şi transportare
a prelevatelor recoltate conform standardelor.
4. Acordarea asistenţei medicale urgente, realizarea tratamentului şi îngrijirii bolnavilor cu boli
infecţioase intestinale, cu sindrom hepatic, tegumentare conform Protocoalelor Clinice
Naţionale.
5. Comunicarea eficientă în diverse situaţii socio-profesionale cu promovarea modului de viaţă
sănătos în prevenirea infecţiilor intestinale, cu sindrom hepatic, tegumentare.
I. PROGRAMELE NAŢIONALE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

Programul Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă.
Programul Naţional de profilaxie şi control a infecţiei HIV SIDA şi ITS.
Strategia Naţională antidrog.
Programul Naţional de control al tuberculozei.
Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C, D.
Programul Naţional de imunizări.
Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală
Ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale.
Protocol Clinic Naţional Hepatita virală B acută la adult.
Protocol Clinic Naţional Hepatita virală C acută la adult.
Protocol Clinic Naţional Hepatita virală D acută la adult.
Protocol Clinic Naţional Infecţia cu HIV la adult şi adolescent
Protocol Clinic Național Profilaxia pre expunere HIV
Protocol Clinic Național Profilaxia post expunere HIV
Ghid Prevenirea primară a infecției cu HIV
Ghid practic Antraxul
Ghid practic Boala determinată de virusul Ebola
Protocoale Naţionale privind acordarea asistenţei şi tratamentului în infecţia HIV şi SIDA
II. INSTRUCŢIUNEA CU PRIVIRE LA SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII

1. La lecţiile practice preclinice şi clinice elevii se prezintă în echipament special: halat, bonetă,
încălţăminte de schimb, mască, mănuşi.
2. Elevii sunt obligaţi:
 să respecte regimul sanitaro-igienic;
 pe parcursul lecţiei să aerisească sala de studii, iar la sfîrşitul lecţiei practice să efectueze
 curăţenia umedă;
 să demonstreze atitudine grijulie faţă de materialele didactice utilizate în timpul lecţiei;
 să păstreze bunurile materiale din cabinet (mobilier, utilaj);
 să respecte regulile de manipulare cu instrumentele medicale pentru prevenirea accidentelor;
 să folosească raţional echipamentul de protecţie, inclusiv mănuşile în timpul efectuării
manoperelor practice;
 să folosească masca de protecţie de unică folosinţă în cadrul activităţii în secţia de boli
respiratorii sau în cazul instalării carantinei;
 să încalţe bahile la intrarea în secţie;
 să nu părăsească teritoriul spitalului de boli infecţioase îmbrăcat în echipament de protecţie;
 să nu utilizeze telefonul mobil în timpul lecţiei practice;
 să manifeste comportament respectuos şi decent cu profesorii, colegii, personalul medical,
pacienţii și rudele acestora.
3. Elevilor li se interzice:
 de a utiliza remediile medicamentoase care sunt demonstrate la lecţiile practice (pentru uz
intern, extern, etc.);
 de a se folosi de prizele electrice (inclusiv şi pentru reîncărcarea telefoanelor mobile) fără
permisiunea profesorului.
V. PLANUL TEMATIC CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL,
SEMESTRUL VIII, DURATA STUDIILOR 5 ANI
Nr.
Subiectul Ore practice
d/o
1. Febra tifoidă. Salmoneloza cu nursing specific. 4
2. Dizenteria. Holera cu nursing specific. 4
3. Toxiinfecțiile alimentare. Botulismul cu nursing specific. 4
4. Leptospiroza. Hepatita virală A cu nursing specific. 4

5. Hepatitele virale B, C, D cu nursing specific. 4
6. Infecția HIV/SIDA cu nursing specific. 4

7. Rabia. Erizipelul cu nursing specific. 4
8. Antraxul cu nursing specific. 2
Total 30
Unitatea de învăţare Nr.1: FEBRA TIFOIDĂ. SALMONELOZA CU NURSING SPECIFIC

Data:_____________
Competenţe şi abilităţi specifice:
1. Definirea noţiunilor tematice.
2. Caracterizarea agenţilor etiologici (proprietăţi morfologice, culturale, viabilitate).
3. Identificarea şi caracterizarea factorilor epidemici dominanţi (sursa de infecţie, căi şi
mijloace de transmitere, receptivitate).
4. Culegerea datelor clinice şi epidemiologice la pacienţii tematici.
5. Analiza şi interpretarea datelor cu stabilirea diagnosticului medical şi de nursing.
6. Recoltarea produselor biologice (sânge, urină, materii fecale, bilă, apele lavajului gastric)
pentru examinări bacteriologice şi serologice conform standardului.
7. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate cu elaborarea planului de
îngrijire a bolnavului.
8. Aplicarea măsurilor de urgenţă în hemoragia, perforaţia ulcerului intestinal și deshidratare.
9. Îngrijirea bolnavilor în vomă, febră, diaree.
10. Stabilirea măsurilor de prevenire a febrei tifoide, salmonelozei.
11. Elaborarea planului de măsuri antiepidemice în focar.
12. Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă.
Argumentarea importanţei subiectului studiat

Maladiile infecţioase intestinale manifestate cu sindrom diareic, ca entitate nozologică
plurietiologică, reprezintă a doua cauză de morbiditate specifică după infecţiile respiratorii, fiind
determinate de o varietate de agenţi patogeni, ce au ca şi caracteristică epidemiologică primordială
transmiterea fecal-orală.
Aceste boli prezintă particularităţi etiologice şi evolutive în funcţie de zona geografică,
condiţii economice, sozonalitate, determinând la nivel global peste 500 milioane de cazuri anual,
majoritatea înregistrându-se la copii în primii ani de viaţă. Cu toate că spectrul etiologic este
extrem de larg, în practică majoritatea cazurilor rămân nediagnosticate etiologic (toxiinfecţii
alimentare).
Pe parcursul ultimilor decenii cazuri de febră tifoidă în Republica Moldova se înregistrează
rar, cu evoluţia maladiei deseori atipică.
Salmoneloza reprezintă o maladie zooantroponoză cu afectarea atât a tractului digestiv cât și
cu diseminarea agentului patogen până la forme generalizate. Salmonelele care reprezintă agentul
patogen având o rezistență remarcabilă în mediu pot favoriza izbucniri spitalicești în caz de
neglijare a regimului sanitaro-antiepidemic, mai ales în secțiile de pediatrie, obsterică, chirurgie.
Republica Moldova este o regiune endemică faţă de salmoneloză morbiditatea fiind constantă,
circa 1300-1500 de cazuri anual cu creștere în perioada caldă a anului.
Recomandări-cheie
Febra tifoidă ca maladie infecţioasă determinată de bacterii din genul Salmonella se manifestă
clinic printr-o evoluţie severă cu bacteriemie de lungă durată, sindrom toxic pronunţat, eruptiv,
afectarea mai multor sisteme de organe, dar cu afectarea predilectă a aparatului limfatic al
intestinului.
Salmoneloza este una din cele mai frecvente infecţii bacteriene şi toxiinfecţii alimentare din
grupul bolilor diareice acute produsă de peste 700 serovariante de salmonele ce parazitează la om,
datorită surselor umane şi extraumane (animalele și păsările, mai frecvent acvatice), calea cea mai
frecventă de contaminare fiind cea alimentară, mai frecvent cu produse animaliere (carnea, ouăle,
laptele).
Rezervorul uman, bolnavii șă purtătorii sănătoși în condiții de neglijare a igienei pot contamina
produsele alimentare, precum și nemijlocit persoanele sănătoase, mai ales copiii. Omul reprezintă
o sursă de infecție mult mai frecventă decât se înregistrează. Sugarii sunt cei mai activi eliminatori
de salmonele (1gr. de materii fecale se conțin circa 1000 de salmonele) și tot ei elimină germenii
pe o perioadă mult mai îndelungată, de luni și chiar ani de zile.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE:
Sarcina 1: Completează lanţul epidemiologic în febra tifoidă:
Sursa de infecţie
____________________
______________
_______________
_________________
Gazda receptivă Poarta de eliminare a
_________________ ag. patogen
_____________ _________________
Lanţul epidemiologic
_________________ în febra tifoidă
_________________
________ ___
Poarta de intrare Căile de transmitere

_________________ _________________
_____________ _________________
_________________ _________________
_______ _
Sarcina 2: Descrie în baza imaginii proprietățile morfologice ale salmonelelor

după următoarele criterii:
Familia, genul ___________________________

Forma__________________________________
Colorația după gram_______________________
Mobili/imobili ___________________________
Aerobi/anaerobi__________________________
Sporulați/nesporulați______________________
Prezența antigenelor_______________________
Toxigenia_______________________________
Cultivarea pe medii de cultură_______________
Sarcina 3: Caracterizează semnele clinice specifice fiecărei perioade de evoluţie

a febrei tifoide:
Semnele clinice Perioada prodromală Perioada de stare
Febra
Modificări ale tegumentelor
Tulburări respiratorii
Caracterul scaunului
Caracterul limbii
Meteorismul
Somnul
Tulburări circulatorii
Ficatul
Dereglări ale SNC
Sarcina 4: În baza imaginii caracterizează erupţia în febra tifoidă:
Ce fel? Câte?
Când? Cum apar?
Unde? Cum dispar?
Sarcina 5: Descrie caracterul scaunul în salmoneloză și febra tifoidă în baza

criteriilor şi imaginilor propuse:
Criterii: aspect, culoare, frecvenţa, cantitatea, prezenţa mucozităţilor, striurilor de
sânge, puroi, miros.
Maladia ____________________________ Maladia ______________________________

____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
Sarcina 6: Caracterizează în baza curbei termice respectarea regimului de

activitate a bolnavului cu febră tifoidă:
Perioada prodromală______________
_________________________________
Perioada de stare_________________
_________________________________
Perioada de convalescență_________
_________________________________
Sarcina 7: Identifică şi expune produsele biologice recoltate şi cantitatea lor
pentru examenul bacteriologic:
Salmoneloza
1.________________________
Febra tifoidă
2.__________________________ 1. ________________________________
3.__________________________ 2.________________________________
4.__________________________ 3.________________________________
5.__________________________ 4. ________________________________
6.__________________________ 5. ________________________________
Sarcina 8: Expune regulile de externare şi supraveghere postexternare a

reconvalescenților cu febră tifoidă și salmoneloză:
Externarea Febra tifoidă Dispensarizarea
Externarea Salmoneloza Dispensarizarea
Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (culegerea anamnezei

şi examinarea bolnavilor tematici, participarea la colectarea produselor biologice pentru
investigaţii de laborator cu demonstrarea manoperei; acordarea mă surilor de îngrijire;
administrarea preparatelor medicamentoase; alimentarea bolnavilor conform regimului
dietetic)_________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Sarcina 9: Rezolvă cazul clinic:

Pacientul C., 42 ani, a fost spitalizat la a 6-a zi a maladiei cu cefalee, slăbiciune generală, stare
confuză, febră înaltă, tuse uscată rară, periodic diaree. Obiectiv pacientul apatic, răspunde la
întrebări monoton, tegumentele palide, limba saburală, marginile şi vârful fără depuneri, cu
amprente dentare. T0 39,50C. Pulsul 72 bătăi/min. TA – 95 /55 mm col.Hg. Abdomenul balonat.
Scaunul constipat. La a 9-a zi pe abdomen au apărut erupţii rozeolice în număr de 10. La a 6-a zi
de tratament starea s-a agravat: slăbiciuni generale pronunţate, vertijuri, t0 corpului în normă, Ps
fregvent 120/min. T/A 70/40 mm.col.Hg.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi __________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Expuneți cauza agravării stării bolnavului _____________________________________

______________________________________________________________________
3. Expuneți măsurile de asistenţă de urgență necesare de întreprins_____________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Reeşind din datele subiective şi obiective identificaţi 5 nevoi perturbate și probleme de
sănătate în îngrijirea bolnavului:
Nr. Nevoia Problema de sănătate

1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 10: În baza datelor subiective și obiective culese de la pacient

completați fișa examenului medical al bolnavului și fișa de trimitere a unui produs
biologic prelevat pentru confirmarea diagnosticului (anexa 1, 2).
Sarcina 11: Promovează modul sănătos de viaţă vizând măsurile antiepidemice în

focarul infecției cu salmonele:
Evaluarea deprinderilor practice
N d/o DENUMIREA DEPRINDERII PRACTICE CANTITATEA SEMNĂTURA

1. Hemocultura
2. Coprocultura
3. Urocultura
4. Examenul serologic
5. Anchetarea epidemiologică a bolnavului infecțios
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului ___________________________________
Anexa 1
Examenul medical al bolnavului
Examenul subiectiv
Date de identitate:
1. Numele, prenumele_______________________________________
2. Vârsta ___________
3. Adresa de domiciliu_______________________________________________________________________
4. Locul de muncă, profesia sau funcţia_________________________________________________________
Acuzele la momentul examinării___________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza epidemiologică________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza alergologică__________________________________________________________________________
Deprinderile nocive_____________________________________________________________________________
Examenul obiectiv
Starea generală: satisfăcătoare, de gravitate medie, gravă(foarte)

Conştiinţa: clară, stuporoasă, sopor, comă
Poziţia bolnavului: activă, pasivă, forţată
Tegumentele: roz-pale, uscate, umede, palide, cianoză, subicterice, icterice_________________________________
______________________________________________________________________________________________
Erupţii: lipsesc, prezente__________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Hemoragii cutanate: lipsesc, prezente
Edeme: lipsesc, prezente__________________________________________________________________________
Mucoasele orofaringelui:obişnuite, hiperemiate_______________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Ganglionii limfatici periferici: normali, măriţi (ne)dureroşi______________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Sclerele: normale, (sub)icterice, congestie vasculară. Conjunctivită.
Pupilele: simetrice, anizocoree, contractate, dilatate, reacţia la lumină e păstrată, slabă, lipseşte
Tonusul muscular: normal, scăzut, mărit
Semnele meningiene: rigiditatea muşchilor occipitali, semnul Kernig, Brudzinski: negative, pozitive
Respiraţia: liberă, dispnee, numărul de respiraţii pe minut_____Vocea: răguşită, afonie.
Nasul: înfundat, rinoree_________________________________________________________________________
Pulsul: ritmic, aritmic___________bătăi pe minut, TA_____________mm.col.Hg
Limba: curată, saburală, umedă, uscată___________________________________________________________
Abdomenul: suplu, (ne)dureros, balonat, mărit în dimensiuni, ascită.
Localizarea durerilor: epigastru, hipocondrul drept, stâng, pe parcursul intestinului, ombilicului, baza abdomenului,
regiunea iliacă dreaptă, stângă
Ficatul: nu e mărit, mărit cu______cm, (ne)dureros
Splina: (nu)mărită, cu _____cm
Colonul sigmoidian: normal, spazmat, (ne)dureros
Scaunul: oformat, constipaţie, (semi)lichid, abundent, în cantităţi mici, „scuipar rectal”, cu mucus, striuri de sânge,
spumos, cu miros fetid, tenesme, frecvent (ori nictemeral), culoarea______________________________________
Micţiunea: liberă, fără (cu)dureri, de culoare obişnuită, tulbure, brună, roşietică.
DIAGNOSTICUL MEDICAL: __________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
PLANUL DE EXAMINARE ____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Anexa 2
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova DOCUMENTAŢIE MEDICALĂ

Formular Nr.204/e
Aprobat de MS al RM Nr.828 din 31.10.11
___________________________________
Codul şi Denumirea instituţiei care îndreaptă proba
TRIMITERE LA INVESTIGAŢIE MICROBIOLOGICĂ nr._________
Data trimiterii_________
Data recoltării substratului ____________________20______ Ora ________minute_______________
Denumirea laboratorului unde se trimite materialul ___________________________________________

Nume, prenume_______________________ Data naşterii______ Vârsta (ani/luni)___________________
Sex ________ Cetăţenia ________________

Codul personal (IDNP) _____________________________ nr. poliţei de asigurare__________________
Nr. epidemiologic (codul) ___________________

Instituţia ____________________________________________ secţia___________salonul___________
Sectorul CMF (CS) _______________________________________nr.fişei medicale _______________
Adresa de domiciliu permanent (temporară, cu indicarea N.P., unde locuieşte cel examinat)___________
____________________________________________________________________________________
Locul de muncă, studii (denumirea instituţiei de copii, şcolii)___________________________________

____________________________________________________________________________________
Diagnosticul, data îmbolnăvirii ___________________________________________________________
Data debutului bolii ___________________Ora________Minute ___________________

Indicaţii la examinare: -bolnav, -care a suferit de o boală, -purtător de germeni,
-a fost în contact, -examen profilactic, etc.(de specificat şi de notat)______________

_____________________________________________________________________________________
Substratul: sânge, urină, materii fecale, conţinut duodenal, lichid cefalorahidian, punctat, secreţie de plagă,
puroi, exudat, material necrotic, frotiu de pe mucoase, raclat şi alte (de specificat şi de
notat)______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
de indicat de unde a fost prelevat materialul
Categoria investigaţiei _____________________________
Tipul investigaţiei/La ce infecţie de investigat________________________________________________

_____________________________________________________________________________________
Funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanei care a trimis materialul_________________________

_____________________________________________________________________________________
Se completează în laborator
Data primirii probei______ Ora______ minute___________
Numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a primit substratul_________________________

______________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.2: DIZENTERIA. HOLERA CU NURSING SPECIFIC

Data:_____________

2. Identificarea şi caracterizarea factorilor epidemici dominanţi (sursa de infecţie, căi şi mijloace
de transmitere, receptivitate).
4. Examinarea bolnavilor şi aprecierea semnelor clinice specifice patologiilor.
5. Analiza şi interpretarea datelor cu stabilirea diagnosticului medical și de nursing.
6. Identificarea problemelor de sănătate.
7. Îngrijirea bolnavilor în vomă, febră, diaree.
8. Aplicarea măsurilor de urgenţă în deshidratarea acută.
9. Recoltarea produselor biologice (sânge, materii fecale, mase vomitive) pentru examinări
bacteriologice şi serologice conform standardului.
10. Stabilirea măsurilor specifice şi nespecifice de prevenire a holerei și dizenteriei.
11. Elaborarea planului de măsuri antiepidemice în focar.
12. Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă în prevenirea
bolilor diareice acute.

Bolile diareice acute (BDA) ca dizenteria şi holera sunt cauza principală a morbidităţii şi
mortalităţii în ţările în curs de dezvoltare, preponderent la copii. Anual, în lume numărul de
episoade de diaree atinge 1 miliard şi cauzează în jur de 3,5 milioane de decese. Aceste boli
prezintă în fond 2 riscuri majore: deshidratarea şi denutriţia.
Dizenteria, holera au anumite particularităţi epidemiologice:
 gradul de răspândire la nivel global
 gradul de contagiozitate înalt
 mecanismul de infectare fecal-oral
 apariţia focarelor epidemice
Dizenteria bacteriană este răspândită în toate zonele globului sub formă endemo-epidemică,
îndeosebi în zonele tropicale și temperate. În țările dezvoltate predomină speciile de shigella
sonnei, iar în țările în curs de dezvoltare S. Dysenteriae și S. Flexneri. Republica Moldova este o
regiune endemică faţă de dizenterie, morbiditatea fiind constantă, alcătuind 1300-1500 de cazuri
anual.
În țările cu statut socio-economic ridicat holera până în prezent a evoluat sub forma unor cazuri
izolate, de import, sau sub forma unor mici focare epidemice. În zonele endemice cum sunt Asia,
Africa, America de Sud datorită condițiilor geografice și climatice favorabile, densității crescute a
populației, existenței unei faune și flore acvatice comestibile, holera evoluează sub forma unor
izbucniri epidemice, deseori imprevizibile. Holera fiind o maladie carantinabilă este ţinută la un
strict control şi în ultimii 5 ani cazuri nu au fost înregistrate.
Recomandări-cheie
Dizenteria (Shigelloza) ca boală diareică infecţioasă produsă de bacterii din genul Shigella
caracterizată clinic prin sindrom toxic şi colitic este răspândită în toate zonele globului sub formă
endemo-epidemică.
Fiind o maladie specifică omului, în Republica Moldova dizenteria este mai frecventă în
sezonul cald (vară-toamnă), odată cu condiţiile care îi favorizează răspândirea şi anume:
prevalenţa muştelor, consumul în abuz de legume şi fructe nespălate, abundenţa ploilor, migraţia
intensivă a populaţiei, folosirea apei în cantităţi mari.
Dizenteria se manifestă printr-o contagiozitate înaltă, iar doza infectantă este mică (10-100
microorganisme), iar imunitatea postinfecţioasă este specifică de tip şi de scurtă durată,
reîmbolnăvirile fiind foarte frecvente.
Holera este o maladie infecţioasă extrem de contagioasă, umană, produsă de enterotoxina
vibrionului holeric caracterizată printr-o diaree apoasă, vărsături şi deshidratare rapidă ce
determină o alterare profundă a stării generale şi evoluţie letală în lipsa tratamentului adecvat la
50-80% din cazuri.
Pentru holeră sunt specifice izbucnirile epidemice imprevizibile datorită căii hidrice de
contaminare. Ultima epidemie în Republica Moldova a fost înregistrată în anul 1996 cu 195 de
cazuri înregistrate şi 4 cazuri de deces.
Sarcina 1: Identifică agentul patogen, maladia provocată, calea cea mai

frecventă de transmitere şi organul afectat:
agentul patogen_________________________
maladia________________________________
calea de transmitere_____________________
organul afectat_________________________
agentul patogen________________________
maladia______________________________
calea de transmitere____________________
organul afectat________________________
Sarcina 2: Descrie scaunul în dizenterie și holeră în baza criteriilor şi imaginilor

propuse:
Criterii: aspect, culoare, frecvenţa, cantitatea, prezenţa mucozităţilor, striurilor de
sânge, puroi, miros.
_________________________________ ___________________________________
_________________________________ ___________________________________
_________________________________ ___________________________________
Sarcina 3: Caracterizează manifestările clinice conform gradului de deshidratare

în bolile diareice acute:
Gradul de deshidratare
Semnele clinice I (uşoară) 3-5% II (medie) 5-8% III (severă) 9-10% şi >
Sete
Turgorul cutanat
Pulsul
T/A
Diureza
Conştiinţa
Temperatura
Convulsiile
Sarcina 4: Notează asemănările și deosebirile manifestărilor clinice în holeră și

dizenterie:
Sarcina 5: Identifică şi notează produsele biologice recoltate şi cantitatea lor
pentru examenul bacteriologic:
Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (culegerea anamnezei şi

examinarea bolnavilor tematici, participarea la colectarea produselor biologice pentru
dietetic)_________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Sarcina 6: Notează regulile de recoltare și transportare a produselor biologice

prelevate de la bolnavul cu holeră pentru examenul bacteriologic:
Sarcina 7: Reeşind din datele subiective și obiective culese de la pacient

completează fișa examenului medical al bolnavului și fișa de trimitere la laboratorul
bacteriologic al unui prelevat recoltat (anexa 1, 2).

Pacientul C, 22 ani , a fost transportat cu urgenţa la spitalul de boli infecţioase în stare gravă la
a 2 zi de boală. Boala a început brusc cu scaun lichid, frecvent, discomfort în abdomen, slăbiciune
generală, inapetenţă, temperatura corpului normală. După 12 ore a apărut vomă repetată,
abundentă. Scaunul frecvent până la 15 ori/zi, apos, de culoare albicioasă. Mai târziu s-au asociat
vocea răguşită, uscăciune în gură, sete, adinamie, crampe musculare. La examinare în secţia de
internare starea generală gravă, temperatura corpului 35,5 0C, tegumente palide, uscate,
acrocianoză accentuată, turgorul pielii diminuat, ochii înfundaţi în orbite cu cearcăne sub ei.
Tensiunea arterială 50 /30 mm col.Hg, pulsul 100 bătăi/min, filiform. Abdomenul retractat,
indolor. Ficatul şi splina nu sunt mărite. Diureza lipseşte.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi.___________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Enumeraţi prelevatele, cantitatea şi metodele utilizate pentru confirmarea diagnosticului de

laborator. ________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
3. Identifică 5 nevoi perturbate și probleme de sănătate la îngrijirea bolnavului.

1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 9: Elaborează un plan de măsuri antiepidemice în focarul de holeră:
Sarcina 10: Promovează modul sănătos de viaţă:

Prevenirea bolilor diareice acute în prizma
modului sănătos de viaţă:
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________

1. Coprocultura
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului _______________________________
Anexa 1
Examenul subiectiv
Date de identitate:
2. Vârsta ___________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Examenul obiectiv

______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Anexa 2

Formular Nr.204/e
___________________________________

Nume, prenume_______________________ Data naşterii______ Vârsta(ani/luni)___________________
Sex ________ Cetăţenia ________________



____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

-a fost în contact, -examen profilactic, etc.(de specificat şi de notat)________________________

____________________________________________________________________________________
notat)__________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.3: TOXIINFECŢIILE ALIMENTARE. BOTULISMUL CU
NURSING SPECIFIC
Data:_____________

2. Caracterizarea agenţilor etiologici (proprietăţi morfologice, culturale, viabilitate).
6. Recoltarea produselor biologice (sânge, materii fecale, apele lavajului gastric) pentru
examinări bacteriologice şi serologice conform standardului.
7. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate cu elaborarea planului de
îngrijire a bolnavului.
8. Aplicarea măsurilor de asistență de urgență în toxiinfecțiile alimentare și botulism.
9. Stabilirea măsurilor de prevenire a toxiinfecţiilor alimentare și botulismului.

Toxiinfecțiile alimentare reprezintă un grup de boli infecțioase acute de scurtă durată, fiind
cele mai frecvente din grupul bolilor diareice acute. Cauza cea mai frecventă a toxiinfecțiilor
alimentare este reprezentată de bacterii, exotoxine elaborate de bacteriile ingerate, virusuri,
paraziți-protozoare.
Cu toate că spectrul etiologic este extrem de larg, în practică majoritatea cazurilor rămân
nediagnosticate etiologic (toxiinfecţii alimentare).
Botulismul este o boală rară foarte severă, cu decese în cazul neacordării asistenței medicale
precoce. În Europa frecvența bolii este de 0,02/100000 locuitori. Majoritatea cazurilor se
înregistrează în Polonia, Italia, România dar și în Republica Moldova. Grupele de vârstă frecvent
afectate sunt între 25-45 ani. Maladia nu se finisează cu stabilirea imunității, ceea ce determină
posibile mai multe episoade de îmbolnăvire, agentul patogen fiind determinate de mai multe
variante serologice. Botulismul este reprezentat de 5 forme clinice, dintre care botulismul
alimentar (de ingestie) este cea mai frecventă.
În ultimii ani frecvenţa cazurilor de botulism a crescut din cauza diversităţii produselor
alimentare conservate cât şi a stocării lor timp îndelungat fără a fi respectate condiţiile de păstrare.
Recomandări-cheie
Toxiinfecţia alimentară (TIA) este o boală digestivă acută care apare în urma consumului de
alimente contaminate cu microorganisme patogene sau cu toxinele acestora. Toxiinfecţiile
alimentare apar cel mai des în focare epidemice, definite prin apariţia aceloraşi simptome la 2 sau
mai multe persoane care au consumat alimente din aceiaşi sursă.
O mare parte a cazurilor raportate de TIA apar ca şi cazuri sporadice sau izolate, sursa acestora
fiind de cele mai multe ori necunoscută. Simptomele tipice sînt vărsăturile, greaţa, crampele
abdominale, diareea, care apar brutal la mai puţin de 48 ore (maxim până la 72 ore) de la
consumul unui aliment contaminat. În funcţie de tipul de contaminare pot să apară febră, frisoane,
sânge în scaun, deshidratare importantă, manifestări ale sistemului nervos, fenomene toxice
generale.
Botulismul se referă la toxiinfecţia alimentară determinată de neurotoxinele elaborate de
Clostridium botulinum cu evoluţie foarte severă, caracterizată prin sindrom paralitic flasc,
simetric, instalat la nivelul nervilor cranieni. Gravitatea bolii impune un diagnostic precoce,
administrarea imediată de antitoxină botulinică şi monitorizarea bolnavului într-un serviciu de
terapie intensivă.
Sarcina 1: Notează proprietățile agentului patogen al botulismului:
Agentul patogen _________________________________

Proprietăți morfologice 1. ______________________
2. ______________________
3. ______________________
4. ______________________
5. ______________________
Proprietăți de viabilitate 1. ____________________

2. ____________________
3. ____________________
4. ____________________
Sarcina 2: Enumeră 8 agenţi patogeni care provoacă mai frecvent toxiinfecţiile

alimentare:
Toxiinfecțiile
alimentare
Sarcina 3: Enumeră 6 surse umane de infecţie în apariţia focarelor de toxiinfecţii

alimentare:
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Sarcina 4: Enumeră cele mai frecvente produse alimentare consumarea cărora pot
produce botulismul:
Sarcina 5: Numeşte formele de botulism în baza informaţiei expuse:
poarta de intrare-cavitatea bucală

calea de transmitere - alimentară
poarta de intrare - plaga traumatică
calea de transmitere-contact indirect
Botulism _________________ poarta de intrare-cavitatea nazală
Botulism__________________ folosirea drogurilor intranazal
Botulism__________________ sugari alimentați mixt sau artificial cu
Botulism__________________ folosirea mierii de albine
Sarcina 6: Notează 6 semne clinice specifice toxiinfecțiilor alimentare:
Toxiinfecțiile
alimentare

dietetic)_________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Sarcina 7: În baza datelor subiective și obiective culese de la pacient completați

fișa examenului medical al bolnavului (anexa 1).

La pacientul M., 30 ani seara după ce s-a întors de la o ceremonie, a apărut sensaţia de greutate
în epigastru, dureri abdominale difuze şi disconfort, slăbiciuni, ameţeli, vertijuri, t 0 37,30C. Peste
2-3 ore s-au asociat greaţa, voma o singură dată, scaun semilichid. Ulterior sensaţie de uscăciune
în gură, sete, slăbiciune musculară progresivă, mers legănat, vedere prin ceaţă, dublarea
obiectelor. A chemat urgenţa şi a fost transportat la spitalul de boli infecţioase cu diagnosticul de
toxiinfecţie alimentară. La examinarea pacientului în secţia de internare starea generală de
gravitate medie, conştiinţa clară, adinamic, tegumentele palide. Pulsul 100 bătăi/min, TA 90/50
mm.col.Hg. Se determină voce răguşită, anizocoree, ptoză palpebrală, midriază, disfagie.
Abdomenul moderat balonat, la palpare puţin dureros în regiunea epigastrică, scaunul lipseşte. Din
anamneza epidemiologică: fiind la ceremonie a consumat salată de legume şi ciuperci, peşte
afumat, salamuri, carne pregătită la cuptor, sarmale, tortă şi băuturi alcoolice.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi _________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Enumeraţi măsurile de asistenţă de urgență necesare de întreprins.__________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 9: Promovează modul sănătos de viaţă

CUM PREVENIM BOTULISMUL
BOTULISMUL - bomba din conserve

1. Coprocultura
4. Administrarea serului heterogen
CONCLUZII:_______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________

Anexa 1
Examenul subiectiv
Date de identitate:
2. Vârsta ___________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Examenul obiectiv
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.4: LEPTOSPIROZA. HEPATITA VIRALĂ A CU NURSING

SPECIFIC
Data:_____________

1. Definirea noţiunilor de leptospiroză și hepatită virală A.
3. Culegerea şi interpretarea datelor clinice şi epidemiologice la pacienţii tematici.
4. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate.
6. Aplicarea măsurilor de urgenţă în complicaţii specifice.
7. Recoltarea sângelui pentru probele funcţionale hepatice, marcherii virali şi examen
virusologic.
8. Recoltarea produselor biologice (sânge, urină, LCR) pentru examinări bacteriologice şi
serologice conform standardului.
9. Îngrijirea bolnavilor în vomă, febră, mialgii.
10.Caracterizarea dietei nr.5 specifică maladiilor infecțioase cu sindrom hepatic.
11.Stabilirea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a leptospirozei și hepatitei virale A.
12.Elaborarea planului de măsuri antiepidemice în focar.
13.Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă în prevenirea
bolilor intestinale cu sindrom hepatic.

În ultimii 5 ani, morbiditatea prin infecţiile zooantroponoze în Republica Moldova s-a
menţinut la nivel sporadic. Cea mai frecvent înregistrată zooantroponoză cu semnificaţie majoră
pentru sănătatea publică continuă a fi leptospiroza, fiind înregistrate 13 cazuri de boală.
Deşi morbiditatea prin leptospiroză poartă caracter accidental, tot mai frecvent în procesul
epidemic sunt antrenate astfel de grupuri profesionale ca paznicii bazinelor de apă, pescarii
profesionişti, zootehnicienii, veterinarii, îngrijitorii de animale, vânătorii.
Apariţia îmbolnăvirilor de leptospiroză este determinată de deficienţe serioase în activităţile de
educaţie pentru sănătate a instituţiilor medicale, inclusiv CMP. Nu se asigură informarea largă a
populaţiei despre riscul efectuării diferitor activităţi.
Cunoaşterea insuficientă sau necunoaşterea de către populaţie a modalităţilor de molipsire, de
manifestare a bolii şi a măsurilor de prevenţie condiţionează adresarea tardivă după asistenţă
medicală în caz de boală, ca rezultat - la diagnostic şi tratament întârziat, uneori cu consecinţe
fatale. Migrarea intensă a populaţiei, inclusiv în ţările endemice, înregistrarea cazurilor de boală în
ţările limitrofe (Ucraina), activitate de import al animalelor de către serviciul veterinar menţine
riscul de apariţie a cazurilor de boală.
Printre hepatitele virale incluse în infecțiile intestinale pentru Republica Moldova o problemă
majoră o prezintă hepatita virală A care rămâne cea mai raspândită formă etiologică dominată la
vârsta copilăriei având un caracter endemo-epidemic.
Hepatita virală E cu precădere în Asia şi unele regiuni din Africa, America Centrală şi de Sud
poate fi importată şi în Republica Moldova unde în ultimii ani au fost înregistrate 2 cazuri de
infecţie la persoanele reântoarse din regiunile endemice.
Leptospiroza și hepatita virală A posedă niște particularități comune: debut acut, sindrom
febril și preponderent hepatic ceea ce prezintă dificultăți în diagnosticul precoce.
PCN/Programe/Ghiduri relevante temei

 Programul Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă
 Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală
 Ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale
 Programul Naţional de imunizări
Recomandări-cheie
Sursa principală de infecţie în leptospiroză o constituie rozătoarele. Cele mai severe forme
şi deseori cu sfârşit letal sunt provocate de L. icterohaemorrhagiae.
În ultimii ani se observă creşterea numărului de cazuri de îmbolnăvire cauzate de L.canicola -
leptospiră depistată la bolnavii deţinători ai căinilor de rasă. Majoritatea îmbolnăvirilor prin
leptospiroză se înregistrează în lunile de vară şi toamnă.
Ca mecanisme de bază în declanşarea îmbolnăvirilor servesc: contactul cu leptospirele în
timpul scăldatului, pescuitului în bazine deschise de apă, contaminate de animale şi rozătoare;
folosirea apei de băut din surse neamenajate şi a produselor alimentare neprotejate; cositul în
biotopuri umede şi alte activităţi însoţite de accesul rozătoarelor.
După mecanismul de transmitere hepatitele virale acute se divizează în hepatite cu mecanism
fecal-oral de transmitere (hepatita A, E, F) și parenteral (B, C, D, G, TTV, SENV).
Hepatitele A și E au un caracter endemo-epidemic cu evoluţie acută și ciclică, benignă, clinic
manifestate prin intoxicație de scurtă durată, dereglări digestive, îndeosebi ale funcției ficatului cu
sau fără icter și restituire rapidă a funcției hepatice. Hepatita virală A este specifică omului,
morbiditatea mai sporită se înregistrează toamna-iarna, infectarea totuși producându-se în perioada
caldă a anului, datorită perioadei de incubație lungi. Grupele cu risc major de infectare sunt elevii
și preșcolarii. Imunitatea specifică după boală durează toată viața.
Hepatita virală A nu duce la cronicizare şi în majoritatea cazurilor are evoluţie uşoară, dar pe
fon de HVB, HVC, HVD şi alte hepatite cronice cauzează forme severe sporind nivelul letalităţii,
din care considerente această infecţie a fost inclusă în capitolul XIII al Politicii Naţionale de
Sănătate a RM pentru aa. 2007-2021 sub genericul: Controlul maladiilor contagioase.
Sarcina 1: Notează părțile structurale ale virusului hepatic A și identifică 3

proprietăți de rezistență, 2 proprietăți de sensibilitate și o proprietate culturală:
Rezistența
____________________
____________________
____________________
Sensibilitatea
____________________
____________________
Mediul de cultură
____________________
Sarcina 2: Notează 6 serotipuri de leptospire patogene și 6 proprietăți

morfologice caracteristice lor:
Serotipurile Proprietățile morfologice
__________________ ____________________
__________________ ____________________
__________________ ____________________
__________________ ____________________
__________________ ____________________
__________________ ____________________
Sarcina 3: Completează lanţul epidemiologic în hepatita virală A:
Sursa de infecţie
______________
______________
______________
______________
Poarta de eliminare
Gazda receptivă a ag.patogen
______________ _______________
______________ _______________
______________ Lanţul
_______________
______________ epidemiologic _______________
______________ în hepatita virală A
Căile de transmitere
Poarta şi factorii
de pătrundere ________________
_______________ ________________
_______________ ________________
_______________ ________________
___________ ________________
Sarcina 4: Identifică sindroamele specifice în bolile intestinale cu sindrom

hepatic:
Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (culegerea anamnezei,

examinarea bolnavilor tematici, completarea fişei de examinare a bolnavului (anexa 1),
participarea la colectarea produselor biologice pentru investigaţii de laborator cu
demonstrarea manoperei; completarea fişei de trimitere la laborator pentru investigaţii
biochimice şi serologice; acordarea mă surilor de îngrijire; participarea la administrarea
preparatelor medicamentoase; alimentarea bolnavilor conform regimului
dietetic)_________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Sarcina 5: Rezolvă cazul clinic 1:

Pacientul L., 17 ani este internat în secţia de boli infecţioase la a 5-a zi de boală cu acuze la:
febră 400C, frisoane, cefalee, insomnie, slăbiciune, oboseală, dureri musculare intensive, greţuri.
Obiectiv se determină faţa tumefiată, congestionată, sclerită, tegumentele fierbinţi, uscate,
subicterice. Pe membrele superioare, inferioare, piept, spate erupţii maculo-papuloase, abundente,
dispuse simetric, pe alocuri erupţii hemoragice. Ficatul mărit cu 3 cm. Simptomul Pasternaţchi
pozitiv, urina de culoare galbenă, oligurie. Din anamneză: cu 2 săptămâni în urmă s-a scăldat în
lacul din localitate împreună cu alţi adolescenţi, lezând piciorul drept.
1. Ce maladie suspectaţi. Argumentaţi._________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
2. Completaţi fişa de examinare a bolnavului (anexa 1).
3. Identificaţi nevoile perturbate şi problemele de sănătate la îngrijirea bolnavului.
1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 6: Rezolvă cazul clinic 2:

Pacientul M., 30 ani se internează în clinica de boli infecţioase cu următoarele simptome :
scăderea poftei de mîncare, sensaţie de greutate şi discomfort în regiunea epigastrică şi
hipocondriul drept, greţuri, vome, slăbiciune generală, insomnie nocturnă şi icter scleral. Este
bolnav de 9 zile. In primele 2 zile a avut febră 39-40 0C, dureri în gât fără alte semne catarale. In
ultimele 2 zile a observat că urina a devenit întunecată, iar scaunul decolorat. La internare: starea
generală de gravitate medie, abdomenul suplu, sensibil la palpare în hipocondriul drept, ficatul
mărit cu 3 cm, splina nu se palpează. Pacientul are 2 copii de 5 şi 7 ani. La grădiniţa din localitate
sunt înregistrate căteva cazuri similare de boală.
1. Ce maladie suspectaţi. Argumentaţi._________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Ce prelevate se vor recolta de la bolnav și ce metode vor confirma diagnosticul ______
_________________________________________________________________________
3. Completaţi fişa de trimitere la laborator (anexa 2).
Sarcina 7: Completează în schemă măsurile antiepidemice în focarul de hepatită

virală A:
măsurimmm
Măsuri antiepidemice în focar
Sarcina 8: Promovează modul sănătos de viaţă:

2. Hemocultura
3. Urocultura
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului __________________________________

Anexa 1
Examenul subiectiv
Date de identitate:
2. Vârsta ___________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Examenul obiectiv

______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Anexa 2

Formular Nr.204/e
___________________________________

Nume, prenume_______________________ Data naşterii______ Vârsta(ani/luni)___________________
Sex ________ Cetăţenia ________________


____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

-a fost în contact, -examen profilactic, etc.(de specificat şi de notat)________________________

____________________________________________________________________________________
notat)__________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.5: HEPATITELE VIRALE ACUTE B, C, D CU NURSING SPECIFIC
Data:_____________

1. Definirea noţiunilor de hepatite virale acute B, C, D.
3. Culegerea şi interpretarea datelor clinice şi epidemiologice la pacienţii tematici.
4. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate.
6. Aplicarea măsurilor de urgenţă în complicaţii specifice.
7. Recoltarea sângelui pentru probele funcţionale hepatice, marcherii virali şi examenul
virusologic.
8. Identificarea şi caracterizarea dietelor în hepatitele virale acute.
9. Stabilirea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a hepatitelor virale acute.
10. Prelucrarea şi sterilizarea instrumentelor medicale.
11. Aplicarea măsurilor de protecţie profesională.
12. Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă în
prevenirea hepatitelor virale acute conform PCN.

Problema hepatitelor virale rămâne una de importanţă globală. În secolul XX peste 2 miliarde
de oameni au contractat virusul hepatic B. Actualmente cu acest virus sunt infectați peste 500 mln.
de oameni. Anual, de diferite forme ale infecţiei cu acest virus, mor circa 2 mln. de oameni. La
nordul Republicii Moldova prevalența infecției este de 3-4%, în centru-7-8% și la sud 15-20%.
Vaccinarea contra virusului hepatic B a nou-născuților inițiată în Republica Moldova în anul
1995 care continua până astăzi, a copiilor până la vârsta de 18 ani și a adulților până la vârsta de
30 ani a adus la o micşorare considerabilă a morbidităţii și portajului cu virusul hepatic B la copil,
dar nu şi la eradicarea ei. În ultimii ani se înregistrează doar cazuri sporadice mai frecvent la
adulți.
Infecţia cu virusul hepatic C este o problemă nu mai puţin importantă decât infecţia cu virusul
hepatic B, întrucât nu există un vaccin efficient în prevenirea ei. Sarcina primordială este
diagnosticarea precoce şi iniţierea tratamentului antiviral, care ar duce la eradicarea virusului
hepatic C la un procent destul de mare de bolnavi.
Conform studiilor epidemiologice efectuate asocierea dintre HVB și HVD este în medie de
30%. Infecția în asociere este întâlnită mai frecvent la toxicomanii care se droghează parenteral. În
Republica Moldova anti-HVD au fost depistați la circa 20% din donatorii de sânge. Hepatita virală
D este o infecţie endemică pentru Republica Moldova şi un diagnostic corect şi prompt, urmat de
un tratament adecvat, asigură reducerea morbidităţii prin această infecţie.

 Programul Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă
 PCN Hepatita virală B acută la adulţi, Chişinău
 PCN Hepatita virală C acută la adulţi, Chişinău
 PCN Hepatita virală D acută la adulţi, Chişinău
Recomandări-cheie
Hepatitele virale reprezintă un grup de boli infecţioase contagioase, antroponoze determinate
de viruşii hepatotropi printre care HVB, HVC, HVD au mecanism parenteral de transmitere,
caracter endemic cu diverse forme de evoluţie de la acut, trenant până la forme cronice cu trecere
în ciroză sau carcinom hepatic, clinic manifestate prin diverse sindroame ca: toxic, dispeptic,
pseudogripal, astenovegetativ, artralgic, hepatic, hemoragic, colestatic, cu dereglări metabolice la
nivelul organismului şi cu prognostic favorabil sau complicații severe şi deces.
În hepatita virală B sursele de infecție sunt bolnavii cu hepatită B acută și cronică, cu ciroză
hepatică și un pericol deosebit de infectare îl prezintă purtătorii de AgHBs.
În hepatita virală C sursele de infecție sunt reprezentate de bolnavii cu hepatită C acută și
cronică care evoluează deseori asimptomatic. În hepatitele cu mecanism parenteral de transmitere
pericol prezintă lichidele biologice cum ar fi sângele, sperma, secrețiile vaginale, LCR, laptele
matern, saliva, bila, urina. Toate hepatitele au mecanisme de transmitere comune (parenteral
vertical, natural-habitual) cu multiple modalități de transmitere.
Sarcina 1: Notează părțile structurale ale virusurilor hepatice:

Sarcina 2: Indică marcherii specifici în hepatitele virale acute:
HVA HVB HVC HVD
Sarcina 3: Enumeră modalităţile de transmitere a hepatitelor virale cu

mecanism parenteral în dependenţă de calea de transmitere:
Calea verticală Calea sexuală Calea parenterală Contact indirect
Sarcina 4: Caracterizează sindromul hepatic în hepatitele virale acute:
Sarcina 5: Identifică asemănările şi deosebirile hepatitelor virale acute:
HVC
HVB HVA HVD

Sarcina 6: Specifică și notează măsurile nespecifice realizate în focarele de
hepatite virale B, C, D:
Sarcina 7: Notează grupele de persoane supuse vaccinării contra hepatitei virale B:
Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (culegerea anamnezei,

completarea fişei de examinare a bolnavului (anexa 1), participarea la colectarea produselor
biologice pentru investigaţii de laborator cu demonstrarea manoperei; acordarea mă surilor
de îngrijire; participarea la administrarea preparatelor medicamentoase; alimentarea
bolnavilor conform regimului dietetic)______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Sarcina 8: Promovează modul sănătos de viaţă la pacienţii cu hepatite virale acute:
Menținerea dietei – regulă de aur a

sănătății
Preferați! Nu consumați!
Sarcina 9: Reeşind din date subiective și obiective culese de la bolnav completați

fișa examenului medical al bolnavului (anexa 1) și identificați 5 nevoi perturbate și
probleme de sănătate la îngrijirea bolnavului:

1.
2.
3.
4.
5.

CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului __________________________________
Anexa 1
Examenul subiectiv
Date de identitate:
6. Vârsta ___________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Examenul obiectiv

______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.6: INFECŢIA HIV/SIDA CU NURSING SPECIFIC
Data:_____________

1. Definirea noţiunii de infecţie HIV/SIDA.
2. Caracterizarea agentului etiologic.
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la pacienţii cu infecţa HIV/SIDA.
7. Elaborarea planului de îngrijire.
8. Identificarea maladiilor oportuniste.
9. Respectarea regulilor de recoltare, împachetare şi transportare a prelevatelor în infecţia
HIV/SIDA.
10. Consilierea pre-test şi post-test în grup şi individual a persoanelor HIV pozitive.
11. Realizarea măsurilor de asistenţă paliativă pacienţilor cu SIDA.
12 Identificarea măsurilor de prevenire a căilor de transmitere a infecţiei HIV/SIDA.
13. Realizarea măsurilor de prevenire a infectării în cadrul activităţii profesionale medicale.
14. Utilizarea trusei anti-SIDA şi acţiuni în caz de accident profesional.
15. Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă în prevenirea
infecţiei HIV/SIDA conform PCN.
Argumentarea subiectului studiat

Infecţia HIV se manifestă ca o pandemie fiind raportată în toate ţările lumii. La nivel global
sunt înregistrate 38 milioane de persoane în viaţă infectate HIV. În Republica Moldova infecţia cu
HIV continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică cu un mare impact medical, social,
economic şi psihologic. În anul 2015 au fost raportate 9500 de cazuri. Numărul persoanelor HIV
pozitive decedate constituie 1800, iar persoanelor HIV pozitive în stadiul SIDA – 2485.
Concentrarea epidemiei în rândul populaţiei cu risc de infectare este printre UDI, mame
seropozitive, persoane ce practică sex comercial. Se menţine ponderea mare de infectare pe cale
heterosexuală, care constituie mai mult de 92%. Este afectată preponderent grupul de vârstă între
14-40 ani ce constituie circa 75%. Existenţa mai multor modalităţi de transmitere şi lipsa
profilaxiei specifice nu permite stabilizarea extinderii procesului epidemiologic.

 PCN Infecţia cu HIV la adult şi adolescent
 PCN Profilaxia pre expunere HIV
 PCN Profilaxia postexpunere HIV
Recomandări-cheie
Infecţia HIV este o boală infecto-contagioasă determinată de cele 2 virusuri ale
imunodeficienţei umane (HIV-1, HIV-2) ce se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată,
progresivă pe parcursul căreia are loc degradarea treptată a imunităţii, mai ales a celei celulare.
Sindromul SIDA reprezintă stadiul final al infecţiei HIV caracterizat prin imunodepresie
accentuată şi manifestările clinice ale acesteia, reprezentate de infecţii oportuniste şi neoplazii.
Sursa de infecţie este exclusiv umană, reprezentată de bolnavii cu infecţie HIV în orice stadiu.
Contagiozitatea unui infectat HIV este direct proporţională cu sarcina virală HIV. Sunt identificate
cu certitudine doar 3 modalităţi de transmitere: prin contact sexual, expunere la sânge şi pe cale
verticală (materno-fetală). Transmiterea sexuală este modalitatea predominantă de infectare la
nivel mondial, fiind răspunzătoare de infectarea a 75% din cazurile actuale. Utilizarea de droguri
creşte riscul infectării cu HIV atât prin posibilitatea contaminării cu sânge infectat prin intermediul
acelor de seringă utilizare frecvent în comun, cât şi prin modificarea comportamentului sexual.
Virusul HIV este depistat în toate lichidele biologice, însă într-un ml de sânge sunt prezente 3000
de doze infectante, iar în spermă 50 de doze. Boala evoluează timp îndelungat, perioada de
incubaţie la fiecare pacient diferă între 3-4 săptămâni şi 10 ani. În perioada acută caracteristică
este fereastra imunologică în care nu se detectează Ac reactivi la HIV. În stadiul SIDA sunt
prezente infecţiile oportuniste majore şi a neoplaziilor ce duc în final la deces.
Sarcina 1: Notează părţile structurale ale virusului HIV şi expune sensibilitatea

lui la factorii fizici, chimici:
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
Sarcina 2: Notează factorii procesului epidemiologic în infecţia HIV:
Sarcina 3: Identifică modalităţile de transmitere a infecţiei HIV în baza

imaginilor:
Sarcina 4: Selectează din termenii propuşi semnele clinice majore şi minore ale
infecţiei HIV și completează schema:
Termeni: tuse, limfadenopatie, oboseală, transpiraţii nocturne, diaree peste o lună, febră
persistentă, cefalee, scădere în greutate peste 10%.
Sarcina 5: Notează în schemă lichidele biologice în dependenţă de doza

infectantă a virusului HIV:
3000 doze/ml
Sarcina 6: Notează algoritmul asistenţei de urgenţă în caz de expunere

accidentală la HIV:

investigaţii de laborator; acordarea mă surilor de îngrijire; administrarea preparatelor
medicamentoase; ______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Pacientul C., 20 ani s-a adresat la medicul de familie cu acuze la cefalee moderată, slăbiciune,
transpiraţii nocturne, febră neregulată mai mult de o lună, scădere în greutate, periodic are scaun
lichid de 2-3 ori pe parcurs a 3 săptămâni. La examinare tegumentele palide, abdomenul moale
puţin dolor la palpare, temperatura 37,60C, ganglionii limfatici periferici măriţi (mărimea unei
fasole). Din anamneză: cu 5 ani în urmă a folosit droguri intravenos cu prietenii. Duce o viaţă
sexuală dezordonată.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi _______________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Care va fi tactica lucrătorului medical faţă de pacient?_________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
3. Reeşind din datele subiective şi obiective identificaţi 5 nevoi perturbate și probleme de sănătate
în îngrijirea bolnavului:

1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 8: Promovează modul sănătos de viaţă în prevenirea infecţiei cu HIV:
Viata are prioritate, protejează-te!

N
DENUMIREA DEPRINDERII PRACTICE CANTITATEA SEMNĂTURA
d/o
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Semnătura profesorului _________________________________
Unitatea de învățare Nr.7: RABIA. ERIZIPELUL CU NURSING SPECIFIC
Data:_____________

1. Definirea noţiunilor de rabie, erizipel.
2. Caracterizarea agenţilor etiologici.
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la pacienţii cu rabie, erizipel.
7. Elaborarea planului de îngrijire.
8. Recoltarea prelevatelor pentru examenul bacterioscopic, bacteriologic şi serologic.
9. Respectarea regulilor de recoltare, împachetare şi transportare a prelevatelor în laboratorul
bacteriologic.
10.Identificarea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a maladiilor.
11.Realizarea măsurilor postaccident în rabie: prelucrarea plăgii, administrarea vaccinului şi
serului antirabic.
12.Elaborarea planului de măsuri în focar.
13.Consilierea pacienţilor în promovarea şi menţinerea modului sănătos de viaţă.
.
Rabia este răspândită la nivel global cu excepţia continentelor Australia şi Antarctica cât şi a
câtorva ţări insulare (Marea Britanie, Japonia, Noua Zeelanda, Taiwan, Hong-Kong, Singapore).
Peninsula Iberică, insulelele Mediteranei, ţările scandinave, unde rabia a fost eradicată prin
vaccinarea câinilor şi carantinarea animalelor importate. În restul ţărilor rabia are caracter
sporadic, epidemiologia rabiei la om fiind strâns legată de menţinerea ciclului virusului la animale.
Situaţia reală este grevată de subevaluare diagnostică în multe regiuni, astfel încât se apreciază că
morbiditatea la om se situează la un nivel de 10 ori mai mare faţă de cifrele raportate. Înafară de
calea de transmitere prin saliva contaminată în cazul muşcăturilor de animale, virusul rabic poate
fi inoculat şi prin alte modalităţi: inhalare de aerosoli infectaţi, transplacentar, prin transplant de
cornee şi ca infecţie nosocomială în lucrări de laborator sau autopsii. Deşi virusul a fost izolat din
saliva pacienţilor, transmiterea interumană, posibilă teoretică nu a fost demonstrată practic. Rabia
cauzează anual între 50-70.000 de morţi, 30-50% din aceste cazuri fiind copiii. 4 mln. de persoane
din peste 80 de ţări unde este prezentă maladia, recurg anual la un tratament postexpunere. Rabia
se plasează astfel pe plan mondial, pe locul al zecelea din maladiile infecţioase mortale.
Erizipelul deasemenea este o maladie răspândită pe tot globul la nivel sporadic, mai ales în
zonele temperate şi reci cu incidenţă maximă în sezoanele reci. Afectează mi frecvent adulţii şi
vârstnicii cu prevalenţă la sexul masculin. Contagiozitatea este redusă şi poate fi evitată prin
respectarea măsurilor de igienă. După erizipel nu se instalează imunitate ci dimpotrivă o stare de
hipersensibilitate a ţesuturilor care explică apariţia recidivelor, uneori multiple.
PCN/Programe/Ghiduri relevante temei:

Recomandări-cheie
Rabia este o infecţie virală acută a sistemului nervos central, specifică animalelor dar
accidental transmisă omului prin contact cu secreţii infectate (saliva), mai frecvent prin muşcături
ale animalelor infectate dar şi alte modalităţi, cu evoluţie stadială, progresivă şi manifestată clinic
prin stare de letargie, agitaţie, fobii însoţite de spasme glotice şi incapacitatea de glutiţie, urmată
de paralizie şi deces în urma instalării insuficienţei organice multiple. Rabia se referă la numărul
celor mai vechi boli a animalelor şi omului descrisă încă cu 2.300 ani î.e.n. savantul francez Luis
Pasteur elaborează primul vaccin antirabic pe care în 1885 îl administrează la un copil de 9 ani
care ulterior supravieţuieşte.
La mijlocul anilor 70 ai sec.XX jertvă acestei maladii cădeau anual circa 11.600 animale. În
ultimele decenii în Republica Moldova rabia umană n-a fost înregistrată.
Erizipelul este o boală infecţioasă acută a tegumentului, determinată de streptococi B-
hemolitici, grup A, caracterizată prin prezenţa unui placard de dermită şi fenomene generale
infecţioase. Sursele de infecţie pot fi exogene sau endogene şi sunt reprezentate de pacienţi cu boli
streptococice sau purtători sănătoşi de streptococ.
Erizipelul se manifestă ca formă acută şi recidivantă evoluând clinic sub diverse forme:
eritematoasă, eritemo-buloasă, flegmonoasă.
Sarcina 1: Identifică agentul patogen şi notează câte 4 proprietăţi de sensibilitate

şi rezistenţă:
Rezistența
1.
2.
3.
4.
Sensibilitatea
1.
2.
3.
4.
Sarcina 2: Notează sursele de infecţie şi căile de transmitere în rabie:
Sarcina 3: Notează perioada de incubaţie în rabie şi factorii ce determină

durata ei:
Sarcina 4: Selectează şi notează semnele clinice specifice rabiei din simptomele
propuse:
Simptome: sensaţie de arsură, prurit în regiunea plăgii, vertijuri, febră 40 0C, diaree,
hipersalivaţie, modificări de caracter, cefalee, fotofobie, aerofobie, hidrofobie, tuse, anorexie,
dificultăţi la înghiţire, crize de furie, erupţii cutanate, semne meningiene pozitive.
8
Sarcina 5: Notează algoritmul profilaxiei postexpunere în prevenirea rabiei:
Profilaxia
postexpunere
Sarcina 6: Notează măsurile necesare de întreprins şi cele interzise în

prelucrarea plăgii în caz de muşcătură a unui animal:
Se interzice
Sarcina 7: Specifică regulile profilaxiei specifice în rabie:

Imunizarea pasivă Imunizarea activă
Sarcina 8: Notează formele clinice ale erizipelului:

medicamentoase; ______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Copilul de 10 ani a fost adus cu ambulanţa la spital cu următoarele acuze: dureri în abdomen,
scaun lichid de 3 ori, vomă de 2 ori, greaţă, hipersalivaţie, agitaţie. Medicul a suspectat Toxiinfecţie
alimentară. La începutul procedurii de spălătură gastrică, la vederea apei a avut convulsii care s-au
repetat şi la alţi excitanţi-lumină, sunet. La examinarea copilului pe gamba dreaptă se determină o
cicatrice de 10 cm, puţin hiperemiată, de culoare vişinie slab dureroasă la palpare.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi ___________________________________________

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 10: Completează fişa de examinare a bolnavului cu erizipel reeşind din

datele subiective şi obiective culese de la pacient (anexa 1).
Sarcina 11: Caracterizează placardul eritematos în erizipel conform

următoarelor criterii:
localizare
formă
dimensiuni
culoare
Sarcina 12: Promovează populaţiei modul sănătos de viață în prevenirea

infecţiilor tegumentare:

N
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a bolnavului
infecțios
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Anexa 1
Examenul subiectiv
Date de identitate:
4. Vârsta ___________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza bolii_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Anamneza vieţii________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
Examenul obiectiv

______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Unitatea de învățare Nr.8: ANTRAXUL CU NURSING SPECIFIC

Data:_____________

1. Definirea noţiunii de antrax.
2. Caracterizarea agentului etiologic.
3. Identificarea şi caracterizarea factorilor epidemici dominanţi (sursa de infecţie, căi şi mijloace de
transmitere, receptivitate).
4. Culegerea datelor clinice şi epidemiologice de la bolnavii tematici.
6. Identificarea problemelor de sănătate şi a nevoilor perturbate la bolnavii cu antrax.
7. Identificarea măsurilor nespecifice şi specifice de prevenire a maladiilor.
Argumentarea subiectului studiat

Antraxul sau boala cărbunoasă reprezintă o zooantroponoză transmisibilă răspândită în
populaţia animalelor care accidental poate afecta şi organismul uman. Boala se înregistrează sub
forme de antrax extern (cutanat) şi intern (digestiv, pulmonar, meningian) care evoluează sever şi cu
letalitate înaltă.
Antraxul se înregistrează pe toate continentele însă mai frecvent în ţările unde este dezvoltată
zootehnia şi sunt prezente condiţii prielnice pentru persistenţa îndelungată a agentului cauzal în
mediu ambiant. Boala are o răspândire endemică în ţările Africii şi Asiei, iar în regiunea europeană
se înregistrează sporadic.
În Republica Moldova în perioada ultimilor ani s-au înregistrat mai multe focare de antrax uman
printre proprietarii de animale la care boala a evoluat în formă cutanată. Bacilul antraxian poate fi
utilizat ca armă biologică (1 kg de spori de antrax poate ucide sute de mii de oameni).

 Ghid practic Antraxul
Recomandări-cheie
Antraxul reprezintă o boală infecţioasă acută determinată de Bacillus anthracis care afectează
animalele, mai ales ierbivore, antraxul uman survenind rar în urma contactului direct sau indirect cu
animalele bolnave, produse animaliere contaminate, prin inhalarea sporilor sau digestiv prin
consumul de carne provenită de la animalele bolnave. Modul de transmitere a infecției depinde de
activitatea profesională a persoanei și corelează cu forma clinică care se manifestă. O cale mai puțin
caracteristică de transmitere a fost atestată în rândul consumatorilor de droguri injectabile din
Germania, Danemarca, Franța agentul cauzal fiind injectat intravenos prin intermediul heroinei
contaminate. Este posibilă și calea de transmitere prin intermediul vectorilor, ca transmițători
mecanici ai agentului cauzal.
Antraxul nu se transmite interuman. Prezenţa antraxului uman se determină datorită neglijării
măsurilor de prevenire a antraxului la animale, una din măsuri fiind vaccinarea animalelor cât şi a
persoanelor din grupul de risc.
Sarcina 1: Notează factorii procesului epidemiologic ai antraxului la om:
Sarcina 2: Enumeră în consecutivitate elementele eruptive în formarea

carbunculului şi descrie particularităţile lui în baza imaginii:
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
Sarcina 3: Notează prelevatele recoltate pentru examen bacteriologic în

dependenţă de forma clinică a antraxului:
Sarcina 4: Identifică cerinţele de securitate a asistentului medical în focarul de

antrax:
5
medicamentoase; ______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Pacientul D., 30 ani a fost internat în spitalul de boli infecţioase cu următoarele acuze: indispoziţie,
dureri moderate în regiunea plantei drepte, trism, dificultăţi de înghiţire, contractura musculatorie în
regiunea cefei şi a membrelor. Cu 15 zile până la îmbolnăvire, lucrând în grădină, a călcat pe un cui
traumându-şi planta dreaptă. La medic nu s-a adresat deodată. La internare i s-a administrat ser
antititanic 100.000 UI, penicilină 500.000 în 4 doze. La a 7 zi de tratament la bolnav a apărut febră
până la 390C, cefalee, vertijuri, senzaţie de restricţie toracică, se sufoca. La examenul obiectiv
tegumentele palide, buzele cianotice, membrele reci. Pulsul nu se determină. T/A 40/0. Pe membre au
apărut erupţii papuloase. Conştiinţa clară.
1. Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi _______________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Ce complicaţie a survenit în urma tratamentului?_____________________________________
_______________________________________________________________________________
7. Reeşind din datele subiective şi obiective identificaţi 5 nevoi perturbate și probleme de sănătate
la îngrijirea bolnavului:

1.
2.
3.
4.
5.
Sarcina 6: Promovează populaţiei modul sănătos de viață:

Antraxul – arma
biologică

N
d/o
1. Anchetarea epidemiologică a bolnavului
infecțios
2. Hemocultura
CONCLUZII:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

VII. ABILITĂŢILE PRACTICE OBLIGATORII
1. Colectarea urinei pentru examenul bacteriologic (urocultura).

2. Recoltarea sângelui pentru examenul serologic.
3. Recoltarea sângelui pentru picătura groasă şi frotiu.
4. Recoltarea exudatului rinofaringian pentru examenul bacteriologic.
5. Colectarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic
(coprocultura).
6. Recoltarea sângelui pentru examen bacteriologic (hemocultura).
7. Anchetarea epidemiologică a bolnavului infecțios.
8. Administrarea serului heterogen.
VIII. STANDARDELE ABILITĂŢILOR PRACTICE LA UNITATEA DE CURS
COLECTAREA URINEI PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (UROCULTURA)
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Urocultura reprezintă o metodă bacteriologică de cercetare prin care se permite

cultivarea probei de urină pe medii de cultură cu identificarea agenţilor patogeni în vederea
stabilirii sau confirmării diagnosticului clinic şi iniţierii tratamentului în diverse boli infecţioase şi
alte afecţiuni cu modificări renale.
OBIECTIV:Recoltarea probei de urină pentru însămânţare la depistarea florei microbiene şi

sensibilitatea ei la preparatele antimicrobiene.
INDICAŢII:
 Afecţiuni renale
 Boli infecţioase însoţite de bacteriemie
 Stări febrile de lungă durată
 Indicarea tratamentului antimicrobian
 Determinarea florei şi sensibilităţii ei la preparatele antimicrobiene
CONDIŢIILE COLECTĂRII:
1. Nu se administrează antibiotice 10 zile înainte de recoltare pentru a nu modifica flora
microbiană.
2. Bolnavul nu va face abuz de lichide ultimele 10 zile înainte de recoltare.
3. Bolnavul nu va urina 6 ore înainte de recoltare.
4. Recoltarea se va efectua dimineaţa din prima probă de urină, deoarece concentraţia agenţilor
patogeni este mai mare.
5. Proba de urină trebuie adusă la laboratorul bacteriologic în maxim 2 ore de la recoltare.
6. În caz de anurie sau când reţinerea la jumătate a micţiunii nu este posibilă recoltarea probei de
urină se va efectua prin sondajul vezical.
B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE

Nr. ETAPELE RAŢIONAMENTUL/
d/o MOTIVAŢIA ACŢIUNII
I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ
1. Pregătirea asistentului medical: Respectarea regimului sanitaro-
 Îmbrăcarea echipamentului de protecţie. antiepidemic.
 Spălarea pe mâini cu apă şi săpun. Asigurarea protecţiei asistentului
 Îmbrăcarea mănuşilor sterile de unică folosinţă. medical.
2. Pregătirea necesarului:
 necesarul pentru toaleta zonei genitourinare
Asigurarea comodităţii, sterilităţii şi
 urocultor steril 60 ml
corectitudinii efectuării procedurii.
 tavă medicală sterilă
 tampon genital steril
 ploscă sau bazinet
 mănuşi sterile de unică folosinţă
 buletin de recoltare
3. Pregătirea pacientului:
Psihologică:
 Se anunţă necesitatea investigaţiei. Respectarea dreptului la informare.
Cooperarea cu pacientul pentru a
 Se explică esenţa procedurii.
accepta procedura.
Fizică:
Evitarea contaminării cu flora
 Se efectuează toaleta zonei genitourinare cu apă bacteriană din exterior la recoltarea
şi săpun. produsului biologic.
 Materialele necesare pregătite se aranjează pe Asigurarea comodităţii efectuării
suport în apropierea pacientului. procedurii.
 Recoltarea se execută în salon sau toaletă. Respectarea regimului sanitaro-
antiepidemic.
II. TEHNICA EFECTUĂRII
1. Înainte de urinare, la femei se întroduce în vagin un Asigurarea corectitudinii şi sterilităţii
tampon vaginal steril. procedurii.
2. Se urinează în toaletă, ploscă sau bazinet lăsând Eliminarea urinei contaminate de
primul get de urină fără al colecta. bacterii.
3. Se deschide capacul urocultorului steril pentru Asigurarea colectării probei de urină.
recoltarea probei de urină.
4. Se continuă urinarea colectând-o în urocultorul steril Asigurarea cantităţii necesare de
în cantitate de 20-30 ml. urină.
5. Se închide recipientul fără a atinge faţa internă a Evitarea contaminării cu flora
capacului şi fără a atinge urocultorul de zona bacteriană din exterior.
genitală sau de obiectele din jur.
6. Se transportă la laborator imediat după recoltare Asigurarea viabilităţii agenţilor
pentru însămânţarea probei de urină pe medii de patogeni.
cultură.
7. La femei se extrage tamponul vaginal şi se aruncă în Prevenirea răspândirii infecţiei.
tava medicală.
III. DOCUMENTAREA
1. Se etichetează urocultorul cu proba de urină
recoltată. Evitarea erorilor la însămânţarea şi
cercetarea probei de urină.
2. Se completează buletinul de recoltare.
IV. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
1. Pacientul este ajutat să se îmbrace şi se aşează în
poziţie comodă. Asigurarea comodităţii pentru pacient
şi confortului în salon.
2. Se aeriseşte salonul.
V. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
1. Urina din ploscă sau bazinet se supune dezinfecţiei.
2. Plosca sau bazinetul se eliberează de urină Prevenirea infecţiei nosocomiale.

3. Materialele de lucru, plosca sau bazinetul se supun Respectarea regulilor de segregare şi
dezinfectării şi sterilizării. utilizare a deşeurilor.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENUL SEROLOGIC

A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE:
Examenul serologic reprezintă o metodă specifică de diagnostic bazată pe determinarea
prezenţei sau absenţei anticorpilor specifici agentului patogen în serul pacientului.
OBIECTIV:
Determinarea anticorpilor specifici agentului patogen în serul persoanei bolnave sau
purtătoare de germeni.
INDICAŢII:
 Confirmarea diagnosticului clinic a bolilor infecţioase acute, cronice sau stării de purtător de
germeni.
CONTRAINDICAŢII:
 Hemofilie
1. Colectarea sângelui se efectuează nu mai devreme de a 3- 5-a zi de la debutul bolii.
2. Sângele se recoltează dimineaţa înainte de consumul unor alimente sau lichide mai ales dulci
pentru a nu denatura rezultatele.
3. Reacţiile serologice se efectuează în dinamică la interval de 7-10 zile.
4. Tipul reacţiei serologice depinde de boala infecţioasă şi se indică de medic.
5. Pentru fiecare reacţie serologică se recoltează cîte 2-3 ml sânge.
ABREVIERI:
 RA- reacţie de aglutinare.
 RHAI- reacţie de hemaglutinare indirectă.
 RHAP- reacţie de hemaglutinare pasivă.
 RFC- reacţie de fixare a complementului.
 RP- reacţie de precipitare.
 RPL – reacţia de polimerizare în lanţ.

 Îmbrăcarea mănuşilor sterile. medical.
 Mănuşi sterile Asigurarea comodităţii şi
 Seringă 5-10 ml sterilă, ace sterile
 Garou, scutec steril
 Soluţie dezinfectantă, tampoane de vată sterile
 Eprubetă sterilă
 Suport pentru eprubete
 Tavă medicală sterilă
 Recipiente colectoare pentru seringi şi ace
 Buletin de recoltare
Psihologică:
 Se anunţă pacientului necesitatea şi esenţa Respectarea dreptului la informare.
efectuării procedurii. Reducerea anxietăţii.
 Pacientul se calmează şi se încurajează.
Fizică:
Asigurarea confortului şi
 Materialele necesare pregătite se aranjează pe facilităţii efectuării procedurii.
suport în apropierea pacientului.
 Se aşează în poziţie confortabilă pentru pacient
şi asistentul medical care execută procedura
(decubit dorsal). Respectarea regulilor de asepsie şi
 Se respectă cerinţele puncţiei venoase. antisepsie în timpul procedurii.
1. Se aplică garoul pe antebraţ pentru puncţia Stoparea fluxului sanguin.
venoasă.
2. Regiunea plicii cotului se dezinfectează cu tampon Asigurarea sterilităţii.
îmbibat în dezinfectant.
3. Se efectuează puncţia venei cubitale. Asigurarea accesului la produsul
biologic.
4. Se aspiră 5-10 ml de sânge în seringă. Asigurarea cantităţii necesare de
sânge pentru cercetare.
5. Se extrage acul din venă şi se aplică un tampon Prevenirea infectării locului
steril îmbibat cu dezinfectant. punctat.
6. Tamponul rămâne pe locul punctat timp de Asigurarea hemostazei temporare.
2-3 min.
7. Se deschide dopul eprubetei sterile pentru Asigurarea comodităţii colectării
întroducerea sângelui. sîngelui.
8. Sângele din seringă se întroduce în eprubeta sterilă Evitarea infectării asistentului
fără a atinge pereţii ei. medical.
9. Seringa şi acul se aruncă în recipientul colector. Prevenirea răspândirii infecţiei.
10. Eprubeta se închide ermetic şi se aşează în suport. Evitarea accidentelor la
transportare.
11. Tamponul utilizat se aruncă în tava medicală. Prevenirea răspândirii infecţiei.
III. DOCUMENTAREA
1. Se etichetează eprubeta cu sângele colectat. Evitarea erorilor la transportarea şi
cercetarea sângelui.
3. Eprubeta etichetată se aranjează în suport şi se Evitarea accidentelor şi
transportă la laborator. transportarea corectă.
NOTĂ: În laboratorul serologic sângele se va Rezultatul din laborator se va
centrifuga pentru obţinerea serului şi cercetarea lui elibera peste 24ore.
prin reacţii serologice.
1. Se efectuează toaleta regiunii punctate. Prevenirea complicaţiilor.
2. Pacientul se aşează în poziţie comodă şi se Asigurarea confortului şi prevenirea
supraveghează. complicaţiilor.
Complicaţii: Intervenţii:
 Hematom prin infiltrarea sângelui în ţesutul  Se retrage acul din lumenul venei
perivenos. şi se comprimă locul puncţiei
 Străpungerea venei. Perforarea peretelui opus. timp de 1-3 min.
 Vertij, paloare, lipotimie, colaps.  Se întrerupe venepuncţia.
 Hemoragie.  Pacientul se aşează în decubit
dorsal fără pernă şi se anunţă
medicul.
1. Materialele utilizate, seringa, acul se dezinfectează Prevenirea infecţiei nosocomiale.
conform standardului.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU PICĂTURA GROASĂ ŞI FROTIU
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Picătura groasă şi frotiul reprezintă o metodă microscopică de cercetare bazată pe

evidenţierea agenţilor infecţioşi şi a paraziţilor în sângele uman.
OBIECTIV: Depistarea agenţilor patogeni, paraziţilor şi identificarea speciei în scopul stabilirii
corecte a diagnosticului şi tratamentului maladiilor infecţioase şi parazitare.
INDICAŢII:
 Malaria
 Infecţia meningococică
 Leptospiroza, etc.
CONDIŢIILE RECOLTĂRII:
1. Recoltarea sângelui se va efectua în perioada febrilă deoarece concentraţia agenţilor patogeni
este mai înaltă.
2. Pe lama de sticlă se pot prepara 1 sau 2 picături groase de sânge la o distanţă de 1-2cm între
ele.
3. Lama de sticlă se va menţine cu degetele de marginile externe pentru a nu lăsa amprente.
4. De la pacient se vor efectua cîte 2 frotiuri subţiri şi 2 picături groase pentru o probabilitate mai
înaltă a unui rezultat pozitiv.
5. Se va cerceta la început picătura groasă pentru evidenţierea agenţilor patogeni sau paraziţilor
apoi frotiul cu scop de identificare a speciei.
6. Picătura groasă şi frotiul de sânge obţinute se vor usca la temperatura camerei fiind ferite de
praf şi acţiunea directă a razelor solare.

 Spălarea pe mâini cu apă şi săpun.
 Îmbrăcarea mănuşilor sterile. Asigurarea protecţiei asistentului
medical.
 Mănuşi sterile
Asigurarea comodităţii şi
 Alcool 70˚
 5-6 lame de sticlă, uscate, curate, degresate
 Lamele de sticlă
 Marcher
 Tampoane de vată
 Tavă medicală sterilă
 Lancetă sterilă
 Recipient de colectare a acelor
Psihologică:
 Se explică pacientului necesitatea şi esenţa Respectarea dreptului la
efectuării procedeului de recoltare a sângelui. informare.
Reducerea anxietăţii.
 Pacientul se aşează în poziţie şezândă sau în
decubit dorsal cu mâna întinsă sprijinită. Asigurarea confortului şi
facilităţii efectuării procedurii.
Fizică:
 Materialele necesare pregătite se aranjează pe
suport în apropierea pacientului Prevenirea infectării pacientului.
 Se aseptizează pielea degetului inelar sau
mediu al mâinii cu un tampon îmbibat cu
alcool 70˚. Asigurarea protecţiei elementelor
 Se evită congestionarea printr-o frecare figurate ale sângelui.
puternică şi prelungită a pulpei degetului.
 Se aşteaptă evaporarea completă a alcoolului.
1. Cu lanceta sterilă se înţeapă printr- o mişcare Asigurarea obţinerii produsului
bruscă pielea pulpei degetului, în partea laterală a biologic.
extremităţii, perpendicular cu straturile cutanate.
2. Lanceta se aruncă în recipientul de colectare. Asigurarea ulterioară a
dezinfecţiei.
3. Se şterge cu un tampon steril uscat prima picătură Evitarea distrugerii hematiilor.
de sânge apărută.
4. Tamponul se aruncă în tava medicală. Prevenirea infecţiei nosocomiale.
5. Se lasă să se formeze a doua picătură de sânge Asigurarea fluxului sangiun.
întorcînd mâna pacientului cu partea palmară în
jos.
6. Pe mijlocul lamei de sticlă, fără a atinge pulpa Asigurarea corectitudinii efectuării
degetului se recoltează o picătură de sânge. picăturii groase.
7. Pe altă lamă curată şi degresată la 1 cm de Asigurarea corectitudinii efectuării
extremitate se recoltează o picătură de sânge (în frotiului.
diametru de 3-4 mm).
8. Pe locul punctat se aplică un tampon îmbibat în Asigurarea hemostazei temporare.
alcool pe 1-3 minute.
9. Cu o lamelă de sticlă şlefuită aranjată în faţa Frotiul se consideră corect
picăturii de sânge sub unghi de 45 , se întinde
0
preparat dacă la un capăt are
picătura pe toată suprafaţa lamei cu mişcare aspect de măturiţă, iar prin el se
rapidă. poate citi un text cu caractere
obişnuite.
10. Lamela utilizată pentru repartizarea picăturii Asigurarea dezinfecţiei ulterioare.
groase de sânge se aruncă în recipientul de
colectare.
11. Lama cu frotiul de sânge obţinut se agită uşor Evitarea dificultăţilor la
pentru uscare. transportare
12. Tamponul utilizat se aruncă în tava medicală. Prevenirea răspândirii infecţiei.
III. DOCUMENTAREA
1. Lamele cu picătura groasă şi frotiu se marchează
corespunzător numărului de ordine. Evitarea erorilor la transportarea şi
2. Se completează buletinul de recoltare. cercetarea sângelui.
3. Probele recoltate se transportă imediat la Asigurarea rezultatului pozitiv.
laborator.
NOTĂ:
 Un frotiu bun este continuu fără goluri cu un
strat regulat. Când lama nu a fost bine
degresată, se formează goluri.
 Frotiul de sânge se prepară din sânge
proaspăt.

1. Pacientul se aşează în poziţie comodă. Asigurarea confortului.
1. Materialele utilizate se dezinfectează conform Prevenirea infecţiei nosocomiale.
standardului.
RECOLTAREA EXUDATULUI RINOFARINGIAN PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC

A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE:Exudatul rinofaringian reprezintă un lichid produs printr-un proces inflamator la
nivelul rinofaringelui. Testul bacteriologic este bazat pe recoltarea exudatului şi însămânţarea lui
pe medii de cultură pentru identificarea agenţilor patogeni.
OBIECTIVUL:Depistarea germenilor patogeni la nivelul rinofaringelui la bolnavi şi persoane

purtătoare de germeni în vederea stabilirii diagnosticului şi iniţierii tratamentului.
INDICAŢII:
 Infecţii la nivelul rinofaringelui.
 Maladii infecţioase cu afectarea căilor respiratorii superioare.
 Boli declanşate de infecţia faringiană (nefrite, reumatism articular acut, etc.)
 Depistarea purtătorilor de germeni.
1. Recoltarea exudatului rinofaringian se va efectua până la iniţierea tratamentului antimicrobian.
2. Exudatul rinofaringian se va recolta dimineaţa înainte de a consuma alimente sau lichide pentru
a nu înlătura agenţii patogeni existenţi pe suprafaţa mucoaselui rinofaringiene.
3. Înainte de recoltarea exudatului se va evita spălarea dinţilor, deoarece majoritatea pastelor de
dinţi conţin substanţe antibacteriene care distrug flora microbiană, denaturând rezultatul
testului.
4. Dacă aceste condiţii nu pot fi respectate, se va efectua recoltarea la 3-4 ore de la ultima masă
sau de la ultimul periaj dentar.
5. În timpul recoltării tamponul steril nu trebuie să se îmbibe cu salivă.
6. Timpul scurs de la recoltarea produsului biologic până la însămânţare nu trebuie să depăşească
5-6 ore.
 Îmbrăcarea măştii de protecţie şi a mănuşilor Asigurarea protecţiei
sterile de unică folosinţă. asistentului medical.
2. Pregătirea necesarului: Asigurarea comodităţii şi
 Tavă medicală corectitudinii efectuării
procedurii.
 Spatulă linguală sterilă
 Eprubetă cu tampon faringian steril sau o ansă de
platină
 Eprubete cu medii de cultură
 Stativ
 Lampă de spirt şi chibrituri
 Eprubetă cu ser fiziologic izotonic steril sau
glicerină de 13%
 Tăviţă renală
Psihologică:
 Se anunţă pacientul, i se explică necesitatea şi Respectarea dreptului la
esenţa tehnicii de recoltare. informare.
Fizică:
 I se explică pacientului ca înainte de recoltare să Evitarea înlăturării germenilor
nu mănânce, să nu consume lichide, să nu facă patogeni.
gargară, să nu i se instileze dezinfectante în nas,
să nu se spele pe dinţi.
 Poziţia şezândă pe scaun cu faţa spre sursa de
lumină, capul înclinat pe spate. Asigurarea comodităţii şi
 Instrumentele şi materialele necesare pregătite pe corectitudinii efectuării tehnicii
tava medicală se transportă şi se aranjează în de recoltare.
apropierea bolnavului.
1. Se aprinde spirtiera şi se flambează orificiul Asigurarea sterilităţii în timpul
eprubetei. recoltării produsului biologic.
2. Se invită pacientul să deschidă larg gura şi se apasă Asigurarea accesului către
limba cu spatula linguală. rinofaringe.
3. Înainte de recoltare se examinează regiunile afectate Obţinerea unui rezultat corect la
de unde urmează să fie recoltat produsul. cercetarea produsului biologic.
4. Tamponul faringian steril se întroduce atent, rapid Evitarea rezultatului eronat la
fără a atinge dinţii, limba şi mucoasa cavităţii bucale. cercetarea produsului biologic.
5. Se şterge depozitul de pe mucoasa rinofaringelui sau Asigurarea unei cantităţi
amigdalelor. suficiente de produs biologic.
6. Se scoate tamponul atent fără a atinge mucoasa Prevenirea suprapunerii florei
cavităţii bucale, dinţii, limba. microbiene bucale.
7. Se scoate spatula linguală şi propunem pacientului să Asigurarea comodităţii
închidă gura. pacientului.
8. Se flambează gura eprubetei şi dopul ei. Crearea condiţiilor de sterilitate.
9. Se întroduce tamponul faringian în eprubeta sterilă Asigurarea transportării corecte.
cu mediu de cultură sau în lipsa ei în eprubeta cu ser Evitarea distrugerii germenilor
fiziologic izotonic steril ori glicerină de 13% şi se patogeni.
închide dopul ermetic.
III. DOCUMENTAREA
1. Eprubeta se etichetează. Evitarea erorilor la transportarea
şi examinarea exudatului
rinofaringian.
3. Eprubeta sterilă cu exudatul rinofaringian recoltat şi Asigurarea continuităţii
însămânţat se transportă imediat la laborator. cercetării produsului biologic.
IV. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
1. Instrumentele folosite se dezinfectează conform Respectarea regulilor de
standardului. segregare şi utilizare a
deşeurilor.
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (COPROCULTURA)
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Coprocultura reprezintă o metodă de cercetare bacteriologică bazată pe recoltarea

materiilor fecale, însămânţarea lor pe medii de cultură cu identificarea germenilor patogeni în
vederea stabilirii, confirmării diagnosticului şi iniţierii tratamentului.
OBIECTIVUL: Depistarea germenilor patogeni în materiile fecale la bolnavii cu infecţii

gastrointestinale şi la persoanele purtătoare de germeni.
INDICAŢII:
 Boli infecţioase intestinale (febra tifoidă, dizenteria, holera, salmoneloza, toxiinfecţii
alimentare, etc.).
 Depistarea purtătorilor de germeni.
1. Recoltarea materiilor fecale se va efectua până la iniţierea tratamentului antimicrobian.
2. Materiile fecale se pot recolta din scaunul eliminat spontan, direct din rect sau colonul sigmoid
pe cale instrumentală.
3. Cantitatea de materii fecale recoltate va depinde de modul de recoltare.
4. De obicei se recoltează 2-3 probe, la interval de 1-2 ore pentru a spori probabilitatea depistării
germenilor infecţioşi.
5. Produsul recoltat se va transporta în laboratorul bacteriologic timp de 2 ore pentru o
însămânţare mai rapidă.
6. În lipsa posibilităţii de transportare rapidă, materiile fecale se colectează pe medii de
conservare şi se păstrează la temperatura +40C până la 12 ore.
7. Dacă timpul de păstrare expiră, materiile fecale recoltate se însămânţează pe medii de cultură şi
se aranjează în termostat la temperatura de 36-370C pentru creşterea culturilor.
8. În caz de suspecţie la holeră, materiile fecale se vor recolta direct din rect în eprubetă sterilă cu
mediu special alcalin (apă peptonată de 1%) cu ajutorul unui tub recoltor.

 Îmbrăcarea mănuşilor sterile de unică folosinţă. Asigurarea protecţiei asistentului
medical.
 Tavă medicală corectitudinii efectuării
procedurii.
 Tampoane sterile montate pe port-tampoane
prevăzute cu dopuri de cauciuc
 Coprocultor steril cu lopăţică sterilă
 Ploscă sterilă, uscată
 Tub recoltor pentru materii fecale
 Eprubete sterile cu medii de cultură
 Eprubete sterile cu medii de conservare
 Stativ
 Materiale pentru toaleta perianală
Psihologică:
Fizică:
 Înainte de recoltare i se cere pacientului să Asigurarea corectitudinii
urineze. efectuării procedurii.
 Se efectuează toaleta zonei perianale. Prevenirea suprainfecţiei în timpul
 Se instruieşte pacientul să folosească pentru recoltării.
defecaţie plosca sterilă. Asigurarea sterilităţii.
 Instrumentele şi materialele necesare pregătite
Asigurarea comodităţii şi
pe tava medicală se transportă şi se aranjează în
corectitudinii efectuării tehnicii.
A. Recoltarea materiilor fecale din scaun spontan sau provocat
1. Se dezbracă pacientul şi se aşează plosca sterilă Asigurarea actului de defecaţie.
sub bazinul pacientului pentru defecaţie.
2. După producerea defecaţiei se examinează scaunul Asigurarea rezultatului pozitiv la
şi se aleg locurile cu mai multe schimbări cercetarea bacteriologică a
patologice (mucozităţi, striuri de sânge, floculate). produsului.
3. Înainte de recoltare se examinează regiunile Obţinerea unui rezultat corect la
afectate de unde urmează să fie recoltat produsul. cercetarea produsului biologic.
4. Se recoltează din ploscă cu lopăţica coprocultorului Asigurarea cantităţii necesare de
câteva fragmente de defecare din părţile suspecte produs suspect.
cu conţinut de mucus şi puroi circa 50 gr.
5. Se întroduce lopăţica în interiorul coprocultorului Asigurarea sterilităţii în timpul
şi se închide ermetic. transportării, însămânţării şi
cercetării produsului biologic.
B. Recoltarea directă din rect
1. Se dezbracă pacientul şi se aşează în decubit lateral Facilitarea tehnicii de recoltare a
stâng cu membrul inferior drept întins, iar cel stâng materiilor fecale.
în flexiune.
2. Se depărtează fesele pacientului cu mâna stângă. Asigurarea accesului spre orificiul
anal.
3. Cu mâna dreaptă se întroduce tamponul steril prin Asigurarea cantităţii suficiente de
mişcări de rotaţie în rect la adâncimea de 5-7 cm. materii fecale.
4. Se îndepărtează tamponul din rect, se flambează Asigurarea sterilităţii.

gura eprubetei şi se întroduce tamponul steril în Asigurarea păstrării sau creşterii
eprubeta cu mediu de cultură sau mediu de culturii.
conservare.
5. Se efectuează toaleta regiunii anale, se îmbracă Asigurarea comodităţii.
pacientul şi se aşează în poziţia cea mai comodă.
6. Se aeriseşte încăperea. Asigurarea confortului în salon.
NOTĂ: recoltarea se mai poate efectua sub control
direct vizual prin tubul rectoscopului cu ajutorul
ansei de platină.
III. DOCUMENTAREA
1. Eprubetele cu materii fecale recoltate se Evitarea erorilor la transportarea şi
etichetează. examinarea produsului biologic.
3. Eprubetele sterile cu materii fecale recoltate se Asigurarea continuităţii cercetării
transportă imediat la laborator sau se menţin la produsului biologic.
temperatură joasă.
1. Instrumentele folosite se dezinfectează conform Conform standardului.
standardului.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (HEMOCULTURA)
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Hemocultura reprezintă o metodă bacteriologică de cercetare bazată pe recoltarea

sângelui de la pacient, însămânţarea lui pe medii de cultură cu identificarea germenilor patogeni.
OBIECTIVUL: Depistarea germenilor patogeni în sângele pacientului în scopul stabilirii,
confirmării diagnosticului şi iniţierii tratamentului.
INDICAŢII:
 Boli infecţioase însoţite de bacteriemie (febra tifoidă, salmoneloza, leptospiroza, bruceloza,
pesta, etc.).
 Suspectarea unei septicemii cu stafilococ, meningococ, bacilul Koch, etc.
 Stări febrile de etiologie nedeterminată.
1. Recoltarea sîngelui se va efectua pînă la iniţierea tratamentului antimicrobian.
2. Sângele se va recolta în perioada febrilă, în orice perioadă a zilei.
3. Pe buletinul de însoţire se notează temperatura la care a fost recoltat sângele.
4. Însămânţarea sângelui se va face imediat pentru ca sângele să nu se coaguleze.
5. Sângele însămânţat pe mediu de cultură, în lipsa posibilităţii de transportare rapidă se va aranja
în termostat.
6. Rezultatul cercetării sângelui din laborator va fi eliberat peste 5-7 zile.
7. Pentru recoltarea sângelui la hemocultură se folosesc mai multe tipuri de sisteme (HiSafe,
HiCombi, Signal).
8. La copii se recoltează 5 ml de sânge şi se însămânţează pe 50 ml mediu de cultură, respectând
raportul de 1:10.
9. La maturi se recoltează 10 ml de sânge şi se însămânţează pe 100 ml de mediu de cultură,
respectând raportul de 1:10.
10. În lipsa transportării urgente la laborator, sistemul cu sângele colectat se va incuba la
temperatura 35-370C pe 18-24 ore şi mai mult.
11. Sistemele de hemocultură cu sângele însămânţat care conţin două medii de cultură (pentru
flora anaerobă şi cea aerobă) se vor incuba primele 12 ore în poziţie oblică apoi în poziţie
verticală.

 Îmbrăcarea măştii sterile şi a mănuşilor. medical.
 Sisteme de hemocultură cu mediu de cultură corectitudinii efectuării
steril procedurii.
 Tavă medicală
 Seringi de 5, 10, 20 ml şi ace sterile
 Tampoane sterile
 Garou
 Alcool 700
 Emplastru
 Pensă
 Colector pentru seringi şi ace
Psihologică:
Fizică:
Asigurarea corectitudinii
 Pacientul se aranjează în pat în decubit dorsal efectuării procedurii.
cu mâna întinsă în poziţie comodă.
 Instrumentele şi materialele necesare pregătite Asigurarea comodităţii şi
pe tava medicală se transportă şi se aranjează în corectitudinii efectuării tehnicii.
apropierea bolnavului. Respectarea regulilor de asepsie
şi antisepsie în timpul procedurii.
 Se respectă cerinţele puncţiei venoase.
1. Se aplică garoul pe antebraţ pentru puncţia Stoparea fluxului sanguin.
venoasă.
2. Regiunea plicii cotului se aseptizează cu tampon Asigurarea sterilităţii.
îmbibat în alcool.
3. Se efectuează puncţia venei cubitale. Asigurarea accesului la produsul
biologic recoltat.
4. Se aspiră 5-10 ml de sânge în seringă. Asigurarea cantităţii necesare de
sânge pentru cercetare.
5. Se desface garoul foarte încet, se extrage acul din Prevenirea infectării locului
venă şi se aplică un tampon steril îmbibat cu punctat.
dezinfectant.
6. Tamponul rămâne pe locul punctat timp de 2-3 Asigurarea hemostazei
min. temporare.
7. Se deschide capacul închis ermetic al sistemului de Asigurarea accesului la mediu de
hemocultură şi se înlătură doar partea superioară a cultură.
capacului.
8. Partea externă a dopului de cauciuc se
dezinfectează cu un tampon îmbibat în alcool iodat. Asigurarea sterilităţii.
9. Cu pensa se desprinde acul de la seringa cu sângele Prevenirea răspândirii infecţiei.

colectat şi se aruncă în recipientul colector.
10. La seringă se montează un alt ac steril. Asigurarea sterilităţii.
11. Cu acul se străpunge dopul de cauciuc al sistemului Asigurarea accesului la mediu de
de hemocultură. cultură.
12. Atent ţinând sistemul de hemocultură înclinat se Asigurarea creşterii culturii
întroduce sângele. germenilor patogeni.
13. Seringa şi acul utilizate se aruncă în recipientul de Prevenirea răspândirii infecţiei.
colectare pentru dezinfectarea ulterioară.
14. Pe partea externă a dopului de cauciuc a sistemului Crearea condiţiilor de sterilitate
de hemocultură se aplică un tampon îmbibat cu la transportare.
alcool care se lipeşte cu emplastru.
15. Conţinutul sistemului de hemocultură se agită uşor. Asigurarea unei însămânţări
corecte.
III. DOCUMENTAREA
1. Sistemul de hemocultură cu sângele însămânţat se Evitarea erorilor la transportarea
etichetează. şi examinarea produsului
biologic.
3. Sistemele de hemocultură se transportă imediat la Asigurarea continuităţii
laboratorul bacteriologic. cercetării produsului biologic.
1. Materialele utilizate se aruncă în recipientul de Respectarea regulilor de
colectare, iar celelalte se spală şi se dezinfectează . segregare a deşeurilor.
ADMINISTRAREA SERULUI HETEROGEN

A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Serurile reprezintă produse biologice obţinute din sângele uman sau animal
imunizat, ce conţin anticorpi specifici, utilizate în tratamentul bolilor infecţioase produse de
exotoxinele agenţilor infecţioşi sau cu scop profilactic.
OBIECTIVUL:Neutralizarea exotoxinelor circulante a agenţilor infecţioşi în fluxul sanguin.

INDICAŢII: Difterie, botulism, tetanos, antrax, rabie, etc.
CONDIŢIILE ADMINISTRĂRII:
1. Înainte de administrarea serului heterogen se va efectua proba intradermică cu ser diluat pentru
determinarea la pacient a sensibilităţii la proteinele străine.
2. Serul heterolog se administrează prin metoda fracţionată (Bezredka).
3. Pentru obţinerea unui efect rapid în tratarea bolnavilor, serul se va administra de urgenţă.
4. Administrarea serului este soldată cu riscul apariţiei reacţiilor alergice: şocul anafilactic, boala
serului.
5. Dacă nu sunt alternative în tratamentul bolii, chiar şi în caz de apariţie a reacţiilor alergice serul
se va administra în continuare, fracţionat sub protecţia preparatelor antihistaminice,
corticosteroizilor şi a anesteziei generale.
6. Înainte de administrare, serul care se păstrează la temperatura +40C trebuie încălzit până la
580C apoi răcit la 30-350C.
A. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

Nr. RAŢIONAMENTUL/MOTIVAŢIA
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea a/m:
1. Îmbrăcarea echipamentului de protecţie. Respectarea regimului sanitaro-
2. Spălarea pe mâini cu apă şi săpun. antiepidemic.
3. Îmbrăcarea mănuşilor sterile de unică folosinţă, Asigurarea protecţiei asistentului
după necesitate şi a măştii. medical.
1. seringi: 1 ml, 2 ml, 5 ml, 10 ml Asigurarea comodităţii, sterilităţii şi
2. fiole cu ser heterolog nediluat corectitudinii efectuării procedurii.
3. fiole du ser heterolog diluat 1:100
4. tavă medicală
5. tampoane sterile
6. alcool 700
7. tăviţă renală
8. colector pentru seringi şi ace
Psihologică: Respectarea dreptului la
1. Se anunţă pacientul, i se explică necesitatea şi informare.
esenţa administrării serului.
2. Pacientul se calmează şi se încurajează. Reducerea anxietăţii.
Fizică:
1. Pacientul se aranjează în poziţie comodă pentru Asigurarea corectitudinii efectuării
efectuarea procedurii. procedurii.
1. Necesarul pentru procedură pregătite pe tava Asigurarea comodităţii şi corectitudinii
medicală se transportă şi se aranjează în efectuării tehnicii.
2. Se respectă cerinţele efectuării injecţiilor Respectarea regulilor de asepsie şi
intradermice, subcutanate şi intramusculare. antisepsie în timpul procedurii.
II.TEHNICA EFECTUĂRII
4. 1. În seringa de 1ml se aspiră din fiola cu ser Asigurarea dozării corecte.
diluat 0,2 ml de ser.
2. Intradermal, în treimea medie a antebraţului pe Prevenirea accidentelor serice imediate.
partea palmară se administrează 0,1 ml de ser
diluat 1:100 respectând tehnica efectuării
injecţiei i/d. Asigurarea citirii corecte a rezultatului.
3. Rezultatul probei se citeşte peste 20-30 min. Asigurarea citirii corecte a rezultatului.
4. Proba se consideră negativă dacă diametrul Asigurarea dozării corecte.
papulei nu depăşeşte 0,9 cm, iar hiperemia din
jurul ei e limitată. Asigurarea efectului terapeutic.
5. În lipsa reacţiei locale se aspiră în seringă 0,2
ml ser din fiola cu ser nediluat. Asigurarea dozării corecte.
6. Subcutanat se administrează 0,1 ml de ser
nediluat respectând tehnica injecţiei s/c.
7. În lipsa reacţiei locale sau generale peste 30-60 Asigurarea efectului terapeutic.
min se aspiră în seringă restul dozei de ser
nediluat necesar pentru administrare. Prevenirea accidentelor serice imediate.
8. Intramuscular se administrează toată doza de
ser prescrisă respectând tehnica injecţiei i/m. Prevenirea accidentelor serice imediate
9. În cazul probei pozitive cu ser diluat 1:100 şi asigurarea efectului terapeutic.
peste 30 min se administrează 0,5 ml de ser Asigurarea efectului terapeutic.
diluat s/c.
10. În lipsa reacţiei locale sau generale peste 20- Prevenirea accidentelor serice imediate
30 min se administrează 2 ml de ser diluat s/c. şi asigurarea efectului terapeutic.
11. Dacă lipsesc semnele unei reacţii alergice Asigurarea efectului terapeutic.
peste 20-30 min se administrează 5 ml de ser
diluat s/c. Asigurarea efectului terapeutic.
12. În lipsa reacţiei la aceste doze peste 20-30 min
se administrează 0,1 ml de ser nediluat s/c.
13. Dacă peste 30 min nu sunt prezente semne
alergice locale sau generale se administrează
0,5 ml ser nediluat s/c.
14. În lipsa reacţiilor locale sau generale se
administrează restul dozei prescrise i/m.
III. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
5. 1.Pacientul se aranjează într-o poziţie comodă în Asigurarea confortului.
pat.
2.Se monitorizează starea generală, pulsul, Prevenirea complicaţiilor.
respiraţia, T/A timp de 24 ore.
IV. DOCUMENTAREA
6. 1. Fiecare etapă de administrare a serului Evitarea erorilor în etapizarea
heterolog se notează în fişa de observaţie administrării serului.
clinică a bolnavului şi se semnează.
7. 1. Seringele, acele utilizate se demontează atent, Respectarea regulilor de segregare şi
se scufundă în soluţie dezinfectantă apoi se utilizare a deşeurilor.
spală.
ANCHETAREA EPIDEMIOLOGICĂ A BOLNAVULUI INFECŢIOS
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Ancheta epidemiologică reprezintă o componentă a anamnezei fiind un proces
complex de căutare şi culegere de informaţii de la pacienţii infecţioşi.
OBIECTIVUL:Determinarea sursei de infecţie, a căilor, factorilor şi modului posibil de infectare
în scopul stabilirii diagnosticului preventiv.
INDICAŢII: Boli infecţioase intestinale, respiratorii, sanguine şi infecţiile tegumentelor.
CONDIŢIILE ANCHETĂRII:
1. Datele epidemiologice vor fi culese de la pacient ulterior datelor de identitate, acuzelor
bolnavului şi anamnezei bolii.
2. Anchetarea epidemiologică a bolnavului reese din datele anamnezei bolii şi depinde de
grupul de maladii infecţioase în dependenţă de modul de transmitere a infecţiei.
3. Dacă starea pacientului este severă şi anchetarea lui este imposibilă datele vor fi culese de
la rude sau însoţitorii lui.
B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:
Nr. RAŢIONAMENTUL/MOTIVAŢIA
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea a/m: Asigurarea protecţiei asistentului
1. Îmbrăcarea echipamentului de protecţie. medical.
2. Crearea climatului psihologic favorabil Asigurarea comunicării eficiente.
comunicării.
1. Fişa de observaţie clinică Asigurarea accesului la informaţie.
Psihologică: Respectarea dreptului la
1. Se explică necesitatea culegerii datelor informare.
anamnezei. Reducerea anxietăţii.
3. Pacientul se calmează şi se încurajează.
Fizică: Asigurarea comodităţii în comunicarea
1. Pacientul se aranjează în poziţie comodă. cu pacientul.
II.TEHNICA ANCHETĂRII
4. În infecţiile intestinale se precizează:
1. Contactul cu bolnavii infecţioşi, febrili sau cu Depistarea surselor de infecţie.
simptomatologie asemănătoare.
2. Prezenţa cazurilor de boală printre persoanele Depistarea surselor de infecţie.
ce îl înconjoară pe bolnav.
3. Date despre viaţa sexuală. Realizarea transmiterii infecţiei.
4. Aflarea în focarele epidemice sau regiuni
endemice.
5. Contactul cu animalele. Depistarea surselor de infecţie.
6. Contactul cu materia primă animalieră.
7. Modul şi condiţiile de viaţă. Aprecierea condiţiilor socio-economice
8. Respectarea igienei personale. nefavorabile în răspândirea infecţiei.
9. Starea sanitară a locului de trai.
10. Prezenţa vectorilor pasivi.
11. Date despre alimentaţie în ultimele 2 -3 zile: Aprecierea calităţii alimentaţiei.
produsele consumate, modul şi condiţiile de
preparare şi păstrare, calitatea produselor, etc.
12. Date despre aprovizionarea cu apă. Aprecierea calităţii apei.
13. Scăldatul în bazine acvatice. Determinarea contingentului decretat.
14. Caracterul profesiei. Depistarea surselor de infecţie.
În infecţiile respiratorii se precizează:
1. Contactul cu bolnavii febrili, infecţii
respiratorii acute sau cu simptomatologie Depistarea surselor de infecţie.
asemănătoare.
2. Prezenţa cazurilor de boală printre persoanele Realizarea transmiterii infecţiei.
3. Aflarea în focarele epidemice sau regiuni Aprecierea factorilor favorizanţi în
endemice. răspândirea infecţiei.
4. Respectarea igienei personale.
6. Caracterul profesiei şi condiţiile de muncă. Determinarea fonului imunitar.
7. Vaccinurile profilactice efectuate.
În infecţiile sanguine se precizează: Depistarea surselor de infecţie şi
1. Contactul cu bolnavii febrili sau cu modului de transmitere.
simptomatologie asemănătoare.
2. Date despre viaţa sexuală: contacte sexuale Depistarea surselor de infecţie.
neprotejate, cu multipli parteneri.
3. Prezenţa cazurilor de boală printre persoanele Realizarea transmiterii infecţiei.
4. Aflarea în focarele epidemice sau regiuni
endemice.
5. Contactul cu lumea animală: domestice, Depistarea rezervoarului şi surselor de
sălbatice, rozătoare, etc. infecţie.
6. Contactul cu materia primă animalieră.
7. Modul şi condiţiile de viaţă. Aprecierea condiţiilor socio-economice
8. Respectarea igienei personale. nefavorabile în răspândirea infecţiei.
10. Prezenţa vectorilor activi. Determinarea grupelor de risc în
11. Caracterul profesiei şi condiţiile de muncă. transmiterea infecţiei.
12. Date despre investigaţiile parenterale în Determinarea căilor şi modurilor de
ultimele 6 luni: transfuzii, transplante de transmitere a infecţiei.
organe, ţesuturi, tratarea la stomatolog,
ginecolog, intervenţii parenterale şi
chirurgicale, intervenţii cosmetice, folosirea
în comun a obiectelor de îngrijire. Determinarea fonului imunitar.
13. Vaccinurile profilactice efectuate. Depistarea rezervoarului şi surselor de
În infecţiile tegumentelor se precizează: infecţie.
1. Contactul cu animalele: domestice, sălbatice. Determinarea modalităţilor de
2. Contactul cu materia primă animalieră. transmitere a infecţiei.
3. Contactul cu bolnavii cu simptomatologie
asemănătoare. Depistarea surselor de infecţie.
4. Prezenţa cazurilor de boală printre persoanele Aprecierea condiţiilor socio-economice
ce îl înconjoară pe bolnav. nefavorabile în răspândirea infecţiei.
5. Modul şi condiţiile de viaţă. Determinarea grupelor de risc în
6. Respectarea igienei personale. transmiterea infecţiei.
7. Starea sanitară a locului de trai. Determinarea modului de transmitere a
8. Caracterul profesiei şi condiţiile de muncă. infecţiei.
9. Prezenţa traumelor, leziunilor cutanate, Determinarea modului de transmitere a
plăgilor, muşcăturilor de animale. infecţiei.
10. Anamneza ginecologică şi obstetricală.
III. DOCUMENTAREA
5. 1. Datele anchetei epidemiologice se notează în Asigurarea accesului la informaţie.
fişa de observaţie clinică.
IX. EVALUAREA ABILITĂŢILOR PRACTICE LA UNITATEA DE CURS
BOLI INFECŢIOASE CU NURSING SPECIFIC II
Nr.
d/o ABILITATEA PRACTICĂ NOTA Semnătura
(cifre/litere)
1. Colectarea sângelui pentru examen bacteriologic
(hemocultura).
2. Colectarea urinei pentru examen bacteriologic
(urocultura).
3. Colectarea materiilor fecale pentru examen
bacteriologic (coprocultura).
4. Colectarea sângelui pentru examen serologic.
5. Colectarea sângelui pentru picătura groasă și frotiu.
6. Colectarea sângelui pentru examen serologic.
7. Anchetarea epidemiologică a pacientului infecțios.
8. Administrarea serului heterogen.
X. GLOSAR DE TERMENI LA UNITATEA DE CURS BOLI INFECŢIOASE

CU NURSING SPECIFIC II
Acut – care se instalează rapid, sever, de scurtă durată.

Anafilaxie – reacţie imediată şi severă la contactul cu un alergen, manifestîndu-se prin urticarie,
prurit, sau respiraţie şuierătoare, ce se poate transforma în şoc anafilactic, care poate fi fatal prin
hipotensiune, aritmie cardiacă sau stop cardiac, edem şi spasm al căilor respiratorii cu imposibilitatea
respiraţiei.
Anatoxină – preparat obţinut dintr-o toxină bacteriană prin acţiunea formolului şi căldurii care şi-a
pierdut puterea toxică, păstrând-o pe cea imunizantă. Are rol de vaccin împotriva maladiilor grave.
Antibiotic – medicament utilizat în combaterea infecţiilor pentru a distruge bacteriile.
Antibioticogramă – metodă de laborator prin care se determină antibioticul de elecţie indicat contra
unei infecţii.
Antigenul de suprafaţă al virusului hepatic B – substanţă care indică infecţia cu virusul hepatic B.
Antiseptic – substanţă care previne sau împiedică creşterea şi multiplicarea bacteriilor, nu le distruge
aşa cum face un dezinfectant.
Bacterii – organisme unicelulare, capabile de multiplicare rapidă. Sunt prezente peste tot; unele sunt
inofensive, altele sînt capabile să producă boli infecţioase.
Bilirubina – pigment prezent în bilă, ser şi fecale, format în sistemul reticuloendotelial, ce provine
din degradarea Hb prin pierderea Fe. În caz de icter concentraţia creşte şi apare în urină.
Botulismul – o afecţiune neuromusculară, paralitică, cauzată de o toxină bacteriană (toxina
Clostridium botulinum), care acţionează la nivelul intestinului şi determină „otrăvire”
neuromusculară.
Contaminare – situaţie în care microorganismele se depun pe o suprafaţă sterilă care devine nesterilă
cu risc de infecţie.
Convulsii – contracţii şi relaxări involuntare ale muşchilor.
Cultură – recoltarea unei probe dintr-o anumită parte a organismului pentru a identifica agentul
cauzator al infecţiei.
Dezinfectant – un agent care la contact poate distruge majoritatea microorganismelor (bacterii,
virusuri).
Febra tifoidă – o infecţie bacteriană cauzată de Salmonella Typhi
Hepatita – inflamaţia ficatului cauzată de virusuri, bacterii, agenţi toxici sau medicamente.
Hepatita virală A – o boală infecto-contagioasă acută, produsă de virusul hepatic A.
Hepatita virală B – o boală infecto-contagioasă acută, produsă de virusul hepatic B, care poate
determina grave probleme de sănătate pe termen lung.
Hepatita virală C – o afecţiune a ficatului cauzată de un virus de tip ARN ce este transmis în
principal prin sânge în timpul transfuziilor, al utilizării drogurilor injectate şi uneori prin contact
sexual neprotejat.
Hepatomegalie – creştere în volum a ficatului, observată în caz de tumoră benignă sau malignă,
boală infecţioasă sau parazitară a ficatului cu reacţie inflamatorie, ciroză, insuficienţă cardiacă
dreaptă (stagnarea anormală a sângelui în ficat). O hepatomegalie poate fi dureroasă, cu excepţia
cazului unei ciroze.
Holera – o boală infecţioasă acută produsă de vibrionul holeric (Vibrio cholerae), caracterizată prin
diaree apoasă, vărsături şi deshidratare masivă care determină profunda alterare a stării generale şi
evoluţia severă spre mortalitate în 50-80% din cazurile netratate.
Icterul – colorare în galben a pielii, scleroticii (albul ochiului) şi a mucoaselor, din cauza acumulării,
în sânge a bilirubinei (pigment derivat din hemoglobină). Icterul corespunde termenului „gălbinare”
din limbajul curent.
Infecţie – invazie a unui organism viu de către microorganisme patogene care acţionează prin
multiplicarea lor (virulenţa) şi eventual prin secretarea de toxine.
Inflamaţie – căldură, roşeaţă, tumefacţie şi durere localizată, în mod obişnuit este rezultatul unei
infecţii sau iritaţii.
Prurit – mâncărime.
Steril – lipsit complet de orice microorganism viu.
Toxina – produs rezidual din sânge sau orice altă substanţă care este dăunătoare.
Virusul – agent patogen, germen submicroscopic, alcătuit dintr-un miez de ARN sau ADN,
înconjurat de un înveliş proteinic, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii şi provoacă
diverse boli infecţioase.
XI. BIBLIOGRAFIE
1. Cobîleanschi Sv., Botnarciuc L, Cucieru E., (2010). Boli infecţioase, Chişinău: Editura
Polidanus.
2. Cupşa A., (2011). Boli infecţioase transmisibile, Craiova: Editura Medicală Universală.
3. Chicin G., Nicoara E., Roşca A., (2000). Ghid de profilaxie şi combatere a bolilor infecţioase
pentru medicii de familie, Timişoara: Editura Eurobit.
4. Chiotan M., (2002). Boli infecţioase, Bucureşti: Editura Medicală Naţională.
5. Iacob Simona Alexandra, (2012). Ghid de diagnostic în bolile infecţioase. Bucureşti: Editura
Universitară.
6. Bivol G., şi al.( 2003). Ghid practic al medicului de familie, Chişinău: Cartier.
7. Moraru L., Măriuca I., şi al. (2000). Bazele teoretice şi practice ale ingrijirii omului sănătos
şi bolnav (Nursing). Bucureşti : Editura Universul.
8. Obreja G., (2004). Boli infecţioase. Profilaxie şi combatere. Ghid practic. Chişinău.
9. Rebedea I., ( 2000). Boli infecţioase. Bucureşti,: Editura Medicală.
10. PCN Hepatita virală B acută la adult, Chișinău, 2016
11. PCN Hepatita virală C acută la adult, Chișinău, 2016
12. PCN Hepatita virală D acută la adult, Chișinău, 2016
13. PCN Infecția cu HIV la adult și adolescent, Chișinău, 2018
14. PCN Profilaxia pre expunere HIV, Chișinău, 2018
15. PCN Profilaxia post expunere HIV, Chișinău, 2018
16. Ghid clinic Prevenirea primară a infecției cu HIV, Chișinău, 2013
17. Rusu G., Galeţchi A., Popovici P., ( 2004). Boli infecţioase la copii. Chişinău.
18. Voiculescu M. Gh., (1990). Boli infecţioase. Bucureşti: Editura Medicală. Volumul I, II.
19. Белоусова A., Дунайцева В., ( 2008). Инфекционные болезни с курсом ВИЧ-Инфекции.
Ростов на Дону: Издательство Феникс.
20. Иванова В., (2002). Инфекционные болезни. Санкт Петербург: Фолиант.
21. Шувалова E., ( 2005). Инфекционные болезни. Mockва: Издательство Meдицина.
22. Эдмонд Р., Роуланд Х., Уэлсби Ф., ( 1998). Инфекционные болезни. Цветной атлас.
Москва.
23. www.ms.md

Boli Infectioase Cu Nursing Specific II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boli Infectioase Cu Nursing Specific II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ

ŞI FARMACIE ,,RAISA PACALO”

Ghidul lecțiilor practice la unitatea de curs Boli infecţioase cu Nursing

La şedinţa catedrei Discipline clinice specializate,

Şef catedră _____________ Valentina GAMUREAC

La şedinţa Consiliului metodic,

Proces-verbal nr. __________

din „11” februarie 2019

Mariana NEGREAN director adjunct clinic, grad managerial II, profesor la

II. COMPETENŢELE PROFESIONALE SPECIFICE UNITĂŢII DE CURS

I. PROGRAMELE NAŢIONALE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

II. INSTRUCŢIUNEA CU PRIVIRE LA SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII

1. Febra tifoidă. Salmoneloza cu nursing specific. 4

2. Dizenteria. Holera cu nursing specific. 4

3. Toxiinfecțiile alimentare. Botulismul cu nursing specific. 4

4. Leptospiroza. Hepatita virală A cu nursing specific. 4

6. Infecția HIV/SIDA cu nursing specific. 4

Unitatea de învăţare Nr.1: FEBRA TIFOIDĂ. SALMONELOZA CU NURSING SPECIFIC

Argumentarea importanţei subiectului studiat

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE:

Sarcina 1: Completează lanţul epidemiologic în febra tifoidă:

Poarta de intrare Căile de transmitere

Sarcina 2: Descrie în baza imaginii proprietățile morfologice ale salmonelelor

Familia, genul ___________________________

Sarcina 3: Caracterizează semnele clinice specifice fiecărei perioade de evoluţie

Sarcina 4: În baza imaginii caracterizează erupţia în febra tifoidă:

Când? Cum apar?

Unde? Cum dispar?

Sarcina 5: Descrie caracterul scaunul în salmoneloză și febra tifoidă în baza

Maladia ____________________________ Maladia ______________________________

Sarcina 6: Caracterizează în baza curbei termice respectarea regimului de

Sarcina 8: Expune regulile de externare şi supraveghere postexternare a

Externarea Febra tifoidă Dispensarizarea

Externarea Salmoneloza Dispensarizarea

Activitatea ghidată în secţiile spitalului de boli infecţioase (culegerea anamnezei

Sarcina 9: Rezolvă cazul clinic:

2. Expuneți cauza agravării stării bolnavului _____________________________________

Nr. Nevoia Problema de sănătate

Sarcina 10: În baza datelor subiective și obiective culese de la pacient

Sarcina 11: Promovează modul sănătos de viaţă vizând măsurile antiepidemice în

N d/o DENUMIREA DEPRINDERII PRACTICE CANTITATEA SEMNĂTURA

Semnătura profesorului ___________________________________

Starea generală: satisfăcătoare, de gravitate medie, gravă(foarte)

DIAGNOSTICUL MEDICAL: __________________________________________________________________

PLANUL DE EXAMINARE ____________________________________________________________________

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova DOCUMENTAŢIE MEDICALĂ

TRIMITERE LA INVESTIGAŢIE MICROBIOLOGICĂ nr._________

Data recoltării substratului ____________________20______ Ora ________minute_______________

Denumirea laboratorului unde se trimite materialul ___________________________________________

Sex ________ Cetăţenia ________________

Nr. epidemiologic (codul) ___________________

Locul de muncă, studii (denumirea instituţiei de copii, şcolii)___________________________________

Diagnosticul, data îmbolnăvirii ___________________________________________________________

Data debutului bolii ___________________Ora________Minute ___________________

-a fost în contact, -examen profilactic, etc.(de specificat şi de notat)______________

Categoria investigaţiei _____________________________

Tipul investigaţiei/La ce infecţie de investigat________________________________________________

Funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanei care a trimis materialul_________________________

Data primirii probei______ Ora______ minute___________

Numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a primit substratul_________________________

Unitatea de învățare Nr.2: DIZENTERIA. HOLERA CU NURSING SPECIFIC

Competenţe şi abilităţi specifice:

Argumentarea importanţei subiectului studiat

Maladia Maladia __

Data recoltării substratului ____20 Ora minute_

Sex Cetăţenia ________

Data debutului bolii _OraMinute _

Data primirii probei Ora minute_______

Data recoltării substratului ____20 Ora minute_

Sex Cetăţenia ________

Sectorul CMF (CS) _________________________nr.fişei medicale _

Data debutului bolii _OraMinute _

Data primirii probei Ora minute_______